Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUTOR:
drd. ing. Virginia HENŢULESCU cercetător ştiinţific principal, Şef Departament MIP –
INCDPM “Alexandru DARABONT” - Bucureşti
1. Standardele europene - instrument de lucru indispensabil pentru producătorii şi
utilizatorii de EIP
Pentru a realiza un echipament individual de protecţie a cărui liberă circulaţie să fie permisă pe
piaţa europeană, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv cu Legea evaluării
conformităţii şi reglementările tehnice armonizate cu directivele din Noua Abordare şi
Abordarea Globală, respectiv cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi HG 115/2006
“Hotărâre privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de
protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă (transpune Directiva Europeană
89/686/CEE), orice producător trebuie să parcurgă următoarele etape:
Pe de altă parte, fiecare dintre aceste riscuri, pentru un domeniu specific de utilizare poate fi
asociat permanent cu alte riscuri. Aceasta conduce la o mare diversitate de tipuri de
echipamente, adecvate doar unui anumit domeniu de utilizare. De exemplu, în activităţi casnice
există ca risc principal căldura de contact asociată doar cu riscurile mecanice de zgâriere
(abraziune) şi de tăiere; la operaţii de sudare există ca risc principal proiectarea de picături mici
de metal topit sau incandescent asociat cu riscuri mecanice diverse (abraziune, tăiere, înţepare,
agăţare); în cazul lucrului sau intervenţiilor în apropiere de surse importante de căldură şi sau
foc, riscul principal este căldura radiantă care poate să nu fie asociată cu un alt risc (filiere
pentru fibre de sticlă) sau este asociat cu căldura de contact şi căldura convectivă (intervenţii în
apropierea cuptoarelor de topire); în cazul stingerii incendiilor contactul direct cu flacăra este
însoţit de contact cu lichide şi riscuri mecanice şi exemplificările pot continua.
Din acest motiv, la stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate trebuie să se aibă în
vedere nu cerinţa principală în ansamblu, ci elementele ei specifice aplicabile pentru cazurile
concrete, precum şi selecţionarea tuturor celorlalte cerinţe aplicabile ţinând cont de riscuri şi de
caracteristicile generale ale produsului (zona acoperită, dacă EIP se poartă direct pe tegumente
etc).
Metodele actuale de stabilire a rezistenţei EIP la riscuri termice (foc şi/sau căldură) trebuie
corelate strict cu metodele de evaluare şi stabilire a conformităţii în cazul echipamentelor
individuale de protecţie.
Aceste metode sunt reglementate în mare parte de legislaţie, la care se adaugă reglementările
tehnice (standardele specifice) şi au în vedere următoarea conexiune logică: definire domeniu
de utilizare --> definire riscuri şi subriscuri existente faţă de care se asigură protecţie -->
definire cerinţe esenţiale de securitate şi/sau sănătate aplicabile --> definire specificaţie tehnică
de performanţă/caracteristică recunoscută a asigura transpunerea cerinţelor esenţiale de
securitate şi sănătate, inclusiv definire metodă utilizabilă --> evaluarea conformităţii prin
determinare de performanţe pe produs şi examinare documentaţie --> certificare -->aplicare
marcaj.
Sortimentele de EIP împotriva riscurilor termice (cãldurã şi/sau foc) pot fi:
mãnuşi de protecţie;
sortimente de îmbrãcãminte de protecţie; acest grup de EIP include orice sortiment care
acoperã parţial sau total corpul: şorţuri, ghetre, jambiere, pantaloni, bluze, mânecuţe etc. ;
încălţăminte de protecţie – ansamblu superior.
Domeniul de utilizare poate fi:
În tabelul 1 sunt prezentate diferite sortimente de EIP utilizate în medii cu temperaturii ridicate,
pentru care sunt definite domeniul de utilizare, specificaţie tehnică de performanţă recunoscută
a asigura transpunerea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate, precum şi elemente
specifice de marcaj.
Tabelul 1 - Sortimente de EIP utilizate în medii cu temperaturii ridicate şi elementele care stau
la baza stabilirii conformităţii cu standarde armonizate
asociate cu
- deplasări pe Cerinţe
suprafeţe fundamentale EN
F1P
denivelate, contact ISO 20345: 2004
cu corpuri dure cu
muchii tăioase sau căldură
ascuţite. radiantă
rezistenţă la
flacără
- rezistenţă la
perforaţie
rezistenţă la
flacără
izolaţie
electrică la joasă
tensiune
INTRODUCERE
1
Directiva Consiliului 89/686/EEC din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislațiilor
statelor
membre referitoare la echipamentul individual de protecție amendată prin Directiva 93/68/EEC,
Directiva 93/95/EEC şi Directiva 96/58/EC
2
Conform Acordului referitor la SpaŃiul Economic European (EEA), (Council and
Commission
Decision 94/1/EC of 13 December 1993 (OJEC n° L 1 of 3 January 1994, p. 1) trebuie luate în
consideraŃie teritoriile statelor Liechtenstein, Islanda şi Norvegia, la implementarea directivei
89/686/CEE cu aceleaşiu drepturi ca şi teritoriul ComunităŃii. Când acest termen, Teritoriul
ComunităŃii, este utilizat în acest ghid, acelaşi se aplică pentru teritoriul EEA. În mod similar,
numai în
raport cu această directivă, responsabilităŃile „Statelor Membre” pot fi de aseemenea aplicate
pentru autorităŃile naŃionale din aceste trei teritorii. 3
Obiectivul acestui ghid este de a clarifica anumite probleme şi proceduri la care se face
referire în directiva 89/686/CEE privind echipamentele individuale de protecŃie (EIP). El
furnizează referinŃe încrucişate de la textul legal al directivei la explicaŃiile experŃilor
sectoriali din Uniunea Europeană. Ghidul trebuie utilizat doar împreună cu directiva şi cu
„Ghidul privind implementarea directivelor bazate pe Noua Abordare şi Abordarea Globală
(cunoscut şi sub denumirea „Ghidul albastru al Comisiei Europene”).
Acest ghid nu este destinat a fi utilizat numai de autorităŃile statelor membre, ci şi de
principalii operatori economici interesaŃi, cum ar fi producătorii, asociaŃiile lor profesionale,
organisme însărcinate cu pregătirea standardelor, precum şi cele responsabile cu
procedurile de evaluare a conformităŃii.
Mai întâi de toate, acest document trebuie să asigure că, aplicarea corectă a directivei
conduce la înlăturarea barierelor în ceea ce priveşte libera circulaŃie a mărfurilor pe piaŃa
internă.(a se vedea nota de pagină nr. 2). Se recomandă să se ia în considerare că
declaraŃiile din acest ghid se referă numai la aplicarea directivei 89/686/CEE, dacă nu există
nici o indicaŃie contrară. De asemenea,toate părŃile interesate ar trebui să aibă cunoştinŃă de
alte cerinŃe ce s-ar putea aplica. (a se vedea articolul 5(6)(a)).
Directiva EIP este o directivă din Noua Abordare care stabileşte cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate (denumite în continuare CESS) şi le direcŃionează către standarde, în
principal standarde europene armonizate, pentru a da o expresie tehnică cerinŃelor relevante
cuprinse în directivă.
Directiva 89/686/CEE este o directivă complet armonizată, ceea ce înseamnă că prevederile
acesteia primează în cazul în care apar divergenŃe între prevederile legislaŃiei naŃionale şi
celei europene, care acoperă acelaşi subiect ca cel cuprins în directiva 89/686/CEE.
Directivele de „utilizare”
Cititorul trebuie să fie conştient de faptul că atunci când EIP este destinat pentru a fi utilizat
la locul de muncă, se aplică de obicei legislaŃia europeană şi naŃională destinată să asigure
securitatea lucrătorilor. În timp ce directivele din Noua Abordare stabilesc cele mai înalte
posibile cerinŃe Ńinând cont de obiectivele lor generale şi de aceea nu permit prevederi
naŃionale suplimentare în acelaşi scop, directivele de „utilizare” (89/391/CEE 3, 89/656/CEE
4) stabilesc cerinŃe minime. În fapt, aceasta înseamnă că autorităŃile naŃionale, aplicând
acordurile cu alte state membre prin intermediul procedurilor de notificare din directiva
98/34/CE, pot aplica cerinŃe mai acoperitoare referitoare la „utilizare” şi selecŃionare”, atât
timp cât acestea nu constituie o barieră în calea comerŃului.
3
Directiva Consiliului 89/391/EEC din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri
pentru
promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă
4
Directiva Consiliului 89/656/EEC din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de
securitate și
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de
muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
4
CUPRINS
Ghid Echipamente Individuale de ProtecŃie .......................................................................... 1
INTRODUCERE .................................................................................................................... 2
DefiniŃii .................................................................................................................................. 5
1.1 CAPITOLUL 1 SCOP, INTRODUCERE PE PIAłĂ ŞI LIBERĂ CIRCULAłIE .................
6
1.1.1 Articolul 1...................................................................................................................... 6
1.1.2 Articolul 2...................................................................................................................... 9
1.1.3 Articolul 3.....................................................................................................................10
1.1.4 Articolul 4.....................................................................................................................11
1.1.5 Articolul 5.....................................................................................................................11
1.1.6 Articolul 6.....................................................................................................................16
1.1.7 Articolul 7.....................................................................................................................17
1.2 CAPITOLUL II – PROCEDURI DE CERTIFICARE.........................................................19
1.2.1 Articolul 8.....................................................................................................................19
1.1.2 Articolul 9.....................................................................................................................24
1.2.3 Articolul 10..................................................................................................................25
1.2.4 Articolul 11...................................................................................................................29
1.2.5 Articolul 12...................................................................................................................36
1.3 CAPITOLUL III – MARCAJUL CE...................................................................................36
1.3.1 Articolul 13...................................................................................................................36
1.4 CAPITOLUL IV PREVEDERI FINALE ............................................................................38
1.4.1 Articolul 14...................................................................................................................38
1.4.2 Articolul 15...................................................................................................................38
1.4.3 Articolul 16...................................................................................................................38
1.4.4 Articolul 17..................................................................................................................38
1.5 ANEXA 1 ........................................................................................................................40
1.6 ANEXA II .......................................................................................................................41
1.7 Anexa III .........................................................................................................................76
1.8 ANEXA IV.......................................................................................................................77
1.9 ANEXA V........................................................................................................................78
1.10 ANEXA VI.....................................................................................................................80
1.11 GHID ANEXĂ REFERITOR LA ÎNCADRAREA PE CATEGORII DE CERTIFICATE A
EIP .......................................................................................................................................82 5
DefiniŃii
În termeni generali, următoarele definiŃii sunt considerate acceptabile:
Introducere pe piaŃă – acŃiunea de a face disponibil un produs individual, pentru prima dată,
pe piaŃa ComunităŃii, fie contra cost, fie gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
Punerea în funcŃiune – are loc în momentul primei utilizări în interiorul ComunităŃii de către
utilizatorul final.
Producător- persoană legală sau fizică, care:
• proiectează şi/sau produce un produs din domeniul de aplicare al directivei sau care
dispune de un EIP proiectat şi/sau fabricat în scopul introducerii pe piaŃă sau pentru
propriul său uz profesional sau privat, sub numele sau marca sa comercială.
• introduce pe piaŃă şi/sau pune în funcŃiune un EIP, sub numele sau marca sa
comercială.
Producătorul poartă responsabilitatea pentru:
- efectuarea unei analize pentru a trage concluzia că produsul său intră sub
incidenŃa directivei EIP şi pentru a determina ce cerinŃe se aplică;
- proiectarea şi construcŃia EIP în conformitate cu cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate (CESS) stabilite în directivă;
- prevederea marcării şi instrucŃiunilor pentru utilizare, întreŃinere etc.
Producătorul poartă deplina responsabilitate pentru conformitatea EIP cu această directivă
şi cu alte directive aplicabile. Acestuia i se cere să aibă cunoştinŃe despre proiectarea şi
construcŃia produsului pentru a fi capabil să declare această conformitate în raport cu toate
prevederile şi cerinŃele aplicabile ale directivelor relevante.
Reprezentant autorizat – orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate care a
primit un mandat de la producător pentru a acŃiona în numele său cu o sarcină specifică în
raport cu responsabilităŃile acestuia din urmă în ceea ce priveşte directiva. Mandatul trebuie
să fie scris şi să specifice ce obligaŃii ale producătorului pot fi atribuite reprezentantului
autorizat.
6
1.1 CAPITOLUL 1 SCOP, INTRODUCERE PE PIAłĂ ŞI LIBERĂ CIRCULAłIE
1.1.1 Articolul 1
1. Prezenta directivă se aplică echipamentului individual de protecŃie, denumit în continuare
"EIP”.
Prezenta directivă stabileşte condiŃiile care reglementează introducerea pe piaŃă şi libera
circulaŃie a echipamentului individual de protecŃie in interiorul ComunităŃii, cerinŃele
esenŃiale
de securitate pe care trebuie să le satisfacă EIP pentru a asigura protecŃia sănătăŃii şi
securitatea utilizatorilor.
Directiva EIP se aplică EIP destinate a fi utilizate în activităŃi domestice, de timp liber şi
sportive, precum şi pentru utilizare profesională.
Obiectivele directivei EIP sunt:
• să furnizeze cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate pe care trebuie să le
îndeplinească EIP pentru a menŃine sănătatea şi pentru a asigura securitatea
utilizatorilor potenŃiali;
• să asigure libera circulaŃie a EIP în interiorul ComunităŃii.
Directiva se aplică fiecărui EIP individual care este destinat să fie introdus pe piaŃă şi/sau
pus în funcŃiune pe piaŃa ComunităŃii pentru prima dată. În consecinŃă, directiva se aplică
în
cazul EIP noi, fabricate în statele membre şi în cazul EIP noi sau utilizate, importate din afara
ComunităŃii.
Prevederile directivei nu se aplică EIP destinate a fi introduse pe piaŃă în alte Ńări din afara
ComunităŃii sau importate în Comunitate pentru a fi re-exportate către o Ńară exterioară.
2. În sensul prezentei directive, EIP reprezintă orice dispozitiv sau articol destinat purtării
sau Ńinerii de către un individ ca mijloc de protecŃie împotriva unuia sau mai multor riscuri
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorului la locul de muncă.
Această definiŃie s-a dovedit uşor de înŃeles pentru producătorii de echipament şi utilizatorii
acestora, deşi anumite cazuri limită încă ridică probleme. Fiecare termen din definiŃie este
important:
- EIP este „purtat” în sensul în care sunt purtate îmbrăcămintea, ochelarii, protectorii
auzului sau centurile împotriva căderii. Într-adevăr, cele mai multe EIP sunt
îmbrăcămintea, articolele de îmbrăcăminte, cagulele, mănuşile sau încălŃămintea. Alte
EIP trebuie să fie „Ńinute” în mână, cum ar fi ecranele care protejează ochii şi faŃa în
timpul sudării. ProtecŃia asigurată de EIP depinde astfel de o acŃiune a persoanei expuse
la factorul periculos de a îmbrăca sau a Ńine echipamentul.
Echipamentele portabile, care nu sunt nici purtate nici Ńinute în cursul utilizării nu sunt
considerate EIP. Astfel, de exemplu, păturile electroizolante sau platformele folosite de
electricieni în instalaŃiile sub tensiune sau ecranele amplasate în staŃiile de lucru nu sunt
considerate EIP.
- EIP sunt purtate sau Ńinute „de o persoană”. Aceasta este ceea ce distinge echipamentul
individual de protecŃie de echipamentul de protecŃie colectivă. În mod semnificativ,
termenii definiŃiei EIP îl amplasează în câmpul mai larg al protecŃiei persoanelor.
Domeniul EIP nu este limitat la echipamentul folosit de angajaŃi sau lucrători în general,
ci se extinde la domenii care nu sunt în legătură cu munca, cum ar fi activităŃile sportive 7
şi de timp liber. Ochelarii de soare, căştile pentru biciclişti sau călăreŃi, mănuşile pentru
grădinărit, apărătorile tibiei pentru fotbalişti, centurile pentru alpinism, toate sunt EIP.
- EIP sunt utilizate „pentru protecŃia” persoanelor. În general, echipamentul individual de
protecŃie formează un ecran între partea corpului expusă şi pericolul pentru protecŃia
persoanei împotriva oricărui tip de risc: un ecran de piele împotriva suprafeŃelor rugoase
care ar putea zgâria pielea mâinilor, un ecran de sticlă filtrantă împotriva radiaŃiilor care
ar putea afecta ochii, un ecran de plumb împotriva radiaŃiilor X care ar putea îmbolnăvi
celulele corpului ş.a.m.d. Acest rol al unui EIP, ca ecran, este subliniat de pictogramele
alese de standardele de EIP, pentru a simboliza protecŃia împotriva diferitelor pericole:
simbolul reprezentând pericolul este prezentat pe un ecran.
Pe de altă parte, echipamentul care avertizează împotriva riscurilor, dar care nu are o
funcŃie de protecŃie, cum ar fi, de exemplu, dispozitivele de alarmare portabile,
detectoarele de gaze sau detectoarele de deficit de oxigen nu sunt clasificate ca EIP.
Totuşi, dacă aceste dispozitive sunt integrate într-un EIP, atunci trebuie considerate ca
parte integrantă a EIP (a se vedea de asemenea cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate 2.8., al treilea paragraf şi cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate 3.11.2 b).
- EIP protejează împotriva ”unuia sau mai multor pericole”. Riscul este în general definit ca
o combinaŃie a două elemente: un pericol, care este un fenomen care poate cauza o
afecŃiune şi probabilitatea ca o persoană să fie expusă la acest pericol. Deoarece EIP
este destinat să protejeze împotriva pericolelor, funcŃia sa este de a preveni acŃiunea
factorului periculos asupra persoanei expuse. În consecinŃă, atunci când există simultan
mai multe riscuri, EIP trebuie să protejeze împotriva tuturor riscurilor, nu numai împotriva
unuia dintre ele.
Aceasta este ceea ce diferenŃiază EIP de echipamentele folosite după ce riscul a
acŃionat, cum ar fi echipamentele de salvare şi prim-ajutor, care de asemenea, tind să fie
folosite de terŃe părŃi. Echipamentele folosite de un salvator nu sunt clasificate ca fiind
EIP, dacă nu sunt folosite pentru a proteja chiar pe salvator, de exemplu aparatele de
protecŃie respiratorie folosite de pompieri când scot persoane din clădirile pline de fum
de incendiu.
Pericolele implicate sunt cele care pot afecta utilizatorul echipamentului. Echipamentul
folosit pentru a proteja alte persoane decât purtătorul, cum ar fi măştile folosite pentru a
proteja pacienŃii spitalelor, nu sunt EIP. Totuşi, toate echipamentele folosite de personalul
de îngrijire din spitale pentru a se proteja sunt EIP. În mod similar, echipamentele pentru
protecŃia bunurilor, cum ar fi mănuşile purtate pentru a proteja alimentele sau
componentele electronice nu sunt EIP.
- grupelor de EIP specificate în lista de produse excluse din anexa I, independent de motivul
excluderii menŃionat la prima liniuŃă.
A se vedea Anexa A pentru lista exhaustivă a produselor excluse în mod specific din
domeniul de aplicare al directivei EIP.
5 Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele maritime (JO
nr L 46 din 17 Februarie 1997, p. 25).9
1.1.2 Articolul 2
1. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura că EIP menŃionate în art. 1
pot fi introduse pe piaŃă şi puse în funcŃiune numai dacă protejează sănătatea şi asigură
securitatea utilizatorilor, fără a aduce atingere securităŃii şi sănătăŃii altor persoane, animale
domestice sau bunuri, dacă acestea sunt întreŃinute adecvat şi folosite în scopul preconizat.
Articolul 2 defineşte supravegherea pieŃei ca o obligaŃie a statelor membre.
Scopul supravegherii pieŃei este de a se asigura că prevederile directivelor aplicabile sunt
respectate în întreaga Comunitate. Articolul 2(1) obligă statele membre să aplice corect
directiva
6
şi să monitorizeze aplicarea ei. Supravegherea pieŃei este de asemenea
importantă pentru operatorii economici interesaŃi, pentru că ajută la eliminarea competiŃiei
incorecte.
AutorităŃile naŃionale care conduc supravegherea pieŃei au obligaŃia să adopte toate
măsurile
corespunzătoare pentru a se asigura că produsele care nu respectă prevederile directivei
EIP, sunt scoase de pe piaŃă.
Articolul 2 obligă statele membre să adopte „toate măsurile corespunzătoare” în ceea ce
priveşte EIP dacă acestea nu menŃin starea de sănătate şi nu asigură securitatea
utilizatorilor, indiferent dacă respectă sau nu directiva. Aceste măsuri sunt implementate sub
principiul „subsidiarităŃii”, respectiv dreptul statelor membre să decidă cea mai adecvată
acŃiune, fără ca Uniunea Europeană să intervină (cu excepŃia domeniilor care Ńin exclusiv de
competenta sa), decât dacă acestea sunt mai eficiente decât acŃiunile întreprinse la nivel
naŃional, regional sau local. Acest principiu este strâns legat de principiile proporŃionalităŃii
şi
necesităŃii, conform cărora nici una dintre acŃiunile întreprinse de Uniune nu trebuie sa
depăşească nivelul care este necesar pentru realizarea obiectivelor Tratatului.
Măsurile prevăzute în legislaŃiile naŃionale acoperă un domeniu de la avertisment pentru
punerea în conformitate până la o potenŃială sentinŃă penală şi penalităŃi financiare foarte
ridicate
În cazul aplicării unor astfel de măsuri, care restricŃionează libera circulaŃie a EIP, statele
membre trebuie să notifice acŃiunea la serviciile Comisiei Europene, în conformitate cu
articolul 7.
2. Prezenta directivă nu trebuie să afecteze dreptul statelor membre de a stabili - in
conformitate cu dispoziŃiile Tratatului - orice cerinŃe pe care le consideră necesare pentru a
asigura protecŃia utilizatorilor, cu condiŃia ca acestea să nu presupună modificări ale EIP
care să contravină dispoziŃiilor prezentei directive.
Statele membre îşi menŃin dreptul de a stabili prevederi naŃionale suplimentare referitoare la
utilizarea EIP care sunt destinate să asigure protecŃia lucrătorilor sau a altor utilizatori
potenŃiali.
Directivele 89/391/CEE şi 89/686/CEE stabilesc cerinŃe minime pentru securitatea şi
sănătatea utilizatorilor luând în consideraŃie articolul 137 al Tratatului ComunităŃilor
Europene. Se permite statelor membre să adopte sau să reŃină cele mai stringente
prevederi, atât timp cât sunt compatibile cu Tratatul.
6
A se vedea http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/transpos.htm pentru
referinŃele
măsurilor naŃionale prin care se transpune directiva 89/686/CEE. 10
Totuşi, astfel de măsuri nu trebuie să conducă la modificarea unui echipament individual de
protecŃie care este proiectat şi fabricat în conformitate cu prevederile directivelor aplicabile şi
nici să influenŃeze condiŃiile pentru introducerea pe piaŃa ComunităŃii. Acesta este evident
cazul directivei privind echipamentele individuale de protecŃie, care este o directivă complet
armonizată sub articolul 95 al Tratatului.
Reglementările naŃionale (de ex. limitele de expunere naŃionale) pot conduce la reguli diferite
pentru selecŃionarea echipamentelor individuale de protecŃie.
Directiva EIP nu stabileşte obligaŃii pentru utilizatori. Totuşi, trebuie să se reamintească
faptul că, în conformitate cu directivele elaborate în baza articolului 137 al Tratatului,
angajatorii au obligaŃii în ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor de muncă la locul de
muncă. Un angajator este considerat a fi orice persoană fizică sau juridică care are o relaŃie
de angajare cu un lucrător (respectiv orice persoană angajată de un angajator) şi are
responsabilitatea pentru adoptarea de măsuri privind organizarea.
3. Statele membre nu trebuie să împiedice prezentarea la târguri, expoziŃii, etc., a EIP care
nu sunt conforme cu dispoziŃiile prezentei directive, cu condiŃia ca să existe un avertisment
corespunzător, clar, care să atragă atenŃia asupra acestui lucru, ca şi asupra interdicŃiei de a
le procura şi/sau utiliza într-un anumit scop, indiferent care este acesta, înainte de a fi puse
în conformitate de către producător sau de către reprezentantul său autorizat stabilit în
Comunitate.
Paragraful 3 se referă la prezentarea în cadrul expoziŃiilor a produselor care nu sunt
conforme cu directiva. Expunerea echipamentului individual de protecŃie la târguri sau
prezentări pentru vânzare nu constituie „introducere pe piaŃă”. Totuşi, dacă echipamentul
individual de protecŃie nu este în întregime în conformitate cu prevederile directivei, acest
fapt trebuie evidenŃiat clar lângă echipamentul individual de protecŃie expus.
1.1.3 Articolul 3
Echipamente individuale de protecŃie prevăzute în articolul 1 trebuie să îndeplinească
cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate prevăzute în anexa II.
Articolul 3 stabileşte obligaŃia producătorilor de a proiecta şi fabrica echipamente individuale
de protecŃie care îndeplinesc cerinŃele din Anexa II. Producătorul trebuie să se asigure că
cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate sunt îndeplinite pe întreaga durată de viaŃă a
echipamentului individual de protecŃie.
Directiva utilizează termenul „CerinŃe fundamentale de securitate şi sănătate” (CFSS) care
este identic cu „CerinŃe esenŃiale de securitate şi sănătate”, care este exprimarea tipică,
folosită pentru directivele din Noua Abordare.
Numai echipamentele individuale de protecŃie care îndeplinesc cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate pot fi introduse pe piaŃa internă şi/sau puse în funcŃiune. Producătorul
trebuie să furnizeze informaŃii despre măsurile pe care le-a adoptat pentru a asigura
conformitatea echipamentelor individuale de protecŃie cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate în documentaŃia tehnică la care se face referire în articolul 8 şi care este descrisă în
detaliu în Anexa III.
CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate se referă numai la caracteristici ale produsului
destinate să asigure securitatea şi sănătatea potenŃialilor utilizatori. Ele nu se referă nici la
aspecte de mediu şi nici la cele sociale. 11
Aceste cerinŃe sunt proiectate pentru a asigura un nivel optim de protecŃie. Ele:
• rezultă din anumite pericole asociate cu produsul (de exemplu rezistenŃa mecanică şi
fizică, inflamabilitatea, proprietăŃile chimice, electrice sau biologice; igiena,
radioactivitatea;);
• se referă la produse şi/sau performanŃe ale acestora (de exemplu prevederi privind
materialele, proiectarea, construcŃia, procesul de fabricare, instrucŃiunile elaborate de
producător);
• stabilesc obiectivul/obiectivele de protecŃie principală (de exemplu prin intermediul
unei liste ilustrative)
Sau o combinaŃie a celor trei aspecte.
1.1.4 Articolul 4
1.Statele membre nu trebuie să interzică, să restrângă sau să împiedice/limiteze
introducerea pe piaŃă a echipamentelor individuale de protecŃie sau a componentelor
acestora, care sunt conforme cu dispoziŃiile prezentei directive şi care sunt prevăzute cu
marcajul "CE", care atestă conformitatea lor cu toate dispoziŃiile prezentei directive, inclusiv
procedurile de certificare prevăzute în capitolul II.
Articolul 4(1) urmăreşte să asigure libera circulaŃie a echipamentelor individuale de protecŃie
şi componentelor
7
echipamentelor individuale de protecŃie în Comunitate.
Marcajul CE este un simbol care confirma că toate procedurile relevante de evaluare a
conformităŃii au fost îndeplinite şi este o declaraŃie către autorităŃile naŃionale de
supraveghere a pieŃei care atestă această situaŃie.
2. Statele membre nu trebuie să interzică, să restrângă sau să împiedice/ să limiteze
introducerea pe piaŃă a componentelor echipamentelor individuale de protecŃie neprevăzute
cu marcajul"CE", care sunt destinate a fi încorporate în echipamentele individuale de
protecŃie sub rezerva ca aceste componente să nu fie componente esenŃiale,
indispensabile bunei funcŃionări a echipamentelor individuale de protecŃie.
Paragraful 2 autorizează libera circulaŃie a componentelor echipamentelor individuale de
protecŃie care, deşi nu poartă marcajul CE, sunt destinate a fi incorporate în echipamentele
individuale de protecŃie cu condiŃia ca să nu aibă impact asupra funcŃionării echipamentelor
individuale de protecŃie. Câteva exemple de astfel de componente sunt:
• acoperiri igienice pentru căşti antifonice /apărători de urechi;
• bandă anti-transpiraŃie pentru căşti de protecŃie.
1.1.5 Articolul 5
1. Statele membre trebuie să considere că sunt conforme cu cerinŃele esenŃiale de securitate
prevăzute în articolul 3, acele echipamente individuale de protecŃie care sunt prevăzute în
articolul 8 paragraful 3, care au marcajul "CE", pentru care producătorul este în măsură să
prezinte, la cerere, declaraŃia de conformitate prevăzută în articolul 12.
7
Componentele interschimbabile definite la Articolul 1(2)(c) care sunt esenŃiale pentru
funcŃionarea
sigură a EIP 12
Echipamentul individual de protecŃie de concepŃie simplă (Articolul 8(3)) este privit ca fiind
în
conformitate cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate dacă marcajul CE este aplicat şi
producătorul este capabil să prezinte o declaraŃie EC de conformitate. Modelul pentru
această declaraŃie EC de conformitate este în Anexa VI a directivei.
Directiva privind utilizarea echipamentelor individuale de protecŃie nu prevede ca declaraŃia
CE de conformitate să fie ataşată la produs şi nici să însoŃească produsul. Totuşi, se
înŃelege, în mod general, că aceasta poate fi prezentată la cererea unei autorităŃi de
supraveghere a pieŃei într-un interval de timp rezonabil, în funcŃie de natura neconformităŃii
suspectate.
http://ec.europa.eu/enterprise/standards_policy/index_en.htm
Lista standardelor europene armonizate din Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene, este
actualizată în mod regulat şi este disponibilă la următoarea adresă de Internet a Comisiei
Europene:
http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/standardization/harmstds/reflist/ppe.html
InformaŃii privind standardele sunt, de asemenea, disponibile la web-site-urile CEN şi
CENELEC:
www.cenorm.be
www.cenelec.org
O listă a organizaŃiilor de standardizare naŃionale este furnizată la:
CEN - http://www.cenorm.be/cenorm/members/members/index.asp
CENELEC -
http://www.cenelec.org/Cenelec/About+CENELEC/Our+organization/CENELEC+Members/
Default.htm
5. Statele membre trebuie să se asigure că, până cel mai târziu la 30 iunie 1991, sunt luate
măsuri adecvate care permit partenerilor sociali să aibă influenŃă la nivel naŃional în procesul
de elaborare şi revizuire a standardelor armonizate.
Acest paragraf urmăreşte să asigure că toate părŃile interesate, incluzând angajatori,
lucrători şi consumatori, sunt reprezentate în procesul de standardizare.
6. a) Dacă un echipament individual de protecŃie face obiectul altor directive referitoare la
alte aspecte şi care prevăd de asemenea aplicarea marcajului "CE", acesta trebuie să indice
faptul că echipamentul individual de protecŃie este de asemenea presupus a fi conform
dispoziŃiilor acestor alte directive.
Directivele acoperă uneori o gamă largă de produse, fenomene şi/sau riscuri. 14
În consecinŃă, poate fi necesar să se ia în consideraŃie pentru echipamentele individuale de
protecŃie mai multe directive, deoarece introducerea pe piaŃă şi punerea în funcŃiune pot
avea loc numai când produsul este conform prevederilor întregii legislaŃii care i se aplică.
Prin aplicarea marcajului CE şi prin declaraŃia de conformitate producătorul sau
reprezentantul său autorizat declară că echipamentul individual de protecŃie este în
conformitate cu toate prevederile care i se aplică.
Poate fi necesar ca producătorii de echipamente individuale de protecŃie să ia în consideraŃie
următoarele directive
10
:
- Directiva de echipamente sub presiune 97/23/CE – se aplică unui domeniu limitat de
echipamente pentru menŃinerea gazelor sub presiune, de exemplu aparate respiratorii;
- Directiva de compatibilitate electromagnetică 89/336/CEE
11
– directiva EMC trebuie
de asemenea aplicată pentru a se asigura că echipamentele individuale de protecŃie cu
dispozitive electrice/electronice nu cauzează distorsiuni electromagnetice şi că operarea
lor normală nu este afectată de astfel de distorsiuni;
- Directiva de echipamente terminale de radiocomunicaŃie şi telecomunicaŃie (RTTE)
1999/5/CE. Directiva RTTE trebuie de asemenea aplicată pentru a asigura că
echipamentele individuale de protecŃie care încorporează astfel de dispozitive sunt sigure
şi nu perturbă serviciile radio sau alte echipamente. Directiva RTTE acoperă de
asemenea EMC şi aspectele de securitate ale unui astfel de echipament;
- Directiva Nichel 94/27/CE – restricŃionează emisiile de nichel pentru acele părŃi în
contact direct şi prelungit cu pielea purtătorului;
- Directiva de securitate generală a produselor 2001/95/CE
12
– impune ca producătorii
să introducă pe piaŃă numai produse sigure destinate consumatorilor şi conferă statelor
membre obligaŃia de a se asigura că atât producătorii cât şi distribuitorii îşi îndeplinesc
obligaŃiile. Pentru mai multe informaŃii a se vedea „Documentul cu linii directoare privind
relaŃia dintre Directiva de Securitate Generală a Produselor (GPSD) şi anumite directive
sectoriale, cu prevederi privind securitatea produselor”.
Există de asemenea un număr de produse care, deşi pot părea că intră în domeniul de
aplicare al directivei EIP, ele cad sub incidenŃa altor directive datorită „specificităŃii” lor,
după
cum urmează:
- Directiva Jucării 88/378/CEE
Echipamentul proiectat pentru a fi purtat de copii ca să îi protejeze împotriva unuia sau mai
multor riscuri intră în domeniul de aplicare al directivei echipamente individuale de protecŃie,
de exemplu căşti pentru biciclişti sau schiori, ochelari de schi, etc. Totuşi, imitaŃii de EIP
(cum ar fi imitaŃiile de căşti pentru pompieri, îmbrăcăminte de protecŃie pentru doctori) intră
sub incidenŃa directivei Jucării. Atunci când pot exista dubii asupra utilizării reale a unor
astfel de produse, s-a căzut de acord cu statele membre că astfel de produse ar trebui să fie
însoŃite de un avertisment asupra faptului cu sunt jucării şi nu echipamente individuale de
protecŃie. Trebuie acordată atenŃie de către producător dacă pare că imitaŃia de echipament
individual de protecŃie ar putea fi presupusă în mod rezonabil că protejează împotriva
10
A se Ńine cont de că această listă nu este exhaustivă.
11
Această directivă urmează în curând să fie înlocuită prin directiva 2004/108/CE
12
Pentru mai multe informaŃii vizitaŃi
http://ec.europa.eu/consumers/cons_safe/prod_safe/gpsd/index_en.htm 15
pericolelor. În astfel de cazuri, producătorul este posibil ca să nu se poată deroga cu un
astfel de avertisment de la responsabilităŃile pe care le are referitor la daune datorită
defectelor produsului.
13
amendată prin directiva 2002/75/CE 16
b) Totuşi, dacă una sau mai multe din aceste directive permit ca producătorul, pe o
perioadă tranzitorie, să aleagă reglementările pe care le aplică, marcajul "CE" trebuie să
indice conformitatea cu dispoziŃiile acelor directive care au fost aplicate de producător. În
acest caz, elementele specifice ale directivelor ce au fost aplicate, cum ar fi cele publicate în
Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene, trebuie să fie înscrise în documentele, notele sau
instrucŃiunile cerute de aceste directive şi care însoŃesc astfel de echipamente individuale de
protecŃie.
1.1.6 Articolul 6
1. Dacă un stat membru sau Comisia Europeană consideră că standardele armonizate
prevăzute la articolul 5 nu satisfac în întregime cerinŃele esenŃiale corespunzătoare,
prevăzute la articolul 3, Comisia Europeană sau statul membru respectiv trebuie să
sesizeze acest aspect comitetului instituit potrivit directivei 83/189/CEE , expunându-şi
motivele. Comitetul trebuie să emită de urgenŃă un aviz.
Ca urmare a avizului comitetului, Comisia Europeană trebuie să notifice statelor membre
dacă este necesar sau nu să se procedeze la retragerea standardelor respective din
publicaŃiile prevăzute în art. 5.
Acest articol prezintă metoda de a ridica o obiecŃie formală în raport cu standardele
europene armonizate în aplicarea directivei.
Dacă un stat membru sau Comisia Europeană consideră că un standard european armonizat
nu îndeplineşte complet cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate relevante abordate prin
acest standard, li se solicită să ridice problema în faŃa unui Comitet care iniŃial a fost
constituit sub directiva 98/34/CE
14
.
Acest Comitet are autoritatea (printre alte probleme) să aprobe mandatele către
organismele de standardizare europene. Are de asemenea dreptul să le informeze când
sarcina nu a fost îndeplinită satisfăcător.
Comitetul 98/34/CE îşi exprimă opinia asupra obiecŃiilor formale ridicate şi Comisia
Europeană decide apoi dacă este necesar să se retragă referinŃa standardului din Jurnalul
Oficial al ComunităŃilor Europene sau să se publice opinia fără retragerea prezumŃiei de
conformitate din întreg standardul sau dintr-o parte a acestuia.
2. Comitetul Permanent instituit în conformitate cu art.6 paragraful 2 din directiva
89/392/CEE poate fi sesizat, potrivit procedurii descrise mai jos, despre orice problemă
care apare la implementarea şi aplicarea practică a prezentei directive.
Reprezentantul Comisiei Europene trebuie să supună Comitetului Permanent un proiect de
măsuri necesare. Comitetul trebuie să emită o opinie privind acest proiect, într-un interval de
timp care poate fi fixat de preşedinte, în funcŃie de urgenŃa problemei în cauză, procedând
la vot, după caz.
Opinia Comitetului Permanent trebuie consemnată în minutele de şedinŃă; în plus fiecare
stat membru are dreptul să ceară ca poziŃia sa să figureze în minutele de şedinŃă.
Comisia Europeană trebuie să Ńină cont, pe cât posibil, de opinia emisă de Comitetul
14
Directiva 83/189/CEE a fost înlocuită şi amendată prin directiva 98/34/CE aşa cum a fost
amendată
prin directiva 98/48/CE 17
Permanent.
Comisia trebuie să informeze numitul comitet de modul în care opinia acestuia a fost luată în
considerare.
Directiva privind echipamentele individuale de protecŃie este administrată la nivel european
de Grupul de Lucru al ExperŃilor EIP, sub preşedinŃia Comisiei Europene, care include
reprezentanŃi ai părŃilor interesate
15
. Totuşi, când este necesar, Comisia Europeană poate
apela la Comitetul Permanent stabilit conform articolului 6(2) din directiva maşini
89/3937CEE
16
.
Acest Comitet se întâlneşte rar şi este limitat numai la reprezentanŃii statelor membre.
1.1.7 Articolul 7
1. Dacă un stat membru constată că echipamentele individuale de protecŃie, prevăzute cu
marcajul"CE" sunt utilizate conform domeniului de utilizare previzibil, ar putea să compromită
securitatea persoanelor, animalelor domestice sau bunurilor, el trebuie să ia toate măsurile
necesare pentru a retrage aceste echipamente individuale de protecŃie de pe piaŃă, pentru a
interzice punerea lor pe piaŃă, sau libera lor circulaŃie.
Statul membru respectiv trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre această
măsură, să indice motivele deciziei sale şi în special, să stabilească dacă neconformitatea
rezultă din:
a) nerespectarea cerinŃelor esenŃiale prevăzute în art. 3;
b) o greşită aplicare a standardelor prevăzute în art. 5;
c) o lacună aflată chiar în standardele prevăzute în art. 5
Procedura de notificare la care se referă articolul 7 din directiva privind echipamentele
individuale de protecŃie (în practică se denumeşte ca fiind „clauza de salvgardare”) este
procedura prin care orice măsură de restricŃionare a liberei circulaŃii a echipamentelor
individuale de protecŃie care poartă marcajul CE este notificată la Comisia Europeană.
Această măsură este folosită (dar nu se limitează numai la aceasta) atunci când există
argumente substanŃiale care conduc la dubii privind conformitatea echipamentelor
individuale de protecŃie cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate şi când este posibil
ca echipamentul să fie defect şi să pună în pericol persoanele, animalele domestice sau
bunurile.
Atunci când iau în consideraŃie că trebuie să apeleze la clauza de salvgardare, statele
membre şi respectiv autorităŃile competente trebuie să evalueze dacă neconformitatea este
substanŃială sau pot considera că aceasta trebuie să fie rezolvată fără a face recurs la
procedurile clauzei de salvgardare. Există de asemenea un acord general că atunci când un
echipament individual de protecŃie neconform a fost găsit numai pe teritoriul unui stat
membru nu trebuie să se adopte acŃiuni la nivelul ComunităŃii şi deci nu se impune
notificarea sub acest articol.
Clauza de salvgardare este destinată să permită Comisiei Europene să analizeze justificarea
oricărei măsuri naŃionale care restricŃionează libera circulaŃie a echipamentelor individuale
de
15
Statele membre, industria, organismele de standardizare şi de evaluare a conformităŃii şi
consumatorii
16
Acum directiva 98/37/CE 18
protecŃie prevăzute cu marcaj CE. În al doilea rând, furnizează un mijloc de informare a
tuturor autorităŃilor naŃionale de supraveghere a pieŃei privind astfel de echipamente
individuale de protecŃie pentru ca restricŃionările necesare să se extindă la toate statele
membre astfel încât să asigure un nivel echivalent de protecŃie în cadrul ComunităŃii.
Pentru ca să se aplice clauza de salvgardare, neconformitatea trebuie să fie stabilită în
raport cu un defect sistematic în proiectarea echipamentelor individuale de protecŃie.
2. Comisia Europeană trebuie să iniŃieze consultări cu părŃile implicate, în cel mai scurt timp
posibil. Dacă Comisia Europeană constată, după aceste consultări, că măsura este
justificată, ea trebuie să informeze imediat despre acest lucru statul membru care a avut
iniŃiativa, precum şi toate celelalte state membre. Dacă Comisia Europeană constată, după
aceste consultări, că măsura nu este justificată, ea trebuie să informeze imediat statul
membru care a avut iniŃiativa şi de asemenea producătorul sau reprezentantul său autorizat
stabilit în Comunitate. Dacă decizia vizată de paragraful 1 este motivată de o lacună din
standarde, Comisia Europeană trebuie să sesizeze Comitetul prevăzut în art.6 (1) dacă
statul membru care a luat decizia doreşte să o menŃină şi trebuie să iniŃieze procedura
prevăzute în art. 6 (2).
„PărŃile implicate” semnifică de obicei toate statele membre ale Uniunii Europene,
producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate sau, atunci când niciunul
dintre aceştia nu este prezent pe teritoriul ComunităŃii, persoana care a introdus produsul pe
piaŃa ComunităŃii. Poate implica de asemenea unul sau mai multe organisme notificate
implicate în procedurile de evaluare a conformităŃii.
Atunci când Comisia Europeană descoperă că măsurile adoptate de statele membre nu sunt
justificate, solicită ca statul membru să retragă prevederile restrictive relevante şi să
efectueze acŃiunile corespunzătoare pentru a restabili imediat libera circulaŃie a produsului în
cauză pe teritoriul său. Dacă un stat membru refuză să urmeze poziŃia Comisiei Europene,
Comisia Europeană are dreptul să acŃioneze conform articolului 226
17
din Tratatul CE.
Atunci când Comisia Europeană descoperă, după astfel de consultări, că măsurile sunt
justificate, informează imediat statul membru care a avut iniŃiativa şi celelalte state membre
18
.
Aceasta se comunică de obicei prin intermediul unei Opinii a Comisiei Europeană.
17
Articolul 226 al Tratatului CE. Atunci când Comisia Europeană consideră că un stat membru nu
a
reuşit să respecte o obligaŃie înscrisă în Tratat, trebuie să emită o opinie rezonabilă în această
cauză
după ce a dat statului membru respectiv oportunitatea de a-şi expune observaŃiile. Dacă statul
membru respectiv nu se conformează cu opinia în intervalul de timp stabilit de Comisia
Europeană,
aceasta din urmă ridică problema în faŃa CurŃii de JustiŃie.
18
A se vedea nota de pagină 2 privind Norvegia, Islanda şi Liechtenstein 19
De exemplu, aplicarea marcajului şi a mărcilor suplimentare la marcajul CE este supusă la
anumite restricŃii. Autoritatea de supraveghere a pieŃei trebuie să se asigure că aceste
principii sunt respectate şi, când este necesar, să efectueze acŃiunile corespunzătoare. Astfel
de acŃiuni trebuie în mod evident să fie adoptate cu respectarea atentă a principiului
proporŃionalităŃii.
Un stat membru trebuie să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre asupra
deciziei sale de a restricŃiona libera circulaŃie datorită unei aplicări incorecte a marcajului CE
şi despre acŃiunile sale împotriva persoanei care a aplicat marcajul CE pe un echipament
individual de protecŃie neconform. Nu sunt necesare dovezi detailate pentru a justifica
acŃiunile şi nu au loc consultări referitoare la măsurile naŃionale, aşa cum sunt prevăzute
pentru clauza de salvgardare. Totuşi, Comisia Europeană poate apela la acŃiuni conform
articolului 226 al Tratatului, dacă consideră că este necesar.
20
19
Cititorul va dori să cunoască faptul că textul francez al directivei este luat în consideraŃie în
general
ca referinŃă dacă din traducere rezultă anumite incertitudini. Versiunea franceză a directivei
89/686/CEE nu foloseşte termenul „serie” şi astfel se recunoaşte în general că oricărui EIP,
chiar dacă
este produs ca unicat, i se impune să fie în conformitate cu prevederile directivei înainte de
introducere pe piaŃă şi/sau punere în funcŃiune. 22
3. “Examinarea CE de tip" nu trebuie cerută în cazul modelelor de concepŃie simplă, pentru
care proiectantul presupune că utilizatorul poate evalua singur nivelul de protecŃie asigurat
împotriva riscurilor, ale căror efecte se manifestă treptat şi pot fi identificate la timp şi în
condiŃii de securitate.
Această categorie cuprinde exclusiv echipamentele individuale de protecŃie destinate
protejării utilizatorilor împotriva:
- acŃiunilor mecanice cu efecte superficiale (de ex.: mănuşi pentru grădinărit, degetare, etc.);
- produselor de curăŃare cu acŃiune slabă şi cu efecte uşor reversibile (de ex.: mănuşi de
protecŃie împotriva soluŃiilor diluate de detergenŃi);
- riscurilor care decurg din manipularea unor piese fierbinŃi care nu expun utilizatorul la o
temperatură mai mare de 50
0
C sau la impacturi periculoase (de ex.: mănuşi, şorŃuri de uz
profesional),
- agenŃilor atmosferici care nu sunt nici excepŃionali şi nici extremi (de ex.: articole pentru
protecŃia capului, îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte);
- şocurilor şi vibraŃiilor minore care nu afectează zonele vitale ale corpului şi ale căror efecte
nu pot provoca leziuni ireversibile (de ex.: căşti de protecŃie de tip uşor împotriva scalpării,
mănuşi, încălŃăminte uşoară);
-luminii solare (ochelari de soare).
Această listă este exhaustivă şi descrie echipamentele individuale de protecŃie definite în
mod comun ca fiind „categoria I”.
Producătorul de echipamente individuale de protecŃie care intră în categoria de mai sus
trebuie să-şi stabilească documentaŃia tehnică.
Dacă nu dispune de facilităŃile de încercare sau expertiza necesare, el poate desigur să
caute un astfel de sfat sau facilităŃi dar nu poate cere, de exemplu, o examinare CE de tip.
Chiar dacă sunt implicate în procesul de evaluare a conformităŃii şi organisme de terŃă parte,
producătorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru conformitatea echipamentelor
individuale de protecŃie.
De când se aplică directiva, au fost ridicate un număr de întrebări pentru a se clarifica dacă
echipamentele individuale de protecŃie intră în această categorie sau într-o categorie mai
mare.
Este clar că în toate cazurile producătorul va trebui să evalueze nivelul de risc faŃă de care
potenŃialul utilizator trebuie să se protejeze. În mod evident, dacă riscul este mai sever decât
riscurile listate, echipamentul individual de protecŃie trebuie considerat ca aparŃinând unei
categorii mai mari. Evaluarea riscului este fundamentală pentru încadrarea pe categorii a
echipamentelor individuale de protecŃie şi de aici aplicarea corectă a prevederilor directivei.
De exemplu, protecŃia împotriva radiaŃiilor solare este considerată a fi împotriva luminii
solare
indirecte. Aceasta se referă la protectori ai ochilor şi filtre fără efect corector proiectate şi
fabricate exclusiv pentru a proteja împotriva radiaŃiei solare indirecte (ochelari de soare).
Totuşi, dacă sunt destinaŃi să asigure protecŃie suplimentară, cum ar fi împotriva riscurilor
mecanice, a stropirii, a metalului topit, a particulelor de praf, ei pot fi mai corect încadraŃi întro
categorie mai mare. Se acceptă că echipamentele individuale de protecŃie pentru
observarea directă a soarelui (de ex. eclipse de soare) sau împotriva radiaŃiilor de la surse
artificiale de lumină cum ar fi cele din solarii, aparŃin de asemenea unei categorii mai mari.
23
4.1) ProducŃia de echipamente individuale de protecŃie face obiectul:
a) la alegerea producătorului, a uneia dintre cele două proceduri prevăzute în art. 11, pentru
echipamentele individuale de protecŃie de concepŃie complexă destinate a asigura protecŃie
împotriva pericolelor care pot conduce la deces sau împotriva pericolelor care pot afecta
grav şi ireversibil sănătatea, în cazul cărora proiectantul presupune că utilizatorul nu poate
identifica la timp efectele imediate. Această categorie include exclusiv:
- aparatele de protecŃie respiratorie filtrante destinate protecŃiei împotriva aerosolilor solizi şi
lichizi sau gazelor iritante, periculoase, toxice sau radio-toxice;
- dispozitivele de protecŃie respiratorie complet izolate faŃă de atmosferă, inclusiv cele
utilizate pentru scufundări;
- echipamentele individuale de protecŃie care nu asigură decât o protecŃie limitată împotriva
atacurilor chimice sau împotriva radiaŃiilor ionizante;
- echipamentele de intervenŃie în medii cu temperaturi înalte, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului de cel puŃin 100
0
C cu sau fără radiaŃii
infraroşii, flame sau proiecŃiilor de cantităŃi mari de metale în fuziune;
- echipamentele de intervenŃie în medii cu temperaturi scăzute, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului de cel puŃin -50
0
C,
- echipamentele individuale de protecŃie pentru protecŃie împotriva căderilor de la înălŃime,
-echipamentele individuale de protecŃie împotriva riscurilor electrice şi tensiunilor periculoase
sau cele utilizate ca izolante împotriva tensiunilor înalte.
http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/nb.htm
http://ec.europa.eu/enterprise/nando-is/home/index.cfm
2. Statele membre aplică criteriile stabilite în Anexa V în evaluarea organismelor care
urmează a fi notificate.
Trebuie să se considere că organismele respective îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite
în Anexa V dacă satisfac criteriile de evaluare prevăzute în standardele armonizate
relevante.
Evaluarea competenŃei organismelor notificate este numai în responsabilitatea statelor
membre. Totuşi, acestea pot alege numai organisme care îndeplinesc cerinŃele minime din
Anexa V. Organismul trebuie să fie competent tehnic şi capabil să aplice procedurile de
evaluare a conformităŃii de care este vorba şi trebuie să aibă nivelul necesar de
independenŃă, imparŃialitate şi integritate.
3. Un stat membru poate retrage autorizarea unui astfel de organism dacă stabileşte că
acesta nu mai îndeplineşte criteriile menŃionate în anexa V.
El trebuie să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre despre această
acŃiune.
Fiecare stat membru are responsabilitatea să se asigure că organismele care au fost
notificate continuă să îndeplinească cerinŃele din Anexa V. Mai mult, statele membre au
obligaŃia să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre despre orice decizie de
retragere a notificării. Acesta poate fi cazul, de exemplu, cu organismele notificate care nu
mai furnizează astfel de servicii de evaluare a conformităŃii.
EXAMINAREA CE DE TIP
1.2.3 Articolul 10
1. Examinarea CE de tip este procedura prin care organismul de certificare aprobat
constată şi certifică că modelul de echipament individual de protecŃie în cauză satisface
dispoziŃiile relevante din prezenta directivă.
Responsabilitatea organismului notificat care aplică examinarea CE de tip este numai de a
evalua dacă modelul de echipament individual de protecŃie îndeplineşte sau nu cerinŃele din
această directivă care sunt aplicabile acestui tip de echipament individual de protecŃie.
2. Cererea de "examinare CE de tip” trebuie înaintată de către producător sau de
reprezentantul său autorizat unui singur organism de control autorizat pentru modelul în
cauză. Reprezentantul autorizat trebuie să fie stabilit în Comunitate.
Aşa cum s-a notat mai sus, poate fi făcută numai o singură cerere de examinare CE de tip la
un singur organism notificat. 26
Organismul notificat nu are nici un mijloc pentru a verifica că a fost supusă numai o singură
cerere. Din acest motiv cele mai multe organisme notificate solicită o declaraŃie sub
semnătură prin care producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate
atestă că a înaintat numai o singură cerere.
3. Cererea trebuie să cuprindă:
- denumirea şi adresa producătorului sau a reprezentantului autorizat, precum şi a locului de
fabricaŃie a echipamentelor individuale de protecŃie în cauză;
- dosarul tehnic de fabricaŃie al producătorului, menŃionat în anexa III.
Cererea trebuie însoŃită de un număr corespunzător de eşantioane din modelul care
urmează să fie certificat.
Indicarea întreprinderii unde se execută produsul, care trebuie inclusă în cerere, este de o
importanŃă minoră în contextul examinării EC de tip. Totuşi, această informaŃie este
necesară pentru a iniŃia supravegherea producătorilor de categoria a III-a de EIP (a se
vedea articolul 11). Dacă întreprinderea de producŃie este schimbată, producătorul trebuie să
informeze organismul notificat, astfel încât dosarul tehnic să fie actualizat. Schimbarea
întreprinderii de fabricaŃie poate avea efect asupra mijloacelor şi facilităŃilor de control.
Numărul de eşantioane care însoŃeşte cererea este definit prin acordul cu organismul de
certificare, care se recomandă să se ghideze după standarde. Dacă nu există suficiente
informaŃii în standardele relevante, pot fi disponibile recomandări de la Grupul de
Coordonare Europeană a Organismelor Notificate.
Dosarul tehnic de fabricaŃie al producătorului trebuie inclus în cerere iar conŃinutul acestuia
este definit la punctul 1 din anexa III. Acesta este un element cheie în evaluarea conformităŃii
produsului în raport cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate care îi sunt aplicabile.
Poate fi util pentru supravegherea pieŃei să se împartă dosarul tehnic de fabricaŃie astfel:
Prima parte constând din date tehnice esenŃiale folositoare pentru evaluarea conformităŃii,
inclusiv:
- numele şi adresa producătorului şi datele de identificare ale produsului;
- lista exhaustivă a cerinŃelor esenŃiale de securitate şi sănătate şi a standardelor
armonizate sau a altor specificaŃii tehnice;
- o descriere a produsului;
- un proiect al fişei de informaŃii furnizate de producător.
Fişa de informaŃii menŃionată în anexa III (InformaŃii furnizate de producător, Anexa II, 1.4)
formează o parte a documentaŃiei tehnice care trebuie pregătită de producător şi nu este nici
o referinŃă la ea în dosarul tehnic de fabricaŃie. Totuşi, se recomandă ferm ca aceasta să fie
inclusă în dosarul tehnic de fabricaŃie. În fapt, fişa de informaŃii este esenŃială pentru a
furniza informaŃii privind condiŃiile propuse de utilizare pentru respectivul EIP, restricŃiile
de
utilizare etc., cu alte cuvinte cum poate fi utilizat EIP şi mai presus de toate, circumstanŃele în
care nu ar trebui utilizat. Din această cauză, aceste informaŃii sunt indispensabile.
A doua parte a dosarului este cerută în special pentru categoria a III-a de echipamente
individuale de protecŃie (a se vedea articolul 11 B). Aceasta constă într-un dosar complet
conŃinând toate rapoartele de încercare, informaŃiile privind manualul calităŃii, planurile, 27
descrierea produselor şi a procesului de fabricaŃie, standardele privind sistemul de
management al calităŃii aplicate etc.
CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate la care se face referire la a treia liniuŃă sunt
acele cerinŃe relevante ale directivei care sunt aplicabile echipamentelor individuale de
protecŃie în conformitate cu utilizarea previzibilă. Acest paragraf permite producătorului să
modernizeze echipamentul individual de protecŃie, conferindu-i o proiectare complet nouă
sau caracteristici şi niveluri de performanŃă care oferă un mai mare nivel de securitate decât
cel prevăzut în standardele europene armonizate. Aceasta necesită ca organismul notificat
să-şi demonstreze flexibilitatea în timp ce, concomitent, prin competenŃa şi expertiza sa se
asigură că echipamentul individual de protecŃie este conform reglementărilor. Examinarea
CE de tip şi încercarea echipamentelor individuale de protecŃie, care urmează examinării
dosarului, este procedura care permite organismului notificat să verifice conformitatea cu
prevederile directivei.
5. Dacă modelul corespunde dispoziŃiilor relevante, organismul de certificare elaborează un
certificat de examinare CE de tip şi informează solicitantul în această privinŃă.
Acest certificat trebuie să conŃină concluziile examinării, să indice eventualele condiŃii de
eliberare a certificatului şi include descrierile şi desenele necesare pentru identificarea
modelului aprobat.
Comisia Europeană, celelalte organisme de control şi celelalte state membre pot obŃine o
copie a certificatului şi, ca răspuns la o cerere fundamentată, o copie a dosarului tehnic de
fabricaŃie al producătorului şi a rapoartelor examinărilor şi încercărilor efectuate.
Dosarul trebuie păstrat la dispoziŃia autorităŃii competente timp de zece ani după
introducerea pe piaŃă a echipamentelor individuale de protecŃie.
Dacă echipamentul individual de protecŃie îndeplineşte cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate aplicabile, organismul notificat trebuie să emită un certificat de examinare CE de tip
pentru producător. Certificatul emis este valabil numai pentru producătorul al cărui nume
este pe produs. Dacă altcineva îşi aplică propria sa marcă pe produs, el devine producător şi
trebuie să înainteze o cerere către organismul notificat pentru un nou certificat de examinare
CE de tip.
Organismul notificat poate încheia un acord cu deŃinătorul certificatului asupra perioadei de
timp pentru care acesta este valabil.
Faptul că certificatul de examinare CE de tip cuprinde descrieri şi desene necesare pentru
identificarea modelului implică faptul că dosarul tehnic al producătorului cuprinde aceste
informaŃii şi că organismul le-a verificat înainte de a le include în certificat.
Atunci când organismul notificat selectat de producător a stabilit că modelul supus nu este
conform cerinŃelor esenŃiale de securitate şi sănătate aplicabile, trebuie să refuze să emită
un certificat de examinare CE de tip, forma nefiind specificată. Înainte de a adopta o astfel de
decizie, care ar putea afecta financiar, în mod sever producătorul, organismul notificat
trebuie să informeze producătorul de intenŃia sa şi de motivele considerate.
Un refuz nu este emis până când nu se ajunge la un impas real. Pentru a evita orice dispută
legală cu producătorul, acest refuz trebuie să indice concluziile examinărilor, specificând
cerinŃele esenŃiale care nu au fost îndeplinite. Toate celelalte organisme notificate trebuie
informate de orice decizie de refuz a certificării, scopul fiind de a preveni o a doua cerere de
certificare a aceluiaşi echipament individual de protecŃie la alt organism notificat. Pentru a
evita transmiteri inutile, lista organismelor notificate care primesc informarea referitoare la un
refuz ar putea fi limitată la cele care au fost notificate pentru acest tip specific de echipament
individual de protecŃie, folosind listele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ca un
ghid.
Un certificat de examinare CE de tip poate fi retras numai de organismul notificat care l-a
emis. Decizia de retragere a certificatului derivă din descoperirea de neconformităŃi la
modelul respectivului echipament individual de protecŃie. NeconformităŃile se pot datora unei
erori a organismului notificat în cursul examinării CE de tip, sau la aplicarea directivei, ori la
efectuarea încercărilor. De asemenea, pot să rezulte dintr-o modificare, pe care producătorul
a decis-o indiferent din ce motiv, care pune sub semnul întrebării că specimenele ar putea fi
conform modelului. Organismul trebuie să informeze autorităŃile responsabile asupra
motivelor care justifică decizia de retragere a unui certificat de examinare CE de tip şi trebuie
să fie pregătite să furnizeze orice clarificări care ar putea fi necesare. Aceasta va putea
permite autorităŃilor de notificare să informeze celelalte state membre şi Comisia Europeană
prezentând motivele pentru decizie aşa cum se prevede în acest paragraf.
CONTROLUL EIP FABRICATE
1.2.4 Articolul 11
Trebuie reamintit că monitorizarea EIP fabricate aşa cum se defineşte în acest articol se
referă numai la categoria a III-a menŃionată în articolul 8, paragraful (4) şi că producătorul
poate alege între verificarea produsului final descrisă în articolul 11 A şi monitorizarea
producŃiei cu supraveghere, descrisă în articolul 11 B.
A. “Sistem de control al calităŃii CE pentru produsul final “
Producătorul ia toate măsurile necesare pentru ca procesul de fabricaŃie, inclusiv inspecŃia
finală a EIP şi încercările, să asigure omogenitatea producŃiei şi conformitatea EIP cu tipul
descris în certificatul de examinare CE de tip şi cu cerinŃele esenŃiale relevante din prezenta
directivă.
Un producător care a ales această procedură ce implică verificări ale produsului final trebuie
să stabilească un sistem intern de monitorizare a producŃiei şi trebuie să selecteze un
organism notificat care va fi responsabil pentru verificarea continuităŃii producŃiei, a
conformităŃii cu tipul certificat şi cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate. Foarte des,
30
un producător va aplica marcajul CE printr-o operaŃie care este integrată în procesul de
fabricaŃie. Deoarece el nu poate anticipa decizia organismului notificat şi deoarece numărul
de identificarea al organismului notificat trebuie să apară în marcaj, este interesul
producătorului ca organismul notificat ales pentru verificarea finală să fi fost implicat de la
momentul în care a fost produs primul exemplar.
Totuşi, ar trebui să fie evident că certificatul de examinare CE de tip trebuie emis pentru
producătorul care a făcut o cerere pentru sistemul de control al calităŃii stabilit prin acest
articol. Aceasta se aplică pentru producătorii care au certificate de examinare CE de tip sub
propria marcă.
Un producător nu poate introduce pe piaŃă sau pune în funcŃiune vreun echipament
individual de protecŃie de categoria a III-a fără să fi stabilit un acord formal cu un organism
notificat, despre evaluarea prevăzută în articolul 11 A.
2. Un organism notificat, ales de producător, efectuează verificările necesare. Aceste
verificări se efectuează la întâmplare, în mod normal la interval de cel puŃin un an.
Producătorul selectează un organism notificat care să efectueze verificările necesare ale
echipamentelor individuale de protecŃie. Producătorul poate să selecteze diferite organisme
notificate pentru diferite echipamente individuale de protecŃie fabricate pe acelaşi
echipament de fabricaŃie sau pentru echipamentele individuale de protecŃie identice fabricate
la diferite locaŃii neadiacente.
Organismul notificat care efectuează aceste verificări poate fi diferit de cel care a emis
certificatul de examinare CE de tip.
Termenul „aleatoriu” implică faptul că organismul notificat este cel care decide timpul, locul şi
natura verificărilor şi care este responsabil pentru selecŃionarea echipamentelor individuale
de protecŃie ce trebuie verificate. Ar putea fi semnificativ pentru organismul notificat să
evalueze procedurile de control ale producătorului înainte de a accepta ca numărul său de
identificare să fie marcat pe produs.
Verificările trebuie efectuate cel puŃin o dată pe an, începând de la data emiterii certificatului
de examinare CE de tip.
20
Pentru mai multe informaŃii se va consulta ISO EN 9001:2000 34
Organismul presupune că sistemele de control al calităŃii care aplică standardul armonizat
relevant îndeplinesc aceste dispoziŃii.
Organismul notificat care efectuează auditurile trebuie să facă toate evaluările necesare
ale componentelor sistemului de control al calităŃii şi să verifice, în special, dacă sistemul
asigură conformitatea EIP fabricate cu modelul aprobat.
Decizia trebuie comunicată producătorului.
Aceasta cuprinde concluziile verificării şi decizia de evaluare motivată.
Organismul notificat este responsabil pentru evaluarea sistemului de control al calităŃii al
producătorului. Principala obligaŃie a organismului notificat este de a se convinge el însuşi că
sistemul de control al calităŃii al producătorului îşi atinge obiectivele pe care el însuşi şi le-a
stabilit, în principal, pentru fiecare tip de EIP, să asigure conformitatea EIP fabricate cu
modelul aprobat şi să se convingă de faptul că încercările definite la articolul 11 B 1(b) au
fost efectuate de producător conform procedurilor specifice şi că rezultatele au fost
conforme.
Evaluarea este efectuată prin intermediul unui audit, care implică faptul că organismul
notificat are acces la elementele identificate în sistemul AQ pentru a obŃine dovezi că
acestea sunt conform sistemului care trebuie aplicat. Dacă organismul notificat nu a solicitat
vreo măsură corectivă, aprobarea sistemului este valabilă atât timp cât nu este modificat.
Dacă organismul notificat solicită măsuri corective, poate verifica implementarea acestora la
sfârşitul perioadei specificate şi să aprobe sistemul, dacă este cazul.
Echipa de audit trebuie să includă cel puŃin următoarele:
- experienŃă şi cunoştinŃe privind cerinŃele pentru sistemul calităŃii relevant (de
exemplu ISO 9001:2000) şi tehnologia de fabricaŃie a produsului respectiv;
- cunoştinŃe privind certificatul/certificatele de examinare CE de tip care este/sunt
aplicabil/aplicabile domeniului evaluării;
- acces şi cunoştinŃe privind Recomandările de utilizare ale Coordonării
Organismelor Notificate;
- cunoştinŃe privind statutul standardelor aplicabile pentru domeniul evaluării
(amendamente, revizii, proiecte, proiecte finale, etc.).
Echipa de audit poate cuprinde o singură persoană cu abilităŃile şi cunoştinŃele cerute etc.
sau un număr de mai multe persoane.
Decizia prin care organismul notificat informează producătorul trebuie să cuprindă lista
grupelor de produse şi specificaŃiile aplicate incluse în sistemul de control al calităŃii care a
fost luat în consideraŃie în evaluare şi trebuie să indice concluziile verificării.
(d) Producătorul informează organismul care a aprobat sistemul de control al calităŃii cu
privire la orice plan de modificare a sistemului de control al calităŃii.
Organismul examinează modificările propuse şi decide dacă sistemul de control al calităŃii
modificat îndeplineşte dispoziŃiile relevante.
Organismul comunică producătorului decizia adoptată. Comunicarea include concluziile
verificării şi decizia de evaluare motivată.
Orice propunere de modificare a sistemului trebuie raportată de producător organismului
notificat. 35
Orice evaluare care urmează unei modificări a unui sistem aprobat anterior trebuie limitată
la modificările relevante.
Dacă sistemul modificat este considerat că îndeplineşte cerinŃele directivei, informarea
privind decizia care a fost emisă trebuie să rămână în vigoare până la următoarea
modificare.
2. (a) Supravegherea
Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îşi îndeplineşte corect obligaŃiile
care decurg din sistemul de control al calităŃii aprobat.
Supravegherea este responsabilitatea organismului notificat. Scopul său este să se asigure
că obiectivele sistemului de control al calităŃii al producătorului sunt atinse şi sunt menŃinute
în timp.
(b) Producătorul trebuie să autorizeze, în scopul inspectării, accesul organismului notificat în
spaŃiile de inspecŃie, încercare şi depozitare a EIP şi trebuie să îi furnizeze acestuia orice
informaŃie necesară, în mod deosebit:
- documentaŃia privind sistemul de control al calităŃii;
- documentaŃia tehnică;
- manualele calităŃii.
Scopul obligaŃiilor producătorului aşa cum sunt specificate aici, este de a permite
organismului notificat să efectueze inspecŃiile necesare pentru a evalua conformitatea
sistemului de control al calităŃii. Organismul notificat este responsabil pentru monitorizarea
locaŃiilor de producŃie indicate în cererea producătorului.
Ar trebui reamintit că:
- conŃinutul documentaŃiei pentru sistemul de control al calităŃii este definit în
articolul 11 B, paragraful 1, sub-paragraful b;
- conŃinutul documentaŃiei tehnice este specificat în Anexa III.
Manualele calităŃii trebuie elaborate şi actualizate permanent de producător, astfel încât
obiectivele sistemului de control al calităŃii să fie atinse. Manualele care îndeplinesc criteriile
sistemului de control al calităŃii din EN ISO 9011:2000, cu excluderile permise menŃionate în
preambul, vor reprezenta o posibilitate de a îndeplini cerinŃele acestui articol.
(c) Pentru a se asigura că producătorul menŃine şi aplică sistemul de control al calităŃii
aprobat, organismul efectuează audituri periodice şi îi furnizează producătorului o copie a
raportului de control.
Acest articol nu specifică explicit frecvenŃa auditurilor. Prin analogie cu procedura din
articolul 11 A, totuşi, se acceptă în general că trebuie să fie cel puŃin un audit pe an.
Organismul notificat este liber să stabilească data pentru audit. În plus, se recomandă să se
reevalueze sistemul la fiecare trei ani.
(d) In plus, organismul poate face vizite inopinate producătorului. În decursul acestor vizite,
organismul furnizează producătorului un raport al vizitei şi, dacă este cazul, un raport de
audit. 36
Această procedură, care poate fi aplicată de exemplu în cazul verificărilor implementării
măsurilor corective cerute în cursul unui audit, este complementară procedurii normale
descrise la punctul anterior şi extinde permisiunea de acces acordată organismului notificat
de către producător (articolul 11 B (2)).
(e) Producătorul trebuie să fie în măsură să prezinte, la cerere, raportul organismului
notificat.
Acest raport ar trebui să fie disponibil numai pentru autorităŃile de supraveghere a pieŃei care
sunt responsabile pentru implementarea directivei şi/sau monitorizarea pieŃei şi care îl
solicită.
Raportul poate fi solicitat din momentul primei introduceri pe piaŃă. Rapoartele următoare ar
trebui îndosariate şi păstrate atât de producător, cât şi de organismul notificat.
DECLARAłIA EC DE CONFORMIZATE A PRODUCłIEI
1.2.5 Articolul 12
DeclaraŃia EC de conformitate este procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate:
1) elaborează o declaraŃie, după modelul prezentat în anexa VI, prin care atestă
conformitatea EIP introduse pe piaŃă cu dispoziŃiile prezentei directive, în vederea prezentării
acesteia autorităŃilor competente;
2) aplică pe fiecare EIP marcajul de conformitate prevăzut în art. 13.
DeclaraŃia EC de conformitate este procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate declară, folosind forma stabilită în Anexa VI, că EIP introdus
pe piaŃă este conform cu prevederile relevante înscrise în directivă. Deşi declaraŃia EC de
conformitate scrisă nu însoŃeşte fiecare exemplar de EIP, ar trebui să fie disponibilă pentru
autorităŃile de supraveghere a pieŃei imediat, la cererea acestora.
Semnarea declaraŃiei EC de conformitate autorizează producătorul, sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate, să aplice marcajul CE de conformitate specificat la articolul
13 şi în Anexa Vl pe fiecare EIP. O dată aplicat pe EIP, producătorul sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate atestă că au fost aplicate procedurile de evaluare a
conformităŃii corespunzătoare potrivit prevederilor directivei.
1.3 CAPITOLUL III – MARCAJUL CE
1.3.1 Articolul 13
1. Marcajul "CE" de conformitate este format din iniŃialele "CE" conform graficii al cărei
model
figurează în anexa IV.
În cazul intervenŃiei unui organism notificat în faza de control a producŃiei, aşa cum se indică
în art. 11, se adaugă numărul său de identificare.
2. Marcajul "CE" trebuie să fie aplicat pe fiecare EIP fabricat, într-o formă vizibilă, lizibilă şi
care să nu se şteargă pe durata de viaŃă previzibilă pentru acest EIP; totuşi, dacă acest
lucru nu este posibil Ńinând cont de caracteristicile produsului, marcajul "CE" poate fi aplicat
pe ambalaj.
3. Este interzisă aplicarea pe EIP a marcajelor care pot să inducă în eroare pe terŃi asupra 37
semnificaŃiei şi graficii marcajului "CE". Orice alt marcaj poate fi aplicat pe EIP sau pe
ambalajul său, cu condiŃia să nu reducă vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului "CE.
4. Fără a prejudicia art. 7:
a) Atunci când un stat membru stabileşte că marcajul "CE" a fost aplicat incorect,
producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul ComunităŃii este obligat să
repună produsul în conformitate cu dispoziŃiile referitoare la marcajul "CE" şi să facă să
înceteze infracŃiunea în condiŃiile fixate de statul membru;
(b) Dacă neconformitatea persistă, statul membru trebuie să adopte toate măsurile adecvate
pentru a restrânge sau a interzice punerea pe piaŃă a produsului în cauză sau a asigura
retragerea lui de pe piaŃă conform procedurilor prevăzute în art. 7.
Echipamentul individual de protecŃie, când este introdus pe piaŃă şi/sau pus în funcŃiune,
trebuie să poarte marcajul CE pe produs sau pe ambalaj, după caz
21
. Urmare a unui
amendament la directiva EIP, nu mai este necesar să se adauge ultimele două cifre ale
anului în care a fost aplicat marcajul. În cazul EIP de categoria III, listate în articolul 8(4)(a) al
directivei EIP, după marcajul CE trebuie să urmeze numărul de identificare al organismului
notificat care a intervenit în faza de control a producŃiei aşa cum s-a indicat în articolul 11.
Grafica pentru marcajul CE este definită în Anexa IV.
Marcajul CE trebuie, ca regulă, să fie aplicat pe produs. Totuşi, în împrejurări excepŃionale,
marcajul CE poate să nu fie amplasat direct pe produs dacă condiŃiile nu permit aplicarea sa.
Acest lucru ar putea fi justificat când aplicarea sa pe produs a fost:
• virtual imposibil;
• de nerealizat din motive tehnice şi condiŃii economice;
• când dimensiunile minime ale marcajului CE nu ar putea fi respectate;
• când nu se poate asigura ca marcajul CE să fie aplicat vizibil, lizibil şi de neşters.
În astfel de cazuri, marcajul CE trebuie fixat pe cel mai mic ambalaj disponibil comercial
pentru utilizatorul final.
Marcajul CE simbolizează conformitatea cu prevederile tuturor directivelor aplicabile. De
aceea este interzisă aplicarea altor mărci, cum ar fi logo-ul producătorului sau o marcă
voluntară de calitate care îl acoperă şi care pot provoca confuzii cu marcajul CE.
Paragraful 4 se referă la responsabilităŃile statelor membre în ceea ce priveşte
supravegherea pieŃei, în special atunci când marcajul nu a fost corect aplicat. Aceste măsuri
sunt adoptate fără a afecta aplicarea clauzei de salvgardare.
21
Directiva 93/68/CEE retrage cerinŃa de a adăuga ultimele două cifre ale anului în care
marcajul a
fost aplicat la marcajul CE 38
1.4 CAPITOLUL IV PREVEDERI FINALE
1.4.1 Articolul 14
Orice decizie adoptată în aplicarea prezentei directive şi care presupune impunerea unor
restricŃii privind introducerea pe piaŃă a EIP trebuie să fie bine fundamentată.
Decizia se notifică în cel mai scurt timp persoanei interesate, care este informată şi cu
privire la căile de recurs conform legislaŃiei în vigoare şi la termenele de formulare a acestor
căi de atac.
1.4.2 Articolul 15
Comisia ia măsurile necesare pentru ca datele referitoare la toate deciziile relevante privind
gestionarea prezentei directive să fie disponibile
1.4.3 Articolul 16
1. Statele membre trebuie să adopte şi să publice înainte de 31 decembrie 1991 dispoziŃiile
legislative, reglementare şi administrative necesare pentru a se conforma prezentei
directive. Ele trebuie să informeze imediat Comisia Europeană.
2. De asemenea, statele membre trebuie să admită introducerea pe piaŃă şi utilizarea EIP
conforme cu reglementările naŃionale în vigoare pe teritoriul lor la data de 30 iunie 1992,
pentru perioada de până la 30 iunie 1995.
3. Statele membre trebuie să comunice Comisiei Europene textul cu dispoziŃiile / prevederile
de drept intern pe care le adoptă în domeniul aflat sub incidenŃa prezentei directive.
Articolul 16 stabileşte planificarea pentru intrarea în vigoare a directivei:
• Adoptarea şi publicarea transpunerilor naŃionale ale directivei: decembrie 1991;
• Intrarea în vigoare: 1 iulie 1992.
Statelor membre li se cere să accepte introducerea pe piaŃă şi punerea în funcŃiune a EIP
care sunt conform regulilor în vigoare pe teritoriul lor la data adoptării acestei directive până
la 30 iunie 1995.
Statele membre au transpus directiva în reglementări naŃionale şi au informat Comisia
Europeană transmiŃând un text al prevederilor lor
22
.
1.4.4 Articolul 17
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Directivele din Noua Abordare sunt obligatorii pentru statele membre în ceea ce priveşte
rezultatele ce pot fi obŃinute, dar alegerea formei şi metodelor de transpunere este proprie
acestora. Totuşi, statele membre trebuie să se asigure că au fost utilizate cele mai potrivite
forme şi metode de transpunere pentru a promova eficienŃa directivei astfel încât să fie
22
A se vedea http://www.europa.eu.int/comm/enterprise/mechan_equipment/ppe/transpos.htm
pentru referinŃele măsurilor naŃionale care transpun directiva 89/686/CEE. 39
atinse rezultatele aşteptate, în cazul de faŃă, pentru directiva echipament individual de
protecŃie, de libertate a circulaŃiei şi sănătate şi securitate a persoanelor.
23
Nu trebuie să se facă confuzie între această „evaluare a riscului” şi obligaŃia angajatorului să
efectueze evaluarea riscurilor cu scopul de a se asigura că toate pericolele potenŃiale sunt fie
eliminate, fie reduse la un nivel nepericulos sau, dacă aceasta nu este posibil, să furnizeze Eip
care
să protejeze lucrătorul. 43
Această cerinŃă introduce principiul celui mai bun compromis între un nivel de protecŃie cât
mai înalt posibil şi un nivel de disconfort cât mai scăzut posibil (a se vedea 1.1.1).
Totuşi, pentru utilizări foarte particulare, securitatea purtătorului este primordială. Acesta este
în particular cazul când, conform stadiului tehnicii recunoscut în mod general, nu este posibil
ca să se asigure simultan confortul şi protecŃia împotriva unor pericole grave (de ex.
autosalvarea în cursul unei operaŃii de urgenŃă, protecŃie împotriva radiaŃiilor ionizante,
salvarea din mine ...).
Încercările de performanŃă practică care folosesc subiecŃi de încercare pot fi folosite pentru a
evalua acceptabilitatea echipamentelor individuale de protecŃie şi fezabilitatea
desfăşurării activităŃii urmărite.
1.1.2.2. Clase de protecŃie adecvate unor niveluri diferite de risc
Dacă diferite condiŃii de utilizare previzibile sunt de aşa natură încât pot fi deosebite
mai multe niveluri distincte ale aceluiaşi risc, la proiectarea echipamentelor
individuale de protecŃie trebuie avute în vedere clase de protecŃie adecvate.
Este mai uşor să se indice natura riscului decât să se cuantifice nivelul. De aceea este dificil
să se definească clasele de protecŃie adecvate nivelurilor de risc împotriva cărora se
intenŃionează să protejeze echipamentul individual de protecŃie. Iată de ce, în practică,
clasele de protecŃie sunt în general definite prin nivelul de performanŃă a unei sau mai multor
caracteristici. Aceste niveluri de performanŃă sunt determinate de metode de încercare
convenŃionale care simulează situaŃiile de risc pe cât posibil mai aproape de realitate.
Numărul de clase ar trebui menŃinut la un minim pentru a evita dificultăŃile şi erorile în
timpul
fazei de selecŃionare a echipamentului individuale de protecŃie adecvat de către utilizator
precum şi a procurării lui. În fapt, crearea a câtorva clase de protecŃie poate fi justificată de
existenŃa corespunzătoare a diferitelor domenii de utilizare atât în termenii de risc cât şi de
factorii ergonomici, care nu pot fi acoperiŃi de o singură clasă de echipamente individuale
de protecŃie.
Pe de altă parte, diferitele clase de protecŃie pot fi utile pentru a oferi, acolo unde este cazul,
posibilitatea de a folosi echipamente individuale de protecŃie mai confortabile în locul
echipamentelor individuale de protecŃie cu un grad ridicat de protecŃie inutil.
În fiecare caz, dacă sunt utilizate mai multe clase de protecŃie sau niveluri de performanŃă,
trebuie clar identificate nivelurile corespunzătoare de risc şi/sau domeniile de utilizare şi
trebuie indicate în fişa de informaŃii furnizată de producător.
Mai mult, când se definesc clasele de protecŃie (de exemplu în normele europene sau alte
specificaŃii), trebuie luată în consideraŃie incertitudinea de măsurare pentru a evita
dificultăŃile
de interpretare. Se recomandă ca abaterea (diferenŃa între nivelul cel mai scăzut şi valoarea
limită superioară) unei clase de protecŃie să fie net mai mare decât de 2 ori incertitudinea
estimată.
1.2. Inocuitatea echipamentelor individuale de protecŃie
1.2.1. AbsenŃa riscurilor şi a altor factori periculoşi "inerenŃi"
Echipamentele individuale de protecŃie trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să
se evite riscurile şi alŃi factori periculoşi în condiŃii de utilizare previzibile.
Chiar dacă în cursul proiectării echipamentelor individuale de protecŃie, posibilele cauze
de pericole sunt eliminate cât mai mult posibil, utilizarea echipamentelor individuale de
protecŃie generează uneori unele pericole pentru utilizator. Acesta este cazul, în special,
când selecŃionarea echipamentelor individuale de protecŃie nu este o alegere optimă sau 44
când un echipament individual de protecŃie este utilizat în mod greşit sau în situaŃii de
lucru instabile. De aceea, cerinŃele şi ghidurile pentru alegerea şi utilizarea corectă ar trebui
luate în consideraŃie cu multă atenŃie. Ar trebui luaŃi în consideraŃie factorii ergonomici,
fiziologici precum şi alŃi factori.
Aceste riscuri suplimentare nu sunt în legătură cu riscurile împotriva cărora se asigură
protecŃie.
Următoarele exemple ilustrează riscurile inerente care pot fi generate de echipamentele
individuale de protecŃie:
• EIP strânse pe corp care previn evaporarea transpiraŃiei şi pot cauza risc de
hipertermie, iritaŃii ale pielii, disconfort ... ;
• Buzunare ale îmbrăcămintei de protecŃie care permit prinderea produselor fierbinŃi
sau reci;
• EIP care conduc la dificultăŃi de identificare a semnalelor de avertizare optice sau
acustice;
• Constrângeri fizico-fiziologice cum ar fi creşterea vitezei metabolice sau oboseala.
1.2.1.1. Materiale constituente corespunzătoare
Materialele şi componentele de echipamente individuale de protecŃie, inclusiv
eventualele produse de descompunere, nu trebuie să aibă efecte adverse asupra
igienei sau sănătăŃii utilizatorului. Materialele constitutive ale echipamentelor
individuale de protecŃie şi eventualele produse de descompunere ale acestora, nu
trebuie să aibă efecte dăunătoare asupra igienei sau sănătăŃii utilizatorului.
Materialele constituente nu pot (în condiŃiile normale previzibile de utilizare) să elimine sau
să se degradeze până la a elimina substanŃe cunoscute în general ca fiind toxice,
cancerigene, mutagene, alergogene, teratogene sau în alt mod periculoase.
Următoarea listă este un exemplu de posibile documente pentru a demonstra conformitatea
cu această cerinŃă:
a) InformaŃiile furnizate de producător pot include o declaraŃie confirmând că produsul nu
conŃine vreo substanŃă la niveluri cunoscute sau bănuite că ar avea efecte adverse asupra
igienei sau sănătăŃii utilizatorului;
b) SpecificaŃiile de materiale;
c) Fişe cu date de securitate referitoare la materiale;
d) InformaŃii referitoare la compatibilitatea materialelor pentru utilizare cu alimentele, în
dispozitive medicale sau în alte utilizări relevante;
e) Rapoarte de încercare sau alte informaŃii referitoare la investigaŃii toxicologice,
alergogene, cancerigene, toxice pentru reproducŃie sau mutagene şi măsurări pe materiale;
Evaluarea caracteristicilor de rugozitate, muchii ascuŃite etc. care ar putea cauza răniri poate
să se bazeze pe încercări obiective (de ex. vizuale sau tactile) şi/sau pe experienŃa practică.
Ca un exemplu, nu trebuie să fie nici un element de ataşare pentru accesoriile de pe cască
care trec prin calota căştii astfel încât să cauzeze un risc pentru utilizator.
Rănirile pot fi cauzate nu numai din caracteristicile echipamentelor individuale de
protecŃie, dar şi din activitatea utilizatorului.
1.2.1.3. Stânjenirea maximă admisibilă a utilizatorului
Trebuie diminuată orice cauză a stânjenirii utilizatorului de către echipamentul
individual de protecŃie, în ceea ce priveşte mişcările care trebuie executate, poziŃiile
care trebuie adoptate şi percepŃiile senzoriale; de asemenea, echipamentul individual
de protecŃie nu trebuie să cauzeze mişcări care să pună în pericol utilizatorul sau alte
persoane.
EIP trebuie proiectat şi fabricat pentru a asigura cel mai înalt posibil confort pentru fiecare
purtător, adică pentru diferite tipuri de morfologii şi pentru ambele sexe.
Multe variabile sunt necesare pentru a descrie morfologia, adică pentru a defini formele
corpului uman. Mai mult, mărimile oamenilor şi compoziŃia etnică a populaŃiei europene
pare
să evolueze (rapid) în ultimul timp. Acest lucru ar trebui luat în consideraŃie cu atenŃie, prin
referinŃe la bazele de date actualizate, atunci când se proiectează EIP. Atunci când este
posibil, este util să se folosească sisteme de ajustare pentru adaptarea EIP pe fiecare
utilizator, pentru a evita produsele la comandă, care nu sunt viabile economic.
Poate fi necesar ca EIP să fie echipate cu elemente capabile să asigure menŃinerea sa pe
poziŃie, Ńinând cont de toŃi factorii previzibili posibili, cum ar fi forŃele care afectează
stabilitatea EIP, mişcările de efectuat şi poziŃiile de adoptat în cursul sarcinilor, etc.
De exemplu:
• Căştile de protecŃie trebuie să fie stabile pe capul purtătorului: o distribuŃie echilibrată
a greutăŃii, o localizare corespunzătoare a centrului de gravitaŃie şi o bandă de fixare
pe ceafă, sunt câteva modalităŃi de a realiza acest lucru. Când este necesar, şi
acceptabil din punct de vedere al securităŃii, casca ar putea de asemenea, să fie
echipată cu o jugulară.
• Vestele de salvare trebuie să rămână pe poziŃie când utilizatorul cade în apă.
Echipamentul individual de protecŃie trebuie proiectat şi fabricat astfel încât să faciliteze
poziŃionarea corectă pe utilizator. Acest lucru ar putea fi evaluat prin încercări subiective, de
ex. luând în consideraŃie opinia purtătorilor care execută o sarcină convenŃională. În anumite
cazuri, această facilitare a poziŃionării poate fi evaluată prin măsurarea unor proprietăŃi
tehnice specifice riscului de prevenit, de exemplu gradul de strângere a piesei faciale a
aparatelor de protecŃie respiratorie se încearcă pe subiecŃi care efectuează sarcini dinamice.
47
Experimentările cu subiecŃi de încercare sau măsurări în laborator ar putea fi de asemenea
folosite să se evalueze:
• Ajustabilitatea, stabilitatea ajustării;
• ConsecinŃele deplasării echipamentelor individuale de protecŃie şi deplasarea
maximă tolerabilă;
• ForŃele statice şi dinamice care ar putea fi exercitate asupra echipamentelor
individuale de protecŃie în cursul utilizării normale şi în circumstanŃele în care se
intenŃionează să se asigure protecŃie.
1.3.2. Masă redusă şi soliditatea construcŃiei
Echipamentul individual de protecŃie trebuie să fie cât mai uşoare posibil, fără a
aduce atingere solidităŃii şi eficienŃei echipamentului.
Pe lângă cerinŃele suplimentare specifice pe care trebuie să le satisfacă pentru a
asigura o protecŃie corespunzătoare împotriva riscurilor în cauză (a se vedea. 3),
echipamentele individuale de protecŃie trebuie să poată rezista efectelor factorilor de
mediu inerenŃi în condiŃiile de utilizare previzibile.
Aceste marcări nu pot crea confuzie în raport cu riscurile acoperite sau cu categoria de
echipamente individuale de protecŃie. InformaŃiile furnizate de producător trebuie să specifice
semnificaŃia corectă a oricărei pictograme (a se vedea cerinŃa 1.4). Ele trebuie astfel
proiectate încât să rămână lizibile pe toată durata de viaŃă a produsului, aceasta însemnând
de exemplu că marcajul aplicat pe echipamentul individual de protecŃie nu trebuie să fie uşor
de îndepărtat şi/sau deteriorat, cum ar fi prin zgâriere, curăŃare sau expunere la soare.
Aceste marcaje pot fi considerate ca eficiente numai când sunt complete, precise şi uşor de
înŃeles, în alŃi termeni când sunt corect percepute, înŃelese, reŃinute de potenŃialul
utilizator 59
final. Pentru utilizarea pictogramelor sau ideogramelor producătorul se poate referi în special
la ISO 7000 „Simboluri grafice pentru utilizare pe echipamente – Index şi sinopsis”.
2.13. Echipamentele individuale de protecŃie sub formă de îmbrăcăminte cu
proprietăŃi de semnalizare vizuală a prezenŃei utilizatorului
Echipamentele individuale de protecŃie sub formă de îmbrăcăminte destinată unor
condiŃii previzibile de utilizare în care prezenŃa utilizatorului trebuie să fie semnalizată
în mod vizibil şi individual trebuie să fie dotate cu unul sau mai multe dispozitive ori
mijloace judicios poziŃionate, pentru emiterea unor radiaŃii vizibile directe sau
reflectate de o intensitate luminoasă şi cu proprietăŃi fotometrice şi colorimetrice
corespunzătoare.
IntenŃia acestei cerinŃe este de a face vizibil potenŃialul utilizator în special când se mişcă în
zone unde circulă vehicule cu motor sau alte maşini mobile, în special când iluminarea este
slabă. Respectarea acestei cerinŃe permite o mai bună identificare a utilizatorilor acestor
echipamente individuale de protecŃie de către conductori, dar nu protejează aceşti utilizatori
de echipamente individuale de protecŃie împotriva riscurilor de coliziune. Forma semnalizării
directe sau a materialelor reflectante aplicate pe echipamentele individuale de protecŃie
trebuie să facă posibil pentru conductori /şoferi să recunoască că există un pieton şi nu un
obstacol fix.
Dispozitivele de semnalizare de pe materiale trebuie să fie poziŃionate pe îmbrăcăminte
astfel încât în condiŃiile previzibile de utilizare pentru care este destinat echipamentul
individual de protecŃie suprafeŃele de semnalizare să nu fie obstrucŃionate.
2.14. Echipamente individuale de protecŃie "multirisc"
Toate echipamentele individuale de protecŃie destinate protecŃiei utilizatorului
împotriva mai multor riscuri potenŃiale simultane trebuie proiectate şi fabricate astfel
încât să satisfacă, în special, cerinŃele esenŃiale specifice fiecăruia dintre aceste
riscuri (a se vedea 3).
Piesa facială a unui aparat de protecŃie respiratorie protejează simultan împotriva inhalării
contaminanŃilor periculoşi şi protejează ochii şi faŃa împotriva împroşcării cu substanŃe
chimice. În plus, nu trebuie să limiteze mai mult decât este necesar câmpul vizual sau
calitatea optică a ocularilor care trebuie să fie proiectaŃi astfel încât să nu distorsioneze
vederea.
Anumite tipuri de îmbrăcăminte de protecŃie protejează simultan împotriva mai multor riscuri.
De exemplu, îmbrăcămintea de protecŃie pentru sudori care lucrează în mediu exterior cu
trafic pe întuneric şi frig trebuie să asigure protecŃie împotriva scânteilor de la sudare, să fie
vizibilă şi să asigure protecŃie împotriva factorilor de mediu periculoşi etc.
3. CERINłE SUPLIMENTARE SPECIFICE ANUMITOR RISCURI
Prin „maşini” ar trebui să se considere „acŃiune mecanică”. De aceea, această cerinŃă este
aplicabilă tuturor leziunilor, independent de originea lor.
Această cerinŃă este referitoare la riscurile reale care corespund condiŃiilor previzibile de
utilizare pentru care este destinat echipamentul individual de protecŃie şi la securitatea fizică
a utilizatorului şi nu la calitatea produsului.
RezistenŃa la abraziune, perforare şi tăiere reprezintă proprietăŃi importante ale multor
echipamente individuale de protecŃie ca o consecinŃă a faptului că aceste riscuri sunt
prezente în cele mai multe sarcini. În cele mai multe cazuri ele sunt determinate de :
- abraziune: contact cu suprafeŃe abrazive sau produse abrazive, sablare;
- perforare: contact cu obiecte cu vârf ascuŃit;
- tăiere: contact cu margini tăioase, nefinisate sau zimŃate.
3.4. Prevenirea înecării (veste de salvare, brasarde gonflabile şi costume de salvare)
http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/nb.htm
În general ar trebui aplicate de către toate organismele notificate fişele „Recomandări pentru
utilizare” ale HCNB şi VG.
În plus, pentru a obŃine competenŃă tehnică, organismele notificate sunt obligate fie să
participe direct, fie să fie reprezentate în standardizarea europeană, sau să se asigure în alt
mod că sunt în permanenŃă informate asupra standardizării şi evoluŃiei acesteia.
Statele membre nu sunt obligate conform legislaŃiei europene să notifice toate organismele
care îşi demonstrează competenŃa.
Statele membre sunt responsabile în a se asigura că organismele notificate îşi menŃin
competenŃa în permanenŃă şi sunt capabile să efectueze sarcinile pentru care sunt notificate.
Statele membre sunt libere să îşi aleagă mijloacele şi metodele pentru aceasta. CompetenŃa
organismelor notificate trebuie să facă obiectul supravegherii, care este îndeplinită la
intervale regulate şi urmează practicile stabilite de organismele naŃionale de acreditare.
Statele membre pot decide notificarea un organism notificat pentru o perioadă limitată de
timp şi să reînnoiască ulterior notificarea.
80
1.10 ANEXA VI
MODEL DE DECLARAłIE CE DE CONFORMITATE
Producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate (1)
...................................................................................................................................................
declară că echipamentele individuale de protecŃie noi descrise mai jos (2)
....................................................................................................................................................
sunt în conformitate cu prevederile directivei Consiliului 89/686/CEE şi, unde este cazul, cu
standardul naŃional care transpune standardul armonizat No. .............
[pentru echipamentele individuale de protecŃie prevăzute la art. 8(3)]
Sunt identice cu echipamentele individuale de protecŃie care a făcut obiectul certificatului de
conformitate Nr...... emis de (3) (4)
.............................................................................................................................................
Este supus procedurii stabilite în articolul 11 punctul A sau punctul B (4) al directivei
89/686/CEE sub supravegherea organismului notificat (3)
....................................................................................................................................................
.
Dată la ..... , de .......
Semnătură (5)
24
Se subliniază că atunci când se stabileşte categoria corectă pentru EIP, în mod evident trebuie
luat în consideraŃie nivelul de risc împotriva căruia se asigură protecŃie 83
2.3. Echipamentele individuale de protecŃie proiectate şi fabricate pentru uz personal
împotriva:
- condiŃiilor atmosferice adverse (bonete, îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte, umbrele,
etc. ),
- umidităŃii , apei ( mănuşi pentru spălat vesela, etc. )
- căldurii (mănuşi etc. ).(Anexa I, pct. 3)
2.4 Echipamentele individuale de protecŃie destinate protecŃiei sau salvării persoanelor
îmbarcate la bordul navelor ori al aeronavelor, care nu sunt purtate în permanenŃă (Anexa I,
pct. 4)
2.5 Căştile de protecŃie şi vizierele destinate utilizatorilor de vehicule cu motor, cu două sau
trei roŃi (Anexa I, pct..5 completată de Directiva 93/95/CEE)
3. Clasificare
3.1 Echipamentele individuale de protecŃie clasificate ca fiind de categoria I(Art. 8(3))
Echipamentele individuale de protecŃie de concepŃie simplă pentru care proiectantul
presupune că utilizatorul poate evalua singur nivelul de protecŃie asigurat împotriva riscurilor
ale căror efecte se manifestă treptat şi pot fi identificate la timp şi în condiŃii de securitate.
Această categorie trebuie să cuprindă exclusiv echipamentele individuale de
protecŃie destinate să protejeze purtătorul împotriva:
3.1.1 acŃiunilor mecanice cu efecte superficiale (mănuşi pentru grădinărit, degetare, etc.),
3.1.2 produselor de curăŃare cu acŃiune slabă şi cu efecte uşor reversibile (mănuşi de
protecŃie împotriva soluŃiilor diluate de detergenŃi, etc.),
3.1.3 riscurilor care decurg din manipularea produselor fierbinŃi care nu expun utilizatorul la o
temperatură mai mare de 50°C sau la şocuri mecanice periculoase (mănuşi, şorŃuri de uz
profesional, etc.)
3.1.4 agenŃi care se găsesc în atmosferă şi care nu sunt de natură extremă (bonete,
îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte şi cizme, etc.),
3.1.5 şocurilor mecanice şi vibraŃiilor minore care nu afectează zonele vitale ale corpului şi ale
căror efecte nu pot provoca leziuni ireversibile ( bonete uşoare pentru protecŃia pielii capului,
mănuşi, încălŃăminte uşoară, etc.),
3.1.6 luminii solare( ochelari de soare).
TABELE…………………….
Organismul de certificare ICSPM-CS efectuează activităţi legate de evaluarea conformităţii
şi certificarea EM/ET şi a EIP în baza HG nr.1772/2004 referitoare la organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii -
I.N.C.D.P.M. "Alexandru Darabont" – Bucureşti, a acreditării obţinute şi a notificării la
Uniunea Europeană
Organismul de certificare ICSPM-CS a funcţionat începând cu anul 1995, când s-a înfiinţat,
prin Ordinul ministrului muncii nr. 179/09.11.1995, "Laboratorul de Atestare a calităţii
produselor din punct de vedere al Securitătii Muncii”, care ulterior a devenit “Unitatea de
Certificare”, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 406/23.07.1998 referitoare la înfiinţarea
INCDPM Bucureşti.
Organismul de certificare ICSPM-CS a fost recunoscut în anul 1996 de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale pentru « certificarea de securitate a muncii a echipamentelor tehnice şi a
echipamentelor individuale de protecţie » în conformitate cu Normele metodologice în
aplicarea Legii Protecţiei Muncii nr. 90/96 – certificat de recunoaştere nr. 1/1996.
În anul 2002, organismul de certificare ICSPM-CS din cadrul INCDPM a fost recunoscut de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru « certificarea de securitate a muncii a
echipamentelor tehnice destinate utilizării în medii normale şi a calităţii de protecţie a
echipamentelor individuale de protecţie destinate utilizării în medii normale şi în atmosfere
potenţial explozive », în conformitate cu prevederile din Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 şi
Normele metodologice de aplicare, HG nr. 457/2003 privind echipamente electrice de joasă
tensiune şi HG nr. 1032/2001 referitoare la compatibilitatea electromagnetică.
În anul 2004, organismul de certificare ICSPM-CS a fost aprobat prin ordine ale ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei ca organism recunoscut pentru certificarea
echipamentelor individuale de protecţie conform HG nr. 115/2004, cu modificările ulterioare,
precum şi a maşinilor şi componentelor de securitate conform HG nr. 119/ 2004.
Organismul de certificare ICSPM-CS are autonomie tehnică şi procedurală, fiind reprezentat
juridic şi financiar de către INCDPM.
Toate deciziile tehnice luate în cadrul derulării procedurilor de certificare revin organismului de
certificare ICSPM-CS, INCDPM neavând nici o implicare de ordin administrativ care ar putea
antrena ingerinţe sau presiuni de orice natură asupra personalului.
ICSPM-CS este organism de certificare produse acreditat la nivel naţional, de către
RENAR – certificat de acreditare nr. 077-C/22.01.2007 .
ICSPM-CS este organism de certificare notificat la nivel european, cu numărul de
identificare NB 1805, pentru aplicarea tuturor procedurilor prevăzute în directiva europeană
89/686/CEE, asupra oricărui model de EIP, cu excepţia celor utilizate în subieran, precum şi
pentru aplicarea procedurilor de certificare prevăzute în directiva europeană 98/686/CEE asupra
maşinilor şi componentelor de securitate incluse în anexa IV, cu excepţia celor specificate la
punctul A.17.
Organismul de certificare ICSPM-CS realizeaza activităţi de evaluare a conformităţii, calităţii,
de protecţie/securitate, inspecţie şi diagnosticare tehnică pentru EM şi EIP în vederea
certificării sau punerii în conformitate a acestor produse.
Înţelegând importanţa imparţialităţii în realizarea activităţilor de evaluare a
conformităţii, OC ICSPM-CS ţine sub control conflictele de interese şi se asigură de
obiectivitatea activităţor sale de evaluare a conformităţii.
Organismul de certificare ICSPM-CS, prin personalul său permanent, nu oferă şi nu
asigură în nici o situaţie servicii de consultanţă referitoare la proiectare, realizare, punere
în funcţiune/instalare sau utilizare pentru produsele din domeniul său de competenţă.
Organismul de certificare ICSPM-CS nu intră în nici un fel de asociere cu producătorii de
EM /EIP supuse certificării.
OC ICSPM-CS nu oferă şi nu furnizează servicii de evaluare a conformităţii pentru
produse în care INCDPM, prin departamentele funcţionale, are un interes financiar
direct, fiind proiectantul, fabricantul sau comerciantul acestora şi nici pentru produse
pentru care, în ultimii 2 ani înainte de primirea unei cereri de evaluare a conformităţii,
organismele conexe (INCDPM, departamentele de cercetare–dezvoltare din acesta) au
furnizat servicii de proiectare sau consultanţă sau au participat la studii de cercetare în
vederea îmbunătăţirii produsului.
Serviciile de consultanţă efectuate de organizaţiile conexe nu sunt sub nici o formă
asociate cu serviciile de evaluare a conformităţii în vederea certificării executate de OC
ICSPM-CS şi, pentru respectarea acestei condiţii, în nici o situaţie OC ICSPM-CS nu
utilizează în scopul certificării dovezile obţinute în cadrul contractelor de consultanţă.
Organismul de certificare ICSPM-CS realizeaza activitatea de evaluare a conformitatii si
certificarea produselor din următoarele domenii:
1. domeniul reglementat:
o Directiva europeană 98/37/CE referitoare la maşini şi Hotarârea de Guvern nr.
119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale;
o o Directiva europeană 2006/42/CE referitoare la maşini şi Hotarârea de Guvern
nr. 1029/2008 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a masinilor (începând
cu data de 29.12.2009);
o Hotărârea de Guvern nr. 457/2003 referitoare la asigurarea securităţii
utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, cu modificările şi completările
ulterioare, care transpune prevederile Directivei 73/23/CEE (consolidată prin directiva
2006/95/CE) referitoare la echipamentelor electrice de joasă tensiune;
Se aplică toate procedurile descrise în directivele şi reglementările tehnice specificate.
2. domeniul nereglementat:
o EM neincluse în domeniul de aplicare al reglementărilor tehnice şi directivelor
menţionate (de exemplu echipamente electrice de înaltă tensiune, maşini industriale care nu
sunt incluse în anexa 4 a HG nr. 119/2004, scule electroizolante etc.);
o EM/EIP deja utilizate;
o tipuri speciale de EIP: echipamente individuale pentru salvarea persoanelor în
situaţii deosebite;
• articole de îmbrăcăminte de protecţie de concepţie simplă, încălţăminte şi subvestimentar de
lucru: costume salopetă, pantaloni, maiouri, ciorapi, şosete etc;
o materiale şi semifabricate pentru execuţia EIP şi EIL: ţesături, materiale
peliculizate, piei pentru fabricarea EIP, chingi, frânghii; furtune, racorduri metalice; tălpi
pentru încălţăminte.
Se aplică schemele de certificare 1a, 1b, 3 şi 1+7, conform SR Ghid ISO/CEI 67: 2006.
Organismul de certificare ICSPM-CS urmăreşte obţinerea notificării la nivel european pentru
aplicarea procedurilor de certificare conform Directivei 72/23/CEE referitoare la materiale
electrice utilizate în limite determinate de tensiune.