APROBAT

ADMINISTRATOR
........................

21. - INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

PRIVIND PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL INSOLAŢIEI

Insolaţia este o urgenţă medicală, ce poate apărea în cazul expunerii prelungite în timpul
verii la razele soarelui.
În mod normal, organismul uman posedă o serie de mecanisme de adaptare la temperaturi
ambientale înalte, prin care îşi menţine o temperatură constantă. Metabolismul general scade, iar
creşterea transpiraţiei şi vasodilataţia periferică favorizează pierderea de căldură.

În momentul în care această capacitate de adaptare este depăşită apar simptomele

hipertermiei. Copiii, persoanele vârstnice şi persoanele supraponderale, la care procesul de
termoreglare este mai puţin eficient,sunt cele mai expuse riscului de insolaţie. De asemenea,
activitatea fizică intensă, umiditatea ridicată şi deshidratarea favorizează apariţia insolaţiei.
Insolaţia - simptome şi măsuri de prim ajutor
Există o anumită gradare a simptomelor ce apar la expunerea excesivă la soare.
 Iniţial apare aşa numita “epuizare de căldură” ce se manifestă prin creşterea
temperaturii corpului peste 37°C, cefalee (dureri de cap), greaţă, vărsături, ameţeli,
tahicardie (creşterea ritmului bătăilor inimii), scăderea tensiunii arteriale, dureri şi crampe
musculare, oboseală, slăbiciune.
Persoana afectată trebuie să întrerupă orice activitate şi trebuie să se odihnească într-un
mediu răcoros, cu ridicarea picioarelor şi înlăturarea hainelor în exces. Pentru a se răcori rapid se
pot folosi comprese reci sau pungi cu gheaţă aşezate pe abdomen sau în axile (sub braţe).

Rehidratarea este foarte importantă pentru înlocuirea fluidelor şi mineralelor pierdute prin
transpiraţie. Trebuie să se bea 1.5-2 litri de lichide reci la fiecare 2-4 ore până când pacientul
urinează în cantitate suficientă şi urina este normală la culoare. În mod normal este nevoie de o
perioadă de recuperare de 24-36 ore.
 În cazul expunerii mai severe la temperaturi ridicate, atunci când nu se iau la timp
măsurile menţionate mai sus, se ajunge la “insolaţie”, stare caracterizată prin creşterea
temperaturii corpului peste 40° C (temperatura centrală măsurată intrarectal), tegumente
uscate şi fierbinţi, oboseală extremă, cefalee, vărsături “în jet” (fără senzaţie de greaţă),
diaree, tahicardie, scăderea tensiunii arteriale, tulburări ale stării de conştienţă (confuzie,
anxietate, pierderea cunoştinţei), convulsii, dificultăţi în respiraţie.
Insolaţia este o urgenţă medicală, viaţa pacientului fiind în pericol. De aceea, se apelează
serviciul medical de urgenţă, după care se pot lua o serie de măsuri de prim ajutor.
Persoana trebuie mutată într-un mediu răcoros, dezbrăcată şi aşezată astfel încât să fie
expusă la aer cât mai multă suprafaţă corporală. Se folosesc tehnici de răcire prin
comprese reci şi pungi cu gheaţă pe abdomen, gât şi în axile, pulverizarea corpului cu apă
nu foarte rece, ventilaţia corpului.

Dacă pacientul este conştient şi cooperant i se vor administra lichide reci. Nu se introduce
pacientul în baie cu gheaţă. În cazul în care apare stopul respirator, este necesarăînceperea
manevrelor de respiraţie artificială.
Manevrele vor continua până la sosirea echipajului de urgenţă care va prelua pacientul.

Insolatia este o stare care poate pune viata in pericol si care apare daca organismul se
supraincalzeste si nu poate sa-si scada temperatura. Poate aparea cand temperatura ambientala
este foarte ridicata, se transpira foarte mult si nu se beau suficiente lichide pentru a putea inlocui
pierderea acestora prin traspiratie. O persoana cu insolatie poate avea o temperatura de pana la
105 oF (40.56 oC) sau mai mare si sa nu mai transpire.

SIMPTOME

Inaintea aparitiei insolatiei, pacientul poate mai intai avea simptome de epuizare (oboseala)
din cauza caldurii. Netratata corespunzator aceasta se poate transforma in insolatie.
Simptomatologia acestei epuizari include oboseala, slabiciune, cefalee (dureri de
cap), ameteli sau greata si tegumente palide, reci si umede. Nu sunt prezente modificari in starea
de constienta a pacientului.
Simptomele insolatiei includ modificari in starea de constienta ca de exemplu confuzie,
delir sau chiar pierderea starii de constienta si tegumente rosii, calde si uscate, chiar si in axila
(subsuoara).
Insolatia este o urgenta medicala. Chiar si cu tratamentul efectuat de urgenta, ea poate pune
viata in pericol sau se poate solda cu complicatii serioase, pe termen lung. Dupa ce se apeleaza
911 sau alte servicii medicale de urgenta, se pot efectua cateva masuri de prim ajutor.

TRATAMENT DE URGENTA
Persoana trebuie mutata intru-un spatiu racoros, sa nu fie sub actiunea directa a razelor
solare.
Pacientul trebuie dezbracat si asezat in asa fel incat sa se expuna cat mai mult din corpul
sau la aer (cat mai multa suprafata corporala sa intre in contact direct cu aerul). Intregul corp al
pacientului trebuie racorit cu apa rece, dar nu foarte rece, care poate fi pulverizata pe corp sau
aplicata cu ajutorul unui burete, reusindu-se astfel scaderea temperaturii corporale. Trebuie
urmarite semnele care prevestesc o evolutie rapida spre insolatie.
Se pot aplica pachete de gheata pe abdomen, pe gat si in axile (subsuoara), locuri unde
vasele de sange mari se gasesc la suprafata tegumetului. Se interzice introducerea pacientului
intr-o baie de gheata.
Temperatura rectala trebuie luata frecvent si trebuie sa se incerce reducerea sa la 102.3 oF
(39.1 oC) sau chiar mai putin cat mai curand posibil. Afectiunea e cu atat mai serioasa si e posibil
sa apara si complicatii cu cat perioada de timp in care temperatura corporala este ridicata este
mai lunga. Temperatura inregistrata din cavitatea bucala sau de la nivelul urechii nu este cea
corecta in aceasta situatie de urgenta. Daca respitatia se opreste, trebuie incepute manevrele
de respiratie artificiala.
Se interzice administrarea de aspirina sau paracetamol (acetaminofen) pentru a reduce
temperatura corporala ridicata din timpul insolatiei. Aceste medicamente pot cauza probleme din
cauza raspunsului organismului la insolatie.
Daca pacientul este constient si capabil sa inghita, trebuie sa i se dea sa bea fluide (de la 1
litru la 1.9 litri) in primele 2 ore pentru a-l hidrata. Totusi, majoritatea pacientilor cu insolatie au
un status mental alterat si nu li se pot administra lichide pe cale orala in conditii de siguranta.

Semnele evolutiei rapide spre insolatie sunt:

- pierderea cunostintei pentru mai mult de 1 minut
- convulsii
- semne de respiratie dificila de la moderate spre severe
- temperatura rectala peste 104 oF (40 oC) dupa expunerea la temperaturi ambientale mari
- confuzie, neliniste extrema sau anxietate (sentiment de pericol iminent si nedeterminat, insotit
de o stare de rau, de agitatie)
- tahicardie (accelerarea ritmului batailor inimii)
- tegumente foarte calde (fierbinti), uscate, rosii si netranspirate (tipul clasic de insolatie) sau cu
transpiratie excesiva
- varsaturi severe si diaree.

Tratamentul oboselii cauzate de caldura

Trebuie intrerupta orice activitate si pacientul trebuie sa se odihneasca.
Pacientul trebuie sa iasa din actiunea directa a razelor de soare si sa se intinda (sa se
culce) intr-un mediu racoros, ca de exemplu la umbra sau intr-o zona cu aer conditionat.
Picioarele trebuie ridicate de la nivelul solului. Trebuie inlaturate hainele in exces.
Pacientul se poate racori aplicand-si comprese reci sau folosind un ventilator. Pentru a se
racori rapid, pacientul isi poate pune pungi cu gheata in axile (sub brate) si pe abdomen, unde
vasele mari de sange se gasesc la suprafata tegumentului. Trebuie sa se bea apa, sucuri pentru a
inlocui fluidele si mineralele pierdute. Trebuie sa se bea 1.9 litri de lichide reci la fiecare 2 pana
la 4 ore. Se considera ca se consuma suficiente lichide daca urina este normala la culoare si in
cantitate suficienta si pacientul urineaza la fiecare 2 pana la 4 ore. Este necesara o perioada de
odihna de 24 de ore, timp in care trebuie continuata inlocuirea fluidelor pierdute cu ajutorul unei
solutii de rehidratare. Trebuie evitate activitatile fizice extenuante. In mod
normal rehidratarea completa cu lichide pe cale orala dureaza in jur de 36 de ore, dar majoritatea
pacientilor incep sa se simta mai bine in cateva ore.

Întocmit

.....................................