Concluzii și propuneri

În urma analizei efectuate pentru identificarea oportunității de deschidere a unei afaceri

în zona Jucu-Bonțida am urmărit realizarea unui profil al antreprenorului autohton și
identificarea unor caracteristici comune ale multinaționalelor, analiza factorilor de mediu cu
care agenții economici interacționează și realizarea unui tablou al peisajului economic existent.
S-a efectuat și o analiză a evoluției zonei din ultima perioadă pentru a reda cât mai realist
dinamicitatea mediului.
Analiza SWOT a mediului de afaceri din zona Jucu-Bonțida
1. Puncte tari
 Diverse scutiri de taxe și impozite locale pe clădiri și terenuri
 Proximitatea față de mediul urban
 Existența unui personal calificat în diverse domenii
 Condițiile prielnice dezvoltării agriculturii și zootehniei și existența unui fond agricol
generos
 Preocuparea autorităților locale pentru sprijinirea și stimularea dezvoltării mediului de
afaceri
2. Puncte slabe
 Acces limitat la rețeaua de utilități și viteză mică de reacție a autorităților locale în
extinderea acestora
 Fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole
 Lipsa suprafețelor împădurite și resursa cinegetică afectată de urbanizare
 Costurile ridicate cu soluțiile pentru managementul deșeurilor
 Lipsa investițiilor în anumite puncte turistice
 Lipsa interesului pentru investirea în amenajarea siturilor arheologice
 Lipsa unei infrastructuri dedicate pentru facilitarea accesului la atracțiile turistice
 Lipsa infrastructurii în localitățile izolate Coasta și Tăușeni
 Lipsa unui circuit turistic și lipsa posibilităților de vizitare a multor monumente
3. Oportunități
 Dezvoltarea zonei produce noi nevoi
 Apartenența zonei la Zona Metropolitană Cluj
 Infrastructura – constând în căile de acces (DN1, drumuri județene, proximitatea
aeroportului și a autostrăzii, căi ferate), existența parcului industrial Tetarom III, hale
industriale,
 Piață diversificată în materie de activități economice

43
  Potențialul turistic extraordinar, potențial semnificativ pentru dezvoltarea turismului
cultural și a agroturismului
 Atragerea de personal specializat din Cluj-Napoca sau împrejurimi
 Parteneriate cu unitățile de învățământ pentru pregătirea elevilor în vederea angajării lor
ulterioare
 Branduri locale recunoscute sau vechi – legumele de Jucu, Castelul Banffy cu festivalul
Electric Castel și TIFF, herghelia din Jucu-Bonțida, crescătoria de porci de la Bonțida,
lavanda din Bonțida, turtă dulce de Bonțida, etc.
 Târgul de animale din Bonțida, care are loc în prima duminică din fiecare lună
 Numărul ridicat de turiști
 Relieful favorabil exploataților piscicole
 Oportunitatea deschiderii de afaceri în domeniul serviciilor – sector slab reprezentat în
zonă ca și varietate a serviciilor
 Creșterea interesului pentru produsele ecologice, naturale si tradiționale
 Creșterea interesului pentru exploatarea proprietăților în regim asociativ
 Valorificarea potențialului turistic
 Apartenența zonei la Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic
 Târgurile locale organizate în cadrul unor diferite evenimente (Agraria, Veselia
fructelor, etc)
4. Amenințări
 Grad redus de promovare a accesului la diferite fonduri și măsuri de sprijin
 Resursele umane din zonă sunt din ce în ce mai greu de găsit și păstrat, șomaj aproape
inexistent
 Migrația forței de muncă spre mediul urban, marii angajatori sau străinătate
 Instabilitate legislativă și politică
 Lipsa consistenței în aplicarea investițiilor în drumuri și autostrăzi
 Mobilitatea aduce cu creșterea ei și concurența mai aproape
 Riscurile de inundație ridicate de prezența râului Someșul Mic

Concluzii
Lucrarea mea cu privire la analiza potențialului de dezvoltare a unei companii în zona
Jucu-Bonțida reușește să surprindă anumite aspecte studiate în mod superficial până la
momentul actual. În cadrul demersului pe care l-am întreprins am realizat o colecție utilă de

44
informații cu privire la zonă, și am reușit prin intermediul studiului să adun o serie de date ce
stau la baza conturării profilului antreprenorului autohton. Am urmărit evoluția atât mediului
economic, cât și celorlalte elemente de mediu din zonă. Am avut în vedere apariția și
dezvoltarea zonei din punct de vedere istoric din anii 2000 până în prezent, când acestea au
ajuns la un apogeu al numărului de angajați și angajatori.
În urma analizei efectuate asupra răspunsurilor primite, am ajuns la următoarele
concluzii:
Conform ipotezei cu numărul 1, forța de muncă și infrastructura reprezintă principalele
avantaje pentru demararea unei afaceri în zonă. Această ipoteză este însă infirmată de
răspunsurile oferite în chestionar, în ciuda promovării autorităților a unei idei contrare.
Realitatea este că șomajul este aproape inexistent și atragerea forței de muncă ridică niște
costuri ce ridică o barieră în calea noilor societăți. De asemenea, infrastructura, deși superioară
cu majoritatea zonelor din restul țării, nu ține pasul cu nivelul de dezvoltare economică al zilelor
noastre.
Cea de-a doua ipoteză se referă la gradul mic de absorbție a fondurilor europene la
demararea afacerilor sau la realizarea de investiții. Această ipoteză este confirmată atât prin
prisma surselor bibliografice utilizate, cât și prin cea a studiului realizat. În fapt, sursa principală
de finanțare a start-up-urilor și investițiilor este reprezentată de fondurile proprii. Lipsa
programelor de sprijinire și consultanță pentru accesarea fondurilor europene este semnalată
atât de autorități, cât și de societăți.
A treia ipoteză subliniază cele mai reprezentative domenii de activitate ca fiind comerțul
și producția. Și această ipoteză este confirmată de studiu și resursele bibliografice.
Profilul antreprenorului care se decide să demareze o afacere în zonă are următorul
profil:
- Vârsta cuprinsă între 20 și 55 de ani, cu o medie de aproximativ 33 de ani
- Studii superioare sau liceale
- Sex masculin (șanse de 2 la 1)
- Domeniul de activitate: Comerț, producție sau servicii
- Piața de desfacere: locală sau națională
- Motivații principale: Dorința de a fi propriul șef, câștigul suplimentar și dorința de a
contribui la bunăstarea comunității
- Domeniul de activitate este ales pe baza pasiunii sau a hobby-ului, a experienței
profesionale anterioare sau oportunității identificate pe piață

45
- Va urmări fructificarea cererii pentru produsele/serviciile oferite, cunoașterea zonei și
accesul la piața țintă
- Va fi singurul asociat și cel mai probabil va ocupa postul de administrator
- Se va baza pe fondurile proprii atât pentru demararea afacerii cât și pentru investiții
- Va forma relații bune cu autoritățile locale
- Va întâmpina dificultăți precum: angajarea și menținerea resurselor umane, creșterea
salariilor, birocrația, sau fiscalitatea excesivă.
- Nu se va înscrie în asociații și sunt slabe posibilitățile de a demara CSR
- Este posibil să apeleze la consultanță de specialitate, dar este probabil să apeleze la cursuri
de calificare în domeniu
- Va avea în medie, un număr de 31 de angajați, o cifră medie de afaceri de 10.000.000 lei
și un profit net de 228.000 lei cu forma de organizare SRL.
Pe viitor, studiul ar putea fi îmbunătățit prin îmbunătățirea metodei de aplicare și
prelungirea acesteia, în vederea adunării unui număr mai mare de răspunsuri. Se mai poate apela
și la varianta în care chestionarul să fie administrat online sau în cadrul anumitor evenimente
tematice. De mare ajutor ar putea fi și realizarea unor interviuri cu primarii celor două comune,
pentru a afla direcția de dezvoltare a mediului oferit antreprenorilor, și cu administrația
Consiliului Județean Cluj.
Cercetarea s-a limitat la zona Jucu-Bonțida în ceea ce privește suprafața, și la
întreprinzători și multinaționale în ceea ce privește respondenții. Chestionarul a fost aplicat timp
de câteva luni și prezentat personal respondenților. Din punct de vedere informațional, au fost
folosite doar informații publice, acestea fiind foarte puține în anumite cazuri.
Pe baza informațiilor adunate, precum și pe baza răspunsurilor studiilor următoare
efectuate, se pot lua decizii în ceea ce privește deschiderea unei afaceri în zonă. O privire mai
detaliată prin prisma socială poate scoate la iveală oportunități de dezvoltare pentru mai multe
industrii.
În ceea ce privește viitoarele direcții de cercetare, în cadrul studiului se mai pot include
informații despre zonele Florești-Gilău, Baciu sau Feleacu, pentru efectuarea unui studiu
comparativ. În cadrul studiului ar mai putea fi incluși și meșteșugarii, întrucât aceștia reprezintă
o categorie aparte a economiei. O altă variantă o reprezintă comercianții ambulanți ce își
desfășoară activitatea sezonier.
Propuneri
Printre cele mai viabile afaceri ce pot fi demarate în zonă se numără cele din domeniul
agricol și cele din domeniul turistic. Ideală ar fi o combinație a celor două, într-o societate cu

46
profil agroturistic. Alte domenii atractive includ oferirea de servicii de consultanță, piscicultura,
microfermele, micile unități de prelucrare a produselor agricole și comerțul. Investitorilor li se
recomandă să aibă în vedere costurile cu personalul și caracterul sezonier al unor afaceri.

47