Conformitatea cu standardele europene armonizate – mijloc de realizare şi selecţionare a

echipamentelor individuale de protecţie adecvate pentru medii cu temperaturi ridicate

AUTOR: 
drd. ing. Virginia HENŢULESCU cercetător ştiinţific principal,  Şef Departament MIP –
INCDPM “Alexandru DARABONT” - Bucureşti
1. Standardele europene - instrument de lucru indispensabil pentru producătorii şi
utilizatorii de EIP
Pentru a realiza un echipament individual de protecţie a cărui liberă circulaţie să fie permisă pe
piaţa europeană, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv cu Legea evaluării
conformităţii şi reglementările tehnice armonizate cu directivele din Noua Abordare şi
Abordarea Globală, respectiv cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi HG 115/2006
“Hotărâre privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de
protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă (transpune Directiva Europeană
89/686/CEE), orice producător trebuie să parcurgă următoarele etape:

 să identifice pericolele şi să evalueze riscurile de accidentare şi îmbolnăvire

profesională din domeniul de utilizare preconizat pentru echipamentul individual de
protecţie;

 să identifice cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate aplicabile;

 să identifice specificaţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească produsul, astfel
încât să se asigure respectarea cerinţelor esenţiale de securitate;
 să elaboreze documentaţia tehnică cuprinzând datele semnificative despre produs
(cerinţe esenţiale de securitate şi sănătate aplicabile, caracteristicile produsului, instrucţiuni
de utilizare, rezultate ale unor încercări, informaţii privind sistemul calităţii implementat);
 să realizeze produsul în conformitate cu aceste specificaţii tehnice;
 să solicite sau să aplice procedurile de certificare corespunzătoare categoriei de produs;
 să emită declaraţia de conformitate;
 să aplice marcajul de conformitate .

Identificarea specificaţiilor tehnice necesare (a caracteristicilor tehnice ale produsului,

verificabile prin măsurări şi examinări) reprezintă una dintre cele mai grele etape. Pentru a se
uşura această activitate, trebuie să se ţină cont de premiza de conformitate, inclusă în legislaţia
menţionată, care stabileşte principiul conform căruia un produs fabricat în conformitate cu
standarde europene armonizate se recunoaşte a fi în conformitate cu cerinţele esenţiale de
securitate corespunzătoare (abordate în cuprinsul standardului european). Aceasta înseamnă că
standardul devine instrumentul principal pe baza căruia se stabileşte conformitatea.
Pe de altă parte, orice utilizator de echipament individual de protecţie, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, trebuie ca să se asigure că echipamentul  protecţie împotriva tuturor
riscurilor care acţionează concomitent la locul de muncă. Aceasta presupune pentru angajator
parcurgerea următoarelor etape:

 să se identifice pericolele şi să se evalueze riscurile de accidentare şi îmbolnăvire

profesională de la locul de muncă;

  să se identifice caracteristicile de protecţie şi ergonomice necesare pentru echipamentul

de protecţie adecvat;
 să selecţioneze dintre produsele de pe piaţă pe cele care îndeplinesc cerinţele şi care
respectă legislaţia în vigoare privind libera circulaţie;
 să experimenteze la locul de muncă echipamentele selecţionate pentru a putea completa
lista caracteristicilor necesare cu noi elemente, sugerate de utilizatori;
 să definitiveze caracteristicile necesare pentru echipamentele de protecţie adecvate.

Şi în cazul utilizatorilor, standardele şi în special standardele europene armonizate reprezintă

instrumente de bază în selecţionare. Necunoaşterea lor ar face practic imposibilă alegerea şi
utilizarea echipamentelor adecvate, asigurându-se o falsă protecţie a muncitorilor.

La nivel naţional s-a desfăşurat o amplă activitate de elaborare de standarde şi în special de

preluare a standardelor europene armonizate. Astfel, în decursul ultimilor ani, în cadrul CT
227-“Mijloace individuale de protecţie” s-au elaborat peste 300 standarde române care transpun
standarde europene armonizate.
2. Aplicarea standardelor europene referitoare la echipamente individuale de protecţie
utilizate în medii cu temperaturi ridicate
Riscurile termice pot fi întâlnite în industrie sub diferite niveluri de risc şi asociate de asemenea
cu alte riscuri. În funcţie de forma de manifestare (fenomenul fizic implicat), riscurile termice
se pot clasifica, în:

 contact ocazional sau prelungit cu foc deschis (flacără);

 căldură de contact - contact cu obiecte sau materiale fierbinţi, ce poate fi diferenţiată în

funcţie de temperatura corpului cald;
 căldură de convecţie (temperaturi ridicate ale aerului, curenţi de aer generaţi în
apropierea flăcărilor deschise sau a unui corp foarte fierbinte care nu e incandescent);
 căldură radiantă (radiaţii infraroşii, generate de corpuri incandescente, materiale în
fuziune în cantităţi mari);
 proiectare de picături mici de metal topit (lichid) sau incandescent;
 proiecţii mari de metal topit , care poate fi diferenţiat în funcţie de temperatura topiturii,
respectiv temperatura de fuziune a metalului.
Aceste subriscuri, la rândul lor pot fi ierarhizate în funcţie de durata expunerii sau de
intensitatea fenomenului.

Pe de altă parte, fiecare dintre aceste riscuri, pentru un domeniu specific de utilizare poate fi
asociat permanent cu alte riscuri. Aceasta conduce la o mare diversitate de tipuri de
echipamente, adecvate doar unui anumit domeniu de utilizare. De exemplu, în activităţi casnice
există ca risc principal căldura de contact asociată doar cu riscurile mecanice de zgâriere
(abraziune) şi de tăiere; la operaţii de sudare există ca risc principal proiectarea de picături mici
de metal topit sau incandescent asociat cu riscuri mecanice diverse (abraziune, tăiere, înţepare,
agăţare); în cazul lucrului sau intervenţiilor în apropiere de surse importante de căldură şi sau
foc, riscul principal este căldura radiantă care poate să nu fie asociată cu un alt risc (filiere
pentru fibre de sticlă) sau este asociat cu căldura de contact şi căldura convectivă (intervenţii în
apropierea cuptoarelor de topire); în cazul stingerii incendiilor contactul direct cu flacăra este
însoţit de contact cu lichide şi riscuri mecanice şi exemplificările pot continua.

Din acest motiv, la stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate trebuie să se aibă în
vedere nu cerinţa principală în ansamblu, ci elementele ei specifice aplicabile pentru cazurile
concrete, precum şi selecţionarea tuturor celorlalte cerinţe aplicabile ţinând cont de riscuri şi de
caracteristicile generale ale produsului (zona acoperită, dacă EIP se poartă direct pe tegumente
etc).

Metodele actuale de stabilire a rezistenţei EIP la riscuri termice (foc şi/sau căldură) trebuie
corelate strict cu metodele de evaluare şi stabilire a conformităţii în cazul echipamentelor
individuale de protecţie.

Aceste metode sunt reglementate în mare parte de legislaţie, la care se adaugă reglementările
tehnice (standardele specifice) şi au în vedere următoarea conexiune logică: definire domeniu
de utilizare --> definire riscuri şi subriscuri existente faţă de care se asigură protecţie -->
definire cerinţe esenţiale de securitate şi/sau sănătate aplicabile --> definire specificaţie tehnică
de performanţă/caracteristică recunoscută a asigura transpunerea cerinţelor esenţiale de
securitate şi sănătate, inclusiv definire metodă utilizabilă --> evaluarea conformităţii prin
determinare de performanţe pe produs şi examinare documentaţie --> certificare -->aplicare
marcaj.

Sortimentele de EIP împotriva riscurilor termice (cãldurã şi/sau foc) pot fi:

 mãnuşi de protecţie;

 sortimente de îmbrãcãminte de protecţie; acest grup de EIP include orice sortiment care
acoperã parţial sau total corpul: şorţuri, ghetre, jambiere, pantaloni, bluze, mânecuţe etc. ;
 încălţăminte de protecţie – ansamblu superior.
Domeniul de utilizare poate fi:

 mediu industrial - unde există expunere la căldură şi/sau foc;

 activităţi de intervenţie pentru lupta împotriva incendiilor;

 activităţi casnice, inclusiv activităţi de bricolaj .

În tabelul 1 sunt prezentate diferite sortimente de EIP utilizate în medii cu temperaturii ridicate,
pentru care sunt definite domeniul de utilizare, specificaţie tehnică de performanţă recunoscută
a asigura transpunerea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate, precum şi elemente
specifice de marcaj.

Tabelul 1 -  Sortimente de EIP utilizate în medii cu temperaturii ridicate şi elementele care stau
la baza stabilirii conformităţii cu standarde armonizate

Nr. Domeniul de Sortimente Standard respectat Specificaţie tehnică Simbol specific de

crt. utilizare   de EIP de performanţă marcare sau
pictogramă

1 Operaţiuni încălţăminte EN 15090:2006 + Cerinţe

generale de destinată EN ISO 20345: fundamentale EN
salvare, luptă pompierilor 2004 ISO 20345: 2004
împotriva
  +
incendiilor şi
situaţii de urgenţă  căldură
+ unul din
în prezenţa radiantă
simbolurile
materialelor
 rezistenţă la
periculoase.
flacără

asociate cu
 
 
- deplasări pe Cerinţe  
suprafeţe fundamentale EN
F1P
denivelate, contact ISO 20345: 2004
cu corpuri dure cu
muchii tăioase sau  căldură
ascuţite. radiantă

 rezistenţă la
flacără
          - rezistenţă la
perforaţie

- lucru în Cerinţe F1A

atmosferă fundamentale EN F2A
potenţial ISO 20345: 2004 F3A
explozivă, când se
manipulează  căldură
explozivi iar riscul radiantă
de şoc electric al  rezistenţă la
unui aparat flacără
electric sau altor
elemente sub  proprietăţi
tensiune nu este antistatice
complet eliminat 

- lucrări în Cerinţe F1I

instalaţii sub fundamentale EN F2I
tensiune cu pericol ISO 20345: 2004 F3I
de electrocutare.  
 căldură
radiantă

 rezistenţă la
flacără
 izolaţie
electrică la joasă

tensiune  

2 Deplasări şi încălţăminte   Cerinţe  

contact direct pe de lucru EN ISO 20347:2004 fundamentale +
 
orizontală cu pentru uz cerinţa specifică:
corpuri sau profesional - creşterea  OB Hl
suprafeţe  fierbinţi temperaturii la
cu temperaturi de suprafaţa interioară
până la 1500C. după expunere la o
asociate cu temperatură de
1500C, timp de 30
minute: max. 220C
 - manipulare sau Încălţăminte EN ISO 20345: Cerinţe  
transport de de securitate 2004 fundamentale
 
obiecte grele la sau de EN ISO 20346: inclusiv:
limita sarcinii de protecţie 2004 - rezistenţa tălpii la  SB Hl
maximum 20kg ce hidrocarburi PB HI
pot cădea de la o - rezistenţă la şoc:
înălţime de max. 1 - energie de şoc:
m sau se pot 200 J sau 100J
rostogoli - rezistenţă la
producând compresiune:
strivirea degetelor - forţă de
şi deplasări pe compresiune: 15 kN
suprafeţe unse cu sau 10kN
hidrocarburi.  

3 Deplasări pe încălţăminte   Cerinţe

suprafeţe fierbinţi de lucru EN ISO 20347:2004 fundamentale +
sau pe soluri cu pentru uz cerinţa specifică:
depuneri profesional - materialul tălpii nu
superficiale în trebuie să se
cantităţi mici sau degradeze, să nu
HRO
mari de metale crape la pliere cu un
incandescente unghi de 900, după
topite care ating expunere la o
temperaturi de temperatură de circa
circa 3000C. 3000C
asociate cu

- manipulare sau Încălţăminte EN ISO 20345: Cerinţe SB HRO

transport de de securitate 2004 fundamentale + PB HRO
obiecte grele la sau de EN ISO 20346: cerinţa specifică:
limita sarcinii de protecţie 2004 - materialul tălpii nu
maximum 20kg ce trebuie să se
pot cădea de la o degradeze, să nu
înălţime de max. 1 crape la pliere cu un
m sau se pot unghi de 900, după
rostogoli expunere la o
producând temperatură de circa
strivirea degetelor
 şi deplasări pe 3000C
suprafeţe unse cu
hidrocarburi.

4 Operaţii de sudare  Mănuşi de    Cerinţe de protecţie

pictogramă risc
şi tăiere manuală a protecţie    împotriva riscurilor
termic + niveluri
metalelor şi pentru EN 12477: 2001/ termice:
de performanţă
tehnici conexe, sudori A1:2005 - inflamabilitate
inclusiv sudare cu - căldură de contact
arc, asociate cu - căldură convectivă  
manipularea - căldură radiantă
 
obiectelor - picături mici de
rugoase, tăioase, metal topit
înţepătoare în - împroşcare cu
         3 2 2 x 3 x
prezenţa metal topit
proiecţiilor mici
Cerinţe de protecţie
de metal topit, pictogramă risc
împotriva riscurilor
expunerii de mecanic + niveluri
mecanice:
scurtă durată la o de performanţă
- rezistenţă la
flacără limitată,
abraziune
căldurii
- rezistenţă la tăiere  
convective,
prin tranşare
căldurii de  
- rezistenţă la
contact, radiaţiilor
UV emise de arc, sfâşiere
- rezistenţă la
care asigură           2 1 2 2
perforare
rezistenţă minimă
faţă de 100 V c.a. Şorţuri, EN 470-1:1995/A1: Cerinţe de protecţie pictogramă risc
sau c.c. ghetre, 1998 împotriva riscurilor termic 
jambiere de termice şi
protecţie mecanice :
pentru - inflamabilitate
sudori - picături mici de
metal topit
- modificări
dimensionale la
căldură
- rezistenţă la
 tracţiune
- rezistenţă la
sfâşiere

În concluzia celor prezentate trebuie subliniat faptul că pentru o alegere corespunzătoare a

tipului de echipament individual de protecţie, este necesar să se facă o atentă evaluare a
riscurilor de la locul de muncă şi pe baza acesteia, evaluarea performanţelor pe care trebuie să
le îndeplinească din standardele sub incidenţa cărora intră.

Ghid Echipamente Individuale de ProtecŃie

Linii directoare în aplicarea directivei Consiliului 89/686/CEE din 21
decembrie 1989 privind armonizarea legislaŃiei statelor membre
referitoare la echipamentele individuale de protecŃie
Versiunea 03 Iulie 2008 2
NOTE
1. Acest ghid este destinat a fi un manual pentru toate părŃile interesate, în mod direct
sau indirect de directiva 89/686/CEE
1
, desemnată în mod curent ca directiva EIP
(„Echipamente Individuale de ProtecŃie”). Se atrage atenŃia cititorilor asupra faptului că
acest ghid este destinat numai să faciliteze aplicarea directivei 89/686/CEE şi că numai
transpunerile relevante naŃionale ale textului directivei sunt obligatorii în mod legal. Totuşi,
acest document reprezintă cadrul de referinŃă pentru a se asigura o aplicare comună a
directivei de către toate părŃile interesate. Acest ghid este destinat să asigure libera
circulaŃie a EIP pe teritoriul comunitar
2
prin consensul experŃilor guvernamentali ai statelor
membre şi ai altor părŃi interesate.
2. Acest ghid a fost elaborat de serviciile specializate ale DirecŃiei Generale Întreprinderi
şi Industrie al Comisiei Europene în colaborare cu experŃi din statele membre, din industria
europeană, standardizarea europeană şi ai organismelor notificate.
3. Comisia Europeană va acŃiona pentru actualizarea acestui ghid. Scopul este ca
informaŃia să fie furnizată în timp util şi corectă. Dacă sunt sesizate erori, se va încerca
îndreptarea acestora. Comisia Europeană nu îşi asumă nici o responsabilitate şi nu
acceptă daune de orice natură datorate informaŃiilor din acest ghid.
.
Aceste informaŃii :
• Sunt cu caracter general, fără a se adresa în mod specific vreunui echipament sau
entităŃi individuale;
• nu reprezintă o interpretare legală obligatorie şi nu sunt neapărat pe înŃelesul tuturor;
• se referă, uneori, la informaŃii externe pentru care serviciile specializate ale Comisiei
Europene nu au vreun control şi nu îşi asumă nici o responsabilitate;
• nu reprezintă o consultanŃă legală sau profesională.
4. Toate referinŃele la marcajul CE şi la declaraŃia EC de conformitate din acest ghid se
referă numai la directiva 89/686/CEE. Pentru a introduce echipamente individuale de
protecŃie (EIP) pe piaŃa internă, trebuie aplicate toate celelalte reglementări legislative
relevante.
5. Alte ghiduri, în special cele referitoare la tipuri specifice de produse, pot fi găsite pe
website-ul Comisiei Europene :
http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/index.htm

INTRODUCERE

1
Directiva Consiliului 89/686/EEC din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislațiilor
statelor
membre referitoare la echipamentul individual de protecție amendată prin Directiva 93/68/EEC,
Directiva 93/95/EEC şi Directiva 96/58/EC
2
Conform Acordului referitor la SpaŃiul Economic European (EEA), (Council and
Commission
Decision 94/1/EC of 13 December 1993 (OJEC n° L 1 of 3 January 1994, p. 1) trebuie luate în
consideraŃie teritoriile statelor Liechtenstein, Islanda şi Norvegia, la implementarea directivei
89/686/CEE cu aceleaşiu drepturi ca şi teritoriul ComunităŃii. Când acest termen, Teritoriul
ComunităŃii, este utilizat în acest ghid, acelaşi se aplică pentru teritoriul EEA. În mod similar,
numai în
raport cu această directivă, responsabilităŃile „Statelor Membre” pot fi de aseemenea aplicate
pentru autorităŃile naŃionale din aceste trei teritorii. 3
Obiectivul acestui ghid este de a clarifica anumite probleme şi proceduri la care se face
referire în directiva 89/686/CEE privind echipamentele individuale de protecŃie (EIP). El
furnizează referinŃe încrucişate de la textul legal al directivei la explicaŃiile experŃilor
sectoriali din Uniunea Europeană. Ghidul trebuie utilizat doar împreună cu directiva şi cu
„Ghidul privind implementarea directivelor bazate pe Noua Abordare şi Abordarea Globală
(cunoscut şi sub denumirea „Ghidul albastru al Comisiei Europene”).
Acest ghid nu este destinat a fi utilizat numai de autorităŃile statelor membre, ci şi de
principalii operatori economici interesaŃi, cum ar fi producătorii, asociaŃiile lor profesionale,
organisme însărcinate cu pregătirea standardelor, precum şi cele responsabile cu
procedurile de evaluare a conformităŃii.
Mai întâi de toate, acest document trebuie să asigure că, aplicarea corectă a directivei
conduce la înlăturarea barierelor în ceea ce priveşte libera circulaŃie a mărfurilor pe piaŃa
internă.(a se vedea nota de pagină nr. 2). Se recomandă să se ia în considerare că
declaraŃiile din acest ghid se referă numai la aplicarea directivei 89/686/CEE, dacă nu există
nici o indicaŃie contrară. De asemenea,toate părŃile interesate ar trebui să aibă cunoştinŃă de
alte cerinŃe ce s-ar putea aplica. (a se vedea articolul 5(6)(a)).
Directiva EIP este o directivă din Noua Abordare care stabileşte cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate (denumite în continuare CESS) şi le direcŃionează către standarde, în
principal standarde europene armonizate, pentru a da o expresie tehnică cerinŃelor relevante
cuprinse în directivă.
Directiva 89/686/CEE este o directivă complet armonizată, ceea ce înseamnă că prevederile
acesteia primează în cazul în care apar divergenŃe între prevederile legislaŃiei naŃionale şi
celei europene, care acoperă acelaşi subiect ca cel cuprins în directiva 89/686/CEE.
Directivele de „utilizare”
Cititorul trebuie să fie conştient de faptul că atunci când EIP este destinat pentru a fi utilizat
la locul de muncă, se aplică de obicei legislaŃia europeană şi naŃională destinată să asigure
securitatea lucrătorilor. În timp ce directivele din Noua Abordare stabilesc cele mai înalte
posibile cerinŃe Ńinând cont de obiectivele lor generale şi de aceea nu permit prevederi
naŃionale suplimentare în acelaşi scop, directivele de „utilizare” (89/391/CEE 3, 89/656/CEE
4) stabilesc cerinŃe minime. În fapt, aceasta înseamnă că autorităŃile naŃionale, aplicând
acordurile cu alte state membre prin intermediul procedurilor de notificare din directiva
98/34/CE, pot aplica cerinŃe mai acoperitoare referitoare la „utilizare” şi selecŃionare”, atât
timp cât acestea nu constituie o barieră în calea comerŃului.

3
Directiva Consiliului 89/391/EEC din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri
pentru
promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă
4
Directiva Consiliului 89/656/EEC din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de
securitate și
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de
muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
4
CUPRINS
Ghid Echipamente Individuale de ProtecŃie .......................................................................... 1
INTRODUCERE .................................................................................................................... 2
DefiniŃii .................................................................................................................................. 5
1.1 CAPITOLUL 1 SCOP, INTRODUCERE PE PIAłĂ ŞI LIBERĂ CIRCULAłIE .................
6
1.1.1 Articolul 1...................................................................................................................... 6
1.1.2 Articolul 2...................................................................................................................... 9
1.1.3 Articolul 3.....................................................................................................................10
1.1.4 Articolul 4.....................................................................................................................11
1.1.5 Articolul 5.....................................................................................................................11
1.1.6 Articolul 6.....................................................................................................................16
1.1.7 Articolul 7.....................................................................................................................17
1.2 CAPITOLUL II – PROCEDURI DE CERTIFICARE.........................................................19
1.2.1 Articolul 8.....................................................................................................................19
1.1.2 Articolul 9.....................................................................................................................24
1.2.3 Articolul 10..................................................................................................................25
1.2.4 Articolul 11...................................................................................................................29
1.2.5 Articolul 12...................................................................................................................36
1.3 CAPITOLUL III – MARCAJUL CE...................................................................................36
1.3.1 Articolul 13...................................................................................................................36
1.4 CAPITOLUL IV PREVEDERI FINALE ............................................................................38
1.4.1 Articolul 14...................................................................................................................38
1.4.2 Articolul 15...................................................................................................................38
1.4.3 Articolul 16...................................................................................................................38
1.4.4 Articolul 17..................................................................................................................38
1.5 ANEXA 1 ........................................................................................................................40
1.6 ANEXA II .......................................................................................................................41
1.7 Anexa III .........................................................................................................................76
1.8 ANEXA IV.......................................................................................................................77
1.9 ANEXA V........................................................................................................................78
1.10 ANEXA VI.....................................................................................................................80
1.11 GHID ANEXĂ REFERITOR LA ÎNCADRAREA PE CATEGORII DE CERTIFICATE A
EIP .......................................................................................................................................82 5
DefiniŃii
În termeni generali, următoarele definiŃii sunt considerate acceptabile:
Introducere pe piaŃă – acŃiunea de a face disponibil un produs individual, pentru prima dată,
pe piaŃa ComunităŃii, fie contra cost, fie gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
Punerea în funcŃiune – are loc în momentul primei utilizări în interiorul ComunităŃii de către
utilizatorul final.
Producător- persoană legală sau fizică, care:
• proiectează şi/sau produce un produs din domeniul de aplicare al directivei sau care
dispune de un EIP proiectat şi/sau fabricat în scopul introducerii pe piaŃă sau pentru
propriul său uz profesional sau privat, sub numele sau marca sa comercială.
• introduce pe piaŃă şi/sau pune în funcŃiune un EIP, sub numele sau marca sa
comercială.
Producătorul poartă responsabilitatea pentru:
- efectuarea unei analize pentru a trage concluzia că produsul său intră sub
incidenŃa directivei EIP şi pentru a determina ce cerinŃe se aplică;
- proiectarea şi construcŃia EIP în conformitate cu cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate (CESS) stabilite în directivă;
- prevederea marcării şi instrucŃiunilor pentru utilizare, întreŃinere etc.
Producătorul poartă deplina responsabilitate pentru conformitatea EIP cu această directivă
şi cu alte directive aplicabile. Acestuia i se cere să aibă cunoştinŃe despre proiectarea şi
construcŃia produsului pentru a fi capabil să declare această conformitate în raport cu toate
prevederile şi cerinŃele aplicabile ale directivelor relevante.
Reprezentant autorizat – orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate care a
primit un mandat de la producător pentru a acŃiona în numele său cu o sarcină specifică în
raport cu responsabilităŃile acestuia din urmă în ceea ce priveşte directiva. Mandatul trebuie
să fie scris şi să specifice ce obligaŃii ale producătorului pot fi atribuite reprezentantului
autorizat.
6
1.1 CAPITOLUL 1 SCOP, INTRODUCERE PE PIAłĂ ŞI LIBERĂ CIRCULAłIE
1.1.1 Articolul 1
1. Prezenta directivă se aplică echipamentului individual de protecŃie, denumit în continuare
"EIP”.
Prezenta directivă stabileşte condiŃiile care reglementează introducerea pe piaŃă şi libera
circulaŃie a echipamentului individual de protecŃie in interiorul ComunităŃii, cerinŃele
esenŃiale
de securitate pe care trebuie să le satisfacă EIP pentru a asigura protecŃia sănătăŃii şi
securitatea utilizatorilor.

Directiva EIP se aplică EIP destinate a fi utilizate în activităŃi domestice, de timp liber şi
sportive, precum şi pentru utilizare profesională.
Obiectivele directivei EIP sunt:
• să furnizeze cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate pe care trebuie să le
îndeplinească EIP pentru a menŃine sănătatea şi pentru a asigura securitatea
utilizatorilor potenŃiali;
• să asigure libera circulaŃie a EIP în interiorul ComunităŃii.
Directiva se aplică fiecărui EIP individual care este destinat să fie introdus pe piaŃă şi/sau
pus în funcŃiune pe piaŃa ComunităŃii pentru prima dată. În consecinŃă, directiva se aplică
în
cazul EIP noi, fabricate în statele membre şi în cazul EIP noi sau utilizate, importate din afara
ComunităŃii.
Prevederile directivei nu se aplică EIP destinate a fi introduse pe piaŃă în alte Ńări din afara
ComunităŃii sau importate în Comunitate pentru a fi re-exportate către o Ńară exterioară.
2. În sensul prezentei directive, EIP reprezintă orice dispozitiv sau articol destinat purtării
sau Ńinerii de către un individ ca mijloc de protecŃie împotriva unuia sau mai multor riscuri
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorului la locul de muncă.
Această definiŃie s-a dovedit uşor de înŃeles pentru producătorii de echipament şi utilizatorii
acestora, deşi anumite cazuri limită încă ridică probleme. Fiecare termen din definiŃie este
important:
- EIP este „purtat” în sensul în care sunt purtate îmbrăcămintea, ochelarii, protectorii
auzului sau centurile împotriva căderii. Într-adevăr, cele mai multe EIP sunt
îmbrăcămintea, articolele de îmbrăcăminte, cagulele, mănuşile sau încălŃămintea. Alte
EIP trebuie să fie „Ńinute” în mână, cum ar fi ecranele care protejează ochii şi faŃa în
timpul sudării. ProtecŃia asigurată de EIP depinde astfel de o acŃiune a persoanei expuse
la factorul periculos de a îmbrăca sau a Ńine echipamentul.
Echipamentele portabile, care nu sunt nici purtate nici Ńinute în cursul utilizării nu sunt
considerate EIP. Astfel, de exemplu, păturile electroizolante sau platformele folosite de
electricieni în instalaŃiile sub tensiune sau ecranele amplasate în staŃiile de lucru nu sunt
considerate EIP.
- EIP sunt purtate sau Ńinute „de o persoană”. Aceasta este ceea ce distinge echipamentul
individual de protecŃie de echipamentul de protecŃie colectivă. În mod semnificativ,
termenii definiŃiei EIP îl amplasează în câmpul mai larg al protecŃiei persoanelor.
Domeniul EIP nu este limitat la echipamentul folosit de angajaŃi sau lucrători în general,
ci se extinde la domenii care nu sunt în legătură cu munca, cum ar fi activităŃile sportive 7
şi de timp liber. Ochelarii de soare, căştile pentru biciclişti sau călăreŃi, mănuşile pentru
grădinărit, apărătorile tibiei pentru fotbalişti, centurile pentru alpinism, toate sunt EIP.
- EIP sunt utilizate „pentru protecŃia” persoanelor. În general, echipamentul individual de
protecŃie formează un ecran între partea corpului expusă şi pericolul pentru protecŃia
persoanei împotriva oricărui tip de risc: un ecran de piele împotriva suprafeŃelor rugoase
care ar putea zgâria pielea mâinilor, un ecran de sticlă filtrantă împotriva radiaŃiilor care
ar putea afecta ochii, un ecran de plumb împotriva radiaŃiilor X care ar putea îmbolnăvi
celulele corpului ş.a.m.d. Acest rol al unui EIP, ca ecran, este subliniat de pictogramele
alese de standardele de EIP, pentru a simboliza protecŃia împotriva diferitelor pericole:
simbolul reprezentând pericolul este prezentat pe un ecran.
Pe de altă parte, echipamentul care avertizează împotriva riscurilor, dar care nu are o
funcŃie de protecŃie, cum ar fi, de exemplu, dispozitivele de alarmare portabile,
detectoarele de gaze sau detectoarele de deficit de oxigen nu sunt clasificate ca EIP.
Totuşi, dacă aceste dispozitive sunt integrate într-un EIP, atunci trebuie considerate ca
parte integrantă a EIP (a se vedea de asemenea cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate 2.8., al treilea paragraf şi cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate 3.11.2 b).
- EIP protejează împotriva ”unuia sau mai multor pericole”. Riscul este în general definit ca
o combinaŃie a două elemente: un pericol, care este un fenomen care poate cauza o
afecŃiune şi probabilitatea ca o persoană să fie expusă la acest pericol. Deoarece EIP
este destinat să protejeze împotriva pericolelor, funcŃia sa este de a preveni acŃiunea
factorului periculos asupra persoanei expuse. În consecinŃă, atunci când există simultan
mai multe riscuri, EIP trebuie să protejeze împotriva tuturor riscurilor, nu numai împotriva
unuia dintre ele.
Aceasta este ceea ce diferenŃiază EIP de echipamentele folosite după ce riscul a
acŃionat, cum ar fi echipamentele de salvare şi prim-ajutor, care de asemenea, tind să fie
folosite de terŃe părŃi. Echipamentele folosite de un salvator nu sunt clasificate ca fiind
EIP, dacă nu sunt folosite pentru a proteja chiar pe salvator, de exemplu aparatele de
protecŃie respiratorie folosite de pompieri când scot persoane din clădirile pline de fum
de incendiu.
Pericolele implicate sunt cele care pot afecta utilizatorul echipamentului. Echipamentul
folosit pentru a proteja alte persoane decât purtătorul, cum ar fi măştile folosite pentru a
proteja pacienŃii spitalelor, nu sunt EIP. Totuşi, toate echipamentele folosite de personalul
de îngrijire din spitale pentru a se proteja sunt EIP. În mod similar, echipamentele pentru
protecŃia bunurilor, cum ar fi mănuşile purtate pentru a proteja alimentele sau
componentele electronice nu sunt EIP.

Se consideră de asemenea EIP:

a) un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către
producător în scopul asigurării protecŃiei unei persoane împotriva unuia sau mai multor
riscuri simultane, potenŃiale;

De exemplu o cască cuplată cu un ecran şi/sau protectori împotriva zgomotului.

b) un dispozitiv sau un mijloc de protecŃie combinat, detaşabil ori nedetaşabil, cu un
echipament individual care nu are rol de protecŃie, purtat sau Ńinut cu mâna de o persoană
pentru executarea unei activităŃi specifice; 8
Un exemplu din acest tip de dispozitiv sunt protectorii împotriva impactului incluşi în
îmbrăcămintea pentru motociclişti sau protectorii genunchiului incluşi în pantaloni utililizaŃi
pentru a desfăşura activităŃi în poziŃia îngenunchiat.
c) componente interschimbabile ale EIP, esenŃiale pentru o funcŃionare corespunzătoare şi
utilizate exclusiv pentru un astfel de echipament.
Există multe articole care intră în această categorie, inclusiv filtre pentru aparate de protecŃie
respiratorie şi ecrane pentru protectori ai ochilor.
3. Se consideră ca parte integrantă a EIP orice sistem introdus pe piaŃă împreună cu acesta,
pentru racordarea acestuia la un alt dispozitiv extern, complementar, chiar dacă acest sistem
nu este destinat a fi purtat sau Ńinut cu mâna în permanenŃă de către utilizator, pe întreaga
durată de expunere la risc.
O linie de aer care leagă echipamentul individual de protecŃie respiratorie de un compresor
este un astfel de exemplu.

4. Prezenta directivă nu se aplică în cazul:

-Echipamentelor individuale de protecŃie reglementate de o altă directivă, care are ca scop
atingerea aceloraşi obiective în ceea ce priveşte introducerea pe piaŃă, libera circulaŃie a
mărfurilor şi securitatea.
Directiva de echipament marin 96/98/CE
5
amendată de directiva 2002/75/CE referitoare la
echipament marin stabileşte că EIP (listat în anexele A1 şi A2), dacă sunt destinate exclusiv
pentru utilizare la bordul navelor maritime, sunt excluse din directiva EIP şi vor intra sub
incidenŃa doar a directivei de echipament marin. Următoarele echipamente, dacă se folosesc
ca echipamente la bordul navelor sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei EIP:
- veste de salvare;
- costume de imersie;
- combinaŃii de costume de imersie cu veste de salvare;
- aparate respiratorii pentru pompieri.
(A se Ńine cont că lista exhaustivă poate fi găsită în Anexa A a directivei 96/98/CE amendată
de directiva 2002/75/CE).
 Directiva 96/98/CE se aplică echipamentelor individuale de protecŃie utilizate la bordul
navelor pe orice navă nouă a Uniunii Europene, indiferent dacă nava se află în perioada
de construcŃie precum şi echipamentelor individuale de protecŃie amplasate la bordul
navelor din Uniunea Europeană, indiferent dacă aceste echipamente sunt amplasate pentru
prima dată sau înlocuiesc echipamentele individuale de protecŃie uzate aflate deja la bord.

- grupelor de EIP specificate în lista de produse excluse din anexa I, independent de motivul
excluderii menŃionat la prima liniuŃă.
A se vedea Anexa A pentru lista exhaustivă a produselor excluse în mod specific din
domeniul de aplicare al directivei EIP.

5 Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele maritime (JO
nr L 46 din 17 Februarie 1997, p. 25).9
1.1.2 Articolul 2
1. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura că EIP menŃionate în art. 1
pot fi introduse pe piaŃă şi puse în funcŃiune numai dacă protejează sănătatea şi asigură
securitatea utilizatorilor, fără a aduce atingere securităŃii şi sănătăŃii altor persoane, animale
domestice sau bunuri, dacă acestea sunt întreŃinute adecvat şi folosite în scopul preconizat.
Articolul 2 defineşte supravegherea pieŃei ca o obligaŃie a statelor membre.
Scopul supravegherii pieŃei este de a se asigura că prevederile directivelor aplicabile sunt
respectate în întreaga Comunitate. Articolul 2(1) obligă statele membre să aplice corect
directiva
6
şi să monitorizeze aplicarea ei. Supravegherea pieŃei este de asemenea
importantă pentru operatorii economici interesaŃi, pentru că ajută la eliminarea competiŃiei
incorecte.
AutorităŃile naŃionale care conduc supravegherea pieŃei au obligaŃia să adopte toate
măsurile
corespunzătoare pentru a se asigura că produsele care nu respectă prevederile directivei
EIP, sunt scoase de pe piaŃă.
Articolul 2 obligă statele membre să adopte „toate măsurile corespunzătoare” în ceea ce
priveşte EIP dacă acestea nu menŃin starea de sănătate şi nu asigură securitatea
utilizatorilor, indiferent dacă respectă sau nu directiva. Aceste măsuri sunt implementate sub
principiul „subsidiarităŃii”, respectiv dreptul statelor membre să decidă cea mai adecvată
acŃiune, fără ca Uniunea Europeană să intervină (cu excepŃia domeniilor care Ńin exclusiv de
competenta sa), decât dacă acestea sunt mai eficiente decât acŃiunile întreprinse la nivel
naŃional, regional sau local. Acest principiu este strâns legat de principiile proporŃionalităŃii
şi
necesităŃii, conform cărora nici una dintre acŃiunile întreprinse de Uniune nu trebuie sa
depăşească nivelul care este necesar pentru realizarea obiectivelor Tratatului.
Măsurile prevăzute în legislaŃiile naŃionale acoperă un domeniu de la avertisment pentru
punerea în conformitate până la o potenŃială sentinŃă penală şi penalităŃi financiare foarte
ridicate
În cazul aplicării unor astfel de măsuri, care restricŃionează libera circulaŃie a EIP, statele
membre trebuie să notifice acŃiunea la serviciile Comisiei Europene, în conformitate cu
articolul 7.
2. Prezenta directivă nu trebuie să afecteze dreptul statelor membre de a stabili - in
conformitate cu dispoziŃiile Tratatului - orice cerinŃe pe care le consideră necesare pentru a
asigura protecŃia utilizatorilor, cu condiŃia ca acestea să nu presupună modificări ale EIP
care să contravină dispoziŃiilor prezentei directive.
Statele membre îşi menŃin dreptul de a stabili prevederi naŃionale suplimentare referitoare la
utilizarea EIP care sunt destinate să asigure protecŃia lucrătorilor sau a altor utilizatori
potenŃiali.
Directivele 89/391/CEE şi 89/686/CEE stabilesc cerinŃe minime pentru securitatea şi
sănătatea utilizatorilor luând în consideraŃie articolul 137 al Tratatului ComunităŃilor
Europene. Se permite statelor membre să adopte sau să reŃină cele mai stringente
prevederi, atât timp cât sunt compatibile cu Tratatul.

6
A se vedea http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/transpos.htm pentru
referinŃele
măsurilor naŃionale prin care se transpune directiva 89/686/CEE. 10
Totuşi, astfel de măsuri nu trebuie să conducă la modificarea unui echipament individual de
protecŃie care este proiectat şi fabricat în conformitate cu prevederile directivelor aplicabile şi
nici să influenŃeze condiŃiile pentru introducerea pe piaŃa ComunităŃii. Acesta este evident
cazul directivei privind echipamentele individuale de protecŃie, care este o directivă complet
armonizată sub articolul 95 al Tratatului.
Reglementările naŃionale (de ex. limitele de expunere naŃionale) pot conduce la reguli diferite
pentru selecŃionarea echipamentelor individuale de protecŃie.
Directiva EIP nu stabileşte obligaŃii pentru utilizatori. Totuşi, trebuie să se reamintească
faptul că, în conformitate cu directivele elaborate în baza articolului 137 al Tratatului,
angajatorii au obligaŃii în ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor de muncă la locul de
muncă. Un angajator este considerat a fi orice persoană fizică sau juridică care are o relaŃie
de angajare cu un lucrător (respectiv orice persoană angajată de un angajator) şi are
responsabilitatea pentru adoptarea de măsuri privind organizarea.
3. Statele membre nu trebuie să împiedice prezentarea la târguri, expoziŃii, etc., a EIP care
nu sunt conforme cu dispoziŃiile prezentei directive, cu condiŃia ca să existe un avertisment
corespunzător, clar, care să atragă atenŃia asupra acestui lucru, ca şi asupra interdicŃiei de a
le procura şi/sau utiliza într-un anumit scop, indiferent care este acesta, înainte de a fi puse
în conformitate de către producător sau de către reprezentantul său autorizat stabilit în
Comunitate.
Paragraful 3 se referă la prezentarea în cadrul expoziŃiilor a produselor care nu sunt
conforme cu directiva. Expunerea echipamentului individual de protecŃie la târguri sau
prezentări pentru vânzare nu constituie „introducere pe piaŃă”. Totuşi, dacă echipamentul
individual de protecŃie nu este în întregime în conformitate cu prevederile directivei, acest
fapt trebuie evidenŃiat clar lângă echipamentul individual de protecŃie expus.

1.1.3 Articolul 3
Echipamente individuale de protecŃie prevăzute în articolul 1 trebuie să îndeplinească
cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate prevăzute în anexa II.
Articolul 3 stabileşte obligaŃia producătorilor de a proiecta şi fabrica echipamente individuale
de protecŃie care îndeplinesc cerinŃele din Anexa II. Producătorul trebuie să se asigure că
cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate sunt îndeplinite pe întreaga durată de viaŃă a
echipamentului individual de protecŃie.
Directiva utilizează termenul „CerinŃe fundamentale de securitate şi sănătate” (CFSS) care
este identic cu „CerinŃe esenŃiale de securitate şi sănătate”, care este exprimarea tipică,
folosită pentru directivele din Noua Abordare.
Numai echipamentele individuale de protecŃie care îndeplinesc cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate pot fi introduse pe piaŃa internă şi/sau puse în funcŃiune. Producătorul
trebuie să furnizeze informaŃii despre măsurile pe care le-a adoptat pentru a asigura
conformitatea echipamentelor individuale de protecŃie cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate în documentaŃia tehnică la care se face referire în articolul 8 şi care este descrisă în
detaliu în Anexa III.
CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate se referă numai la caracteristici ale produsului
destinate să asigure securitatea şi sănătatea potenŃialilor utilizatori. Ele nu se referă nici la
aspecte de mediu şi nici la cele sociale. 11

Aceste cerinŃe sunt proiectate pentru a asigura un nivel optim de protecŃie. Ele:
• rezultă din anumite pericole asociate cu produsul (de exemplu rezistenŃa mecanică şi
fizică, inflamabilitatea, proprietăŃile chimice, electrice sau biologice; igiena,
radioactivitatea;);
• se referă la produse şi/sau performanŃe ale acestora (de exemplu prevederi privind
materialele, proiectarea, construcŃia, procesul de fabricare, instrucŃiunile elaborate de
producător);
• stabilesc obiectivul/obiectivele de protecŃie principală (de exemplu prin intermediul
unei liste ilustrative)
Sau o combinaŃie a celor trei aspecte.
1.1.4 Articolul 4
1.Statele membre nu trebuie să interzică, să restrângă sau să împiedice/limiteze
introducerea pe piaŃă a echipamentelor individuale de protecŃie sau a componentelor
acestora, care sunt conforme cu dispoziŃiile prezentei directive şi care sunt prevăzute cu
marcajul "CE", care atestă conformitatea lor cu toate dispoziŃiile prezentei directive, inclusiv
procedurile de certificare prevăzute în capitolul II.
Articolul 4(1) urmăreşte să asigure libera circulaŃie a echipamentelor individuale de protecŃie
şi componentelor
7
echipamentelor individuale de protecŃie în Comunitate.
Marcajul CE este un simbol care confirma că toate procedurile relevante de evaluare a
conformităŃii au fost îndeplinite şi este o declaraŃie către autorităŃile naŃionale de
supraveghere a pieŃei care atestă această situaŃie.
2. Statele membre nu trebuie să interzică, să restrângă sau să împiedice/ să limiteze
introducerea pe piaŃă a componentelor echipamentelor individuale de protecŃie neprevăzute
cu marcajul"CE", care sunt destinate a fi încorporate în echipamentele individuale de
protecŃie sub rezerva ca aceste componente să nu fie componente esenŃiale,
indispensabile bunei funcŃionări a echipamentelor individuale de protecŃie.
Paragraful 2 autorizează libera circulaŃie a componentelor echipamentelor individuale de
protecŃie care, deşi nu poartă marcajul CE, sunt destinate a fi incorporate în echipamentele
individuale de protecŃie cu condiŃia ca să nu aibă impact asupra funcŃionării echipamentelor
individuale de protecŃie. Câteva exemple de astfel de componente sunt:
• acoperiri igienice pentru căşti antifonice /apărători de urechi;
• bandă anti-transpiraŃie pentru căşti de protecŃie.
1.1.5 Articolul 5
1. Statele membre trebuie să considere că sunt conforme cu cerinŃele esenŃiale de securitate
prevăzute în articolul 3, acele echipamente individuale de protecŃie care sunt prevăzute în
articolul 8 paragraful 3, care au marcajul "CE", pentru care producătorul este în măsură să
prezinte, la cerere, declaraŃia de conformitate prevăzută în articolul 12.

7
Componentele interschimbabile definite la Articolul 1(2)(c) care sunt esenŃiale pentru
funcŃionarea
sigură a EIP 12
Echipamentul individual de protecŃie de concepŃie simplă (Articolul 8(3)) este privit ca fiind
în
conformitate cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate dacă marcajul CE este aplicat şi
producătorul este capabil să prezinte o declaraŃie EC de conformitate. Modelul pentru
această declaraŃie EC de conformitate este în Anexa VI a directivei.
Directiva privind utilizarea echipamentelor individuale de protecŃie nu prevede ca declaraŃia
CE de conformitate să fie ataşată la produs şi nici să însoŃească produsul. Totuşi, se
înŃelege, în mod general, că aceasta poate fi prezentată la cererea unei autorităŃi de
supraveghere a pieŃei într-un interval de timp rezonabil, în funcŃie de natura neconformităŃii
suspectate.

2. Statele membre trebuie să presupună că echipamentele individuale de protecŃie

prevăzute în articolul 8 paragraful 2 îndeplinesc cerinŃele esenŃiale prevăzute în articolul 3,
dacă au marcajul"CE", cu condiŃia ca producătorul să fie în măsură să prezinte, la cerere, nu
numai declaraŃia de conformitate prevăzută în articolul 12, ci şi certificatul emis de
organismul a cărui notificare a fost acordată
8
conform articolului 9, care atestă
conformitatea lor cu standardele naŃionale corespunzătoare, ce transpun standarde
armonizate, evaluată în urma unei "examinări CE de tip", potrivit primului alineat din articolul
10 (4) punctele a) şi b).
Dacă producătorul nu a aplicat sau a aplicat doar parŃial standardele armonizate, sau când
nu există astfel de standarde, certificatul emis de organismul notificat trebuie să declare
conformitatea cu cerinŃele esenŃiale, potrivit alineatului doi din articolul 10 (4) punctele a) şi
b)
Aplicarea standardelor europene armonizate este voluntară, aşa cum este cazul cu toate
directivele din Noua Abordare. Totuşi, aplicarea standardelor naŃionale care transpun
standarde europene armonizate ale căror referinŃe au fost publicate, conferă prezumŃia de
conformitate cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate ale directivei privind
echipamentele individuale de protecŃie care sunt acoperite de acest standard.
Standardele europene armonizate sunt standarde europene, adoptate de OrganizaŃiile
Europene de Standardizare (în acest caz CEN sau CENELEC) elaborate în conformitate cu
liniile directoare generale care au făcut obiectul acordului dintre Comisia Europeană şi
organizaŃiile de standardizare europene, în baza unui mandat emis de Comisia Europeană
după consultare cu statele membre Se impune ca referinŃele acestor standarde să fie
publicate în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene în OJEU
9
(Jurnalul Oficial al
ComunităŃilor Europene) pentru a conferi prezumŃia de conformitate.
In cazul în care, pentru echipamentele individuale de protecŃie de categoria a II-a şi a III-a
standardul/standardele european/europene armonizat/armonizate nu acoperă toate cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate, producătorul are obligaŃia să demonstreze modul în care
a fost asigurată conformitatea, iar certificatul de examinare EC de tip emis de organismul
notificat trebuie să declare în mod direct conformitatea cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate. .
Articolul 5, paragraful 3 al directivei a fost eliminat prin directiva 93/95/CEE.
8
În textul acestei directive la acestea se fac de asemenea referiri ca organisme „aprobate”,
„notificate” sau „de certificare”.
9
Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene (OJEC) a fost înlocuit prin Jurnalul Oficial al
Uniunii
Europene (OJEU) ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa. 13
4. Comisia trebuie să publice în Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene, referinŃe privind
standardele armonizate. Statele membre trebuie să publice referinŃe privind standardele
naŃionale care transpun standarde armonizate.
Aşa cum s-a prezentat mai sus, standardele europene armonizate care dau o expresie
tehnică cerinŃelor esenŃiale de securitate şi sănătate din Anexa II a directivei 89/686/CEE
sunt elaborate de către următoarele organisme europene de standardizare:
- Comitetul European pentru Standardizare (CEN)
- Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC).
InformaŃii detailate privind politica Uniunii Europene referitoare la standarde (europene
armonizate) sunt disponibile la:

http://ec.europa.eu/enterprise/standards_policy/index_en.htm
Lista standardelor europene armonizate din Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene, este
actualizată în mod regulat şi este disponibilă la următoarea adresă de Internet a Comisiei
Europene:

http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/standardization/harmstds/reflist/ppe.html
InformaŃii privind standardele sunt, de asemenea, disponibile la web-site-urile CEN şi
CENELEC:
www.cenorm.be
www.cenelec.org
O listă a organizaŃiilor de standardizare naŃionale este furnizată la:
CEN - http://www.cenorm.be/cenorm/members/members/index.asp
CENELEC -
http://www.cenelec.org/Cenelec/About+CENELEC/Our+organization/CENELEC+Members/
Default.htm
5. Statele membre trebuie să se asigure că, până cel mai târziu la 30 iunie 1991, sunt luate
măsuri adecvate care permit partenerilor sociali să aibă influenŃă la nivel naŃional în procesul
de elaborare şi revizuire a standardelor armonizate.
Acest paragraf urmăreşte să asigure că toate părŃile interesate, incluzând angajatori,
lucrători şi consumatori, sunt reprezentate în procesul de standardizare.
6. a) Dacă un echipament individual de protecŃie face obiectul altor directive referitoare la
alte aspecte şi care prevăd de asemenea aplicarea marcajului "CE", acesta trebuie să indice
faptul că echipamentul individual de protecŃie este de asemenea presupus a fi conform
dispoziŃiilor acestor alte directive.
Directivele acoperă uneori o gamă largă de produse, fenomene şi/sau riscuri. 14
În consecinŃă, poate fi necesar să se ia în consideraŃie pentru echipamentele individuale de
protecŃie mai multe directive, deoarece introducerea pe piaŃă şi punerea în funcŃiune pot
avea loc numai când produsul este conform prevederilor întregii legislaŃii care i se aplică.
Prin aplicarea marcajului CE şi prin declaraŃia de conformitate producătorul sau
reprezentantul său autorizat declară că echipamentul individual de protecŃie este în
conformitate cu toate prevederile care i se aplică.
Poate fi necesar ca producătorii de echipamente individuale de protecŃie să ia în consideraŃie
următoarele directive
10
:
- Directiva de echipamente sub presiune 97/23/CE – se aplică unui domeniu limitat de
echipamente pentru menŃinerea gazelor sub presiune, de exemplu aparate respiratorii;
- Directiva de compatibilitate electromagnetică 89/336/CEE
11
– directiva EMC trebuie
de asemenea aplicată pentru a se asigura că echipamentele individuale de protecŃie cu
dispozitive electrice/electronice nu cauzează distorsiuni electromagnetice şi că operarea
lor normală nu este afectată de astfel de distorsiuni;
- Directiva de echipamente terminale de radiocomunicaŃie şi telecomunicaŃie (RTTE)
1999/5/CE. Directiva RTTE trebuie de asemenea aplicată pentru a asigura că
echipamentele individuale de protecŃie care încorporează astfel de dispozitive sunt sigure
şi nu perturbă serviciile radio sau alte echipamente. Directiva RTTE acoperă de
asemenea EMC şi aspectele de securitate ale unui astfel de echipament;
- Directiva Nichel 94/27/CE – restricŃionează emisiile de nichel pentru acele părŃi în
contact direct şi prelungit cu pielea purtătorului;
- Directiva de securitate generală a produselor 2001/95/CE
12
– impune ca producătorii
să introducă pe piaŃă numai produse sigure destinate consumatorilor şi conferă statelor
membre obligaŃia de a se asigura că atât producătorii cât şi distribuitorii îşi îndeplinesc
obligaŃiile. Pentru mai multe informaŃii a se vedea „Documentul cu linii directoare privind
relaŃia dintre Directiva de Securitate Generală a Produselor (GPSD) şi anumite directive
sectoriale, cu prevederi privind securitatea produselor”.
Există de asemenea un număr de produse care, deşi pot părea că intră în domeniul de
aplicare al directivei EIP, ele cad sub incidenŃa altor directive datorită „specificităŃii” lor,
după
cum urmează:
- Directiva Jucării 88/378/CEE
Echipamentul proiectat pentru a fi purtat de copii ca să îi protejeze împotriva unuia sau mai
multor riscuri intră în domeniul de aplicare al directivei echipamente individuale de protecŃie,
de exemplu căşti pentru biciclişti sau schiori, ochelari de schi, etc. Totuşi, imitaŃii de EIP
(cum ar fi imitaŃiile de căşti pentru pompieri, îmbrăcăminte de protecŃie pentru doctori) intră
sub incidenŃa directivei Jucării. Atunci când pot exista dubii asupra utilizării reale a unor
astfel de produse, s-a căzut de acord cu statele membre că astfel de produse ar trebui să fie
însoŃite de un avertisment asupra faptului cu sunt jucării şi nu echipamente individuale de
protecŃie. Trebuie acordată atenŃie de către producător dacă pare că imitaŃia de echipament
individual de protecŃie ar putea fi presupusă în mod rezonabil că protejează împotriva

10
A se Ńine cont de că această listă nu este exhaustivă.
11
Această directivă urmează în curând să fie înlocuită prin directiva 2004/108/CE
12
Pentru mai multe informaŃii vizitaŃi
http://ec.europa.eu/consumers/cons_safe/prod_safe/gpsd/index_en.htm 15
pericolelor. În astfel de cazuri, producătorul este posibil ca să nu se poată deroga cu un
astfel de avertisment de la responsabilităŃile pe care le are referitor la daune datorită
defectelor produsului.

- Directiva de dispozitive medicale (MDD) 93/42/CEE.

Directiva MDD se aplică dispozitivelor, altele decât medicamentele, folosite în îngrijirea

sănătăŃii. Scopul său este de a proteja sănătatea şi securitatea pacienŃilor, a utilizatorilor
dispozitivelor medicale şi a altor persoane expuse. Pentru a decide dacă ar trebui să se
aplice directiva privind echipamentele individuale de protecŃie sau directiva de dispozitive
medicale, trebuie luat în consideraŃie principalul scop pentru care este destinat dispozitivul.
De exemplu, o mască de utilizat de către chirurgi este un dispozitiv medical deoarece
protejează pacientul. Pe de altă parte, echipamentul purtat de către personalul medical
pentru a se proteja împotriva agenŃilor infecŃioşi intră sub incidenŃa directivei privind
echipamentele individuale de protecŃie. Mai mult, o modificare recentă a MDD face posibil ca
atunci când un dispozitiv este destinat de producător pentru a fi utilizat în conformitate atât
cu prevederile referitoare la echipamentele individuale de protecŃie din directiva 89/686/CEE,
cât şi cu MDD, trebuie să se îndeplinească de asemenea cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate din directiva 89/686/CEE” (Articolul 2(1) al directivei 2007/47/CE).
ConsecinŃa acestui amendament este că produsele cu rol dublu (MD –dispozitiv medical şi
EIP –echipament individual de protecŃie) intră sub incidenŃa directivei MD. Acest
amendament la MDD permite producătorului să supună dispozitivul medical, destinat pentru
utilizare dublă, unei proceduri de evaluare a conformităŃii sub directiva MD care, deoarece
produsul este de asemenea echipament individual de protecŃie, trebuie să includă cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate ale directivei privind echipamentele individual de
protecŃie. Totuşi, trebuie să se ia act de faptul că acest amendament va fi aplicabil de la 21
martie 2010.
Pentru mai multe informaŃii vă rugăm să vizitaŃi website-ul ComunităŃii, indicat în
continuare:
http://ec.europa.eu/enterprise/medical_devices/guide-
stdsdirectives/interpretative_documents_en.htm
- directiva “ATEX” 94/9/CE
Echipamentele acoperite de directiva echipament individual de protecŃie (EIP) 89/686/CEE
sunt în mod special excluse din directiva 94/9/CE. Totuşi, producătorii de EIP destinate
utilizării în atmosfere potenŃial explozive trebuie să ia în consideraŃie cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate (CESS 2.6.)
EIP destinate a fi utilizate în atmosfere explozive trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să
nu poată fi sursa unui arc electric, electrostatic sau a unui arc indus prin impact sau a unei
scântei care ar putea cauza aprinderea unui amestec exploziv.
Urmărirea cerinŃelor esenŃiale de securitate şi sănătate din directiva 94/9/CE ar fi o cale de a
demonstra conformitatea.
- Directiva de echipamente marine 96/98/CE
13

Echipamentele acoperite de directiva de echipamente marine (MED) 96/98/CE nu sunt

proiectate pentru a îndeplini rolul EIP. Astfel de echipamente fac subiectul unor standarde
specifice listate în Anexa I a MED şi sunt destinate utilizării numai în situaŃii de urgenŃă sau
în cursul instruirilor.

13
amendată prin directiva 2002/75/CE 16
 b) Totuşi, dacă una sau mai multe din aceste directive permit ca producătorul, pe o
perioadă tranzitorie, să aleagă reglementările pe care le aplică, marcajul "CE" trebuie să
indice conformitatea cu dispoziŃiile acelor directive care au fost aplicate de producător. În
acest caz, elementele specifice ale directivelor ce au fost aplicate, cum ar fi cele publicate în
Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene, trebuie să fie înscrise în documentele, notele sau
instrucŃiunile cerute de aceste directive şi care însoŃesc astfel de echipamente individuale de
protecŃie.
1.1.6 Articolul 6
1. Dacă un stat membru sau Comisia Europeană consideră că standardele armonizate
prevăzute la articolul 5 nu satisfac în întregime cerinŃele esenŃiale corespunzătoare,
prevăzute la articolul 3, Comisia Europeană sau statul membru respectiv trebuie să
sesizeze acest aspect comitetului instituit potrivit directivei 83/189/CEE , expunându-şi
motivele. Comitetul trebuie să emită de urgenŃă un aviz.
Ca urmare a avizului comitetului, Comisia Europeană trebuie să notifice statelor membre
dacă este necesar sau nu să se procedeze la retragerea standardelor respective din
publicaŃiile prevăzute în art. 5.
Acest articol prezintă metoda de a ridica o obiecŃie formală în raport cu standardele
europene armonizate în aplicarea directivei.
Dacă un stat membru sau Comisia Europeană consideră că un standard european armonizat
nu îndeplineşte complet cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate relevante abordate prin
acest standard, li se solicită să ridice problema în faŃa unui Comitet care iniŃial a fost
constituit sub directiva 98/34/CE
14
.
Acest Comitet are autoritatea (printre alte probleme) să aprobe mandatele către
organismele de standardizare europene. Are de asemenea dreptul să le informeze când
sarcina nu a fost îndeplinită satisfăcător.
Comitetul 98/34/CE îşi exprimă opinia asupra obiecŃiilor formale ridicate şi Comisia
Europeană decide apoi dacă este necesar să se retragă referinŃa standardului din Jurnalul
Oficial al ComunităŃilor Europene sau să se publice opinia fără retragerea prezumŃiei de
conformitate din întreg standardul sau dintr-o parte a acestuia.
2. Comitetul Permanent instituit în conformitate cu art.6 paragraful 2 din directiva
89/392/CEE poate fi sesizat, potrivit procedurii descrise mai jos, despre orice problemă
care apare la implementarea şi aplicarea practică a prezentei directive.
Reprezentantul Comisiei Europene trebuie să supună Comitetului Permanent un proiect de
măsuri necesare. Comitetul trebuie să emită o opinie privind acest proiect, într-un interval de
timp care poate fi fixat de preşedinte, în funcŃie de urgenŃa problemei în cauză, procedând
la vot, după caz.
Opinia Comitetului Permanent trebuie consemnată în minutele de şedinŃă; în plus fiecare
stat membru are dreptul să ceară ca poziŃia sa să figureze în minutele de şedinŃă.
Comisia Europeană trebuie să Ńină cont, pe cât posibil, de opinia emisă de Comitetul

14
Directiva 83/189/CEE a fost înlocuită şi amendată prin directiva 98/34/CE aşa cum a fost
amendată
prin directiva 98/48/CE 17
Permanent.
Comisia trebuie să informeze numitul comitet de modul în care opinia acestuia a fost luată în
considerare.
Directiva privind echipamentele individuale de protecŃie este administrată la nivel european
de Grupul de Lucru al ExperŃilor EIP, sub preşedinŃia Comisiei Europene, care include
reprezentanŃi ai părŃilor interesate
15
. Totuşi, când este necesar, Comisia Europeană poate
apela la Comitetul Permanent stabilit conform articolului 6(2) din directiva maşini
89/3937CEE
16
.

Acest Comitet se întâlneşte rar şi este limitat numai la reprezentanŃii statelor membre.
1.1.7 Articolul 7
1. Dacă un stat membru constată că echipamentele individuale de protecŃie, prevăzute cu
marcajul"CE" sunt utilizate conform domeniului de utilizare previzibil, ar putea să compromită
securitatea persoanelor, animalelor domestice sau bunurilor, el trebuie să ia toate măsurile
necesare pentru a retrage aceste echipamente individuale de protecŃie de pe piaŃă, pentru a
interzice punerea lor pe piaŃă, sau libera lor circulaŃie.
Statul membru respectiv trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre această
măsură, să indice motivele deciziei sale şi în special, să stabilească dacă neconformitatea
rezultă din:
a) nerespectarea cerinŃelor esenŃiale prevăzute în art. 3;
b) o greşită aplicare a standardelor prevăzute în art. 5;
c) o lacună aflată chiar în standardele prevăzute în art. 5
Procedura de notificare la care se referă articolul 7 din directiva privind echipamentele
individuale de protecŃie (în practică se denumeşte ca fiind „clauza de salvgardare”) este
procedura prin care orice măsură de restricŃionare a liberei circulaŃii a echipamentelor
individuale de protecŃie care poartă marcajul CE este notificată la Comisia Europeană.
Această măsură este folosită (dar nu se limitează numai la aceasta) atunci când există
argumente substanŃiale care conduc la dubii privind conformitatea echipamentelor
individuale de protecŃie cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate şi când este posibil
ca echipamentul să fie defect şi să pună în pericol persoanele, animalele domestice sau
bunurile.
Atunci când iau în consideraŃie că trebuie să apeleze la clauza de salvgardare, statele
membre şi respectiv autorităŃile competente trebuie să evalueze dacă neconformitatea este
substanŃială sau pot considera că aceasta trebuie să fie rezolvată fără a face recurs la
procedurile clauzei de salvgardare. Există de asemenea un acord general că atunci când un
echipament individual de protecŃie neconform a fost găsit numai pe teritoriul unui stat
membru nu trebuie să se adopte acŃiuni la nivelul ComunităŃii şi deci nu se impune
notificarea sub acest articol.
Clauza de salvgardare este destinată să permită Comisiei Europene să analizeze justificarea
oricărei măsuri naŃionale care restricŃionează libera circulaŃie a echipamentelor individuale
de

15
Statele membre, industria, organismele de standardizare şi de evaluare a conformităŃii şi
consumatorii
16
Acum directiva 98/37/CE 18
protecŃie prevăzute cu marcaj CE. În al doilea rând, furnizează un mijloc de informare a
tuturor autorităŃilor naŃionale de supraveghere a pieŃei privind astfel de echipamente
individuale de protecŃie pentru ca restricŃionările necesare să se extindă la toate statele
membre astfel încât să asigure un nivel echivalent de protecŃie în cadrul ComunităŃii.
Pentru ca să se aplice clauza de salvgardare, neconformitatea trebuie să fie stabilită în
raport cu un defect sistematic în proiectarea echipamentelor individuale de protecŃie.

2. Comisia Europeană trebuie să iniŃieze consultări cu părŃile implicate, în cel mai scurt timp
posibil. Dacă Comisia Europeană constată, după aceste consultări, că măsura este
justificată, ea trebuie să informeze imediat despre acest lucru statul membru care a avut
iniŃiativa, precum şi toate celelalte state membre. Dacă Comisia Europeană constată, după
aceste consultări, că măsura nu este justificată, ea trebuie să informeze imediat statul
membru care a avut iniŃiativa şi de asemenea producătorul sau reprezentantul său autorizat
stabilit în Comunitate. Dacă decizia vizată de paragraful 1 este motivată de o lacună din
standarde, Comisia Europeană trebuie să sesizeze Comitetul prevăzut în art.6 (1) dacă
statul membru care a luat decizia doreşte să o menŃină şi trebuie să iniŃieze procedura
prevăzute în art. 6 (2).
„PărŃile implicate” semnifică de obicei toate statele membre ale Uniunii Europene,
producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate sau, atunci când niciunul
dintre aceştia nu este prezent pe teritoriul ComunităŃii, persoana care a introdus produsul pe
piaŃa ComunităŃii. Poate implica de asemenea unul sau mai multe organisme notificate
implicate în procedurile de evaluare a conformităŃii.
Atunci când Comisia Europeană descoperă că măsurile adoptate de statele membre nu sunt
justificate, solicită ca statul membru să retragă prevederile restrictive relevante şi să
efectueze acŃiunile corespunzătoare pentru a restabili imediat libera circulaŃie a produsului în
cauză pe teritoriul său. Dacă un stat membru refuză să urmeze poziŃia Comisiei Europene,
Comisia Europeană are dreptul să acŃioneze conform articolului 226
17
din Tratatul CE.

Atunci când Comisia Europeană descoperă, după astfel de consultări, că măsurile sunt
justificate, informează imediat statul membru care a avut iniŃiativa şi celelalte state membre
18
.
Aceasta se comunică de obicei prin intermediul unei Opinii a Comisiei Europeană.

3. Dacă un echipament individual de protecŃie care nu este în conformitate cu cerinŃele

esenŃiale este prevăzut cu marcajul"CE", statul membru competent trebuie să ia măsurile
corespunzătoare împotriva factorilor responsabili cu aplicarea marcajului şi trebuie să
informeze despre acest lucru Comisia Europeană şi celelalte state membre.
Această procedură nu este aceeaşi cu procedura pentru clauza de salvgardare descrisă mai
sus (articolul 7, paragraful 1).
Neconformitatea descrisă aici poate fi de natură administrativă sau tehnică.

17
Articolul 226 al Tratatului CE. Atunci când Comisia Europeană consideră că un stat membru nu
a
reuşit să respecte o obligaŃie înscrisă în Tratat, trebuie să emită o opinie rezonabilă în această
cauză
după ce a dat statului membru respectiv oportunitatea de a-şi expune observaŃiile. Dacă statul
membru respectiv nu se conformează cu opinia în intervalul de timp stabilit de Comisia
Europeană,
aceasta din urmă ridică problema în faŃa CurŃii de JustiŃie.
18
A se vedea nota de pagină 2 privind Norvegia, Islanda şi Liechtenstein 19
De exemplu, aplicarea marcajului şi a mărcilor suplimentare la marcajul CE este supusă la
anumite restricŃii. Autoritatea de supraveghere a pieŃei trebuie să se asigure că aceste
principii sunt respectate şi, când este necesar, să efectueze acŃiunile corespunzătoare. Astfel
de acŃiuni trebuie în mod evident să fie adoptate cu respectarea atentă a principiului
proporŃionalităŃii.
Un stat membru trebuie să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre asupra
deciziei sale de a restricŃiona libera circulaŃie datorită unei aplicări incorecte a marcajului CE
şi despre acŃiunile sale împotriva persoanei care a aplicat marcajul CE pe un echipament
individual de protecŃie neconform. Nu sunt necesare dovezi detailate pentru a justifica
acŃiunile şi nu au loc consultări referitoare la măsurile naŃionale, aşa cum sunt prevăzute
pentru clauza de salvgardare. Totuşi, Comisia Europeană poate apela la acŃiuni conform
articolului 226 al Tratatului, dacă consideră că este necesar.

Statele membre nu au nici o obligaŃie prin directiva privind echipamentele individuale de

protecŃie de a informa despre restricŃionarea echipamentelor individuale de protecŃie care nu
sunt conforme şi dacă nu sunt prevăzute cu marcajul CE.
4. Comisia Europeană trebuie să se asigure că statele membre sunt Ńinute la curent cu
derularea şi rezultatele procedurii prevăzute de prezentul articol.
În conformitate cu paragraful 4, Comisiei Europene i se solicită să informeze statele membre
despre detaliile continuării procedurilor şi rezultatele notificărilor de salvgardare.
1.2 CAPITOLUL II – PROCEDURI DE CERTIFICARE
1.2.1 Articolul 8
Articolul 8 aduce laolaltă echipamentele individuale de protecŃie care intră sub incidenŃa
directivei în trei grupe distincte şi procedurile lor relevante de certificare. Acestea sunt
denumite în directivă ca „de concepŃie simplă”, „de concepŃie complexă” şi niciunul dintre
cele două cazuri, ultimul fiind o a treia categorie. În timp ce directiva nu defineşte explicit
aceste trei grupe ca fiind categorii, există o practică comună să se folosească termenii
categoria I, categoria a III-a şi respectiv categoria a II-a.
Aceste categorii sunt:
- Categoria I („de concepŃie simplă”): EIP definite prin lista exhaustivă de la articolul
8(3). Producătorul declară conformitatea numai prin intermediul declaraŃiei CE de
conformitate;
- Categoria a II-a (nici de concepŃie simplă nici de concepŃie complexă): EIP care
nu sunt definite în articolele 8(3) şi (4) (a) sunt supuse examinării CE de tip la un
organism notificat şi apoi se emite o declaraŃie CE de conformitate;
- Categoria a III-a (aşa numitele „de concepŃie complexă”): EIP definite prin lista
exhaustivă din articolul 8(4)(a) sunt supuse examinării CE de tip (a se vedea
articolul 8(2) şi uneia dintre cele două proceduri de Asigurare a calităŃii descrise la
articolul 11 A şi 11 B. Se emite o declaraŃie CE de conformitate.

20

Ghidul privind încadrarea pe categorii a echipamentelor individuale de protecŃie (Anexă)

clarifică principiile de încadrare pe categorii şi furnizează informaŃii privind cazurile limită şi
excluderile din lista din Anexa I a directivei. Acesta este un rezultat al discuŃiilor cu statele
membre.
1. Înainte de introducerea pe piaŃă a unui model de echipament individual de protecŃie,
producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate pregăteşte
documentaŃia tehnică menŃionată în anexa III astfel încât aceasta să poată fi prezentată
autorităŃilor competente, dacă este necesar. 21
Producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate are obligaŃia să adune
laolaltă documentaŃia tehnică, oricare ar fi categoria de echipamente individuale de protecŃie.
ConŃinutul documentaŃiei este specificat în Anexa III.
2. Înainte de producŃia de serie a altor echipamente individuale de protecŃie decât cele
menŃionate în alin. (3), producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate
trebuie să supună modelul "examinării CE de tip" menŃionate în art. 10.
Producătorul, care poate fi stabilit în afara ComunităŃii, sau un reprezentant autorizat, care
trebuie să fie stabilit în Comunitate, reprezintă singurele două entităŃi care pot face o cerere
pentru examinarea CE de tip la un organism notificat. Înainte de a începe producŃia de
serie
19
, modelul de echipament individual de protecŃie (tip) trebuie supus la o examinare CE
de tip. ExcepŃie fac pre-prototipurile şi prototipurile de cercetare. Se poate face numai o
singură cerere pe produs şi numai la un singur organism notificat.
Au existat un număr de întrebări de-a lungul ultimilor ani despre cum se aplică directiva la
variantele unui „model” (inclusiv cele adaptate purtătorului). În general, în astfel de cazuri se
acceptă că trebuie luate în consideraŃie următoarele necesităŃi:
- Un echipament individual de protecŃie este considerat ca variantă a unui „model”
de echipament individual de protecŃie numai dacă diferă în puncte care nu au o
influenŃă importantă asupra performanŃelor de protecŃie aşteptate. Trebuie
efectuată o evaluare atentă de către producător în colaborare cu organismul
notificat.
- Este responsabilitatea organismului notificat, sub autoritate proprie, să evalueze
în fiecare caz dacă un anumit echipament individual de protecŃie poate fi
considerat ca variantă. În fiecare caz şi pentru fiecare variantă identificată,
solicitantul va furniza organismului notificat o descriere detailată indicând
diferenŃele în comparaŃie cu modelul de referinŃă şi numărul de eşantioane din
variante cerute pentru verificări şi încercări suplimentare.
- echipamentele individuale de protecŃie adaptate purtătorului sunt acele
echipamente individuale de protecŃie care trebuie să fie adaptate la un anumit
purtător potenŃial pentru a asigura adaptarea perfectă şi funcŃionalitatea. Aceasta
înseamnă că aceste echipamente individuale de protecŃie sunt piese unice.
Exemplele includ încălŃămintea ortopedică şi apărătorile pentru gură.
- În cazul echipamentelor individuale de protecŃie adaptate purtătorului,
producătorul supune detalii ale procesului de producŃie în documentaŃia tehnică,
împreună cu prototipul. Organismul notificat va trebui să le evalueze şi
producătorul va trebui să folosească acelaşi proces de producŃie pentru fiecare
echipament individual de protecŃie fabricat conform prototipului.
Organismul notificat este liber să decidă dacă va acorda o extindere a certificatului de
examinare CE de tip existent sau dacă preferă să emită un nou certificat de examinare CE
de tip pentru varianta care trebuie certificată. Acest lucru este normal, Ńinând cont de faptul
că organismul emite rapoartele şi certificatele sub propria sa autoritate şi responsabilitate.
Un exemplu tipic de echipament individual de protecŃie în care procedura de mai sus ar
putea fi relevantă se referă la ochelari de protecŃie cu lentile corectoare.

19
Cititorul va dori să cunoască faptul că textul francez al directivei este luat în consideraŃie în
general
ca referinŃă dacă din traducere rezultă anumite incertitudini. Versiunea franceză a directivei
89/686/CEE nu foloseşte termenul „serie” şi astfel se recunoaşte în general că oricărui EIP,
chiar dacă
este produs ca unicat, i se impune să fie în conformitate cu prevederile directivei înainte de
introducere pe piaŃă şi/sau punere în funcŃiune. 22
3. “Examinarea CE de tip" nu trebuie cerută în cazul modelelor de concepŃie simplă, pentru
care proiectantul presupune că utilizatorul poate evalua singur nivelul de protecŃie asigurat
împotriva riscurilor, ale căror efecte se manifestă treptat şi pot fi identificate la timp şi în
condiŃii de securitate.
Această categorie cuprinde exclusiv echipamentele individuale de protecŃie destinate
protejării utilizatorilor împotriva:
- acŃiunilor mecanice cu efecte superficiale (de ex.: mănuşi pentru grădinărit, degetare, etc.);
- produselor de curăŃare cu acŃiune slabă şi cu efecte uşor reversibile (de ex.: mănuşi de
protecŃie împotriva soluŃiilor diluate de detergenŃi);
- riscurilor care decurg din manipularea unor piese fierbinŃi care nu expun utilizatorul la o
temperatură mai mare de 50
0
C sau la impacturi periculoase (de ex.: mănuşi, şorŃuri de uz
profesional),
- agenŃilor atmosferici care nu sunt nici excepŃionali şi nici extremi (de ex.: articole pentru
protecŃia capului, îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte);
- şocurilor şi vibraŃiilor minore care nu afectează zonele vitale ale corpului şi ale căror efecte
nu pot provoca leziuni ireversibile (de ex.: căşti de protecŃie de tip uşor împotriva scalpării,
mănuşi, încălŃăminte uşoară);
-luminii solare (ochelari de soare).
Această listă este exhaustivă şi descrie echipamentele individuale de protecŃie definite în
mod comun ca fiind „categoria I”.
Producătorul de echipamente individuale de protecŃie care intră în categoria de mai sus
trebuie să-şi stabilească documentaŃia tehnică.
Dacă nu dispune de facilităŃile de încercare sau expertiza necesare, el poate desigur să
caute un astfel de sfat sau facilităŃi dar nu poate cere, de exemplu, o examinare CE de tip.
Chiar dacă sunt implicate în procesul de evaluare a conformităŃii şi organisme de terŃă parte,
producătorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru conformitatea echipamentelor
individuale de protecŃie.
De când se aplică directiva, au fost ridicate un număr de întrebări pentru a se clarifica dacă
echipamentele individuale de protecŃie intră în această categorie sau într-o categorie mai
mare.
Este clar că în toate cazurile producătorul va trebui să evalueze nivelul de risc faŃă de care
potenŃialul utilizator trebuie să se protejeze. În mod evident, dacă riscul este mai sever decât
riscurile listate, echipamentul individual de protecŃie trebuie considerat ca aparŃinând unei
categorii mai mari. Evaluarea riscului este fundamentală pentru încadrarea pe categorii a
echipamentelor individuale de protecŃie şi de aici aplicarea corectă a prevederilor directivei.
De exemplu, protecŃia împotriva radiaŃiilor solare este considerată a fi împotriva luminii
solare
indirecte. Aceasta se referă la protectori ai ochilor şi filtre fără efect corector proiectate şi
fabricate exclusiv pentru a proteja împotriva radiaŃiei solare indirecte (ochelari de soare).
Totuşi, dacă sunt destinaŃi să asigure protecŃie suplimentară, cum ar fi împotriva riscurilor
mecanice, a stropirii, a metalului topit, a particulelor de praf, ei pot fi mai corect încadraŃi întro
categorie mai mare. Se acceptă că echipamentele individuale de protecŃie pentru
observarea directă a soarelui (de ex. eclipse de soare) sau împotriva radiaŃiilor de la surse
artificiale de lumină cum ar fi cele din solarii, aparŃin de asemenea unei categorii mai mari.
23
4.1) ProducŃia de echipamente individuale de protecŃie face obiectul:
a) la alegerea producătorului, a uneia dintre cele două proceduri prevăzute în art. 11, pentru
echipamentele individuale de protecŃie de concepŃie complexă destinate a asigura protecŃie
împotriva pericolelor care pot conduce la deces sau împotriva pericolelor care pot afecta
grav şi ireversibil sănătatea, în cazul cărora proiectantul presupune că utilizatorul nu poate
identifica la timp efectele imediate. Această categorie include exclusiv:
- aparatele de protecŃie respiratorie filtrante destinate protecŃiei împotriva aerosolilor solizi şi
lichizi sau gazelor iritante, periculoase, toxice sau radio-toxice;
- dispozitivele de protecŃie respiratorie complet izolate faŃă de atmosferă, inclusiv cele
utilizate pentru scufundări;
- echipamentele individuale de protecŃie care nu asigură decât o protecŃie limitată împotriva
atacurilor chimice sau împotriva radiaŃiilor ionizante;
- echipamentele de intervenŃie în medii cu temperaturi înalte, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului de cel puŃin 100
0
C cu sau fără radiaŃii
infraroşii, flame sau proiecŃiilor de cantităŃi mari de metale în fuziune;
- echipamentele de intervenŃie în medii cu temperaturi scăzute, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului de cel puŃin -50
0
C,
- echipamentele individuale de protecŃie pentru protecŃie împotriva căderilor de la înălŃime,
-echipamentele individuale de protecŃie împotriva riscurilor electrice şi tensiunilor periculoase
sau cele utilizate ca izolante împotriva tensiunilor înalte.

Lista de produse este exhaustivă şi descrie echipamentele individuale de protecŃie

cunoscute de obicei ca fiind de concepŃie complexă (categorie a III-a).
Prin „aparate de protecŃie respiratorie care asigură izolare completă faŃă de atmosferă” se
înŃelege că izolarea completă se referă numai la sistemul respiratoriu şi nu la întregul corp al
utilizatorului.
Prin echipamentele individuale de protecŃie care asigură numai protecŃie limitată împotriva
acŃiunii chimice sau împotriva radiaŃiilor ionizante se înŃelege că această protecŃie este
limitată în timp. Aceasta înseamnă că acest tip de echipamente individuale de protecŃie care
reduce riscul potenŃial pentru contactul direct al tegumentelor poate fi utilizat numai pentru o
perioadă definită de timp aşa cum a intenŃionat producătorul şi a înscris în instrucŃiunile
pentru utilizare în condiŃii de securitate.
Riscurile referitoare la expunerea la căldură sau frig sunt raportate la efectele comparabile
cu temperatura aerului. Literatura ştiinŃifică descrie că o temperatură a aerului de 100
0
C va
conduce la arsuri de gradul doi în mai puŃin de cincisprezece secunde, de aceea limita de
timp de cincisprezece secunde pentru arsuri de gradul doi este un bun criteriu pentru a
decide dacă un echipament individuale de protecŃie care protejează împotriva căldurii este
sau nu de categoria III. În mod similar, este clar că efectele temperaturii de -50
0
C trebuie să
fie văzute în aer calm (viteză a aerului de maxim 5 km/h). Aceste condiŃii pot conduce la
degerături ale extremităŃilor în mai puŃin de 2 min. În condiŃiile în care există expunere la
vânt
puternic, acest efect poate fi atins la temperaturi mai puŃin extreme. Din nou acest criteriu
(degerare în mai puŃin de 2min) poate fi utilizat pentru a determina dacă un echipament
individual de protecŃie care protejează împotriva frigului este sau nu de categoria a III-a.
Este de asemenea necesar să se clarifice că termenul urgenŃă trebuie înŃeles în cel mai larg
sens, atât timp cât orice risc de acest tip poate fi privit ca o urgenŃă. Exemple de acest tip de
echipamente individuale de protecŃie sunt articolele proiectate pentru a proteja pompierii
împotriva căldurii radiante sau articolele destinate a fi utilizate în instalaŃii de topire a
metalelor. 24
Echipamentele individuale de protecŃie care protejează împotriva căderilor de la înălŃime sunt
de categoria III, chiar dacă sunt proiectate pentru a permite lucrul la înălŃime sau pentru a
proteja purtătorul în cazul unei căderi. Un exemplu este echipamentul folosit de lucrătorii de
întreŃinere pe stâlpi. Echipamentul folosit la căŃărarea pe stânci este un alt exemplu. Totuşi,
echipamentul specific pentru paraşute sau parapantă nu este considerat echipament
individual de protecŃie.
Pentru echipamentele individuale de protecŃie împotriva riscurilor electrice se înŃelege în mod
curent că tensiuni mai mici de 50 V c.a. sau 75 V c.c. nu sunt considerate în mod normal ca
fiind periculoase.
b) declaraŃiei EC de conformitate, menŃionate în art. 12 pentru toate echipamentele
individuale de protecŃie
DeclaraŃia EC de conformitate trebuie scrisă luând în consideraŃie categoria de echipamente
individuale de protecŃie (a se vedea anexa VI).
Completarea declaraŃiei EC de conformitate şi semnarea ei este una dintre ultimele acŃiuni în
orice procedură de evaluare a conformităŃii şi poate fi completată în oricare dintre limbile
oficiale ale ComunităŃii.
1.1.2 Articolul 9

1.Statele membre trebuie să notifice Comisiei Europene şi celorlalte state membre,

organismele pe care le-au agreat pentru aplicarea procedurilor de certificare prevăzute în
art. 8, împreună cu competenŃele specifice pentru care aceste organisme au fost agreate
precum şi numerele de identificare care le-au fost atribuite în prealabil de către Comisia
Europeană .
Comisia Europeană publică în Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene o listă a
organismelor notificate şi numărul lor de identificare, precum şi competenŃele pentru care ele
au fost notificate. Comisia Europeană se asigură de actualizarea acestei liste.
Statele membre sunt singurele responsabile pentru desemnarea organismelor notificate şi
notificarea acestora la Comisia Europeană. AutorităŃile naŃionale sunt, de asemenea,
responsabile de verificarea, la anumite intervale, că organismele notificate îndeplinesc
cerinŃele din anexa V.
Notificarea include domeniul relevant de competenŃă pentru care acel organism a fost
desemnat. Organismele notificate pot fi notificate numai pentru domenii la care se impune
intervenŃia unui organism de terŃă parte pentru procedura (-ile) de evaluare a conformităŃii
(echipamentele individuale de protecŃie de categoria a II-a sau a III-a). Statele membre sunt
libere să notifice un organism în orice moment după ce directiva a fost adoptată.
ObligaŃiile Comisiei Europene sunt de a publica o listă a Organismelor Notificate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi de a aloca un număr de identificare pentru organism. Fiecare
organism primeşte un singur număr indiferent de numărul de directive pentru care este
notificat.
Un producător poate întotdeauna să contacteze orice organism cu competenŃa tehnică
corespunzătoare, care a fost notificat de un stat membru. Totuşi, producătorul poate face
numai o cerere pentru examinare CE de tip la un singur organism. 25
Organismele notificate nu ar trebui să ofere sau să acorde servicii de consultanŃă sau sfaturi
producătorului în ceea ce priveşte proiectarea, construcŃia, vânzarea sau întreŃinerea
echipamentelor individuale de protecŃie pentru care este implicat în procedurile de evaluare a
conformităŃii.
Lista organismelor notificate poate fi vizionată la:

http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/nb.htm
http://ec.europa.eu/enterprise/nando-is/home/index.cfm
2. Statele membre aplică criteriile stabilite în Anexa V în evaluarea organismelor care
urmează a fi notificate.
Trebuie să se considere că organismele respective îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite
în Anexa V dacă satisfac criteriile de evaluare prevăzute în standardele armonizate
relevante.
Evaluarea competenŃei organismelor notificate este numai în responsabilitatea statelor
membre. Totuşi, acestea pot alege numai organisme care îndeplinesc cerinŃele minime din
Anexa V. Organismul trebuie să fie competent tehnic şi capabil să aplice procedurile de
evaluare a conformităŃii de care este vorba şi trebuie să aibă nivelul necesar de
independenŃă, imparŃialitate şi integritate.
3. Un stat membru poate retrage autorizarea unui astfel de organism dacă stabileşte că
acesta nu mai îndeplineşte criteriile menŃionate în anexa V.
El trebuie să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre despre această
acŃiune.
Fiecare stat membru are responsabilitatea să se asigure că organismele care au fost
notificate continuă să îndeplinească cerinŃele din Anexa V. Mai mult, statele membre au
obligaŃia să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre despre orice decizie de
retragere a notificării. Acesta poate fi cazul, de exemplu, cu organismele notificate care nu
mai furnizează astfel de servicii de evaluare a conformităŃii.
EXAMINAREA CE DE TIP
1.2.3 Articolul 10
1. Examinarea CE de tip este procedura prin care organismul de certificare aprobat
constată şi certifică că modelul de echipament individual de protecŃie în cauză satisface
dispoziŃiile relevante din prezenta directivă.
Responsabilitatea organismului notificat care aplică examinarea CE de tip este numai de a
evalua dacă modelul de echipament individual de protecŃie îndeplineşte sau nu cerinŃele din
această directivă care sunt aplicabile acestui tip de echipament individual de protecŃie.
2. Cererea de "examinare CE de tip” trebuie înaintată de către producător sau de
reprezentantul său autorizat unui singur organism de control autorizat pentru modelul în
cauză. Reprezentantul autorizat trebuie să fie stabilit în Comunitate.
Aşa cum s-a notat mai sus, poate fi făcută numai o singură cerere de examinare CE de tip la
un singur organism notificat. 26
Organismul notificat nu are nici un mijloc pentru a verifica că a fost supusă numai o singură
cerere. Din acest motiv cele mai multe organisme notificate solicită o declaraŃie sub
semnătură prin care producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate
atestă că a înaintat numai o singură cerere.
3. Cererea trebuie să cuprindă:
- denumirea şi adresa producătorului sau a reprezentantului autorizat, precum şi a locului de
fabricaŃie a echipamentelor individuale de protecŃie în cauză;
- dosarul tehnic de fabricaŃie al producătorului, menŃionat în anexa III.
Cererea trebuie însoŃită de un număr corespunzător de eşantioane din modelul care
urmează să fie certificat.
Indicarea întreprinderii unde se execută produsul, care trebuie inclusă în cerere, este de o
importanŃă minoră în contextul examinării EC de tip. Totuşi, această informaŃie este
necesară pentru a iniŃia supravegherea producătorilor de categoria a III-a de EIP (a se
vedea articolul 11). Dacă întreprinderea de producŃie este schimbată, producătorul trebuie să
informeze organismul notificat, astfel încât dosarul tehnic să fie actualizat. Schimbarea
întreprinderii de fabricaŃie poate avea efect asupra mijloacelor şi facilităŃilor de control.
Numărul de eşantioane care însoŃeşte cererea este definit prin acordul cu organismul de
certificare, care se recomandă să se ghideze după standarde. Dacă nu există suficiente
informaŃii în standardele relevante, pot fi disponibile recomandări de la Grupul de
Coordonare Europeană a Organismelor Notificate.

Dosarul tehnic de fabricaŃie al producătorului trebuie inclus în cerere iar conŃinutul acestuia
este definit la punctul 1 din anexa III. Acesta este un element cheie în evaluarea conformităŃii
produsului în raport cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate care îi sunt aplicabile.

Poate fi util pentru supravegherea pieŃei să se împartă dosarul tehnic de fabricaŃie astfel:
Prima parte constând din date tehnice esenŃiale folositoare pentru evaluarea conformităŃii,
inclusiv:
- numele şi adresa producătorului şi datele de identificare ale produsului;
- lista exhaustivă a cerinŃelor esenŃiale de securitate şi sănătate şi a standardelor
armonizate sau a altor specificaŃii tehnice;
- o descriere a produsului;
- un proiect al fişei de informaŃii furnizate de producător.
Fişa de informaŃii menŃionată în anexa III (InformaŃii furnizate de producător, Anexa II, 1.4)
formează o parte a documentaŃiei tehnice care trebuie pregătită de producător şi nu este nici
o referinŃă la ea în dosarul tehnic de fabricaŃie. Totuşi, se recomandă ferm ca aceasta să fie
inclusă în dosarul tehnic de fabricaŃie. În fapt, fişa de informaŃii este esenŃială pentru a
furniza informaŃii privind condiŃiile propuse de utilizare pentru respectivul EIP, restricŃiile
de
utilizare etc., cu alte cuvinte cum poate fi utilizat EIP şi mai presus de toate, circumstanŃele în
care nu ar trebui utilizat. Din această cauză, aceste informaŃii sunt indispensabile.

A doua parte a dosarului este cerută în special pentru categoria a III-a de echipamente
individuale de protecŃie (a se vedea articolul 11 B). Aceasta constă într-un dosar complet
conŃinând toate rapoartele de încercare, informaŃiile privind manualul calităŃii, planurile, 27
descrierea produselor şi a procesului de fabricaŃie, standardele privind sistemul de
management al calităŃii aplicate etc.

Dacă această împărŃire a dosarului nu este efectuată de producător, autorităŃile ar putea

cere întreg dosarul tehnic de fabricaŃie, întrucât ar fi dificil pentru producător să separe
informaŃiile solicitate de dosarul complet într-un timp util.
Organismul de control notificat trebuie să efectueze “examinarea CE de tip” în conformitate
cu următoarele proceduri:
a)Examinarea dosarului tehnic de fabricaŃie
- Organismul trebuie să examineze dosarul tehnic de fabricaŃie pentru a determina
conformitatea acestuia cu standardele armonizate menŃionate în art. 5.
- Dacă producătorul nu a aplicat sau a aplicat doar parŃial standardele armonizate sau în
absenŃa acestor standarde, organismul notificat trebuie să verifice conformitatea
specificaŃiilor tehnice utilizate de către producător cu cerinŃele esenŃiale, înainte de
examinarea dosarului tehnic de fabricaŃie pentru a determina conformitatea cu aceste
specificaŃii tehnice.
Scopul legislatorului este ca toate cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate aplicabile
unui echipament individual de protecŃie să fie îndeplinite, fie prin implementarea voluntară a
standardelor europene armonizate şi/sau prin alte mijloace.
În timpul verificării dosarului, organismul notificat trebuie să verifice dacă toate cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate aplicabile echipamentelor individuale de protecŃie sunt
îndeplinite şi se face referire la ele în dosarul tehnic de fabricaŃie al producătorului.
b) Examinarea modelului
- La examinarea modelului, organismul de control verifică dacă acesta a fost produs în
conformitate cu dosarul tehnic de fabricaŃie al producătorului şi poate fi utilizat în deplină
siguranŃă conform destinaŃiei sale.
- Organismul de control efectuează examinările şi încercările necesare pentru a determina
conformitatea modelului cu standardele armonizate.
- Dacă producătorul nu a aplicat sau a aplicat doar parŃial standardele armonizate sau în
absenŃa acestor standarde, organismul notificat trebuie să efectueze examinările şi testele
necesare pentru a determina conformitatea modelului cu specificaŃiile tehnice utilizate de
producător, sub rezerva conformităŃii lor cu aceste cerinŃe esenŃiale.
InformaŃiile care sunt furnizate de producător trebuie să specifice domeniul de utilizare
previzibil pentru echipamentele individuale de protecŃie şi riscurile acoperite. Producătorul
trebuie să indice clar domeniul de utilizare, natura şi nivelul riscurilor acoperite. Aşa cum s-a
declarat deja, este important ca organismul să aibă acces la informaŃiile emise de producător
pentru a verifica dacă aceste specificaŃii indicate de producător acoperă cu adevărat
cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate aplicabile respectivului echipament individual de
protecŃie.
Verificarea de către organismul notificat a1 eficacităŃii protecŃiei oferite de echipamentele
individuale de protecŃie, presupune cunoştinŃe concrete despre situaŃiile periculoase inerente
în domeniul său de utilizare aşa cum a fost declarat de producător în informaŃiile
producătorului şi cunoştinŃe despre stadiul tehnicii la acel moment.

Astfel, examinarea CE de tip efectuată de către un organism notificat depăşeşte simpla

aplicare a resurselor de încercare specificate în standardele europene armonizate şi
înregistrarea faptului că rezultatele încercărilor sunt în conformitate cu nivelurile de
performanŃă cerute de aceste standarde. Faptul că standardele europene armonizate 28
transpuse sunt privite ca asigurând îndeplinirea prezumŃiei de conformitate nu exonerează
producătorul de responsabilitatea sa de a proiecta şi fabrica echipamente individuale de
protecŃie care sunt la stadiul tehnicii existente, nici nu autorizează organismul notificat să
refuze să aplice examinarea CE de tip a unui echipament individuale de protecŃie care este
conform stadiului tehnicii curente pe motiv că ar fi diferit de stadiul tehnicii luat în
consideraŃie prin standardul european armonizat transpus.

CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate la care se face referire la a treia liniuŃă sunt
acele cerinŃe relevante ale directivei care sunt aplicabile echipamentelor individuale de
protecŃie în conformitate cu utilizarea previzibilă. Acest paragraf permite producătorului să
modernizeze echipamentul individual de protecŃie, conferindu-i o proiectare complet nouă
sau caracteristici şi niveluri de performanŃă care oferă un mai mare nivel de securitate decât
cel prevăzut în standardele europene armonizate. Aceasta necesită ca organismul notificat
să-şi demonstreze flexibilitatea în timp ce, concomitent, prin competenŃa şi expertiza sa se
asigură că echipamentul individual de protecŃie este conform reglementărilor. Examinarea
CE de tip şi încercarea echipamentelor individuale de protecŃie, care urmează examinării
dosarului, este procedura care permite organismului notificat să verifice conformitatea cu
prevederile directivei.
5. Dacă modelul corespunde dispoziŃiilor relevante, organismul de certificare elaborează un
certificat de examinare CE de tip şi informează solicitantul în această privinŃă.
Acest certificat trebuie să conŃină concluziile examinării, să indice eventualele condiŃii de
eliberare a certificatului şi include descrierile şi desenele necesare pentru identificarea
modelului aprobat.
Comisia Europeană, celelalte organisme de control şi celelalte state membre pot obŃine o
copie a certificatului şi, ca răspuns la o cerere fundamentată, o copie a dosarului tehnic de
fabricaŃie al producătorului şi a rapoartelor examinărilor şi încercărilor efectuate.
Dosarul trebuie păstrat la dispoziŃia autorităŃii competente timp de zece ani după
introducerea pe piaŃă a echipamentelor individuale de protecŃie.
Dacă echipamentul individual de protecŃie îndeplineşte cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate aplicabile, organismul notificat trebuie să emită un certificat de examinare CE de tip
pentru producător. Certificatul emis este valabil numai pentru producătorul al cărui nume
este pe produs. Dacă altcineva îşi aplică propria sa marcă pe produs, el devine producător şi
trebuie să înainteze o cerere către organismul notificat pentru un nou certificat de examinare
CE de tip.
Organismul notificat poate încheia un acord cu deŃinătorul certificatului asupra perioadei de
timp pentru care acesta este valabil.
Faptul că certificatul de examinare CE de tip cuprinde descrieri şi desene necesare pentru
identificarea modelului implică faptul că dosarul tehnic al producătorului cuprinde aceste
informaŃii şi că organismul le-a verificat înainte de a le include în certificat.

Este bine să se observe că o copie a certificatului poate fi obŃinută de persoanele specificate

în directivă fără niciun fel de condiŃii, în timp ce dosarul tehnic poate fi obŃinut ca urmare a
unei cereri motivate, de ex. când este necesar să se investigheze un accident sau motivat de
faptul că informaŃia este căutată fiind necesară pentru monitorizarea conformităŃii cu
cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate ale directivei.
Introducerea pe piaŃă, la care se face referire în sub-secŃiunea finală a acestui paragraf, este
desigur introducerea finală pe piaŃă a exemplarului care este conform modelului pentru care
a fost efectuată certificarea. De exemplu, dacă echipamentul individual de protecŃie este în
producŃie de 5 ani, dosarul trebuie arhivat timp de cel puŃin 15 ani.
29
6. Orice organism notificat care refuză să elibereze un certificat de examinare CE de tip
trebuie să informeze celelalte organisme de control autorizate în această privinŃă.
Un organism de certificare notificat care retrage un certificat de examinare CE de tip trebuie
să informeze statul membru care l-a abilitat.
Acesta trebuie să informeze celelalte state membre şi Comisia Europeană, argumentându-şi
decizia.

Atunci când organismul notificat selectat de producător a stabilit că modelul supus nu este
conform cerinŃelor esenŃiale de securitate şi sănătate aplicabile, trebuie să refuze să emită
un certificat de examinare CE de tip, forma nefiind specificată. Înainte de a adopta o astfel de
decizie, care ar putea afecta financiar, în mod sever producătorul, organismul notificat
trebuie să informeze producătorul de intenŃia sa şi de motivele considerate.
Un refuz nu este emis până când nu se ajunge la un impas real. Pentru a evita orice dispută
legală cu producătorul, acest refuz trebuie să indice concluziile examinărilor, specificând
cerinŃele esenŃiale care nu au fost îndeplinite. Toate celelalte organisme notificate trebuie
informate de orice decizie de refuz a certificării, scopul fiind de a preveni o a doua cerere de
certificare a aceluiaşi echipament individual de protecŃie la alt organism notificat. Pentru a
evita transmiteri inutile, lista organismelor notificate care primesc informarea referitoare la un
refuz ar putea fi limitată la cele care au fost notificate pentru acest tip specific de echipament
individual de protecŃie, folosind listele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ca un
ghid.
Un certificat de examinare CE de tip poate fi retras numai de organismul notificat care l-a
emis. Decizia de retragere a certificatului derivă din descoperirea de neconformităŃi la
modelul respectivului echipament individual de protecŃie. NeconformităŃile se pot datora unei
erori a organismului notificat în cursul examinării CE de tip, sau la aplicarea directivei, ori la
efectuarea încercărilor. De asemenea, pot să rezulte dintr-o modificare, pe care producătorul
a decis-o indiferent din ce motiv, care pune sub semnul întrebării că specimenele ar putea fi
conform modelului. Organismul trebuie să informeze autorităŃile responsabile asupra
motivelor care justifică decizia de retragere a unui certificat de examinare CE de tip şi trebuie
să fie pregătite să furnizeze orice clarificări care ar putea fi necesare. Aceasta va putea
permite autorităŃilor de notificare să informeze celelalte state membre şi Comisia Europeană
prezentând motivele pentru decizie aşa cum se prevede în acest paragraf.
CONTROLUL EIP FABRICATE
1.2.4 Articolul 11
Trebuie reamintit că monitorizarea EIP fabricate aşa cum se defineşte în acest articol se
referă numai la categoria a III-a menŃionată în articolul 8, paragraful (4) şi că producătorul
poate alege între verificarea produsului final descrisă în articolul 11 A şi monitorizarea
producŃiei cu supraveghere, descrisă în articolul 11 B.
A. “Sistem de control al calităŃii CE pentru produsul final “
Producătorul ia toate măsurile necesare pentru ca procesul de fabricaŃie, inclusiv inspecŃia
finală a EIP şi încercările, să asigure omogenitatea producŃiei şi conformitatea EIP cu tipul
descris în certificatul de examinare CE de tip şi cu cerinŃele esenŃiale relevante din prezenta
directivă.
Un producător care a ales această procedură ce implică verificări ale produsului final trebuie
să stabilească un sistem intern de monitorizare a producŃiei şi trebuie să selecteze un
organism notificat care va fi responsabil pentru verificarea continuităŃii producŃiei, a
conformităŃii cu tipul certificat şi cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate. Foarte des,
30
un producător va aplica marcajul CE printr-o operaŃie care este integrată în procesul de
fabricaŃie. Deoarece el nu poate anticipa decizia organismului notificat şi deoarece numărul
de identificarea al organismului notificat trebuie să apară în marcaj, este interesul
producătorului ca organismul notificat ales pentru verificarea finală să fi fost implicat de la
momentul în care a fost produs primul exemplar.
Totuşi, ar trebui să fie evident că certificatul de examinare CE de tip trebuie emis pentru
producătorul care a făcut o cerere pentru sistemul de control al calităŃii stabilit prin acest
articol. Aceasta se aplică pentru producătorii care au certificate de examinare CE de tip sub
propria marcă.
Un producător nu poate introduce pe piaŃă sau pune în funcŃiune vreun echipament
individual de protecŃie de categoria a III-a fără să fi stabilit un acord formal cu un organism
notificat, despre evaluarea prevăzută în articolul 11 A.
2. Un organism notificat, ales de producător, efectuează verificările necesare. Aceste
verificări se efectuează la întâmplare, în mod normal la interval de cel puŃin un an.
Producătorul selectează un organism notificat care să efectueze verificările necesare ale
echipamentelor individuale de protecŃie. Producătorul poate să selecteze diferite organisme
notificate pentru diferite echipamente individuale de protecŃie fabricate pe acelaşi
echipament de fabricaŃie sau pentru echipamentele individuale de protecŃie identice fabricate
la diferite locaŃii neadiacente.
Organismul notificat care efectuează aceste verificări poate fi diferit de cel care a emis
certificatul de examinare CE de tip.
Termenul „aleatoriu” implică faptul că organismul notificat este cel care decide timpul, locul şi
natura verificărilor şi care este responsabil pentru selecŃionarea echipamentelor individuale
de protecŃie ce trebuie verificate. Ar putea fi semnificativ pentru organismul notificat să
evalueze procedurile de control ale producătorului înainte de a accepta ca numărul său de
identificare să fie marcat pe produs.
Verificările trebuie efectuate cel puŃin o dată pe an, începând de la data emiterii certificatului
de examinare CE de tip.

3. Pentru a verifica conformitatea echipamentelor individuale de protecŃie, trebuie să se

examineze un eşantion corespunzător de echipamente individuale de protecŃie prelevat de
organismul notificat şi să se efectueze încercări adecvate, definite în standardele armonizate
sau necesare pentru a demonstra conformitatea cu cerinŃele esenŃiale ale prezentei
directive.
Verificările necesare trebuie să le includă pe cele specificate atât la A cât şi la B:
A.
Selectarea eşantioanelor adecvate de către organismul notificat sau un reprezentant
independent al acestuia. SelecŃia trebuie efectuată la o locaŃie agreată între organism şi
producător.
Eşantioanele trebuie selectate aleatoriu şi să fie reprezentative pentru tipul certificat.
Eşantioanele trebuie examinate de organismul notificat pentru a confirma că EIP fabricate
sunt ca şi tipul supus examinării EC de tip şi că se menŃin în conformitate cu cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate care corespund certificatului de examinare CE de tip în
vigoare. 31
şi
B.
Organismul de certificare trebuie să identifice orice aspecte privind neomogenitatea
producŃiei prin una din următoarele metode:
(i) O dată pe an să efectueze o inspecŃie la sediul de producŃie al companiei şi o analiză a
înregistrărilor încercărilor. InspecŃia trebuie să se desfăşoare acolo unde are loc asamblarea
finală a produsului.
(ii) O dată pe an să efectueze un audit al controlului producŃiei. Auditul trebuie să se
desfăşoare acolo unde are loc asamblarea finală a produsului.
(iii) O dată pe an să preleveze suficiente eşantioane pentru a efectua o analiză statistică a
omogenităŃii producŃiei.
(iv) Să preleveze eşantioane de-a lungul unui an, fiecare eşantionare mai mică în mărime
decât cea de la (iii), analiză bazată pe informaŃiile furnizate de producător referitoare la
producŃie, în vederea evaluării omogenităŃii producŃiei.
Organismul notificat se poate ghida după standardele europene armonizate care definesc
încercările şi în absenŃa acestor standarde poate face apel la lucrările Grupului de
Coordonare Europeană a Organismelor Notificate sau să definească metodele de încercare
cu producătorul care trebuie să permită judecarea conformităŃii EIP fabricate. În practică,
organismul notificat efectuează verificări ale acelor proprietăŃi ale EIP care determină efectiv
aptitudinea sa pentru funcŃia de „securitate”, dar nu i se cere, în niciun caz, să repete
examinarea CE de tip.
Înainte de aplicarea marcajului CE pe EIP care intră sub incidenŃa acestui articol,
producătorul trebuie cel puŃin să fi încheiat un acord cu organismul notificat pentru aplicarea
acestui articol.
Dacă rezultatele verificărilor sunt satisfăcătoare, organismul notificat concluzionează că EIP
fabricate sunt conforme.
4. Dacă organismul notificat nu este cel care a acordat certificatul de aprobare CE de tip,
trebuie să ia legătura cu organismul notificat în cazul unor dificultăŃi legate de evaluarea
conformităŃii eşantioanelor.
Schimbul de informaŃii între organismele notificate solicitate de producător este confidenŃial
şi apare atunci când sunt dificultăŃi în evaluarea conformităŃii eşantioanelor. Scopul este de a
determina cauzele oricărei discrepanŃe între rezultatele obŃinute pe model şi cele obŃinute
din
eşantionare. Poate rezulta, de exemplu, din variaŃii în caracteristicile materialelor sau o
diferenŃă între materialele de referinŃă (între cele folosite în cursul procedurii descrise la
articolul 10 şi cele folosite în cursul verificărilor pe EIP fabricate) când metodele de
încercare impun utilizarea unor astfel de materiale. Poate de asemenea să rezulte din
diferenŃe între metodele de încercare ale organismului notificat selectat pentru procedura
conform articolului 10 şi cele ale organismului notificat selectat pentru procedura din articolul
11.

5. Organismul notificat trimite producătorului un raport de expertiză. În cazul în care

concluziile raportului arată că producŃia nu este omogenă sau că EIP examinate nu sunt
conforme cu tipul descris în certificatul de aprobare CE a tipului sau cu cerinŃele esenŃiale
relevante, organismul ia măsurile corespunzătoare în funcŃie de natura defectului/ defectelor
constatat/constatate şi informează statul membru care l-a notificat în această privinŃă.
După inspecŃie, organismul notificat înaintează producătorului un raport de expertiză din
care este posibil să se concluzioneze, Ńinând cont de rezultatele încercărilor, dacă există sau 32
nu semne de neomogenitate în procesul de fabricaŃie şi dacă EIP examinate sunt sau nu
conforme cu tipul descris în certificatul de examinare CE de tip.
În caz de neomogenităŃi sau neconformităŃi ale EIP, organismului notificat i se cere să
informeze statul membru privind măsurile corespunzătoare care sunt adoptate Ńinând cont de
natura defectelor găsite; aceste măsuri pot fi de forma unei eşantionări suplimentare,
introducerea unor măsuri corective care pot include oprirea producŃiei sau chiar informarea
organismului notificat care a emis certificatul de examinare CE de tip asupra defectelor
găsite, pe baza cărora, acest organism notificat ar putea să retragă certificatul relevant.
6. Producătorul trebuie să fie în măsură să prezinte, la cerere, raportul organismului
notificat.
Acest raport ar trebui să fie disponibil numai pentru autorităŃile de supraveghere a pieŃei care
sunt responsabile pentru implementarea directivei şi/sau monitorizarea pieŃei şi care îl
solicită.
Raportul poate fi solicitat din momentul primei introduceri pe piaŃă. Rapoartele următoare ar
trebui îndosariate şi păstrate atât de producător, cât şi de organismul notificat.

B. Sistemul de asigurare a calităŃii EC a producŃiei prin supraveghere

Sistemul de asigurare a calităŃii EC a producŃiei adoptat de producător garantează că

produsele fabricate sunt omogene şi în conformitate cu tipul certificat.
Procedura din articolul 11 B poate fi îndeplinită dacă se aplică un sistem de asigurare a
calităŃii conform EN ISO 9001:2000, cu excepŃia clauzelor menŃionate în continuare.
CerinŃele minime care trebuie demonstrate de un sistem conform articolului 11 B şi care
trebuie acoperite în cursul evaluării de către organismul notificat, includ următoarele:
• Politica calităŃii /responsabilitate şi autoritate/ Reprezentantul managementului /
Analiza efectuată de management/ Planul calităŃii
• Controlul documentelor/ Produse furnizate de client/Controlul producŃiei/ Identificarea
produsului
• InspecŃie şi încercări/ Echipament de inspecŃie, măsurare şi încercare/ Starea
inspecŃiilor şi încercărilor
• Controlul produsului neconform/ AcŃiuni corective
• Manipulare, depozitare, ambalare, păstrare şi livrare/ Înregistrările calităŃii /Audituri
interne ale calităŃii
• Instruire
În general manualul înaintat ca suport al cererii va fi un document de politică, care va pune în
evidenŃă sistemul operat şi referinŃe ale procedurilor detailate utilizate la locul de producŃie.
1. Sistemul
(a) In temeiul acestei proceduri, producătorul înaintează unui organism notificat ales de el, o
cerere de aprobare a sistemului său de control al calităŃii.
Această cerere trebuie să includă:
- toate informaŃiile referitoare la categoria de EIP în cauză, inclusiv, acolo unde este cazul,
documentaŃia privind modelul aprobat;
- documentaŃia privind sistemul de control al calităŃii;
-angajamentul de a respecta obligaŃiile care decurg din sistemul de control al calităŃii,
precum şi de a-l menŃine adecvat şi eficient.
Cererea pentru aprobarea sistemului de control al calităŃii trebuie să conŃină toate
informaŃiile
cerute – inclusiv o listă a certificatelor de examinare CE de tip relevante – pentru a permite 33
organismului notificat selectat să evalueze sistemul de control al calităŃii stabilit pentru EIP
menŃionate în articolul 8(4) şi descrise ca fiind de categoria III în ghidul de încadrare pe
categorii; cererea ar trebui să indice locul/locurile de fabricare, deoarece evaluarea include
audituri periodice la faŃa locului. Toate elementele necesare, pentru a se conforma complet
cu articolul 11 B, trebuie să fie dovedite obiectiv la faŃa locului în cursul procedurii de
evaluare. Termenul „categorie” folosit în acest paragraf ar trebui să însemne clasa sau tipul
de EIP cu semnificaŃia din Partea 2 a Anexei II.
Cererea pentru aprobarea sistemului de control al calităŃii trebuie să indice modelul/
modelele / familiile /tipurile de EIP ce trebuie să fie luate în consideraŃie.
A treia liniuŃă referitoare la angajamentul producătorului stabileşte obligaŃiile pe care le are
acesta în ceea ce priveşte sistemul de control al calităŃii. ObligaŃiile sunt definite în EN ISO
9001:2000 aşa cum se indică mai sus. Această a treia liniuŃă cere producătorului să
informeze organismul notificat selectat de orice modificări pe care le efectuează asupra
sistemului, pe măsură ce şi când sunt introduse (a se vedea articolul 11 B, paragraful 1,
subparagraful d).
(b) În cadrul sistemului de control al calităŃii, se examinează fiecare EIP şi se efectuează
încercările corespunzătoare menŃionate în art. 11.A alin. (3), pentru a verifica conformitatea
acestora cu cerinŃele esenŃiale ale prezentei directive.
DocumentaŃia privind sistemul de control al calităŃii include în special o descriere
corespunzătoare:
- a obiectivelor de calitate, a organigramei organizaŃiei, a răspunderii cadrelor şi a atribuŃiilor
acestora în domeniul calităŃii produselor;
- a verificărilor şi încercărilor care trebuie efectuate după fabricaŃie;
- a mijloacelor care trebuie utilizate pentru a verifica funcŃionarea eficientă a sistemului de
control al calităŃii.
Fraza „fiecare EIP” semnifică „fiecare tip de EIP” şi implică faptul că cererea se poate referi
la mai multe tipuri de EIP. Textul necesită ca încercările specificate la articolul 11 A,
paragraful 3 să fie incluse în sistemul de control al calităŃii. Dat fiind faptul că sistemul de
control al calităŃii priveşte procedurile de monitorizare internă ale producătorului, ar trebui să
se înŃeleagă aici că încercările de la articolul 11 A, paragraful 3 sunt conduse de serviciile
de monitorizare ale producătorului pe un eşantion aleatoriu.
DefiniŃia documentaŃiei care trebuie înaintată, definită în acest paragraf furnizează clarificări
ale obligaŃiilor producătorului, care derivă din sistemul acestuia de control al calităŃii. Acest
sistem îi impune să-şi definească responsabilităŃile managementului şi ale serviciilor sale şi
obiectivele sistemului (în acest caz menŃinerea conformităŃii EIP fabricate cu tipul certificat).
Producătorul trebuie să furnizeze documente care definesc (printre altele) sistemul,
achiziŃiile, identificarea produselor şi încercările folosite pentru a verifica conformitatea
produsului final. El trebuie de asemenea să-şi definească parametrii produsului care nu pot fi
verificaŃi pe produsul final, măsurile corective şi de întreŃinere, depozitarea, ambalarea şi
operaŃiile de livrare.
Sistemul trebuie de asemenea să indice modul de soluŃionare al reclamaŃiilor înaintate către
serviciile de vânzare, să organizeze audituri interne şi să asigure instruire. Toate aceste
condiŃii sunt esenŃiale pentru a asigura eficacitatea sistemului de control al calităŃii
20
.
(c) Organismul evaluează sistemul de control al calităŃii pentru a determina dacă satisface
dispoziŃiile menŃionate în alin. 1 lit. (b).

20
Pentru mai multe informaŃii se va consulta ISO EN 9001:2000 34
Organismul presupune că sistemele de control al calităŃii care aplică standardul armonizat
relevant îndeplinesc aceste dispoziŃii.
Organismul notificat care efectuează auditurile trebuie să facă toate evaluările necesare
ale componentelor sistemului de control al calităŃii şi să verifice, în special, dacă sistemul
asigură conformitatea EIP fabricate cu modelul aprobat.
Decizia trebuie comunicată producătorului.
Aceasta cuprinde concluziile verificării şi decizia de evaluare motivată.
Organismul notificat este responsabil pentru evaluarea sistemului de control al calităŃii al
producătorului. Principala obligaŃie a organismului notificat este de a se convinge el însuşi că
sistemul de control al calităŃii al producătorului îşi atinge obiectivele pe care el însuşi şi le-a
stabilit, în principal, pentru fiecare tip de EIP, să asigure conformitatea EIP fabricate cu
modelul aprobat şi să se convingă de faptul că încercările definite la articolul 11 B 1(b) au
fost efectuate de producător conform procedurilor specifice şi că rezultatele au fost
conforme.
Evaluarea este efectuată prin intermediul unui audit, care implică faptul că organismul
notificat are acces la elementele identificate în sistemul AQ pentru a obŃine dovezi că
acestea sunt conform sistemului care trebuie aplicat. Dacă organismul notificat nu a solicitat
vreo măsură corectivă, aprobarea sistemului este valabilă atât timp cât nu este modificat.
Dacă organismul notificat solicită măsuri corective, poate verifica implementarea acestora la
sfârşitul perioadei specificate şi să aprobe sistemul, dacă este cazul.
Echipa de audit trebuie să includă cel puŃin următoarele:
- experienŃă şi cunoştinŃe privind cerinŃele pentru sistemul calităŃii relevant (de
exemplu ISO 9001:2000) şi tehnologia de fabricaŃie a produsului respectiv;
- cunoştinŃe privind certificatul/certificatele de examinare CE de tip care este/sunt
aplicabil/aplicabile domeniului evaluării;
- acces şi cunoştinŃe privind Recomandările de utilizare ale Coordonării
Organismelor Notificate;
- cunoştinŃe privind statutul standardelor aplicabile pentru domeniul evaluării
(amendamente, revizii, proiecte, proiecte finale, etc.).
Echipa de audit poate cuprinde o singură persoană cu abilităŃile şi cunoştinŃele cerute etc.
sau un număr de mai multe persoane.
Decizia prin care organismul notificat informează producătorul trebuie să cuprindă lista
grupelor de produse şi specificaŃiile aplicate incluse în sistemul de control al calităŃii care a
fost luat în consideraŃie în evaluare şi trebuie să indice concluziile verificării.
(d) Producătorul informează organismul care a aprobat sistemul de control al calităŃii cu
privire la orice plan de modificare a sistemului de control al calităŃii.
Organismul examinează modificările propuse şi decide dacă sistemul de control al calităŃii
modificat îndeplineşte dispoziŃiile relevante.
Organismul comunică producătorului decizia adoptată. Comunicarea include concluziile
verificării şi decizia de evaluare motivată.
Orice propunere de modificare a sistemului trebuie raportată de producător organismului
notificat. 35
Orice evaluare care urmează unei modificări a unui sistem aprobat anterior trebuie limitată
la modificările relevante.
Dacă sistemul modificat este considerat că îndeplineşte cerinŃele directivei, informarea
privind decizia care a fost emisă trebuie să rămână în vigoare până la următoarea
modificare.
2. (a) Supravegherea
Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îşi îndeplineşte corect obligaŃiile
care decurg din sistemul de control al calităŃii aprobat.
Supravegherea este responsabilitatea organismului notificat. Scopul său este să se asigure
că obiectivele sistemului de control al calităŃii al producătorului sunt atinse şi sunt menŃinute
în timp.
(b) Producătorul trebuie să autorizeze, în scopul inspectării, accesul organismului notificat în
spaŃiile de inspecŃie, încercare şi depozitare a EIP şi trebuie să îi furnizeze acestuia orice
informaŃie necesară, în mod deosebit:
- documentaŃia privind sistemul de control al calităŃii;
- documentaŃia tehnică;
- manualele calităŃii.
Scopul obligaŃiilor producătorului aşa cum sunt specificate aici, este de a permite
organismului notificat să efectueze inspecŃiile necesare pentru a evalua conformitatea
sistemului de control al calităŃii. Organismul notificat este responsabil pentru monitorizarea
locaŃiilor de producŃie indicate în cererea producătorului.
Ar trebui reamintit că:
- conŃinutul documentaŃiei pentru sistemul de control al calităŃii este definit în
articolul 11 B, paragraful 1, sub-paragraful b;
- conŃinutul documentaŃiei tehnice este specificat în Anexa III.
Manualele calităŃii trebuie elaborate şi actualizate permanent de producător, astfel încât
obiectivele sistemului de control al calităŃii să fie atinse. Manualele care îndeplinesc criteriile
sistemului de control al calităŃii din EN ISO 9011:2000, cu excluderile permise menŃionate în
preambul, vor reprezenta o posibilitate de a îndeplini cerinŃele acestui articol.
(c) Pentru a se asigura că producătorul menŃine şi aplică sistemul de control al calităŃii
aprobat, organismul efectuează audituri periodice şi îi furnizează producătorului o copie a
raportului de control.
Acest articol nu specifică explicit frecvenŃa auditurilor. Prin analogie cu procedura din
articolul 11 A, totuşi, se acceptă în general că trebuie să fie cel puŃin un audit pe an.
Organismul notificat este liber să stabilească data pentru audit. În plus, se recomandă să se
reevalueze sistemul la fiecare trei ani.
(d) In plus, organismul poate face vizite inopinate producătorului. În decursul acestor vizite,
organismul furnizează producătorului un raport al vizitei şi, dacă este cazul, un raport de
audit. 36
Această procedură, care poate fi aplicată de exemplu în cazul verificărilor implementării
măsurilor corective cerute în cursul unui audit, este complementară procedurii normale
descrise la punctul anterior şi extinde permisiunea de acces acordată organismului notificat
de către producător (articolul 11 B (2)).
(e) Producătorul trebuie să fie în măsură să prezinte, la cerere, raportul organismului
notificat.
Acest raport ar trebui să fie disponibil numai pentru autorităŃile de supraveghere a pieŃei care
sunt responsabile pentru implementarea directivei şi/sau monitorizarea pieŃei şi care îl
solicită.
Raportul poate fi solicitat din momentul primei introduceri pe piaŃă. Rapoartele următoare ar
trebui îndosariate şi păstrate atât de producător, cât şi de organismul notificat.
DECLARAłIA EC DE CONFORMIZATE A PRODUCłIEI
1.2.5 Articolul 12
DeclaraŃia EC de conformitate este procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate:
1) elaborează o declaraŃie, după modelul prezentat în anexa VI, prin care atestă
conformitatea EIP introduse pe piaŃă cu dispoziŃiile prezentei directive, în vederea prezentării
acesteia autorităŃilor competente;
2) aplică pe fiecare EIP marcajul de conformitate prevăzut în art. 13.
DeclaraŃia EC de conformitate este procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate declară, folosind forma stabilită în Anexa VI, că EIP introdus
pe piaŃă este conform cu prevederile relevante înscrise în directivă. Deşi declaraŃia EC de
conformitate scrisă nu însoŃeşte fiecare exemplar de EIP, ar trebui să fie disponibilă pentru
autorităŃile de supraveghere a pieŃei imediat, la cererea acestora.
Semnarea declaraŃiei EC de conformitate autorizează producătorul, sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate, să aplice marcajul CE de conformitate specificat la articolul
13 şi în Anexa Vl pe fiecare EIP. O dată aplicat pe EIP, producătorul sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate atestă că au fost aplicate procedurile de evaluare a
conformităŃii corespunzătoare potrivit prevederilor directivei.
1.3 CAPITOLUL III – MARCAJUL CE
1.3.1 Articolul 13
1. Marcajul "CE" de conformitate este format din iniŃialele "CE" conform graficii al cărei
model
figurează în anexa IV.
În cazul intervenŃiei unui organism notificat în faza de control a producŃiei, aşa cum se indică
în art. 11, se adaugă numărul său de identificare.
2. Marcajul "CE" trebuie să fie aplicat pe fiecare EIP fabricat, într-o formă vizibilă, lizibilă şi
care să nu se şteargă pe durata de viaŃă previzibilă pentru acest EIP; totuşi, dacă acest
lucru nu este posibil Ńinând cont de caracteristicile produsului, marcajul "CE" poate fi aplicat
pe ambalaj.
3. Este interzisă aplicarea pe EIP a marcajelor care pot să inducă în eroare pe terŃi asupra 37
semnificaŃiei şi graficii marcajului "CE". Orice alt marcaj poate fi aplicat pe EIP sau pe
ambalajul său, cu condiŃia să nu reducă vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului "CE.
4. Fără a prejudicia art. 7:
a) Atunci când un stat membru stabileşte că marcajul "CE" a fost aplicat incorect,
producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul ComunităŃii este obligat să
repună produsul în conformitate cu dispoziŃiile referitoare la marcajul "CE" şi să facă să
înceteze infracŃiunea în condiŃiile fixate de statul membru;
(b) Dacă neconformitatea persistă, statul membru trebuie să adopte toate măsurile adecvate
pentru a restrânge sau a interzice punerea pe piaŃă a produsului în cauză sau a asigura
retragerea lui de pe piaŃă conform procedurilor prevăzute în art. 7.
Echipamentul individual de protecŃie, când este introdus pe piaŃă şi/sau pus în funcŃiune,
trebuie să poarte marcajul CE pe produs sau pe ambalaj, după caz
21
. Urmare a unui
amendament la directiva EIP, nu mai este necesar să se adauge ultimele două cifre ale
anului în care a fost aplicat marcajul. În cazul EIP de categoria III, listate în articolul 8(4)(a) al
directivei EIP, după marcajul CE trebuie să urmeze numărul de identificare al organismului
notificat care a intervenit în faza de control a producŃiei aşa cum s-a indicat în articolul 11.
Grafica pentru marcajul CE este definită în Anexa IV.
Marcajul CE trebuie, ca regulă, să fie aplicat pe produs. Totuşi, în împrejurări excepŃionale,
marcajul CE poate să nu fie amplasat direct pe produs dacă condiŃiile nu permit aplicarea sa.
Acest lucru ar putea fi justificat când aplicarea sa pe produs a fost:
• virtual imposibil;
• de nerealizat din motive tehnice şi condiŃii economice;
• când dimensiunile minime ale marcajului CE nu ar putea fi respectate;
• când nu se poate asigura ca marcajul CE să fie aplicat vizibil, lizibil şi de neşters.

În astfel de cazuri, marcajul CE trebuie fixat pe cel mai mic ambalaj disponibil comercial
pentru utilizatorul final.
Marcajul CE simbolizează conformitatea cu prevederile tuturor directivelor aplicabile. De
aceea este interzisă aplicarea altor mărci, cum ar fi logo-ul producătorului sau o marcă
voluntară de calitate care îl acoperă şi care pot provoca confuzii cu marcajul CE.
Paragraful 4 se referă la responsabilităŃile statelor membre în ceea ce priveşte
supravegherea pieŃei, în special atunci când marcajul nu a fost corect aplicat. Aceste măsuri
sunt adoptate fără a afecta aplicarea clauzei de salvgardare.

21
Directiva 93/68/CEE retrage cerinŃa de a adăuga ultimele două cifre ale anului în care
marcajul a
fost aplicat la marcajul CE 38
1.4 CAPITOLUL IV PREVEDERI FINALE
1.4.1 Articolul 14
Orice decizie adoptată în aplicarea prezentei directive şi care presupune impunerea unor
restricŃii privind introducerea pe piaŃă a EIP trebuie să fie bine fundamentată.
Decizia se notifică în cel mai scurt timp persoanei interesate, care este informată şi cu
privire la căile de recurs conform legislaŃiei în vigoare şi la termenele de formulare a acestor
căi de atac.
1.4.2 Articolul 15
Comisia ia măsurile necesare pentru ca datele referitoare la toate deciziile relevante privind
gestionarea prezentei directive să fie disponibile
1.4.3 Articolul 16
1. Statele membre trebuie să adopte şi să publice înainte de 31 decembrie 1991 dispoziŃiile
legislative, reglementare şi administrative necesare pentru a se conforma prezentei
directive. Ele trebuie să informeze imediat Comisia Europeană.
2. De asemenea, statele membre trebuie să admită introducerea pe piaŃă şi utilizarea EIP
conforme cu reglementările naŃionale în vigoare pe teritoriul lor la data de 30 iunie 1992,
pentru perioada de până la 30 iunie 1995.
3. Statele membre trebuie să comunice Comisiei Europene textul cu dispoziŃiile / prevederile
de drept intern pe care le adoptă în domeniul aflat sub incidenŃa prezentei directive.
Articolul 16 stabileşte planificarea pentru intrarea în vigoare a directivei:
• Adoptarea şi publicarea transpunerilor naŃionale ale directivei: decembrie 1991;
• Intrarea în vigoare: 1 iulie 1992.
Statelor membre li se cere să accepte introducerea pe piaŃă şi punerea în funcŃiune a EIP
care sunt conform regulilor în vigoare pe teritoriul lor la data adoptării acestei directive până
la 30 iunie 1995.
Statele membre au transpus directiva în reglementări naŃionale şi au informat Comisia
Europeană transmiŃând un text al prevederilor lor
22
.

1.4.4 Articolul 17
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Directivele din Noua Abordare sunt obligatorii pentru statele membre în ceea ce priveşte
rezultatele ce pot fi obŃinute, dar alegerea formei şi metodelor de transpunere este proprie
acestora. Totuşi, statele membre trebuie să se asigure că au fost utilizate cele mai potrivite
forme şi metode de transpunere pentru a promova eficienŃa directivei astfel încât să fie

22
A se vedea http://www.europa.eu.int/comm/enterprise/mechan_equipment/ppe/transpos.htm
pentru referinŃele măsurilor naŃionale care transpun directiva 89/686/CEE. 39
atinse rezultatele aşteptate, în cazul de faŃă, pentru directiva echipament individual de
protecŃie, de libertate a circulaŃiei şi sănătate şi securitate a persoanelor.

În cazul directivei Echipament Individual de ProtecŃie, măsurile de transpunere sunt

obligatorii. O simplă recomandare sau o circulară administrativă nu sunt suficiente.
Statele membre nu trebuie numai să retragă toată legislaŃia naŃională contradictorie, ci
trebuie de asemenea, să se asigure că nu sunt introduse măsuri mai restrictive decât cele
prevăzute în directivă. Mai mult, autorităŃile trebuie să acŃioneze pentru ca utilizatorii
legislaŃiei, respectiv producătorii, să fie conştienŃi de drepturile şi obligaŃiile lor.
În cazuri certe, când prevederile unei directive sunt necondiŃionale, Curtea recunoaşte
dreptul persoanelor private de a folosi în interes propriu prevederile directivei atunci când
există un conflict cu legislaŃia naŃională. 40
1.5 ANEXA 1
LISTA EXHAUSTIVĂ A GRUPELOR DE ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECłIE
NEACOPERITE DE ACEASTĂ DIRECTIVĂ
1. Echipamentele individuale de protecŃie proiectate şi fabricate special pentru utilizarea
de către forŃele armate sau pentru menŃinerea legii şi ordinii (căşti de protecŃie, scuturi etc.)
Echipamentele individuale de protecŃie proiectate şi fabricate special pentru scopuri militare
sau ale poliŃiei semnifică acele echipamente individuale de protecŃie proiectate exclusiv
pentru acest domeniu. Se aplică tuturor categoriilor de echipamente individuale de protecŃie.
Totuşi, echipamentele individuale de protecŃie care pot fi utilizate de forŃele militare sau
de poliŃie, dar nu sunt special proiectate pentru utilizarea acestora, sunt acoperite de
directivă. Pompierii nu sunt consideraŃi „forŃe de armată sau poliŃie”, echipamentele pe care
le folosesc sunt echipamente individuale de protecŃie în raport cu directiva.
Îmbrăcămintea sau vestele rezistente la glonŃ pentru gărzile de securitate nu sunt nici ele
acoperite de excluderile referitoare la forŃele armate sau de lege şi ordine şi sunt
echipamente individuale de protecŃie de categoria II.
Este permis pentru un producător să folosească cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate
sau standardele europene armonizate când proiectează sau fabrică pentru forŃele armate
sau de poliŃie, dar acest EIP nu trebuie să poarte marcajul CE.
2. echipamente individuale de protecŃie pentru autoapărare – (recipiente cu aerosoli, arme
individuale de descurajare etc.).
3. echipamente individuale de protecŃie proiectate şi fabricate în scop privat împotriva:
- condiŃiilor atmosferice adverse (bonete, îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte, umbrele
etc.);
- umidităŃii şi apei (mănuşi de spălat veselă etc.);
- căldurii ( mănuşi etc.).
Echipamente individuale de protecŃie proiectate şi fabricate pentru utilizare privată
împotriva condiŃiilor atmosferice adverse, noroi, umezeală, apă şi căldură nu intră în
domeniul de aplicare al directivei.
Totuşi, echipamente individuale de protecŃie proiectate şi fabricate pentru uz profesional
pentru a asigura protecŃie împotriva condiŃiilor atmosferice care nu sunt nici excepŃionale
nici
extreme intră sub incidenŃa directivei.
4. Echipamente individuale de protecŃie destinate protecŃiei sau salvării persoanelor
îmbarcate la bordul navelor ori al aeronavelor, care nu sunt purtate în permanenŃă.
Acestea se referă la echipamente individuale de protecŃie destinate a fi utilizate pentru
protecŃia sau salvarea persoanelor aflate pe nave sau aeronave, care nu sunt purtate
permanent ci numai în cazuri de urgenŃă. Termenii „nave şi aeronave” se referă exclusiv la
cele care transportă pasageri şi la vasele maritime care fac obiectul unor convenŃii
internaŃionale, cum ar fi OrganizaŃia InternaŃională Maritimă sau OrganizaŃia
InternaŃională a
AviaŃiei Civile.
5. Căştile de protecŃie şi vizierele destinate utilizatorilor de vehicule cu motor, cu două sau
trei roŃi. 41
1.6 ANEXA II
CERINłE ESENłIALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate (CESS) din Anexa II sunt elaborate pentru a
asigura cel mai înalt nivel de protecŃie posibil. În practică acest lucru înseamnă cel mai bun
compromis între eficienŃa protecŃiei, purtabilitate şi confort Ńinând cont de stadiul tehnicii
cunoscut în mod general.
Aceste cerinŃe trebuie aplicate în concordanŃă cu condiŃiile de utilizare previzibile pentru
care
este destinat EIP. Ele stabilesc posibile obiective de protecŃie şi/sau se referă la performanŃe
ale produsului.
Deşi în cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate nu sunt incluse nici un fel de specificaŃii
detailate de fabricaŃie, exprimările lor au drept scop să fie suficient de precise pentru a crea
obligaŃii valabile legal şi pentru a facilita elaborarea mandatelor Comisiei Europene către
OrganizaŃiile Europene de Standardizare pentru a pregăti standarde europene armonizate.
CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate precizează rezultatele care trebuie atinse sau
pericolele de care trebuie să se Ńină cont, dar nu specifică, nici previzionează soluŃii tehnice
pentru aceasta.. Ele sunt de asemenea, formulate astfel încât să permită evaluarea
conformităŃii cu aceste cerinŃe, în absenŃa standardelor europene armonizate sau în cazul în
care producătorul alege să nu aplice standardele.
Flexibilitatea permite producătorului să aleagă cea mai potrivită modalitate de a îndeplini
cerinŃele. Permite de asemenea, de exemplu, ca materialele şi proiectarea produsului să fie
adaptate progresului tehnologic. În consecinŃă, aşa numitele directive din Noua Abordare,
cum este directiva privind echipamentele individuale de protecŃie, nu necesită adaptarea
periodică la progresul tehnic, atât timp cât evaluarea faptului că o cerinŃă este sau nu
îndeplinită se bazează pe stadiul tehnicii şi cunoştinŃelor la un moment dat.
Anexa II este divizată în trei secŃiuni:
- CerinŃe generale aplicabile tuturor EIP;
- CerinŃe suplimentare comune mai multor grupe sau tipuri de EIP;
- CerinŃe suplimentare specifice anumitor riscuri.
De aceea, în plus faŃă de aplicarea cerinŃelor generale, producătorul trebuie să identifice clar:
- pericolele faŃă de care EIP este destinat să asigure protecŃie pentru a determina
cerinŃele suplimentare care trebuie să se aplice în cazul respectivului EIP;
- condiŃiile previzibile de utilizare pentru care este destinat EIP şi posibilele utilizări
greşite previzibile ale produselor sale.
Dacă producătorul alege să utilizeze standarde europene armonizate pentru a evalua
conformitatea cu directiva echipamente individuale de protecŃie, el trebuie să fie sigur
că aceste standarde acoperă toate cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate aplicabile
pentru produsul său în condiŃiile previzibile de utilizare pentru care este destinat.
Dacă standardele europene armonizate nu acoperă toate cerinŃele esenŃiale de
securitate şi sănătate aplicabile, el trebuie, în plus faŃă de aplicarea acestor standarde,
să evalueze conformitatea cu cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate neacoperite
prin utilizarea altor specificaŃii tehnice relevante şi a altor metode de încercare. 42
CerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate specificate în Anexa II includ tot ceea ce este
necesar pentru a atinge obiectivele directivei. EIP pot fi introduse pe piaŃă şi puse în
funcŃiune numai dacă sunt în conformitate cu toate cerinŃele esenŃiale de securitate şi
sănătate aplicabile. Liniile directoare furnizate privind această parte a directivei au fost
elaborate cu grijă pentru a da cel mai bun sfat posibil părŃilor interesate. Totuşi, se
recomandă să se aibă întotdeauna în vedere faptul că, fiind o directivă din Noua Abordare,
sunt valabile orice soluŃii tehnice pentru producător cu scopul de a îndeplini cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate relevante care se aplică pentru produsul său.
1. CerinŃe generale aplicabile tuturor echipamentelor individuale de protecŃie
EIP trebuie să asigure protecŃie adecvată împotriva tuturor riscurilor întâlnite.
• Pentru a fi sigur că protecŃia oferită de echipamente individuale de protecŃie este
adecvată împotriva riscurilor întâlnite, producătorul trebuie să efectueze o evaluare a
riscurilor
23
asupra echipamentelor individuale de protecŃie pentru a identifica domeniul
de utilizare şi nivelul cerut de protecŃie şi pe baza analizei de mai sus:
o Să identifice toate cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate;
o Să proiecteze caracteristicile componentelor şi ale materialelor constituente ale
echipamentelor individuale de protecŃie care corespund acestor riscuri şi
factorilor suplimentari, cum ar fi condiŃiile de mediu, purtabilitatea, sarcinile de
îndeplinit care corespund condiŃiilor previzibile de utilizare pentru care este
destinat un anumit echipament individual de protecŃie.
1.1. Principii de proiectare
1.1.1. Ergonomie
Echipamentele individuale de protecŃie trebuie proiectate şi fabricate astfel încât, în
condiŃii previzibile de utilizare pentru care sunt destinate, utilizatorul să-şi poată
desfăşura în mod normal activitatea care îl expune la risc, dispunând totodată de o
protecŃie adecvată de cel mai înalt nivel posibil.
În stadiul de proiectare al echipamentelor individuale de protecŃie trebuie să se aplice
principiile ergonomice pentru a face EIP potrivit pentru funcŃia sa de protecŃie în condiŃiile
previzibile de utilizare.
CerinŃele de operare ale EIP trebuie să fie evaluate simultan pe baza nivelului:
- protecŃiei care trebuie să fie cât mai mare posibil, Ńinând cont de stadiul curent al
tehnicii;
- „utilizare” maximă rezonabilă, pentru a se potrivi caracteristicilor şi factorilor de
mediu ale sarcinii ce trebuie îndeplinite de către diferitele posibile grupe de
utilizatori, luând în consideraŃie sarcinile ce trebuie efectuate.
1.1.2. Niveluri şi clase de protecŃie
1.1.2.1. Niveluri de protecŃie cât mai înalte posibil
Nivelul optim de protecŃie care trebuie avut în vedere la proiectare este cel dincolo
de care constrângerile rezultând din purtarea echipamentelor individuale de protecŃie
ar împiedica utilizarea lor efectivă pe durata expunerii la risc sau a desfăşurării
normale a activităŃii.

23
Nu trebuie să se facă confuzie între această „evaluare a riscului” şi obligaŃia angajatorului să
efectueze evaluarea riscurilor cu scopul de a se asigura că toate pericolele potenŃiale sunt fie
eliminate, fie reduse la un nivel nepericulos sau, dacă aceasta nu este posibil, să furnizeze Eip
care
să protejeze lucrătorul. 43
Această cerinŃă introduce principiul celui mai bun compromis între un nivel de protecŃie cât
mai înalt posibil şi un nivel de disconfort cât mai scăzut posibil (a se vedea 1.1.1).
Totuşi, pentru utilizări foarte particulare, securitatea purtătorului este primordială. Acesta este
în particular cazul când, conform stadiului tehnicii recunoscut în mod general, nu este posibil
ca să se asigure simultan confortul şi protecŃia împotriva unor pericole grave (de ex.
autosalvarea în cursul unei operaŃii de urgenŃă, protecŃie împotriva radiaŃiilor ionizante,
salvarea din mine ...).
Încercările de performanŃă practică care folosesc subiecŃi de încercare pot fi folosite pentru a
evalua acceptabilitatea echipamentelor individuale de protecŃie şi fezabilitatea
desfăşurării activităŃii urmărite.
1.1.2.2. Clase de protecŃie adecvate unor niveluri diferite de risc
Dacă diferite condiŃii de utilizare previzibile sunt de aşa natură încât pot fi deosebite
mai multe niveluri distincte ale aceluiaşi risc, la proiectarea echipamentelor
individuale de protecŃie trebuie avute în vedere clase de protecŃie adecvate.

Este mai uşor să se indice natura riscului decât să se cuantifice nivelul. De aceea este dificil
să se definească clasele de protecŃie adecvate nivelurilor de risc împotriva cărora se
intenŃionează să protejeze echipamentul individual de protecŃie. Iată de ce, în practică,
clasele de protecŃie sunt în general definite prin nivelul de performanŃă a unei sau mai multor
caracteristici. Aceste niveluri de performanŃă sunt determinate de metode de încercare
convenŃionale care simulează situaŃiile de risc pe cât posibil mai aproape de realitate.
Numărul de clase ar trebui menŃinut la un minim pentru a evita dificultăŃile şi erorile în
timpul
fazei de selecŃionare a echipamentului individuale de protecŃie adecvat de către utilizator
precum şi a procurării lui. În fapt, crearea a câtorva clase de protecŃie poate fi justificată de
existenŃa corespunzătoare a diferitelor domenii de utilizare atât în termenii de risc cât şi de
factorii ergonomici, care nu pot fi acoperiŃi de o singură clasă de echipamente individuale
de protecŃie.
Pe de altă parte, diferitele clase de protecŃie pot fi utile pentru a oferi, acolo unde este cazul,
posibilitatea de a folosi echipamente individuale de protecŃie mai confortabile în locul
echipamentelor individuale de protecŃie cu un grad ridicat de protecŃie inutil.
În fiecare caz, dacă sunt utilizate mai multe clase de protecŃie sau niveluri de performanŃă,
trebuie clar identificate nivelurile corespunzătoare de risc şi/sau domeniile de utilizare şi
trebuie indicate în fişa de informaŃii furnizată de producător.
Mai mult, când se definesc clasele de protecŃie (de exemplu în normele europene sau alte
specificaŃii), trebuie luată în consideraŃie incertitudinea de măsurare pentru a evita
dificultăŃile
de interpretare. Se recomandă ca abaterea (diferenŃa între nivelul cel mai scăzut şi valoarea
limită superioară) unei clase de protecŃie să fie net mai mare decât de 2 ori incertitudinea
estimată.
1.2. Inocuitatea echipamentelor individuale de protecŃie
1.2.1. AbsenŃa riscurilor şi a altor factori periculoşi "inerenŃi"
Echipamentele individuale de protecŃie trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să
se evite riscurile şi alŃi factori periculoşi în condiŃii de utilizare previzibile.
Chiar dacă în cursul proiectării echipamentelor individuale de protecŃie, posibilele cauze
de pericole sunt eliminate cât mai mult posibil, utilizarea echipamentelor individuale de
protecŃie generează uneori unele pericole pentru utilizator. Acesta este cazul, în special,
când selecŃionarea echipamentelor individuale de protecŃie nu este o alegere optimă sau 44
când un echipament individual de protecŃie este utilizat în mod greşit sau în situaŃii de
lucru instabile. De aceea, cerinŃele şi ghidurile pentru alegerea şi utilizarea corectă ar trebui
luate în consideraŃie cu multă atenŃie. Ar trebui luaŃi în consideraŃie factorii ergonomici,
fiziologici precum şi alŃi factori.
Aceste riscuri suplimentare nu sunt în legătură cu riscurile împotriva cărora se asigură
protecŃie.
Următoarele exemple ilustrează riscurile inerente care pot fi generate de echipamentele
individuale de protecŃie:
• EIP strânse pe corp care previn evaporarea transpiraŃiei şi pot cauza risc de
hipertermie, iritaŃii ale pielii, disconfort ... ;
• Buzunare ale îmbrăcămintei de protecŃie care permit prinderea produselor fierbinŃi
sau reci;
• EIP care conduc la dificultăŃi de identificare a semnalelor de avertizare optice sau
acustice;
• Constrângeri fizico-fiziologice cum ar fi creşterea vitezei metabolice sau oboseala.
1.2.1.1. Materiale constituente corespunzătoare
Materialele şi componentele de echipamente individuale de protecŃie, inclusiv
eventualele produse de descompunere, nu trebuie să aibă efecte adverse asupra
igienei sau sănătăŃii utilizatorului. Materialele constitutive ale echipamentelor
individuale de protecŃie şi eventualele produse de descompunere ale acestora, nu
trebuie să aibă efecte dăunătoare asupra igienei sau sănătăŃii utilizatorului.

Materialele constituente nu pot (în condiŃiile normale previzibile de utilizare) să elimine sau
să se degradeze până la a elimina substanŃe cunoscute în general ca fiind toxice,
cancerigene, mutagene, alergogene, teratogene sau în alt mod periculoase.
Următoarea listă este un exemplu de posibile documente pentru a demonstra conformitatea
cu această cerinŃă:
a) InformaŃiile furnizate de producător pot include o declaraŃie confirmând că produsul nu
conŃine vreo substanŃă la niveluri cunoscute sau bănuite că ar avea efecte adverse asupra
igienei sau sănătăŃii utilizatorului;
b) SpecificaŃiile de materiale;
c) Fişe cu date de securitate referitoare la materiale;
d) InformaŃii referitoare la compatibilitatea materialelor pentru utilizare cu alimentele, în
dispozitive medicale sau în alte utilizări relevante;
e) Rapoarte de încercare sau alte informaŃii referitoare la investigaŃii toxicologice,
alergogene, cancerigene, toxice pentru reproducŃie sau mutagene şi măsurări pe materiale;

f) InformaŃii referitoare la investigaŃii eco-toxicologice şi alte investigaŃii de mediu asupra

materialelor.
O atenŃie specială ar trebui acordată prezenŃei plastifianŃilor, componentelor nereactive,
metalelor grele, impurităŃilor şi identităŃii chimice a pigmenŃilor şi coloranŃilor.
45
Valorile limită de expunere la substanŃe periculoase, cum ar fi Cr(VI), Ni, azo-coloranŃi sunt
adesea stabilite prin reglementări naŃionale sau europene. În particular, poate fi necesar ca
producătorul să ia în consideraŃie:
• Directivele individuale privind protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor referitoare la
expunerea la agenŃi chimici şi biologici la locul de muncă în sensul articolului 16 din
directiva 89/391/CEE;
• Directiva Consiliului 92/32/CEE din 30 aprilie 1992 care amendează pentru a şaptea
oară directiva 67/548/CEE privind armonizarea legislaŃiei, reglementărilor şi
prevederilor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea
substanŃelor periculoase; anexa I a acestei directive este un index de 8000 substanŃe
periculoase pentru care clasificarea armonizată şi etichetarea au fost agreate la nivel
comunitar.. Sunt în mod curent considerate în această directivă cincisprezece clase
de pericol, cum ar fi: toxic, periculos, coroziv, iritant, sensibilizant, cancerigen,
mutagen, toxic pentru reproducere etc.
• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/27/CE din 30 iunie 1994
referitoare la restricŃionarea pe piaŃă şi în utilizare a anumitor substanŃe şi preparate
periculoase. Această directivă se aplică echipamentelor individuale de protecŃie şi
se referă la emisiile de nichel din acele părŃi ale echipamentelor individuale de
protecŃie care conŃin nichel, care vin în contact direct şi prelungit cu pielea (de ex.
rame metalice de ochelari).

1.2.1.2. Starea satisfăcătoare a suprafeŃei tuturor componentelor EIP care intră în

contact cu utilizatorul
Orice componentă a unui echipament individual de protecŃie care intră sau ar putea
intra în contact cu utilizatorul în momentul purtării unor astfel de echipamente trebuie
să fie lipsită de asperităŃi, colŃuri ascuŃite, proeminenŃe, care ar putea produce iritare
excesivă sau leziuni.

Evaluarea caracteristicilor de rugozitate, muchii ascuŃite etc. care ar putea cauza răniri poate
să se bazeze pe încercări obiective (de ex. vizuale sau tactile) şi/sau pe experienŃa practică.
Ca un exemplu, nu trebuie să fie nici un element de ataşare pentru accesoriile de pe cască
care trec prin calota căştii astfel încât să cauzeze un risc pentru utilizator.
Rănirile pot fi cauzate nu numai din caracteristicile echipamentelor individuale de
protecŃie, dar şi din activitatea utilizatorului.
1.2.1.3. Stânjenirea maximă admisibilă a utilizatorului
 Trebuie diminuată orice cauză a stânjenirii utilizatorului de către echipamentul
individual de protecŃie, în ceea ce priveşte mişcările care trebuie executate, poziŃiile
care trebuie adoptate şi percepŃiile senzoriale; de asemenea, echipamentul individual
de protecŃie nu trebuie să cauzeze mişcări care să pună în pericol utilizatorul sau alte
persoane.

Stânjenirea mişcărilor depinde în particular de greutatea şi proiectarea mărimilor trebuie să

ia în consideraŃie nu numai morfologia utilizatorului potenŃial, dar şi mişcările dinamice
cerute
de activitatea lor, posibilităŃile de ajustare şi caracteristicile materialelor constituente. De
exemplu, cu cât materialele constituente sunt mai groase sau mai rigide, cu atât vor
restricŃiona mai mult mişcările.
Impedimentele pentru percepŃia senzorială a utilizatorului potenŃial pot lua diferite forme. De
ex., protectorii auzului sunt destinaŃi să asigure o atenuare a zgomotului care ajunge la
urechea potenŃialului utilizator, dar această cerinŃă necesită de asemenea, să fie luată în
consideraŃie împreună cu necesitatea potenŃialului utilizator de a comunica cu alŃi operatori
şi/sau de a auzi semnalele de avertizare. 46
Alt exemplu, este îmbrăcămintea pentru pompieri care trebuie să asigure protecŃie împotriva
căldurii şi focului. ProtecŃia poate fi la un nivel mai jos pentru mici părŃi ale corpului pentru
ca
potenŃialul utilizator să devină mai repede conştient de pericol şi să se salveze mai repede.
În raport cu percepŃia senzorială, este necesar să se caute cel mai bun compromis între
securitate şi purtabilitate. De exemplu, o mănuşă necesită să păstreze dexteritatea şi
senzitivitatea tactilă a potenŃialului purtător şi în acelaşi timp să asigure protecŃie împotriva
riscurilor care pot fi mecanice, chimice şi/sau termice.
Pentru a evalua conformitatea echipamentelor individuale de protecŃie cu această
cerinŃă esenŃială de securitate şi sănătate, pot fi folosite metode de încercare obiective
pentru a măsura caracteristici fizice ale EIP care au un efect privind stânjenirea, cum
ar fi: mărimi, rigiditate, greutate, câmp vizual.... Când nu există nicio metodă obiectivă
pentru măsurarea nivelului de stânjenire a mişcărilor, pot fi realizate experimentări
subiective, constând în încercări practice pe un grup de persoane de încercare ce
efectuează sarcini care simulează posibilele condiŃii previzibile de utilizare.

1.3. Confort şi eficacitate

1.3.1. Adaptarea echipamentului individual de protecŃie la conformaŃia utilizatorului

Echipamentele individuale de protecŃie trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să
fie uşor de plasat în poziŃia corectă pe utilizator şi să se menŃină pe poziŃie, pe durata
de utilizare previzibilă, Ńinând seama de factorii de mediu, de mişcările care trebuie
executate şi de poziŃiile care trebuie adoptate. În acest scop trebuie să fie posibilă
optimizarea adaptării EIP la conformaŃia utilizatorului prin toate mijloacele
corespunzătoare, cum ar fi sistemele adecvate de reglare şi fixare sau asigurarea unei
game adecvate de talii şi mărimi.

EIP trebuie proiectat şi fabricat pentru a asigura cel mai înalt posibil confort pentru fiecare
purtător, adică pentru diferite tipuri de morfologii şi pentru ambele sexe.
Multe variabile sunt necesare pentru a descrie morfologia, adică pentru a defini formele
corpului uman. Mai mult, mărimile oamenilor şi compoziŃia etnică a populaŃiei europene
pare
să evolueze (rapid) în ultimul timp. Acest lucru ar trebui luat în consideraŃie cu atenŃie, prin
referinŃe la bazele de date actualizate, atunci când se proiectează EIP. Atunci când este
posibil, este util să se folosească sisteme de ajustare pentru adaptarea EIP pe fiecare
utilizator, pentru a evita produsele la comandă, care nu sunt viabile economic.
Poate fi necesar ca EIP să fie echipate cu elemente capabile să asigure menŃinerea sa pe
poziŃie, Ńinând cont de toŃi factorii previzibili posibili, cum ar fi forŃele care afectează
stabilitatea EIP, mişcările de efectuat şi poziŃiile de adoptat în cursul sarcinilor, etc.
De exemplu:
• Căştile de protecŃie trebuie să fie stabile pe capul purtătorului: o distribuŃie echilibrată
a greutăŃii, o localizare corespunzătoare a centrului de gravitaŃie şi o bandă de fixare
pe ceafă, sunt câteva modalităŃi de a realiza acest lucru. Când este necesar, şi
acceptabil din punct de vedere al securităŃii, casca ar putea de asemenea, să fie
echipată cu o jugulară.
• Vestele de salvare trebuie să rămână pe poziŃie când utilizatorul cade în apă.
Echipamentul individual de protecŃie trebuie proiectat şi fabricat astfel încât să faciliteze
poziŃionarea corectă pe utilizator. Acest lucru ar putea fi evaluat prin încercări subiective, de
ex. luând în consideraŃie opinia purtătorilor care execută o sarcină convenŃională. În anumite
cazuri, această facilitare a poziŃionării poate fi evaluată prin măsurarea unor proprietăŃi
tehnice specifice riscului de prevenit, de exemplu gradul de strângere a piesei faciale a
aparatelor de protecŃie respiratorie se încearcă pe subiecŃi care efectuează sarcini dinamice.
47
Experimentările cu subiecŃi de încercare sau măsurări în laborator ar putea fi de asemenea
folosite să se evalueze:
• Ajustabilitatea, stabilitatea ajustării;
• ConsecinŃele deplasării echipamentelor individuale de protecŃie şi deplasarea
maximă tolerabilă;
• ForŃele statice şi dinamice care ar putea fi exercitate asupra echipamentelor
individuale de protecŃie în cursul utilizării normale şi în circumstanŃele în care se
intenŃionează să se asigure protecŃie.
1.3.2. Masă redusă şi soliditatea construcŃiei
Echipamentul individual de protecŃie trebuie să fie cât mai uşoare posibil, fără a
aduce atingere solidităŃii şi eficienŃei echipamentului.
Pe lângă cerinŃele suplimentare specifice pe care trebuie să le satisfacă pentru a
asigura o protecŃie corespunzătoare împotriva riscurilor în cauză (a se vedea. 3),
echipamentele individuale de protecŃie trebuie să poată rezista efectelor factorilor de
mediu inerenŃi în condiŃiile de utilizare previzibile.

Producătorul ar trebui să proiecteze echipamente individuale de protecŃie astfel încât să

se realizeze cel mai bun compromis între masă şi eficienŃa protecŃiei. Echipamentele
individuale de protecŃie pot avea efecte adverse asupra corpului prin creşterea efortului
muscular sau a consumului de energie datorită creşterii sau modificării sarcinii dinamice.
Masa echipamentului individual de protecŃie (şi distribuŃia acesteia) trebuie considerată în
legătură cu partea sau părŃile specifice ale corpului care ar putea fi afectate. De exemplu,
mase suplimentare pe cap produc forŃe la gât care trebuie să fie contracarate de muşchii
gâtului şi acest lucru ar putea avea o influenŃă negativă asupra sănătăŃii şi securităŃii
purtătorului. GreutăŃile mari pe corp sau pe părŃi ale corpului cresc consumul de energie, în
special în timpul mersului sau al alergării.
EficienŃa echipamentelor individuale de protecŃie poate fi afectată de orice număr de
factori de mediu. Aceşti factori pot scădea în timp eficienŃa protecŃiei. Producătorul ar trebui
să furnizeze suficiente informaŃii despre modul în care factorii de mediu afectează nivelul de
protecŃie astfel încât utilizatorul să poată evalua durata de viaŃă /de serviciu a
echipamentelor individuale de protecŃie. Producătorul trebuie să includă în instrucŃiunile
de utilizare condiŃiile previzibile de mediu şi de muncă pe care le-a luat în consideraŃie când
a proiectat un echipament individual de protecŃie pentru a permite selecŃionarea şi
utilizarea corectă într-o situaŃie dată.
De exemplu, trebuie verificat cu atenŃie comportamentul echipamentelor individuale de
protecŃie care integrează componente electronice într-un mediu afectat de câmpuri
electromagnetice EMC. Echipamentele individuale de protecŃie trebuie să rămână sigure
şi să nu conducă la situaŃii periculoase în caz de defectare sau deteriorare a circuitelor sau
de erori în circuitul logic.
1.3.3. Compatibilitatea diferitelor sortimente sau tipuri de echipamente individuale
de protecŃie destinate utilizării simultane
Dacă acelaşi producător comercializează mai multe modele de echipamente
individuale de protecŃie care fac parte din sortimente sau tipuri diferite, pentru a se
asigura protecŃia simultană a părŃilor adiacente ale corpului împotriva unor riscuri
combinate, acestea trebuie să fie compatibile. 48

Când diferite tipuri de echipamente individuale de protecŃie de la un producător sunt

destinate să fie purtate simultan, producătorul trebuie să se asigure că funcŃia de securitate
şi confortul fiecărui echipament individual de protecŃie nu sunt compromise de purtarea altui
echipament individual de protecŃie. De exemplu, un antifon extern sau o vizieră sunt
considerate compatibile cu o cască de protecŃie, atunci când caracteristicile de protecŃie şi
confortul protectorului auzului şi al ecranului facial nu sunt împiedicate de purtarea simultană
a acestor echipamente individuale de protecŃie.
În toate cazurile, producătorul va trebui de asemenea, să atragă atenŃia potenŃialilor
utilizatori asupra limitelor de utilizare sau posibilelor incompatibilităŃi.
A se vedea de asemenea 2.14.

1.4. InformaŃii furnizate de producător

Pe lângă denumirea şi adresa producătorului şi/sau ale reprezentantului său
autorizat stabilit în Comunitate, fişa de instrucŃiuni care trebuie elaborată de
producător şi furnizată la introducerea pe piaŃă a echipamentelor individuale de
protecŃie trebuie să cuprindă toate informaŃiile relevante.
InformaŃiile furnizate de producător constituie un element fundamental pentru a judeca
conformitatea echipamentelor individuale de protecŃie. Sunt considerate o parte integrală
a echipamentelor individuale de protecŃie la care se referă şi trebuie verificate, în ceea
ce priveşte conŃinutul şi comprehensibilitatea, de organismul notificat când aplică
examinarea EC de tip. Organismul notificat trebuie să verifice că echipamentul poate fi
utilizat în deplină securitate pentru scopul prevăzut. Pentru a face aceasta, organismul
notificat trebuie să verifice că declaraŃiile producătorului în ceea ce priveşte domeniul şi
limitele de protecŃie ale produsului sunt corespunzătoare, Ńinând cont de specificaŃiile
tehnice
folosite şi cu cerinŃele esenŃiale de securitate relevante.
Documentul trebuie stabilit în raport cu această cerinŃele esenŃiale de securitate şi sănătate,
dar de asemenea, unde este relevant, cu alte cerinŃe aplicabile, cum ar fi:
1.3.3. Compatibilitatea diferitelor sortimente sau tipuri de EIP destinate utilizării simultane
2.4 EIP care pot fi afectate de un proces de “îmbătrânire “
2.8. EIP utilizate în situaŃii foarte periculoase
2.12 EIP care poartă unul sau mai multe marcaje de identificare sau de recunoaştere
direct sau indirect legate de sănătate şi securitate
3.1.2.2. Prevenirea căderilor de la înălŃime
3.5 ProtecŃie împotriva efectelor dăunătoare ale zgomotului
3.6.2 EIP complete, gata de utilizare
3.7.2 ProtecŃie împotriva căldurii şi/sau focului
3.8 ProtecŃie împotriva şocurilor electrice
3.9.1 RadiaŃii neionizante
3.9.2.2 ProtecŃie limitată împotriva iradierii din exterior
3.10 ProtecŃie împotriva substanŃelor periculoase şi agenŃilor infecŃioşi
3.10.1 ProtecŃie respiratorie
3.10.2 ProtecŃie împotriva contactului ocular şi cutanat
Producătorul are obligaŃia să livreze informaŃiile sub formă de fişă scrisă pentru utilizatori cu
fiecare unitate de echipament individual de protecŃie introdusă pe piaŃă. 49
Pentru anumite tipuri de echipamente individuale de protecŃie, cum ar fi antifoanele interne
sau anumite mănuşi de protecŃie care sunt uneori vândute în cutii mari distribuitoare,
instrucŃiunile de utilizare pot să însoŃească aceste cutii sau să fie livrate cu fiecare unitate.
1.4( a) depozitarea, utilizarea, curăŃarea, întreŃinerea, service-ul şi dezinfectarea.
Produsele de curăŃare, întreŃinere sau dezinfectare recomandate de producător nu
trebuie să aibă niciun efect dăunător asupra echipamentelor individuale de protecŃie sau
asupra utilizatorilor, dacă sunt aplicate în conformitate cu instrucŃiunile relevante;

InstrucŃiunile de depozitare trebuie să specifice condiŃiile, de exemplu: a se depozita numai

în ambalajul original, într-o atmosferă uscată, la o temperatură de maxim 60
0
C, departe de
lumină, etc.
InstrucŃiunile de utilizare trebuie să furnizeze informaŃiile necesare pentru echiparea sau
dezechiparea echipamentului individual de protecŃie, precum şi cum să se facă ajustările
necesare pe morfologia purtătorului.
Producătorul nu se poate abate de la obligaŃiile de a defini curăŃarea, întreŃinerea şi (dacă
este aplicabil) procesul de dezinfecŃie, deoarece acestea sunt necesare pentru a asigura
igiena potenŃialului utilizator al echipamentului individual de protecŃie.
InstrucŃiunile de curăŃare, întreŃinere şi dezinfecŃie trebuie nu numai să specifice produsele
(sau cel puŃin criteriile necesare pentru a le selecta) ci, dacă este relevant, şi procedurile
aplicabile. Aceste proceduri trebuie să specifice operaŃiile preliminare, cum ar fi
dezasamblarea anumitor componente senzitive şi operarea efectivă, incluzând concentraŃiile
produselor de curăŃare, temperatura, etc.). Procedurile trebuie de asemenea să menŃioneze
operaŃiile necesare de aplicat după curăŃare sau întreŃinere, pentru a se asigura că
echipamentul individual de protecŃie îşi menŃine nivelul optim de eficacitate. De exemplu,
procedurile de curăŃare includ condiŃiile de uscare pentru echipamentul individual de
protecŃie destinat pentru protecŃie împotriva căldurii şi focului sau precauŃiile de luat în
raport
cu riscul electric, dacă echipamentul individual de protecŃie are componente electrice sau
electronice.
CondiŃiile de dezinfectare depind de tipul de echipamente individuale de protecŃie şi modul în
care Ńinut/purtat de utilizator. Ele pot fi mai puŃin stringente dacă nu există contact direct al
echipamentului individual de protecŃie cu pielea purtătorului, de exemplu centuri complexe
ale unor sisteme de oprire a căderii. Pe de altă parte, ele ar trebuie să fie foarte exacte, dacă
există contact direct şi prelungit cu pielea, de exemplu în cazul aparatelor de protecŃie
respiratorie sau al mănuşilor de protecŃie.
InstrucŃiunile de întreŃinere trebuie să specifice care sunt operaŃiile pe care purtătorul le
poate efectua el însuşi şi cum să facă acest lucru (în particular indicând informaŃii precise
privind piesele de schimb), precum şi când se impune intervenŃia producătorului sau a unei
persoane specializate.
Orice produs specificat de producător pentru curăŃarea, întreŃinerea sau dezinfectarea
echipamentului individual de protecŃie nu trebuie să fie periculos pentru echipamentul
individual de protecŃie sau pentru utilizatorul său. De exemplu, produsele care sunt
recomandate trebuie testate privind reacŃiile cancerigene sau alergice şi nici nu trebuie să
distrugă integritatea materialelor folosite pentru echipamente individual de protecŃie. Efectele
periculoase asupra unui potenŃial utilizator pot fi verificate folosind fişele cu date de
securitate ale produselor, iar efectele asupra integrităŃii echipamentului individual de
protecŃie pot fi verificate aplicând procedurile de curăŃare înaintea efectuării încercărilor de
determinare a performanŃelor unui echipament individual de protecŃie. 50
1.4 ( b) performanŃele înregistrate în cursul încercărilor tehnice de verificare a
nivelurilor sau claselor de protecŃie asigurate de echipamentul individual de protecŃie în
cauză;
InformaŃiile trebuie să menŃioneze nivelurile sau clasele de protecŃie, determinate de
producător conform standardelor europene armonizate sau altor specificaŃii relevante şi nu
trebuie să dubleze conŃinutul raportului de încercare.
1.4 ( c) accesoriile adecvate ale echipamentului individual de protecŃie şi
caracteristicile pieselor de schimb corespunzătoare;

Producătorul trebuie să indice în instrucŃiuni care sunt accesoriile şi piesele de schimb

compatibile cu echipamentul individual de protecŃie. Producătorul este responsabil pentru
proiectarea acestor accesorii şi pentru compatibilitatea lor cu echipamentul individual de
protecŃie. Ca o consecinŃă, el nu poate să-şi asume nicio responsabilitate dacă o persoană
utilizează alte accesorii decât cele pe care le-a avut el în vedere.
Caracteristicile pieselor de schimb menŃionate în această cerinŃă se referă la informaŃiile
necesare pentru înlocuirea lor şi pentru limitele de utilizare ale acestora.
1.4 ( d) clasele de protecŃie adecvate diferitelor niveluri de risc şi limitele de utilizare
corespunzătoare;

Pentru o clasă de protecŃie declarată de producător, instrucŃiunile trebuie să specifice nivelul

de risc acoperit şi limitele corespunzătoare de utilizare. Acestea sunt în general exprimate
prin:
- natura riscului acoperit;
- limitele parametrilor care definesc riscul (temperatură, presiune, nivel acustic, listă
de substanŃe chimice ...);
- limitarea duratei de expunere la risc.
Aceste niveluri de risc acoperite sunt uneori dificil de cunoscut de la început. În astfel de
cazuri, ele pot fi indicate prin referinŃe la condiŃiile de încercare în care s-a efectuat
examinarea tipului.
e) termenul limită de perimare sau perioada de ieşire din uz a echipamentelor
individuale de protecŃie ori a unora dintre componentele acestora;

Termenul limită de perimare este data de la care un echipament individual de protecŃie

devine nefolositor pentru domeniul de utilizare previzibil sau nu mai este potrivit pentru
scopul său datorită fie unor modificări în proprietăŃile de protecŃie, fie unor pierderi în
funcŃionalitate şi trebuie scos din uz sau reparat. Această dată limită de perimare sau
perioadă de scoatere din uz se referă fie la durata proprie de viaŃă sau la mărimea duratei de
viaŃă utile sau la timpul de utilizare sau la îmbătrânire sau la alte împrejurări care pot afecta
performanŃele unui echipament individual de protecŃie.
Producătorul trebuie să furnizeze toate informaŃiile necesare astfel încât utilizatorul să poată
determina un termen limită rezonabil de perimare. Totuşi, producătorul nu este obligat să
fixeze data fabricaŃiei pe produs sau în instrucŃiunile de utilizare.
Data fabricaŃiei poate fi exprimată prin informaŃii relevante despre cum să se identifice
„sfârşitul vieŃii”, o dată limită de utilizare sau o perioadă maximă de funcŃionare. 51
Durata de funcŃionare a echipamentului individual de protecŃie depinde de mulŃi factori cum
ar fi condiŃiile de depozitare, utilizare, curăŃare, revizie, întreŃinere asupra cărora
producătorul
nu are control. Producătorul trebuie să furnizeze orice informaŃie utilă astfel încât potenŃialul
utilizator să poată determina o limită de timp rezonabilă. Poate fi o problemă de evoluŃie a
caracteristicilor de utilizare - de exemplu, o creştere a rezistenŃei respiratorii care face
utilizarea dificilă sau a caracteristicilor de aspect / sau integritate (de exemplu, oculari
zgâriaŃi sau ciobiŃi). Ar putea de asemenea, să se refere la îmbătrânirea materialelor. De
exemplu, apariŃia crăpăturilor sau a decolorării suprafeŃei anumitor tipuri de căşti de
protecŃie
pot fi un semn obiectiv de îmbătrânire.
f) tipul de ambalaj potrivit pentru transport;
Această cerinŃă se referă la descrierea ambalajului care trebuie utilizat pentru transport, de
exemplu ambalaj original, etanş etc., pentru a menŃine caracteristicile de securitate şi
aptitudine de utilizare ale echipamentelor individual de protecŃie. Termenul „transport” este
referitor nu numai la transportul de la locul de fabricaŃie la alt loc, ci şi la protecŃia EIP când
nu este în utilizare sau când este mişcat.
g) semnificaŃia oricărui marcaj (a se vedea 2.12)

CerinŃa 2.12 se referă la marcările aplicate pe echipamentele individuale de protecŃie în

legătură directă sau indirectă cu sănătatea sau securitatea potenŃialului utilizator. Există alte
prevederi ale directivei care menŃionează aplicarea marcărilor cu semnificaŃii particulare, ca
de exemplu cerinŃa 2.4 (referitoare la echipamentele individuale de protecŃie supuse
îmbătrânirii), 3.5 (referitoare la protectorii auzului), 3.9 (referitoare la protectorii împotriva
radiaŃiilor ionizante), 3.10 (referitoare la aparate de protecŃie respiratorie).
În plus, faŃă de aceste marcări a căror aplicare este obligatorie, pot exista şi alte marcări sau
pictograme, de ex. aşa cum sunt definite în standarde, care furnizează informaŃii utile
asupra domeniului de utilizare al echipamentului individual de protecŃie şi nivelul său de
performanŃă. Acest lucru trebuie clar explicitat în instrucŃiunile de utilizare şi trebuie să nu
conducă la confuzii în raport cu cerinŃele obligatorii de marcare (marcajul CE).
1.4 ( h) dacă este cazul, referinŃele directivelor aplicate în conformitate cu art. 5 (6) (b)
;
Această cerinŃă se referă la un articol privind aplicarea directivelor pentru care este prevăzut
marcajul CE, referinŃele detailate de aici sunt numai ale aşa-numitelor directive din „Noua
Abordare” care au fost aplicate echipamentelor individuale de protecŃie.
In informaŃiile furnizate de producător trebuie specificate detalii în ceea ce priveşte directivele
pe care producătorul a decis să le aplice.
1.4 ( i) denumirea, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat care
intervine în faza de proiectare a echipamentelor individuale de protecŃie.

Stadiul proiectării include toate operaŃiile de proiectare şi fabricare a echipamentului

individual de protecŃie care a făcut obiectul examinării EC de tip. Această cerinŃă se referă
numai la echipamentele individuale de protecŃie de categoria II şi III. IntervenŃia unui
organism notificat în faza de proiectare a1 echipamentului individual de protecŃie (organismul
care a aplicat examinarea CE de tip) nu disculpă producătorul de responsabilităŃile sale, aşa
cum sunt definite în articolele directivei. 52
Aceste fişe de instrucŃiuni, care trebuie să fie redactate în mod clar şi inteligibil,
trebuie furnizate cel puŃin în limba(-ile) oficială(-e) a(ale) statului membru pentru care
este destinat echipamentul.
Aceste instrucŃiuni, care trebuie să fie precise şi uşor de înŃeles, trebuie furnizate cel puŃin în
limba/limbile statelor membre de destinaŃie.
Producătorul are responsabilitatea pentru stabilirea versiunii originale a instrucŃiunilor de
utilizare şi pentru versiunile validate în limbile statelor membre ale Uniunii Europene unde se
intenŃionează să se introducă pe piaŃă echipamente individuale de protecŃie. În timpul
examinării EC de tip, organismul notificat examinează în mod normal numai versiunea dintr-o
limbă. Producătorul are responsabilitatea pentru corectitudinea versiunilor în alte limbi.
Acest document trebuie să fie scris în limba/limbile statelor membre unde se intenŃionează
să se vândă produsul, traducerea este efectuată de producător şi/sau reprezentantul său
autorizat stabilit în Comunitate, sub responsabilitatea producătorului şi trebuie să includă
adresa sa.
InformaŃiile despre produs reprezintă elemente fundamentale ale oricărui produs şi din acest
motiv trebuie să fie clare, concise, uşor de înŃeles şi să furnizeze informaŃii pentru utilizatorul
final. Se recomandă să se Ńină cont de faptul că informaŃiile furnizate de producător pot fi
considerate ca eficiente când sunt percepute, înŃelese, reŃinute şi folosite corespunzător.
Deoarece informaŃiile furnizate de producător asigură bazele pe care consumatorii pot face o
selectare rezonabilă, reprezintă de asemenea un mijloc de creştere a stării de sănătate şi
securităŃii potenŃialului utilizator final. InformaŃiile de înaltă calitate minimizează riscul unei
selecŃionări incorecte şi/sau unei utilizări greşite. Cu cât este mai bună calitatea informaŃiei,
cu atât este mai uşoară selecŃionarea şi corecta utilizare a echipamentului individual de
protecŃie.
În plus, CEN a elaborat un ghid privind informaŃiile furnizate de producător care poate fi găsit
la:
http://www.cenorm.be/cenorm/workarea/sectorfora/personal+protective+equipment/index.as
p
2. CERINłE SUPLIMENTARE COMUNE MAI MULTOR SORTIMENTE SAU TIPURI DE
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECłIE

2.1. Echipamente individuale de protecŃie care încorporează sisteme de ajustare

Dacă echipamente individuale de protecŃie încorporează sisteme de ajustare,
acestea din urmă trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să nu se deregleze fără
cunoştinŃa utilizatorului, în condiŃii de utilizare previzibile.
Producătorul trebuie să asigure printr-o proiectare corespunzătoare că nicio modificare
neintenŃionată a ajustării nu poate influenŃa protecŃia asigurată de echipamente individuale
de protecŃie. De exemplu, ajustarea lungimii chingilor unei centuri complexe nu trebuie să se
modifice în timpul utilizării când variază tensiunea bridelor şi cataramelor.
In cazul unor unităŃi de ancorare, această condiŃie este îndeplinită dacă, de exemplu, sunt
inaccesibile în timp ce se efectuează sarcina de muncă sau, dacă ar fi accesibile, sistemul
trebuie să fie deblocat, de exemplu prin executarea simultană voluntară a două mişcări
distincte. 53
2.2. Echipamente individuale de protecŃie care "înfăşoară complet" părŃile corpului ce
trebuie protejate

În măsura posibilului, echipamentele individuale de protecŃie care "înfăşoară complet"

părŃile corpului care trebuie protejate trebuie să fie suficient de aerate pentru a limita
transpiraŃia rezultată din purtarea echipamentelor; în caz contrar, echipamentele
trebuie dotate, dacă este posibil, cu dispozitive care absorb transpiraŃia.
Principala metodă prin care corpul îşi păstrează o temperatură corespunzătoare este
evaporarea transpiraŃiei.
În mod evident, echipamentul individual de protecŃie are o influenŃă asupra condiŃiilor la
care
este expus purtătorul, afectând acest fenomen fiziologic.
Ca rezultat, echipamentul individual de protecŃie trebuie proiectat astfel încât să permită un
nivel suficient de ventilare conform sarcinilor şi condiŃiilor previzibile de utilizare sau
producătorul trebuie să folosească materiale permeabile la vapori /respirabile. Pentru a
creşte confortul, de exemplu când se cere protecŃie împotriva unui mediu toxic şi totuşi
echipamentul individual de protecŃie să fie impermeabil, în mod evident pot fi alese materiale
care absorb transpiraŃia.
Când această cerinŃă esenŃială de securitate şi sănătate trebuie aplicată, informaŃiile
furnizate de producător trebuie să specifice viteza de ventilare necesară dacă echipamentul
individual de protecŃie trebuie furnizat cu ventilare de aer. Trebuie de asemenea, furnizate
informaŃii utile referitoare la întreŃinere, specificând operaŃiile de curăŃare şi de uscare care
trebuie efectuate după utilizare.
InformaŃiile trebuie să fie suficiente pentru a face posibil ca angajatorul să determine durata
maximă de utilizare acceptabilă fiziologic, în conformitate cu directiva 89/656/CEE.
SoluŃiile specificate în textul directivei ar trebui privite ca un exemplu. Alte soluŃii pot
asigura
îndeplinirea cerinŃelor de a menŃine corpul într-un echilibru interior.

2.3. Echipamente individuale de protecŃie pentru faŃă, ochi şi căile respiratorii

Echipamente individuale de protecŃie pentru faŃă, ochi sau căile respiratorii trebuie
să restrângă câmpul vizual sau să stânjenească vederea utilizatorului cât mai puŃin.
Sistemele oculare ale acestor grupe de echipamente individuale de protecŃie trebuie
să aibă un grad de neutralitate optică compatibil cu natura activităŃilor, mai mult sau
mai puŃin minuŃioase şi/sau prelungite ale utilizatorului.
Dacă este necesar, acestea trebuie tratate sau dotate cu mijloace pentru prevenirea
aburirii.
Modelele de echipamente individuale de protecŃie destinate utilizatorilor care au
nevoie de o corecŃie oculară trebuie să fie compatibile cu purtarea ochelarilor de
vedere sau a lentilelor de contact.
Orice restricŃionare a câmpului vizual normal al potenŃialului utilizator trebuie minimizată
pentru a reduce pe cât posibil riscurile sau disconfortul asociate fie cu sarcinile posibile, fie
cu mediul.
Pentru a asigura confortul unui utilizator care nu necesită corectarea vederii, ocularii de
protecŃie nu trebuie să afecteze vederea. În alŃi termeni, să fie optic neutru având o putere de
refracŃie cât mai mică posibil. Ocularii de protecŃie cu putere refractivă foarte scăzută sunt
recomandaŃi pentru utilizare permanentă sau pentru activităŃi meticuloase, iar ceilalŃi pentru
utilizare intermitentă sau chiar pentru o foarte scurtă durată de utilizare. 54
Ocularii prevăzuŃi cu acoperire „anti-aburire” trebuie proiectaŃi astfel încât această
caracteristică să se menŃină, prevenind formarea aburirii în toate condiŃiile previzibile de
utilizare pentru care este destinat echipamentul individual de protecŃie. Dacă acesta este
cazul, informaŃiile trebuie indicate în instrucŃiunile de utilizare , precum şi cum să se cureŃe
ocularii anti-aburire pentru a evita degradarea acoperirii.
Dispozitivele integrate în echipamentul individual de protecŃie pentru a reduce aburirea
trebuie să fie astfel proiectate încât să prevină înceŃoşarea şi în acelaşi timp să nu scadă
nivelul de protecŃie al echipamentului individual de protecŃie (de ex. orificii de ventilare în
ochelari).
În ceea ce priveşte ventilarea cu aer integrată, fluxul de aer nu trebuie să poată crea efecte
adverse asupra sănătăŃii şi nici noxe (zgomot, curenŃi de aer care afectează confortul).
Dacă echipamentul individual de protecŃie este destinat să fie pus peste ochelarii corectori,
producătorul ar trebui să ia în consideraŃie dimensiunile normale ale ochelarilor pentru a-i
determina pe cei pentru echipamentul individual de protecŃie.
Producătorul va dori să fie în cunoştinŃă de cauză că, ori de câte ori este posibil, este
recomandabil să integreze corecŃia optică în ocularii echipamentul individual de protecŃie sau
să furnizeze o montură care să suporte ochelarii corectori.
2.4. Echipamentele individuale de protecŃie care pot fi afectate de un proces de
"îmbătrânire"
Dacă există informaŃii că performanŃele de proiectare ale echipamentelor individuale de
protecŃie noi pot fi afectate semnificativ de fenomenul de "îmbătrânire", pe fiecare exemplar
de EIP sau componentă interschimbabilă introdusă pe piaŃă, trebuie aplicat un marcaj
imposibil de şters, care să indice data fabricaŃiei şi/sau, dacă este posibil, termenul de
perimare, astfel încât să se evite interpretările eronate; aceste informaŃii trebuie marcate în
acelaşi mod şi pe ambalaj.
Dacă nu poate să ofere garanŃii cu privire la "durata de viaŃă" utilă a echipamentului
individual de protecŃie, producătorul trebuie să ofere în fişele de instrucŃiuni toate
informaŃiile
necesare pentru ca utilizatorul sau cumpărătorul să poată stabili o dată rezonabilă de ieşire
din uz, Ńinând seama de nivelul de calitate al modelului şi de condiŃiile efective de depozitare,
utilizare, curăŃare, service şi întreŃinere.
Dacă se constată că performanŃele echipamentului individual de protecŃie suferă un
proces de degradare rapidă şi semnificativă cauzat de "îmbătrânirea" rezultată din utilizarea
periodică a unui procedeu de curăŃare recomandat de producător, acesta din urmă trebuie să
aplice, dacă este posibil, pe fiecare exemplar de echipament individual de protecŃie introdus
pe piaŃă, un marcaj care să indice numărul maxim de operaŃiuni de curăŃare care pot fi
efectuate înainte ca echipamentul să fie supus verificării ori să fie scos din uz; în caz contrar,
producătorul trebuie să furnizeze aceste informaŃii în fişa de instrucŃiuni.
Factorii de îmbătrânire care influenŃează performanŃele echipamentului individual de
protecŃie care necesită să fie luate în consideraŃie sunt efectele timpului, mediului şi utilizării.
Producătorul va defini în dosarul tehnic de execuŃie condiŃiile ambientale, precum şi
condiŃiile
previzibile de utilizare luate în consideraŃie când se evaluează efectele îmbătrânirii asupra
echipamentului individual de protecŃie. Se înŃelege că data de expirare a echipamentului
individual de protecŃie corespunde cu descreşterea, prin efectele îmbătrânirii, a
performanŃelor de protecŃie până la nivelul la care nu mai este adecvat împotriva riscurilor. 55
Producătorul trebuie să se asigure că depozitarea nu va modifica semnificativ caracteristicile
echipamentelor individuale de protecŃie.
Durata de viaŃă a echipamentelor individuale de protecŃie, care corespunde datei de
expirare, este influenŃată de condiŃiile de utilizare ale echipamentelor individuale de
protecŃie
sau a componentelor interschimbabile. Durata de viaŃă poate fi exprimată în termeni de timp
sau în număr de expuneri. Se înŃelege că producătorul nu poate avea control asupra acestor
condiŃii. De aceea, producătorul va asista utilizatorul în determinarea momentului în care
trebuie scos din uz un echipament individual de protecŃie cu informaŃii privind condiŃiile de
utilizare previzibile precum şi orice alŃi factori care influenŃează durata de viaŃă (depozitare,
curăŃare, întreŃinere, etc.; a se vedea de asemenea paragraful 1.4)
În cazul în care procesele de curăŃare prescrise conduc la o deteriorare rapidă şi importantă
a performanŃelor echipamentelor individuale de protecŃie, trebuie indicat numărul maxim de
cicluri de curăŃare care poate fi aplicat fără reparaŃie capitală sau scoatere din uz.
De exemplu:
• Anumite articole de îmbrăcăminte au o finisare care va rezista numai câteva cicluri,
dar pot fi retratate conform instrucŃiunilor producătorului – în acest caz numărul
maxim indicat înseamnă numărul de cicluri de curăŃare între restaurarea finisării sau
cantitatea maximă de retratamente.
• Anumite materiale utilizate la îmbrăcămintea de protecŃie sau la mănuşi nu rezistă la
curăŃare. În acest caz, trebuie aplicat pe echipamentul individual de protecŃie o
indicaŃie că produsul este destinat numai pentru o utilizare.

2.5. Echipamente individuale de protecŃie care pot fi "agăŃate" în timpul utilizării

În cazul în care condiŃiile de utilizare previzibile includ, în special, riscul ca

echipamentele individuale de protecŃie să fie prinse şi antrenate de un obiect mobil,
ceea ce poate da naştere unui pericol pentru utilizator, EIP trebuie să posede o
rezistenŃă adecvată, a cărei valoare să fie sub pragul dincolo de care o componentă se
poate rupe, şi se elimină pericolul.
Proiectarea echipamentului individual de protecŃie trebuie să fie astfel încât să nu existe
niciun risc de a fi agăŃat. Dacă rămâne un risc rezidual de a fi agăŃat, produsul trebuie astfel
proiectat încât acel component să aibă o rezistenŃă la sfâşiere potrivită pentru a evita
accidentările /rănirile datorate prinderii echipamentului individual de protecŃie. Această limită
depinde de caracteristicile componentelor echipamentelor individuale de protecŃie şi ale
asamblării lor. Trebuie proiectat luând în consideraŃie caracteristicile părŃilor corpului care
pot
fi rănite şi severitatea posibilei afectări a sănătăŃii. De exemplu, jugularele căştilor pentru
copii mici trebuie să fie cu auto-desprindere pentru a preveni ştrangularea atunci când casca
este agăŃată în cursul jocului.
Riscul poate fi evitat prin cerinŃe de proiectare, de exemplu, pentru îmbrăcăminte astfel încât
să existe o posibilitate scăzută de a fi prinsă de obiecte în mişcare.
În anumite cazuri este dificil să se confirme această cerinŃă. În acele cazuri, informaŃiile
furnizate de producător trebuie să conŃină clar un avertisment referitor la utilizarea acestor
echipamente individuale de protecŃie în situaŃiile în care există riscul.
2.6. Echipamente individuale de protecŃie pentru utilizare în atmosfere explozive
Echipamentele individuale de protecŃie destinate utilizării în atmosfere explozive
trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să nu poată fi sursa unui arc sau a unei
scântei de natură electrică, electrostatică ori rezultate dintr-un şoc, care ar putea 56
aprinde un amestec explozibil.
Echipamente individuale de protecŃie destinate a fi utilizate în medii explozive trebuie:
• Să aibă proprietăŃi antistatice care să rămână efective pe întreaga perioadă de
serviciu când sunt folosite şi întreŃinute corect conform instrucŃiunilor producătorului;
• Să fie executate din materiale care nu sunt cunoscute a forma scântei, de exemplu,
prin impact;
• Să se evite strict componentele de echipamente individuale de protecŃie care ar
putea crea scântei prin şocuri sau prin frecare iniŃiate de echipamentul individual de
protecŃie destinat a fi utilizat în atmosferă explozivă;
• Să nu includă componente neprotejate electric sau părŃi care nu sunt (când este
relevant) conform directivei 94/9/CE din 23 martie 1994 referitoare la armonizarea
legislaŃiei statelor membre privind echipamentele şi sistemele protectoare destinate a
fi utilizate în atmosfere potenŃial explozive;
• Să conŃină un avertisment adecvat în instrucŃiunile pentru utilizatori;
• Să ia în consideraŃie alŃi factori relevanŃi pentru utilizarea previzibilă.
2.7. Echipamentele individuale de protecŃie destinate intervenŃiilor rapide sau care
trebuie să fie echipate şi/sau dezechipate rapid
Aceste grupe de echipamente individuale de protecŃie trebuie proiectate şi fabricate
astfel încât să minimizeze timpul necesar pentru fixarea şi/sau înlăturarea lor. Orice
sistem încorporat care permite menŃinerea pe poziŃie corespunzătoare pe utilizator
sau dezechiparea acestuia trebuie să poată fi manevrat uşor şi rapid.
UşurinŃa de echipare şi dezechipare a echipamentului individual de protecŃie destinat pentru
utilizare în condiŃii de urgenŃă trebuie să fie cât mai bună posibil, luând în consideraŃie
situaŃiile de urgenŃă posibile şi durata sarcinii. Verificarea timpului impus poate fi făcută
utilizând subiecŃi de încercare în condiŃii simulate realist.
În anumite cazuri este important să fii capabil să scoŃi echipamentul individual de protecŃie
cât mai rapid pentru a evita sau limita afecŃiuni severe, de exemplu când particule fierbinŃi
sau reci sau lichide intră accidental în echipamentul individual de protecŃie.
InstrucŃiunile de utilizare trebuie să conŃină informaŃii privind echiparea şi dezechiparea
rapide ale EIP şi sfaturi pentru instruirea corectă a utilizatorului.
2.8. Echipamente individuale de protecŃie utilizate în situaŃii foarte periculoase

Fişa de instrucŃiuni furnizată de producător împreună cu echipamente individuale

de protecŃie utilizate în situaŃii foarte periculoase, menŃionate la art. 8 (4) din hotărâre,
trebuie să includă, în special, date destinate utilizării exclusive de către persoane
competente instruite, care sunt calificate pentru a le interpreta şi a asigura aplicarea
lor de către utilizator.
Ele trebuie să descrie procedura care urmează să fie adoptată pentru a verifica
dacă echipamentele individuale de protecŃie sunt corect ajustate şi apte să
funcŃioneze, atunci când sunt purtate de utilizator.
Dacă echipamentele individuale de protecŃie încorporează o alarmă care este
activată în absenŃa nivelului de protecŃie asigurat în mod normal, acestea trebuie
proiectate şi adaptate astfel încât alarma să fie percepută de utilizator în condiŃii de
utilizare pentru care se comercializează echipamentele.
Echipamentele individuale de protecŃie destinate pentru acest tip de sarcini sunt de categoria
a III-a. 57
Atunci când producătorul consideră că echipamentul individual de protecŃie poate fi utilizat
numai de persoane antrenate, este necesar să fie furnizate mai multe informaŃii, cum ar fi:
• Detaliile instruirii „formatorilor” ca şi ale potenŃialilor utilizatori;
• Corecta echipare şi ajustare a echipamentului individual de protecŃie pentru a
maximiza eficacitatea sa;
• Procedura corectă pentru a verifica aptitudinea de funcŃionare a echipamentului
individual de protecŃie (conŃinut şi periodicitate a controalelor).
Dispozitivele de avertizare integrate în echipamentele individuale de protecŃie trebuie să fie
proiectate astfel încât să rămână eficace (de exemplu vizibile şi/sau audibile) în condiŃiile
previzibile de utilizare şi indiferent de variaŃiile previzibile ale mediului (de exemplu căldură,
foc, umezeală, radiaŃie electromagnetică, şocuri etc.). Aceste dispozitive de alarmă pot
necesita să se ia în consideraŃie, şi alŃi factori relevanŃi cum sunt:
• zgomotul din mediu;
• purtarea protectorilor împotriva zgomotului (a se vedea cerinŃa 3.5);
• iluminarea ambientală;
• utilizarea filtrelor optice colorate împotriva radiaŃiilor.
Când, chiar cu un dispozitiv de avertizare, producătorul consideră că nivelul cerut de
protecŃie nu poate fi atins, el va trebui să includă în instrucŃiunile pentru utilizare un
avertisment corespunzător, de exemplu adăugând informaŃii referitoare la mediul în care ar
trebui folosit echipamentul individual de protecŃie.
2.9. Echipamentele individuale de protecŃie ce încorporează componente care pot fi
reglate sau înlăturate de către utilizator
Toate componentele echipamentelor individuale de protecŃie, care pot fi reglate sau
înlăturate de către utilizator în scopul înlocuirii, trebuie proiectate şi fabricate astfel
încât să faciliteze reglarea, montarea şi demontarea fără unelte.

InstrucŃiunile furnizate de producător trebuie să specifice ajustarea şi înlocuirea care pot fi

efectuate chiar de către utilizator fără unelte (de exemplu schimbarea filtrelor cu filet
standard pentru aparate de protecŃie respiratorie) şi acelea care trebuie să fie efectuate de
persoane competente instruite (de exemplu întreŃinerea opritoarelor de cădere retractabile).
În primul caz trebuie incluse în instrucŃiunile de utilizare procedurile de urmat pentru a le
efectua în condiŃii de securitate şi uşor, fără unelte.
Ajustarea care poate fi efectuată fără unelte, trebuie limitată la suprafeŃe sigure, de exemplu:
nu trebuie să fie posibil să se închidă complet debitul de aer cu supapa de debit continuu a
compresorului de aer al aparatelor respiratorii.
2.10. Echipamentele individuale de protecŃie care pot fi racordate la un alt dispozitiv
extern, complementar
Dacă echipamentele individuale de protecŃie încorporează un sistem care permite
conectarea la un alt dispozitiv complementar, mecanismul de racordare trebuie să fie
proiectat şi fabricat astfel încât să poată fi montat numai pe echipamentul
corespunzător.

Pe cât este posibil, proiectarea echipamentelor individuale de protecŃie trebuie să prevină

conectările greşite. InformaŃiile furnizate de producător trebuie să descrie cum se asigură
conectarea sigură şi, unde este cazul, să se dea avertismentele adecvate pentru a se
asigura de acest lucru. 58
Dacă un echipament individual de protecŃie este proiectat astfel încât la acesta să poată fi
conectate mai multe dispozitive, de exemplu pentru a-l adapta la diferite condiŃii de utilizare,
informaŃiile furnizate de producător trebuie să conŃină o listă exhaustivă a acestor dispozitive
precum şi recomandări privind modul de utilizare.
De exemplu, dacă echipamentul individual de protecŃie trebuie racordat la o sursă de
amestec gazos respirabil, racordul trebuie astfel conceput încât să fie imposibil de conectat
la o sursă de gaz nerespirabil, cum ar fi de ex. circuitul de azot.
2.11. Echipamente individuale de protecŃie care încorporează un sistem de circulaŃie
de fluide

Dacă echipamentele individuale de protecŃie încorporează un sistem de circulaŃie de

fluide, acesta din urmă trebuie ales sau proiectat şi încorporat astfel încât să asigure o
realimentare corespunzătoare cu fluid, în vecinătatea întregii părŃi a corpului ce
trebuie protejată, indiferent de gesturile, poziŃiile sau mişcările utilizatorului în condiŃii
previzibile de utilizare.
Cea mai frecventă utilizare a acestor sisteme este în medii fierbinŃi sau reci sau în situaŃii în
care utilizatorul trebuie să fie complet izolat de atmosfera poluată şi este necesar să se
menŃină temperatura corpului în interiorul unor limite acceptabile.
Furtunurile folosite ar trebui să aibă o rezistenŃă mecanică destul de înaltă împotriva strivirii
sub presiune mecanică. EficienŃa sistemului de circulaŃie ar trebui proiectată în conformitate
cu condiŃiile de mediu şi viteza metabolică a utilizatorului pentru a asigura confortul termic al
utilizatorului sau a preveni stresul termic excesiv.
2.12. Echipamente individuale de protecŃie care poartă unul sau mai multe marcaje
de identificare sau de recunoaştere direct sau indirect legate de sănătate şi securitate

Este de preferat ca marcajele de identificare sau de recunoaştere direct sau indirect

legate de sănătate şi securitate, aplicate pe aceste tipuri sau grupe de echipamente
individuale de protecŃie, să fie sub forma unor pictograme sau ideograme armonizate
şi să rămână perfect lizibile pe "durata de viaŃă" previzibilă a echipamentelor
individuale de protecŃie.
Aceste marcaje trebuie să fie complete, precise şi inteligibile, astfel încât să
împiedice orice interpretări eronate; în particular, dacă astfel de marcaje încorporează
cuvinte sau fraze, acestea din urmă trebuie să apară în limba română şi, după caz, în
limba oficială /limbile oficiale ale statului/statelor în care este utilizat echipamentul.
Dacă echipamentele individuale de protecŃie sau componentele echipamentelor
individuale de protecŃie sunt prea mici pentru a permite aplicarea tuturor sau a unora
dintre marcajele necesare, pe ambalaj şi în fişa de instrucŃiuni a producătorului
trebuie menŃionate informaŃiile relevante.

Aceste marcări nu pot crea confuzie în raport cu riscurile acoperite sau cu categoria de
echipamente individuale de protecŃie. InformaŃiile furnizate de producător trebuie să specifice
semnificaŃia corectă a oricărei pictograme (a se vedea cerinŃa 1.4). Ele trebuie astfel
proiectate încât să rămână lizibile pe toată durata de viaŃă a produsului, aceasta însemnând
de exemplu că marcajul aplicat pe echipamentul individual de protecŃie nu trebuie să fie uşor
de îndepărtat şi/sau deteriorat, cum ar fi prin zgâriere, curăŃare sau expunere la soare.
Aceste marcaje pot fi considerate ca eficiente numai când sunt complete, precise şi uşor de
înŃeles, în alŃi termeni când sunt corect percepute, înŃelese, reŃinute de potenŃialul
utilizator 59
final. Pentru utilizarea pictogramelor sau ideogramelor producătorul se poate referi în special
la ISO 7000 „Simboluri grafice pentru utilizare pe echipamente – Index şi sinopsis”.
2.13. Echipamentele individuale de protecŃie sub formă de îmbrăcăminte cu
proprietăŃi de semnalizare vizuală a prezenŃei utilizatorului
Echipamentele individuale de protecŃie sub formă de îmbrăcăminte destinată unor
condiŃii previzibile de utilizare în care prezenŃa utilizatorului trebuie să fie semnalizată
în mod vizibil şi individual trebuie să fie dotate cu unul sau mai multe dispozitive ori
mijloace judicios poziŃionate, pentru emiterea unor radiaŃii vizibile directe sau
reflectate de o intensitate luminoasă şi cu proprietăŃi fotometrice şi colorimetrice
corespunzătoare.
IntenŃia acestei cerinŃe este de a face vizibil potenŃialul utilizator în special când se mişcă în
zone unde circulă vehicule cu motor sau alte maşini mobile, în special când iluminarea este
slabă. Respectarea acestei cerinŃe permite o mai bună identificare a utilizatorilor acestor
echipamente individuale de protecŃie de către conductori, dar nu protejează aceşti utilizatori
de echipamente individuale de protecŃie împotriva riscurilor de coliziune. Forma semnalizării
directe sau a materialelor reflectante aplicate pe echipamentele individuale de protecŃie
trebuie să facă posibil pentru conductori /şoferi să recunoască că există un pieton şi nu un
obstacol fix.
Dispozitivele de semnalizare de pe materiale trebuie să fie poziŃionate pe îmbrăcăminte
astfel încât în condiŃiile previzibile de utilizare pentru care este destinat echipamentul
individual de protecŃie suprafeŃele de semnalizare să nu fie obstrucŃionate.
2.14. Echipamente individuale de protecŃie "multirisc"
Toate echipamentele individuale de protecŃie destinate protecŃiei utilizatorului
împotriva mai multor riscuri potenŃiale simultane trebuie proiectate şi fabricate astfel
încât să satisfacă, în special, cerinŃele esenŃiale specifice fiecăruia dintre aceste
riscuri (a se vedea 3).
Piesa facială a unui aparat de protecŃie respiratorie protejează simultan împotriva inhalării
contaminanŃilor periculoşi şi protejează ochii şi faŃa împotriva împroşcării cu substanŃe
chimice. În plus, nu trebuie să limiteze mai mult decât este necesar câmpul vizual sau
calitatea optică a ocularilor care trebuie să fie proiectaŃi astfel încât să nu distorsioneze
vederea.
Anumite tipuri de îmbrăcăminte de protecŃie protejează simultan împotriva mai multor riscuri.
De exemplu, îmbrăcămintea de protecŃie pentru sudori care lucrează în mediu exterior cu
trafic pe întuneric şi frig trebuie să asigure protecŃie împotriva scânteilor de la sudare, să fie
vizibilă şi să asigure protecŃie împotriva factorilor de mediu periculoşi etc.
3. CERINłE SUPLIMENTARE SPECIFICE ANUMITOR RISCURI

3.1. ProtecŃie împotriva şocurilor mecanice

3.1.1. Şocuri cauzate de căderea sau proiectarea obiectelor şi coliziunea părŃilor
corpului cu un obstacol
Echipamentele individuale de protecŃie adecvate pentru acest tip de risc trebuie să
aibă o capacitate suficientă de amortizare a şocurilor pentru a preveni leziunile
rezultate în special din zdrobirea sau penetrarea părŃii protejate, cel puŃin până la un 60
nivel al energiei de impact dincolo de care masa sau dimensiunile excesive ale
dispozitivului de absorbŃie ar împiedica utilizarea efectivă a echipamentelor
individuale de protecŃie pe perioada de purtare previzibilă.
Criterii de toleranŃă la impact au fost dezvoltate pentru diferite părŃi ale corpului ce derivă în
mod normal de la o combinaŃie a accidentelor şi datelor clinice.
InfluenŃa impactului nu este numai în legătură cu nivelul de energie ci şi cu alŃi parametri
cum
ar fi direcŃia de impact. În stadiul de proiectare trebuie să se aplice principiul găsirii nivelului
optim de protecŃie.
3.1.2.1. Prevenirea căderilor datorate alunecării
Tălpile exterioare ale încălŃămintei destinate prevenirii alunecărilor trebuie
proiectate, fabricate sau echipate cu dispozitive suplimentare, astfel încât să asigure o
aderenŃă satisfăcătoare, prin angrenare şi frecare, Ńinând seama de natura ori de
starea solului.
Există câŃiva factori care afectează riscul de alunecare. Unul dintre cei mai importanŃi factori
de influenŃă este coeficientul de frecare al tălpii exterioare a încălŃămintei. Frecarea tălpii de
suprafeŃele de mers trebuie să fie într-un domeniu potrivit de valori ale coeficientului de
frecare. Trebuie să se ia în consideraŃie proprietăŃile suprafeŃelor pe care se merge
corespunzând condiŃiilor previzibile de utilizare pentru care este destinat echipamentul
individual de protecŃie. Talpa exterioară executată din anumite materiale poate, de
asemenea, să varieze în funcŃie de temperatură sau pe parcursul duratei de viaŃă, de modul
de folosire de către purtător precum şi de rezistenŃa sa la sfâşiere. Pentru anumite situaŃii de
utilizare este foarte dificil să se proiecteze încălŃăminte care să aibă bune proprietăŃi de
rezistenŃă la frecare.
Pentru încălŃămintea destinată a fi utilizată permanent pe suprafeŃe de gheaŃă foarte
alunecoase, producătorul poate echipa încălŃămintea cu crampoane/cuie sau să integreze
alte elemente similare suplimentare. Producătorul poate, de asemenea, să proiecteze
echipamentele individuale de protecŃie speciale înlocuibile care trebuie să se poată ataşa
uşor, ferm şi sigur la încălŃăminte.
3.1.2.2. Prevenirea căderilor de la înălŃime

Echipamentele individuale de protecŃie proiectate pentru prevenirea căderilor de la

înălŃime sau a efectelor acestora trebuie să încorporeze un sistem de prindere pe corp
şi un sistem de legătură care să poată fi conectate la un punct de ancorare sigur.
Acesta trebuie proiectat astfel încât, în condiŃii de utilizare previzibile, distanŃa de
cădere în gol, pe verticală, a utilizatorului să fie minimizată pentru a se preveni
coliziunea cu obstacole şi fără ca forŃa de frânare să atingă valoarea de prag dincolo
de care ar putea să apară leziuni corporale ori sfâşierea sau ruperea oricărei
componente a echipamentului individual de protecŃie care ar putea cauza căderea
utilizatorului.
De asemenea, trebuie să se asigure, după frânare, menŃinerea utilizatorului într-o
poziŃie corectă care să-i permită să aştepte ajutoare, dacă este cazul.
Fişa de instrucŃiuni furnizată de producător trebuie să precizeze, în special, toate
informaŃiile relevante cu privire la:
- caracteristicile cerute pentru un punct de ancorare sigur şi "spaŃiul liber" minim
necesar dedesubtul utilizatorului;
- modul adecvat de echipare cu sistemul de prindere pe corp şi de conectare a
sistemului de legătură la punctul de ancorare sigur. 61
Echipamentele individuale de protecŃie pentru prevenirea căderilor de la înălŃime trebuie
astfel proiectate încât:
• să se prevină ca utilizatorul să ajungă în vreo zonă periculoasă în care există riscul
de cădere liberă (echipament de restricŃionare);
• sau în cazul în care căderea liberă nu poate fi prevenită, echipamentul individual de
protecŃie să prevină coliziunea cu obstacole sau cu solul şi să minimizeze riscul de
rănire prin disiparea energiei cinetice la un nivel care nu este periculos pentru
utilizator, de exemplu prin direcŃionarea forŃelor spre părŃile mai puternice ale
corpului sau prin utilizarea dispozitivelor de absorbŃie a energiei.
Producătorul trebuie să indice o listă a componentelor care pot fi utilizate împreună într-un
sistem de oprire a căderii şi cum să se asambleze corect.
Toate componentele unui sistem de oprire a căderii şi ansamblurile trebuie să fie conform
directivei. Producătorul are responsabilitatea de a indica componentele care pot fi utilizate
împreună în sistem şi cum să se asambleze corespunzător.
Proiectarea trebuie să fie făcută astfel încât în caz de accident victima să poată aştepta
salvarea într-o poziŃie bună fără efecte excesiv de periculoase.
3.1.3. VibraŃii mecanice

Echipamente individuale de protecŃie proiectate pentru a preveni efectele vibraŃiilor

mecanice trebuie să poată asigura atenuarea corespunzătoare a componentelor
vibratorii periculoase pentru partea corpului care este expusă riscului.
Valoarea efectivă a acceleraŃiilor transmise utilizatorului de aceste vibraŃii nu
trebuie să depăşească în niciun caz valorile limită recomandate în funcŃie de durata de
expunere zilnică maximă previzibilă a părŃii corpului care este expusă riscului.

Directiva referitoare la expunerea lucrătorilor, 2002/44/CE, conŃine prevederi privind evitarea

sau reducerea riscurilor care pot rezulta din vibraŃii. Echipamentul individual de protecŃie
poate fi o parte a programului de prevenire. Echipamentele individuale de protecŃie împotriva
vibraŃiilor poate fi dificil de utilizat şi de aceea, directiva recomandă alte mijloace de
prevenire. O recomandare a directivei este de a furniza îmbrăcăminte corespunzătoare
pentru a minimiza efectul vibraŃiilor mecanice asupra acelor lucrători care lucrează în condiŃii
de frig şi umiditate.
EficienŃa echipamentelor individuale de protecŃie împotriva vibraŃiilor trebuie să fie evaluată
prin referinŃă la acŃiunea de expunere şi valorile limită indicate în această directivă.
3.2. ProtecŃie împotriva comprimării statice a părŃii corpului

Echipamentele individuale de protecŃie proiectate pentru protecŃia părŃii corpului

împotriva solicitărilor de comprimare (statică) trebuie să aibă capacitate satisfăcătoare
de a atenua efectele acestora, pentru a preveni leziunile grave sau afecŃiunile cronice.

3.3. ProtecŃie împotriva agresiunilor fizice (julire, înŃepare, tăieturi,

muşcături/smulgeri)
Materialele constitutive şi alte componente ale echipamentelor individuale de
protecŃie proiectate pentru protejarea întregului corp sau numai a unei părŃi a corpului
împotriva leziunilor superficiale cauzate de maşini, cum ar fi julirea, înŃeparea,
tăieturile ori smulgerile/muşcăturile , trebuie să fie alese sau proiectate şi încorporate 62
astfel încât să asigure că aceste grupe de echipamente individuale de protecŃie au o
rezistenŃă suficientă la abraziune, perforare şi la tăiere prin tranşare (a se vedea de
asemenea 3.1), în condiŃii de utilizare previzibile.

Prin „maşini” ar trebui să se considere „acŃiune mecanică”. De aceea, această cerinŃă este
aplicabilă tuturor leziunilor, independent de originea lor.
Această cerinŃă este referitoare la riscurile reale care corespund condiŃiilor previzibile de
utilizare pentru care este destinat echipamentul individual de protecŃie şi la securitatea fizică
a utilizatorului şi nu la calitatea produsului.
RezistenŃa la abraziune, perforare şi tăiere reprezintă proprietăŃi importante ale multor
echipamente individuale de protecŃie ca o consecinŃă a faptului că aceste riscuri sunt
prezente în cele mai multe sarcini. În cele mai multe cazuri ele sunt determinate de :
- abraziune: contact cu suprafeŃe abrazive sau produse abrazive, sablare;
- perforare: contact cu obiecte cu vârf ascuŃit;
- tăiere: contact cu margini tăioase, nefinisate sau zimŃate.
3.4. Prevenirea înecării (veste de salvare, brasarde gonflabile şi costume de salvare)

Echipamentele individuale de protecŃie proiectate pentru prevenirea înecării trebuie

să permită revenirea la suprafaŃă cât mai repede posibil, fără a pune în pericol
sănătatea utilizatorului, care poate fi epuizat fizic sau inconştient după căderea într-un
mediu lichid, şi menŃinerea acestuia în stare de plutire într-o poziŃie care să-i permită
să respire în timp ce aşteaptă ajutor.
Echipamentele individuale de protecŃie pot prezenta o flotabilitate intrinsecă totală
sau parŃială ori obŃinută prin gonflare, fie prin intermediul unui gaz eliberat automat
sau manual, fie oral.
În condiŃii de utilizare previzibile:
a) fără a aduce atingere unei funcŃionări satisfăcătoare, echipamentele individuale
de protecŃie trebuie să poată rezista efectelor impactului cu mediul lichid şi ale
factorilor de mediu inerenŃi acestuia;
b) Echipamentele individuale de protecŃie gonflabile trebuie să poată fi umflate rapid
şi complet.
În cazul în care condiŃiile de utilizare speciale previzibile impun acest lucru, anumite
tipuri de echipamente individuale de protecŃie trebuie să satisfacă, de asemenea, una
sau mai multe dintre următoarele cerinŃe suplimentare:
 a) să includă toate dispozitivele de gonflare menŃionate în al doilea paragraf şi/sau
un dispozitiv de semnalizare luminoasă ori sonoră;
b) să includă un dispozitiv de prindere şi de ancorare a corpului, care să permită
ridicarea rapidă a utilizatorului din mediul lichid;
c) să fie adecvate pentru utilizarea prelungită pe durata activităŃii care expune
utilizatorul, eventual îmbrăcat, riscului căderii în mediul lichid sau care necesită
scufundarea acestuia în mediul lichid.
Echipamentul individual de protecŃie care îndeplineşte această cerinŃă protejează utilizatorul
împotriva riscului de înecare. În general, se consideră că „mediu lichid” se referă la apă.
Colacele şi vestele de salvare care nu se poartă permanent de persoane la bordul
aeronavelor şi navelor nu se supun directivei privind echipamentele individuale de protecŃie
(a se vedea Anexa I), ci altor directive specifice (de exemplu directiva de echipament marin
96/98/CE). 63
Se recomandă să se observe că acest tip de echipament individual de protecŃie trebuie să
protejeze împotriva înecului chiar şi atunci când utilizatorul este inconştient. Din acest motiv,
timpul de umflare al dispozitivelor gonflabile trebuie să fie cât mai scurt posibil pentru a fi
capabil să salveze (în special) o persoană cu leziuni sau inconştientă.
Dispozitivele de semnalizare luminoase sau sonore la care se face referinŃă trebuie să poată
fi sesizate /percepute de un salvator în toate condiŃiile previzibile de utilizare pentru care este
destinat echipamentul individual de protecŃie. În mod evident, materialele reflectante trebuie
să fie efective când sunt umede.
Pentru utilizare/imersie prelungită, aceste echipamente individuale de protecŃie trebuie să ia
în consideraŃie cerinŃele ergonomice de a fi confortabil şi utilizabil în timpul activităŃilor în
care
poate exista riscul de cădere în apă.
3.4.1. Echipament individual ajutător pentru plutire

Îmbrăcămintea care va asigura un grad eficient de flotabilitate, în funcŃie de

utilizarea previzibilă, care poate fi purtată în condiŃii de securitate şi care asigură o
susŃinere pozitivă în apă.
În condiŃii previzibile de utilizare, aceste echipamente individuale de protecŃie nu
trebuie să limiteze libertatea de mişcare a utilizatorului, ci să-i permită acestuia, în
special, să înoate sau să acŃioneze pentru a scăpa de pericol ori pentru a salva alte
persoane.
Au fost multe discuŃii în ultimii ani privind linia de demarcaŃie dintre diferitele tipuri de
echipamente individuale ajutătoare pentru plutire. În general, punctul de vedere comun este
următorul:
• Inelele pentru braŃe sunt echipamente individuale de protecŃie de categoria a II-a care
furnizează ajutor la plutire;
• Scaunele plutitoare sunt acoperite de directiva GPSD (directiva privind securitatea
generală a produselor);
• Colacii de salvare gonflabili sunt jucării în termenii directivei Jucării când trebuie să
fie utilizaŃi în ape limitate de către copii cu vârsta mai mică de 14 ani - În alte cazuri,
sunt acoperite de GPSD.
Echipamentele individuale ajutătoare pentru plutire permit unui utilizator inconştient să fie
ajutat să plutească, dar nu neapărat să fie Ńinut cu capul afară din apă, în timp ce
echipamentele individuale de protecŃie destinate pentru prevenirea înecului menŃin capul în
afara apei, dar pot oferi numai o mobilitate redusă.
3.5. ProtecŃie împotriva efectelor dăunătoare ale zgomotului
Echipamentele individuale de protecŃie proiectate pentru a preveni efectele
dăunătoare ale zgomotului trebuie să aibă capacitatea de a asigura atenuarea acestuia
în asemenea măsură încât nivelurile sonore echivalente percepute de utilizator să nu
depăşească în nicio împrejurare valorile limită zilnice prevăzute în directiva Consiliului
86/188/CEE din 12 mai 1996 privind protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la zgomot la locul de muncă.
Toate echipamentele individuale de protecŃie trebuie să poarte o etichetă care să
indice nivelul de atenuare acustică şi valoarea indicelui de confort asigurat de aceste
echipamente individuale de protecŃie; dacă acest lucru nu este posibil, eticheta
trebuie aplicată pe ambalaj. 64
Directiva 86/188/CEE a fost înlocuită de directiva 2003/10/CE privind cerinŃele minime de
securitate şi sănătate legate de expunerea lucrătorilor la riscuri care rezultă din agenŃi fizici
(zgomot). Statelor membre li se cere să transpună această nouă directivă în legislaŃia
naŃională înainte de 15 februarie 2006.
Atenuarea necesară prevăzută aici poate fi atinsă de protectori ai auzului pasivi (căşti
antifonice, antifoane interne sau o combinaŃie a celor două) sau ne-pasive (dependente de
nivel, cu reducere activă sau cu facilităŃi de comunicare).
Sistemele de comunicare introduse în anumiŃi protectori ai auzului trebuie proiectate astfel
încât să nu depăşească „doza” periculoasă de zgomot.
Abilitatea de a înŃelege vorbirea sau de a auzi semnale poate fi luată în consideraŃie la
proiectarea protectorilor auzului pentru anumite aplicaŃii.
Pentru anumiŃi utilizatori (cum ar fi muzicienii) este esenŃial să audă corect sunete de diferite
frecvenŃe şi de aceea protectorii auzului trebuie să aibă şi caracteristici de atenuare de-a
lungul întregului domeniu de frecvenŃe.
Pentru a garanta funcŃia de protecŃie a antifoanelor interne, utilizatorul va trebui să încerce
produsul în propria ureche înainte de a-l folosi.
Dacă antifoanele interne sunt făcute la comanda utilizatorului, încercările pe prototipuri şi
instrucŃiunile (pentru persoane competente) privind cum se mulează corect aceste antifoane
interne trebuie stabilite de producător şi evaluate de organismul notificat.
Ambalajul protectorilor auzului trebuie marcat cu nivelurile de atenuare a zgomotului care
ajută utilizatorul să selecŃioneze cel mai adecvat dispozitiv.
Indicele de confort include efectele aspectelor referitoare la confortul pentru utilizator. Aceste
aspecte pot include presiunea pe cap, greutate, tip de materiale şi aşa mai departe. În
instrucŃiunile pentru utilizatori, producătorul include informaŃii clare referitoare la cum se
folosesc corect protectorii auzului, astfel încât disconfortul să fie minim. Pentru moment nu
este posibil să se determine indicele de confort, dar la proiectare ar trebui luaŃi în
consideraŃie factorii menŃionaŃi mai sus.

3.6. ProtecŃie împotriva căldurii şi/sau focului

Echipamente individuale de protecŃie proiectate pentru a asigura protecŃia uneia sau

a tuturor părŃilor corpului împotriva efectelor căldurii şi/sau focului trebuie să posede
o capacitate de izolare termică şi o rezistenŃă mecanică corespunzătoare condiŃiilor de
utilizare previzibile.
În cele mai multe cazuri aceste tipuri de echipamente individuale de protecŃie constau în
câteva straturi de materiale de protecŃie, cu capacitate de izolaŃie termică care asigură
protecŃia necesară. EficienŃa protecŃiei va depinde nu numai de capacitatea de izolaŃie, ci şi
de acoperirea corespunzătoare a izolaŃiei echipamentului individual de protecŃie.
Mărimea şi modelul de echipament individuale de protecŃie trebuie să fie astfel realizat încât
căldura sau flacăra să nu poată fi periculoase pentru utilizator prin posibilele deschideri în
echipamentul individual de protecŃie şi ca protecŃia împotriva căldurii şi/sau focului să nu
scadă în cursul expunerii. De aceea, echipamentul individual de protecŃie trebuie să aibă
suficientă rezistenŃă mecanică de ex. împotriva abraziunii, tăierilor şi sfâşierii.
65
3.6.1. Materiale constitutive şi alte componente ale echipamentelor individuale de
protecŃie
Materialele constitutive şi alte componente corespunzătoare pentru protecŃia
împotriva căldurii radiante şi convective trebuie să aibă un coeficient adecvat de
transmisie a fluxului termic incident şi un grad de incombustibilitate suficient pentru a
se evita orice risc de aprindere spontană în condiŃii de utilizare previzibile.
Dacă partea exterioară a acestor materiale şi componente trebuie să aibă capacitate
de reflectare, gradul de reflexie trebuie să fie adecvat intensităŃii fluxului termic
datorat radiaŃiilor din domeniul infraroşu.
Materialele şi alte componente ale echipamentelor destinate utilizării de scurtă
durată în medii cu temperaturi înalte şi cele ale echipamentelor individuale de
protecŃie peste care pot fi împroşcate produse fierbinŃi, cum ar fi mari cantităŃi de
materiale topite, trebuie, de asemenea, să aibă o capacitate calorică suficientă pentru
a reŃine cea mai mare parte din căldura acumulată până în momentul în care
utilizatorul părăseşte zona periculoasă şi îşi scoate echipamentul individual de
protecŃie.
Materialele şi alte componente ale echipamentelor individuale de protecŃie care pot
fi împroşcate cu mari cantităŃi de produse fierbinŃi trebuie să aibă şi capacitatea de a
amortiza suficient şocurile mecanice, în conformitate cu pct. 3.1.
Materialele şi alte componente ale echipamentelor individuale de protecŃie care pot
intra accidental în contact cu o flacără şi cele utilizate la fabricarea echipamentelor de
stingere a incendiilor trebuie, de asemenea, să aibă un grad de non-inflamabilitate
corespunzător clasei de risc asociate condiŃiilor de utilizare previzibile. Ele nu trebuie
să se topească atunci când sunt expuse la flacără şi nici să contribuie la propagarea
acesteia.
Aceste cerinŃe se aplică materialelor constituente şi componentelor şi nu echipamentului
individual de protecŃie complet.
Producătorul trebuie să selecŃioneze materiale, componente sau combinaŃii ale acestora,
astfel încât, în condiŃiile previzibile de utilizare:
- fluxul de căldură transmis purtătorului să fie sub valoarea limitei de expunere
tolerabile;
- aprinderea şi/sau topirea lor să nu creeze un risc suplimentar de arsură pentru
purtătorul echipamentului individual de protecŃie.
În plus faŃă de proprietăŃile de izolaŃie, este importantă capacitatea de reflexie a materialelor
folosite, în sensul că ar trebui să fie cât mai înaltă posibil fără a conduce la creşterea altor
factori periculoşi, cum ar fi stresul de căldură care rezultă din impermeabilitatea materialelor
îmbrăcămintei.
Capacitatea termică a materialelor, combinaŃiilor de materiale sau componentelor de utilizat
în medii cu temperaturi înalte trebuie astfel proiectate încât utilizatorul echipamentului
individual de protecŃie să aibă, după expunere, destul timp pentru a părăsi zona periculoasă
şi să-şi scoată echipamentul individual de protecŃie înainte ca acumularea de căldură să-i
cauzeze vreo afecŃiune.
RezistenŃa termică a materialelor echipamentelor individuale de protecŃie şi a altor
componente trebuie, când este necesar, să fie adecvată pentru a fi în contact cu energie de
impact, natura şi temperatura împroşcărilor de produse fierbinŃi pentru a furniza suficientă
protecŃie utilizatorilor.
 66
3.6.2. Echipamente individuale de protecŃie complete, gata de utilizare

În condiŃiile de utilizare previzibile:

1. cantitatea de căldură transmisă de echipamentul individual de protecŃie
utilizatorului trebuie să fie suficient de scăzută, astfel încât căldura acumulată în
timpul purtării în partea corpului expusă la risc să nu atingă, în nicio împrejurare,
pragul de durere sau de afectare a stării de sănătate;
2. dacă este necesar, echipamentele individuale de protecŃie trebuie să împiedice
pătrunderea lichidelor sau vaporilor şi nu trebuie să producă arsuri rezultate din
contactul dintre stratul lor de acoperire protector şi utilizator.
Dacă echipamentele individuale de protecŃie încorporează dispozitive de răcire
pentru absorbŃia căldurii incidente prin evaporarea unor lichide sau prin sublimarea
unor solide, acestea trebuie proiectate astfel încât toate substanŃele volatile degajate
să fie evacuate în afara stratului de acoperire protector exterior şi nu către utilizator.
Dacă echipamentele individuale de protecŃie încorporează un aparat de protecŃie
respiratorie, acesta din urmă trebuie să-şi îndeplinească în mod corespunzător funcŃia
de protecŃie ce-i este atribuită, în condiŃii de utilizare previzibile.
Fişa de instrucŃiuni furnizată de producător, care însoŃeşte fiecare model de
echipament individuale de protecŃie destinat pentru o utilizare de scurtă durată în
medii cu temperaturi înalte, trebuie să furnizeze, în special, toate datele relevante
pentru determinarea expunerii maxime admisibile a utilizatorului la căldura transmisă
de echipament atunci când este utilizat în conformitate cu scopul propus.

Producătorul trebuie să proiecteze echipamentele individuale de protecŃie astfel încât în

condiŃiile previzibile de utilizare:
- acumularea de căldură de către echipamentele individuale de protecŃie în timpul
utilizării să nu cauzeze stres termic, durere sau efecte periculoase asupra
utilizatorului;
- să prevină orice penetrare a lichidelor sau vaporilor care ar putea cauza arsuri
(de ex. prin acoperirea corespunzătoare a părŃilor corpului de protejat);
- orice parte a corpului care poate fi încălzită până la temperaturi periculoase să nu
fie în contact direct cu utilizatorul.
Echipamentele individuale de protecŃie care incorporează dispozitive de răcire pentru
absorbŃia căldurii incidente trebuie, când este semnificativ, să fie astfel proiectate încât în
condiŃiile previzibile de utilizare, substanŃele volatile emise să fie eliminate departe de
utilizator pentru a nu cauza un efect periculos suplimentar.
Echipamentele individuale de protecŃie împotriva căldurii care incorporează un aparat
respiratoriu, trebuie astfel proiectate încât, în condiŃiile previzibile de utilizare, să
îndeplinească cerinŃele aplicabile aparatelor de protecŃie respiratorie, de exemplu debitul de
aer în costumele ventilate trebuie să fie suficient de mare încât să protejeze împotriva
căldurii excesive şi a inhalării contaminanŃilor.
În ceea ce priveşte echipamentele individuale de protecŃie pentru utilizare de scurtă
durată la temperaturi înalte, producătorul trebuie să furnizeze suficiente informaŃii, astfel
încât utilizatorul să poată determina pentru fiecare dintre acestea acŃiunile previzibile, timpul
de protecŃie efectiv maxim şi/sau timpul de utilizare acceptabil maxim din punct de vedere
fiziologic. 67
3.7. ProtecŃie împotriva frigului

Echipamentele individuale de protecŃie proiectate pentru a proteja o parte sau toate

părŃile corpului împotriva efectelor frigului trebuie să posede o capacitate de izolare
termică şi o rezistenŃă mecanică corespunzătoare condiŃiilor de utilizare previzibile
pentru care sunt comercializate.
Echipamentul individual de protecŃie împotriva frigului este proiectat conform riscurilor
previzibile şi de obicei constă în câteva straturi de material de protecŃie. EficienŃa protecŃiei
acestui tip de echipament individual de protecŃie depinde de capacitatea de izolaŃie,
precum şi de acoperirea corespunzătoare. Mărimea şi modelele de echipamente
individuale de protecŃie trebuie să fie astfel încât să nu pună în pericol direct utilizatorul
prin posibile deschideri în echipamentul individual de protecŃie.
Echipamentele individuale de protecŃie de acest tip trebuie să aibă de asemenea o
rezistenŃă mecanică adecvată împotriva abraziunii, tăierii şi sfâşierii.
3.7.1. Materiale constitutive şi alte componente ale echipamentelor individuale de
protecŃie

Materialele constitutive şi alte componente corespunzătoare pentru protecŃia

împotriva frigului trebuie să aibă un coeficient de transmisie a fluxului termic incident
suficient de scăzut, după cum impun condiŃiile de utilizare previzibile. Materialele şi
alte componente flexibile ale echipamentelor individuale de protecŃie destinate
utilizării în medii cu temperaturi scăzute trebuie să-şi păstreze gradul de flexibilitate
cerut de gesturile şi poziŃiile necesare.
Materialele şi alte componente ale echipamentelor individuale de protecŃie care pot
fi împroşcate cu mari cantităŃi de produse reci trebuie, de asemenea, să aibă o
capacitate suficientă de absorbŃie a şocurilor mecanice(a se vedea 3.1).
CerinŃa se aplică materialelor şi componentelor constituente şi nu echipamentului
individual de protecŃie complet.
Producătorul trebuie să selecŃioneze materialele, componentele sau o combinaŃie a
acestora astfel încât, în condiŃiile previzibile de utilizare:
- fluxul termic transmis prin echipamentul individual de protecŃie să fie cât mai
scăzut posibil;
- flexibilitatea să rămână acceptabilă pentru a asigura confortul, aptitudinea de
utilizare şi integritatea produselor.
RezistenŃa mecanică a materialelor componente trebuie, când este necesar, să fie
corespunzătoare faŃă de impact, natura şi temperatura împoşcărilor cu produse reci.
3.7.2. Echipamente individuale de protecŃie complete, gata de utilizare

În condiŃiile de utilizare previzibile:

1. fluxul transmis de echipamentul individuale de protecŃie utilizatorului trebuie să
fie suficient de scăzut, astfel încât frigul acumulat în timpul purtării în orice punct al
părŃii corpului care trebuie protejată, inclusiv vârfurile degetelor de la mâini sau de la
picioare, să nu atingă, în nicio împrejurare, pragul de durere sau de afectare a stării de
sănătate;
2. Echipamentele individuale de protecŃie trebuie să împiedice, cât mai bine posibil,
pătrunderea unor lichide precum apa de ploaie şi nu trebuie să producă leziuni 68
rezultate din contactul dintre stratul lor de acoperire protector împotriva frigului şi
utilizator.
Dacă echipamentul individual de protecŃie încorporează un aparat de protecŃie
respiratorie, acesta trebuie să-şi îndeplinească în mod corespunzător funcŃia de
protecŃie atribuită, în condiŃiile de utilizare previzibile.
Fişa de instrucŃiuni furnizată de producător, care însoŃeşte fiecare model de
echipamente individuale de protecŃie destinate utilizării de scurtă durată în medii cu
temperaturi scăzute, trebuie să furnizeze toate datele relevante pentru determinarea
expunerii maxime admisibile a utilizatorului la frigul transmis prin echipament.
Producătorul trebuie să proiecteze produsul astfel încât în condiŃiile previzibile de utilizare
pentru care este destinat:
- pierderea de căldură a corpului să nu cauzeze hipotermie, durere sau efecte
periculoase, în special la extremităŃi (de exemplu vârful degetelor de la mâini şi
picioare);
- să prevină penetrarea lichidelor, cum ar fi apa de ploaie, care ar putea să
cauzeze afecŃiuni (de exemplu prin acoperirea părŃilor corpului de protejat);
- orice parte a corpului care ar putea fi răcită la temperaturi periculoase nu trebuie
să fie în contact direct cu utilizatorul.
Echipamentele individuale de protecŃie împotriva frigului care incorporează un aparat
respiratoriu trebuie proiectat astfel încât, în condiŃiile previzibile de utilizare pentru care este
destinat echipamentelor individuale de protecŃie să îndeplinească cerinŃele pentru aparate de
protecŃie respiratorie, de exemplu temperatura fluxului de aer respirabil să fie acceptabilă.
În ceea ce priveşte echipamentele individuale de protecŃie pentru utilizare de scurtă durată în
medii reci, producătorul trebuie să asigure mai multe informaŃii, pentru ca utilizatorul să poată
determina pentru fiecare dintre acŃiunile sale previzibile, timpul de protecŃie efectiv maxim
şi/sau timpul de utilizare acceptabil maxim din punct de vedere fiziologic.
3.8. ProtecŃie împotriva şocurilor electrice

Echipamentele individuale de protecŃie proiectate pentru a proteja o parte sau toate

părŃile corpului împotriva efectelor curentului electric trebuie să aibă un grad de
izolaŃie electrică satisfăcător, adecvat valorilor tensiunilor la care utilizatorul poate fi
expus în cele mai nefavorabile condiŃii previzibile.
În acest scop materialele constitutive şi alte componente ale acestor grupe de
echipamente individuale de protecŃie trebuie alese sau proiectate şi încorporate astfel
încât să se asigure că valoarea măsurată a curentului de fugă prin stratul de acoperire
protector în condiŃii de încercare la tensiuni corelate cu cele care ar putea fi întâlnite
"in situ" este diminuată şi, în toate cazurile, este inferioară valorii convenŃionale
maxime admisibile care este corelată cu pragul de toleranŃă.
Tipurile de echipamente individuale de protecŃie destinate exclusiv lucrărilor sau
manevrelor în instalaŃii electrice care sunt sau pot fi sub tensiune trebuie să poarte, ca
şi ambalajul lor, marcaje care să indice, în special, clasa de protecŃie şi/sau tensiunea
de utilizare aferentă, numărul de serie şi data fabricaŃiei; trebuie prevăzut, de
asemenea, un spaŃiu, în afara stratului protector al acestor echipamente individuale de
protecŃie, pentru înscrierea ulterioară a datei introducerii în utilizare şi a datelor
corespunzând încercărilor sau inspecŃiilor periodice care urmează să fie efectuate.
Fişa de instrucŃiuni furnizată de producător trebuie să indice, în special, utilizarea
exclusivă căreia i-au fost destinate aceste tipuri de echipamente individuale de
protecŃie, precum şi natura şi frecvenŃa încercărilor dielectrice la care acestea trebuie
supuse pe "durata de viaŃă". 69
Pentru a identifica „cele mai defavorabile condiŃii previzibile”, producătorul va trebui să
considere:
- riscul de contact cu un conductor sub tensiune;
- potenŃialii parametri electrici periculoşi şi valorile limită de prag;
- umiditatea pielii;
- efectul, în cursul utilizării normale a EIP, de contact cu substanŃe chimice folosite,
cum ar fi solvenŃii, de degradare /îmbătrânire şi al factorilor de mediu climatici.
Marcarea echipamentului individual de protecŃie destinată utilizării profesionale pentru a
proteja împotriva riscurilor electrice trebuie să asigure trasabilitatea sa şi să furnizeze
informaŃii asupra domeniului de utilizare şi a verificărilor periodice necesare.
În plus faŃă de „riscul principal” electric, trebuie de asemenea luate în consideraŃie şi alte
riscuri referitoare la scurt-circuit (cum ar fi riscurile termice şi mecanice).
Producătorul trebuie să indice clar în instrucŃiunile de utilizare (printre alte informaŃii
necesare pentru a asigura utilizarea sigură), următoarele:
- tensiunea maximă pentru clasa considerată:
- depozitarea;
- controalele de efectuat (examinarea vizuală şi gonflarea mănuşilor) şi
periodicitatea lor (pentru orice clasă înainte de orice potenŃială utilizare);
- instrucŃiuni pentru întreŃinerea echipamentelor individuale de protecŃie.
În plus, trebuie indicate precauŃiile la utilizare, în special cu scopul de a menŃine
proprietăŃile
de izolaŃie electrică a echipamentelor individuale de protecŃie sau împotriva riscurilor de
deteriorare, de exemplu utilizarea peste mănuşile electroizolante a altor mănuşi pentru a
reduce riscul de înŃepare, tăiere, abraziune, atacurile chimice.

3.9. ProtecŃie împotriva radiaŃiilor

3.9.1. RadiaŃii neionizante

Echipamente individuale de protecŃie proiectate pentru a preveni afecŃiunile acute
sau cronice ale ochiului produse datorită unor surse de radiaŃii neionizante trebuie să
poată absorbi sau reflecta majoritatea energiei radiate cu lungimi de undă periculoase,
fără a afecta în mod nejustificat transmisia părŃii inofensive a spectrului vizibil,
perceperea contrastelor şi capacitatea de a distinge culori, atunci când condiŃiile de
utilizare previzibile impun acest lucru.
În acest scop ocularii de protecŃie trebuie proiectaŃi şi fabricaŃi astfel încât să
posede, pentru fiecare undă periculoasă, un astfel de factor spectral de transmisie
încât densitatea de iluminare energetică a radiaŃiei care poate atinge ochiul
utilizatorului prin filtru să fie diminuată şi, în niciun caz, să nu depăşească valoarea de
expunere maximă admisibilă.
Mai mult, ocularii nu trebuie să se deterioreze sau să îşi piardă proprietăŃile ca
rezultat al efectelor radiaŃiei emise în condiŃiile de utilizare previzibile şi toate
exemplarele comercializate trebuie să poarte numărul factorului de protecŃie
corespunzător curbei de distribuŃie spectrală a factorului lor de transmisie.
Ocularii adecvaŃi surselor de radiaŃii de acelaşi tip trebuie clasificaŃi în ordinea
crescătoare a factorilor de protecŃie, iar fişa de instrucŃiuni furnizată de producător
trebuie să indice, în special, curbele de transmisie care permit selectarea celor mai
adecvate EIP, Ńinând seama de factori inerenŃi ai condiŃiilor efective de utilizare, cum
ar fi: distanŃa până la sursă şi distribuŃia spectrală a energiei radiate la această
distanŃă.
Numărul relevant al factorului de protecŃie trebuie marcat de către producător pe 70
toate exemplarele de oculari/ filtre.
Această cerinŃă esenŃială de securitate şi sănătate se aplică numai protectorilor ochilor.
Când se proiectează echipamentele individuale de protecŃie pentru protecŃia ochilor
împotriva radiaŃiilor neionizante, producătorii trebuie în special să ia în consideraŃie:
- caracteristicile spectrale şi suplimentare ale sursei de radiaŃii;
- iluminarea mediului;
- distanŃa purtătorului faŃă de sursă(e);
- necesitatea de a permite recunoaşterea culorilor (de exemplu semnalele de
avertizare sau identificarea materialelor la temperaturi înalte);
- efectul îmbătrânirii şi al radiaŃiilor asupra eficienŃei EIP expus, de exemplu la
soare, radiaŃii UV, radiaŃii IR sau surse laser. Caracteristicile de transmisie ale
EIP trebuie să se menŃină la nivelul cerut în timpul întregii perioade de funcŃionare
a produsului;
- valorile limită de expunere actualizate.
Valorile limită de expunere a ochilor la radiaŃii neionizante sunt stabilite în publicaŃii
ştiinŃifice
şi reglementări naŃionale la care se poate referi producătorul. În special în:
• directiva 2004/40/CE a Parlamentului European şi Consiliului care stabileşte cerinŃele
minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri care
rezultă din expunere la câmpuri magnetice (de la 0 Hz la 300 GHz). Acoperă
domeniile de microunde şi unde de ultra-înaltă frecvenŃă (UHF), precum şi radiaŃiile
de foarte înaltă frecvenŃă (VHF)
• Ghidul Comisiei InternaŃionale asupra ProtecŃiei la RadiaŃii Neionizante (ICNIRP) care
publică în mod periodic şi actualizează valori de expunere limită şi valori limită de
expunere recomandate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri care rezultă din
expunerea la radiaŃii optice, este în prezent în pregătire.
Atunci când cerinŃa se referă la „surse de radiaŃie de acelaşi tip” este în legătură, de
exemplu, cu cele de aceeaşi natură (de exemplu radiaŃii infraroşii) sau cu acelaşi tip de
operare (de exemplu radiaŃii produse în instalaŃii de sudare cu gaz şi arc şi procesele
asociate).
Aceasta obligă producătorul să includă curbele de transmisie în instrucŃiunile de utilizare.
CunoştinŃele privind curba de transmisie sunt folositoare pentru utilizator numai când filtrele
optice respective nu pot fi caracterizate prin numărul de eşalon sau gradul de umbrire
standardizat.
În alte cazuri, furnizarea acestor curbe nu este de mare ajutor. Ele nu permit selecŃionarea
filtrelor adecvate fără un computer pentru calcule şi/sau cunoaşterea altor informaŃii
suplimentare cum ar fi iradierea spectrală sau luminanŃa spectrală a sursei radiante şi a
valorilor transmisiei spectrale a filtrelor. CondiŃionat de aceste precauŃii, curbele de
transmisie trebuie să fie disponibile utilizatorului la cerere. OpŃiunea preferată este ca
producătorul să indice numărul de eşalon sau gradul de umbrire standardizat.
Producătorul trebuie să furnizeze informaŃii asupra numerelor de eşalon sau gradelor de
umbrire ale echipamentelor individuale de protecŃie şi ale pieselor de schimb şi asupra
domeniului de utilizare corespunzător prin intermediul marcajelor informative de pe
echipamentele individuale de protecŃie şi a instrucŃiunilor de utilizare. Când
echipamentele individuale de protecŃie formează o singură unitate cu un filtru neînlocuibil 71
(de exemplu protectorii ochilor împotriva radiaŃiilor laser), marcajul/marcajele trebuie
amplasat/e pe ramă.

3.9.2. RadiaŃii ionizante

3.9.2.1. ProtecŃie împotriva contaminării radioactive externe

Materialele constitutive şi alte componente ale echipamentelor individuale de
protecŃie proiectate pentru protecŃia unei părŃi sau a tuturor părŃilor corpului împotriva
pulberilor, gazelor, lichidelor sau amestecurilor radioactive trebuie alese ori proiectate
şi încorporate astfel încât să asigure că aceste echipamente previn în mod eficient
pătrunderea contaminanŃilor în condiŃiile de utilizare previzibile.
În funcŃie de natura sau de starea de agregare a acestor contaminanŃi, etanşeitatea
necesară poate fi asigurată prin impermeabilitatea stratului de acoperire protector
şi/sau prin orice alte mijloace corespunzătoare, cum ar fi sistemele de ventilare şi de
presurizare proiectate să prevină retrodifuzia acestor contaminanŃi.
Orice măsuri de decontaminare la care sunt supuse echipamentele individuale de
protecŃie nu trebuie să aducă atingere posibilei reutilizări pe "durata de viaŃă"
previzibilă a acestor tipuri de echipamente.

InstrucŃiunile de utilizare trebuie în special să specifice procedurile de decontaminare pe care

le poate suporta echipamentul individual de protecŃie, fără o degradare semnificativă a
nivelului de protecŃie (numai în cazul EIP reutilizabile).
3.9.2.2. ProtecŃie limitată împotriva iradierii din exterior

Echipamentele individuale de protecŃie destinate asigurării unei protecŃii complete a

utilizatorului împotriva iradierii din exterior sau, în cazul în care acest lucru nu este
posibil, a unei atenuări corespunzătoare trebuie proiectate numai pentru a reacŃiona la
radiaŃiile slabe de electroni (de exemplu: beta) sau de fotoni (de exemplu: X, gama).
Materialele constitutive şi alte componente ale acestor tipuri de EIP trebuie alese
sau proiectate şi încorporate astfel încât să asigure gradul de protecŃie a utilizatorului
impus în condiŃiile de utilizare previzibile, fără ca acest lucru să conducă la creşterea
timpului de expunere, ca rezultat al împiedicării gesturilor, poziŃiei sau deplasării
utilizatorului (a se vedea 1.3.2).
Echipamentele individuale de protecŃie trebuie să poarte un marcaj care să indice
tipul şi grosimea materialelor constitutive adecvate în condiŃii de utilizare previzibile.
Echipamentele individuale de protecŃie în conformitate cu această cerinŃă constituie
ultimul ajutor în eventualitatea unei deteriorări a incintelor ce asigură protecŃie colectivă.
Grosimea echivalentă de plumb este indicată în funcŃie de această energie limită astfel încât
potenŃialul utilizator să nu se expună peste valorile limită de expunere legale.
Plumbul şi metalele grele sunt folosite pentru a atenua radiaŃiile X sau gama. În cazul
radiaŃiei beta, utilizarea acestui tip de protecŃie ar trebui evitată deoarece metalele grele vor
opri radiaŃia gama, dar în acelaşi timp vor genera o emisie secundară de radiaŃie X denumită
“Bremsstrahlung”. Nu există nicio protecŃie specifică împotriva radiaŃilor beta, alta decât
echipamentele executate din elastomeri şi polimeri care ajută la oprirea anumitor radiaŃii
(nivelul de protecŃie va depinde de material, grosime şi energia de radiaŃie emisă).
Nivelul de protecŃie oferit de un echipament individual de protecŃie este caracterizat prin
determinarea grosimii echivalente de plumb a unei folii de plumb care primeşte aceeaşi rată
de atenuare a radiaŃiei ionizante. 72
Dacă echipamentul individual de protecŃie conŃine mai multe componente, fiecare
componentă şi ansamblul lor trebuie să ofere nivelul cerut de protecŃie, oricare ar fi poziŃiile
adoptate de utilizator.
Grosimea considerată poate fi exprimată în termeni de grosime echivalentă de plumb.
Scopul ei este să furnizeze utilizatorului informaŃii utile privind atenuarea radiaŃiilor
ionizante
oferită de echipamentul individual de protecŃie.
Grosimea echivalentă de plumb trebuie să fie întotdeauna indicată împreună cu energia de
radiaŃie la care a fost verificată.

3.10. ProtecŃie împotriva substanŃelor periculoase şi agenŃilor infecŃioşi

3.10.1. ProtecŃie respiratorie
Echipamentele individuale de protecŃie destinate protecŃiei căilor respiratorii trebuie
să permită alimentarea utilizatorului cu aer respirabil atunci când acesta este expus
unei atmosfere poluate şi/sau unei atmosfere care are o concentraŃie de oxigen
inadecvată.
Aerul respirabil furnizat utilizatorului de echipamente individuale de protecŃie
trebuie obŃinut prin mijloace corespunzătoare, de exemplu, după filtrarea aerului
poluat prin dispozitivul ori mijlocul protector sau printr-un aport dintr-o sursă
nepoluată.
Materialele constitutive şi alte componente ale acestor grupe de echipamente
individuale de protecŃie trebuie astfel alese sau proiectate şi încorporate, încât să
asigure respiraŃia utilizatorului şi igiena respiratorie corespunzătoare pe durata
purtării, în condiŃiile de utilizare normale, care pot fi prevăzute.
Gradul de etanşeitate al piesei faciale, pierderea de presiune la inspiraŃie, precum
şi, în cazul aparatelor filtrante, capacitatea de purificare trebuie să fie astfel încât să
menŃină penetrarea contaminanŃilor dintr-o atmosferă poluată la un nivel suficient de
scăzut, încât să nu aducă atingere sănătăŃii sau igienei utilizatorului.
Echipamentele individuale de protecŃie trebuie să poarte un marcaj de identificare a
producătorului şi să furnizeze detalii cu privire la caracteristicile specifice ale acestui
tip de echipamente, care, împreună cu instrucŃiunile de utilizare, să permită unui
utilizator antrenat şi calificat să folosească corect echipamentul individual de
protecŃie.
Fişa de instrucŃiuni furnizată de producător trebuie, de asemenea, să indice, în cazul
aparatelor filtrante, termenul/data limită de depozitare a filtrelor în stare nouă, păstrate
în ambalajul original.
Se recomandă să se proiecteze echipamente individuale de protecŃie astfel încât expunerea
la contaminanŃi să fie net sub valoarea limită necesară. Aerul furnizat trebuie să fie la o
temperatură şi umiditate potrivite astfel încât confortul potenŃialului utilizator să nu fie afectat,
nu trebuie să cauzeze efecte periculoase sau să afecteze operarea aparatului.
ConcentraŃia minimă de oxigen din aerul inspirat trebuie să fie suficientă luând în
consideraŃie necesarul determinat de sarcina utilizatorului. Cantitatea de aer expirat şi
reinspirat trebuie să fie cât mai mică pentru a evita acumularea de dioxid de carbon din piesa
facială. Pentru perioade foarte scurte de utilizare, ca intr-un aparat de salvare, pot fi
acceptate concentraŃii mai mari de dioxid de carbon.
EficienŃa de filtrare a contaminanŃilor depinde de mărimea, distribuŃia şi natura aerosolilor
sau gazelor şi vaporilor, precum şi de caracteristicile elementului filtrant. Trebuie luate în
consideraŃie modificările eficienŃei de filtrare la proiectarea şi indicarea instrucŃiunilor
corespunzătoare. 73
Furnizarea de aer respirabil în aparatele respiratorii cu aer comprimat sau oxigen trebuie
asigurată printr-o proiectare corespunzătoare a rezistenŃei mecanice şi operaŃionale şi
proiectarea corespunzătoare a funcŃionării. Riscurile cauzate de combinaŃia greşită a
sistemului de furnizare a aerului al aparatelor respiratorii trebuie să fie eliminată cât mai mult
posibil prin proiectare. Dacă nu este posibil, trebuie indicate de producător informaŃii
corespunzătoare despre combinaŃia sigură.
Aparatele de protecŃie respiratorie nu pot conŃine sau elimina vreo substanŃă care este
cunoscută a fi periculoasă. Toate materialele utilizate ar trebui incluse într-o listă de
informaŃii pentru utilizator. Trebuie eliminată emisia de materiale filtrante periculoase din
filtru.
Proiectarea, ajustarea şi domeniul de mărimi şi suprapresiunea in interiorul piesei faciale
trebuie să prevină cât mai mult posibil pierderile prin garnitura de etanşeizare. Trebuie luat în
consideraŃie debitul maxim de aer respirabil necesar în condiŃiile previzibile de utilizare şi
aparatul trebuie proiectat astfel încât rezistenŃa respiratorie să nu fie prea mare.
Sarcina de lucru previzibilă poate, de asemenea, să cauzeze neetanşeităŃi prin piesa facială
datorită unei subpresiuni mai mari în piesa facială. Mai mult, efectul creşterii rezistenŃei
respiratorii a filtrelor împotriva particulelor în cursul utilizării normale a pieselor faciale
filtrante ar trebui, de asemenea, luată în consideraŃie cu atenŃie.
Mărimea penetrării între corpul măştii şi faŃa utilizatorului este proporŃională cu rădăcina
pătrată a rezistenŃei. De aceea, cu cât este mai mare rezistenŃa filtrului, cu atât este mai
mare penetrarea. Această necesitate trebuie clar exprimată în instrucŃiunile de utilizare care
însoŃesc filtrele şi piesele faciale.
Producătorului i se cere să marcheze toate aparatele de protecŃie respiratorie, componentele
lor şi piesele de schimb importante astfel încât să fie clar cărui aparat îi aparŃin. Aceste
marcaje trebuie, de asemenea, să fie descrise în instrucŃiunile de utilizare.
Toate filtrele trebuie marcate cu pictograme relevante iar informaŃiile privind data limită de
depozitare trebuie Ńinute sigilate în ambalajul original.
CerinŃa esenŃială 2.3 se aplică tuturor aparatelor de protecŃie respiratorie. Această cerinŃă
prevede utilizarea unor oculari sau produse anti-aburire atunci când este necesar. Acest
lucru este esenŃial pentru feŃele de mască destinate a fi utilizate în atmosfere foarte poluate
sau ceŃoase unde nu este posibil să se scoată aparatul pentru a fi curăŃat.
3.10.2. ProtecŃie împotriva contactului ocular şi cutanat
Echipamente individuale de protecŃie destinate prevenirii contactului suprafeŃei unei
părŃi sau a tuturor părŃilor corpului cu substanŃele periculoase şi cu agenŃii infecŃioşi
trebuie să poată preveni pătrunderea sau difuzia unor asemenea substanŃe prin stratul
protector, în condiŃiile de utilizare previzibile pentru care echipamentele individuale de
protecŃie sunt introduse pe piaŃă.
În acest scop materialele constitutive şi alte componente ale acestor grupe de
echipamente individuale de protecŃie trebuie alese sau proiectate şi încorporate astfel
încât să asigure, în cea mai mare măsură posibilă, o etanşeitate completă care să
permită, acolo unde este necesar, utilizarea zilnică prelungită sau, dacă acest lucru nu
este posibil, o etanşeitate limitată, care necesită restricŃionarea duratei de purtare.
Dacă, date fiind natura şi condiŃiile de utilizare previzibile, anumite substanŃe
periculoase sau anumiŃi agenŃi infecŃioşi au o capacitate înaltă de pătrundere care
limitează durata protecŃiei asigurate de echipamentul individual de protecŃie în cauză, 74
acestea trebuie supuse unor încercări standardizate în vederea clasificării pe baza
eficienŃei. Echipamentele individuale de protecŃie considerate ca fiind în conformitate
cu specificaŃiile de încercare trebuie să poarte un marcaj prin care să se indice în
special denumirile sau, în absenŃa acestora, codurile substanŃelor utilizate în încercări
şi perioada de protecŃie standard corespunzătoare. Fişa de instrucŃiuni furnizată de
producător trebuie, de asemenea, să conŃină, în special, o explicare a codurilor, dacă
este necesar, o descriere detaliată a încercărilor standardizate şi toate informaŃiile
corespunzătoare pentru determinarea perioadei maxime admisibile de purtare în
condiŃii de utilizare previzibile diferite.
PărŃile protective ale acestor echipamente individuale de protecŃie trebuie să prevină în mod
corespunzător contactul direct al substanŃelor periculoase (agenŃi chimici, biologici) cu pielea
sau ochii.
Echipamentele individuale de protecŃie care protejează împotriva substanŃelor periculoase
trebuie să aibă proprietăŃi de penetraŃie şi permeaŃie potrivite, Ńinând cont de risc şi de
sarcinile pentru care sunt proiectate. Aceste proprietăŃi trebuie îndeplinite cel puŃin pe
perioada de utilizare indicată în instrucŃiunile de utilizare. În practică, toate materialele au o
protecŃie limitată în timp şi astfel sunt necesare informaŃii şi avertismente relevante în
instrucŃiunile de utilizare.
Nu este posibil să se încerce eficienŃa protecŃiei împotriva tuturor substanŃelor (sau
amestecurilor de substanŃe) din toate condiŃiile de mediu. De aceea, încercările cu substanŃe
chimice reprezentative vor da o indicaŃie utilizatorului. In instrucŃiunile de utilizare aceste
substanŃe de încercare trebuie clar menŃionate, astfel încât utilizatorul final să poată
selecŃiona echipamentul individual de protecŃie potrivit pentru sarcina sa. SemnificaŃia
acestor rezultate (de exemplu timpul de străpungere) trebuie explicată, pentru a fi clară
pentru utilizatorul echipamentului individual de protecŃie. Pe această bază utilizatorul va fi
capabil să evalueze protecŃia şi timpul de protecŃie în situaŃia sa de lucru.
3.11. Dispozitive de securitate pentru echipamente de scufundare
1. Aparat respirator
Aparatul respirator trebuie să permită alimentarea utilizatorului cu un amestec
gazos respirabil, în condiŃiile de utilizare previzibile şi Ńinând seama în special de
adâncimea maximă de scufundare.
2. Acolo unde condiŃiile de utilizare previzibile impun acest lucru, echipamentul
trebuie să cuprindă:
a) un costum care protejează utilizatorul împotriva presiunii care rezultă din
adâncimea de scufundare, în conformitate cu pct. 3.2, şi/sau împotriva frigului (a se
vedea 3.7);
b) un dispozitiv de alarmă proiectat pentru a avertiza prompt utilizatorul cu privire la
o iminentă cădere a alimentării cu amestecul gazos respirabil(a se vedea 2.8);
c) un costum de salvare care îi permite utilizatorului să revină la suprafaŃă (a se
vedea 3.4.1).
Termenul „echipament de scufundare” este restrâns şi anume, echipament utilizat în
scufundări în mediu apos (de exmplu apă).
Sistemul respirator este supus efectului presiunii. Aparatele respiratorii trebuie de aceea să
fie prevăzute cu un sistem automat care acŃionează reglarea sistemului de alimentare cu
amestec gazos respirabil.
Fie că este într-un mediu subacvatic sau într-un mediu presurizat uscat, utilizatorul este
întotdeauna expus la presiune. Numai un tip de costume pentru scufundări protejează
utilizatorul împotriva presiunii. Un Costum de Scufundare Atmosferic sau ADS este un 75
dispozitiv submersibil pentru o persoană de mărime mică, articulată, de formă antropomorfă
care seamănă unui costum din armură, cu puncte de presiune realizate pentru a permite
articularea. CombinaŃia flexibilă folosită în practică nu poate asigura o protecŃie împotriva
presiunii în sensul cerinŃei 3.2. Această cerinŃă, referitoare la presiune, impune numai să nu
se inducă de către combinaŃie noi riscuri care rezultă din însuşi echipamentul respectiv.
Dispozitivele de avertizare formează o parte integrală a aparatelor respiratorii conform
articolului 3.11, primul subparagraf.
Costumele de salvare a vieŃii care permit salvarea rapidă a scufundătorului nu ar trebui să fie
subiectul unor confuzii cu costumele de scufundare. Acest echipament de salvare (denumit
şi compensator de plutire) este purtat independent peste costumul de scufundare care
furnizează scufundătorului mijloacele de a controla plutirea, pentru a-l menŃine cu capul în
sus la suprafaŃă, chiar şi când este inconştient şi, în caz de urgenŃă, pentru a-l reîntoarce la
suprafaŃă. 76
1.7 Anexa III
DOCUMENTAłIA TEHNICĂ FURNIZATĂ DE PRODUCĂTOR
DocumentaŃia tehnică prevăzută la art. 8(1) trebuie să cuprindă toate datele relevante cu
privire la mijloacele utilizate de producător pentru a se asigura că echipamentul individual de
protecŃie respectă cerinŃele esenŃiale care îl privesc.
În cazul modelelor de echipamente individual de protecŃie prevăzute la art. 8(2),
documentaŃia tehnică trebuie să cuprindă în special:
1. dosarul tehnic de fabricaŃie constând din:
a) planuri de ansamblu şi detalii ale echipamentelor individual de protecŃie, însoŃite, acolo
unde este cazul, de note de calcul şi de rezultatele încercărilor pe prototip, în măsura în care
este necesar pentru a se verifica respectarea cerinŃelor esenŃiale;
b) o listă completă a cerinŃelor esenŃiale de securitate şi a standardelor armonizate sau a
altor specificaŃii tehnice menŃionate la articolele 3 şi 5, luate în considerare la proiectarea
modelului;
2. o descriere a mijloacelor de control şi încercare care urmează să fie utilizate la locul de
fabricare pentru a verifica conformitatea producŃiei de echipamente individuale de protecŃie
cu standardele europene armonizate sau cu alte specificaŃii tehnice şi pentru a menŃine
nivelul calităŃii;
3. un exemplar din fişa de instrucŃiuni furnizată de producător, prevăzută la Anexa II, 1.4.
Când se stabileşte documentaŃia tehnică, producătorul sau reprezentantul său autorizat
trebuie să ia în consideraŃie categoria de EIP, în special definirea mijloacelor de control şi a
încercărilor necesare.
Se recomandă să se observe că nu există nicio evaluare a echipamentului producătorului în
procedura de evaluare a conformităŃii descrise la articolul 10. Totuşi, descrierea
echipamentelor, precum şi instrucŃiunile de utilizare sunt importante pentru evaluarea
conformităŃii echipamentelor individuale de protecŃie cu cerinŃele directivei. De aceea,
trebuie considerate ca o parte a dosarului tehnic de fabricaŃie.
Textul nu specifică perioada de arhivare a documentaŃiei. Totuşi, se înŃelege în general că
această perioadă este de zece ani de la data la care echipamentul individual de protecŃie a
fost introdus pe piaŃă.
77
1.8 ANEXA IV
MARCAJUL DE CONFORMITATE CE ŞI INFORMAłII
- Marcajul de conformitate CE trebuie să fie format din iniŃialele CE în forma următoare:
- Dacă marcajul CE este redus sau mărit, trebuie respectate proporŃiile indicate în desenul
de mai sus.
- Diferitele componente ale marcajului CE trebuie să aibă aceeaşi dimensiune verticală, care
nu trebuie să fie mai mică de 5 mm. Această dimensiune minimă poate fi mai mică pentru
EIP de dimensiuni scăzute.

Marcajul CE simbolizează conformitatea EIP cu toate prevederile directivei (adică declaraŃia

de conformitate) şi că a făcut obiectul procedurilor de evaluare a conformităŃii
corespunzătoare.
Trebuie aplicat înainte ca EIP să fie introdus pe piaŃa ComunităŃii. Totuşi, poate fi aplicat
întro terŃă Ńară dacă EIP este fabricat acolo.
Când EIP face obiectul mai multor directive, care prevăd toate aplicarea marcajului CE, el
indică faptul că produsul este presupus în conformitate cu prevederile tuturor acestor
directive.
Echipamentul care nu este acoperit de directivă nu poate purta marcajul CE, care indică
conformitatea cu prevederile acesteia. Totuşi, este evident că aceasta nu exclude marcajul
CE pe produse acoperite de alte aşa numite directive din Noua Abordare.
Marcajul CE trebuie aplicat pe echipamentul individual de protecŃie în mod vizibil, lizibil şi de
neşters. Totuşi, când acest lucru nu este posibil, trebuie aplicat pe ambalaj (cea mai mică
unitate destinată utilizatorului final). În cazul echipamentului individual de protecŃie de
categoria a III-a, marcajul CE trebuie să includă identificarea numărului organismului
notificat care a efectuat controlul calităŃii după art. 11 A sau B. Marcajul CE şi numărul de
identificare ar trebui să aibă aceeaşi mărime.
Marcajul CE este singurul marcaj care simbolizează conformitatea cu prevederile directivelor.
Sunt posibile marcaje şi mărci suplimentare, cu condiŃia să îndeplinească o funcŃie
suplimentară faŃă de cea a marcajului CE, să nu fie posibil să cauzeze confuzie cu
acesta şi să nu reducă posibilitatea de citire şi vizibilitatea.
78
1.9 ANEXA V
CONDIłII DE ÎNDEPLINIT DE CĂTRE ORGANISMELE CĂRORA LI S-A ACORDAT
NOTIFICAREA
(Articolul 9(2))
Organismele desemnate de către statele membre trebuie să îndeplinească următoarele
criterii minime:
1. să dispună atât de personalul, cât şi de mijloacele şi de echipamentele necesare;
2. competenŃă tehnică şi integritate profesională a personalului;
3. independenŃa, în efectuarea încercărilor, pregătirea rapoartelor, eliberarea certificatelor
şi realizarea supravegherii prevăzute în directivă, a conducerii executive şi a personalului
tehnic în raport cu toate cercurile, grupurile şi persoanele direct sau indirect interesate de
echipamentele individuale de protecŃie;
4. păstrarea secretului profesional de către personal;
5. deŃinerea unei asigurări de răspundere civilă, cu excepŃia cazului în care această
răspundere nu revine statului prin lege.
Îndeplinirea criteriilor prevăzute la pct. 1 şi 2 trebuie verificată periodic de către
autorităŃile competente ale statelor membre.
Statele membre sunt responsabile pentru notificarea organismelor care sunt conform cu
cerinŃele minime de mai sus. Evaluarea organismelor care solicită notificarea determină,
dacă acestea sunt tehnic competente şi capabile să aplice procedurile de evaluare a
conformităŃii de care este vorba, şi dacă pot demonstra nivelul necesar de independenŃă,
imparŃialitate şi integritate.

Seriile de standarde EB 45000 şi ISO/IEC 17000 sunt instrumente importante în stabilirea

conformităŃii cu cerinŃele directivelor EIP. Acreditarea conform acestor standarde suportă
partea tehnică a notificării şi, deşi nu este obligatorie la nivel european, rămâne un
instrument important şi privilegiat pentru evaluarea competenŃei, imparŃialităŃii şi
integrităŃii organismelor de notificat.
Pentru a fi eligibil, un organism trebuie să fie o entitate stabilită pe teritoriul statului membru
respectiv şi să intre sub jurisdicŃia sa.
Pentru a garanta independenŃa şi imparŃialitatea, un organism trebuie să fie un organism de
terŃă parte complet independent şi nu trebuie să fie producătorul, proiectantul sau furnizorul
echipamentului individual de protecŃie supus evaluării.
Organismele notificate pot, sub propria lor responsabilitate, să accepte rezultate ale
măsurătorilor de la laboratoarele producătorului.
Nu există niciun document la nivel european care să indice valoarea financiară a poliŃei de
asigurare. Aceasta ar trebui să corespundă nivelului de activităŃi ale organismului notificat în
domeniul echipamente individuale de protecŃie. Asigurarea ar trebui să acopere în special
cazurile în care organismul ar putea fi obligat să retragă certificatele.
Un organism notificat poate avea o parte a activităŃii sale efectuată de un alt organism
/laborator (subcontractare) pe baza stabilirii şi monitorizării periodice a competenŃei.
Subcontractarea nu înseamnă delegarea deciziilor sau responsabilităŃilor. De aceea,
organismul notificat rămâne responsabil pentru toate activităŃile sale şi pentru documentele
emise.
Nici unul dintre criteriile minime nu furnizează o cerinŃă explicită pentru organismul notificat
să implementeze şi să menŃină un sistem al calităŃii, deşi conducerea evaluării conformităŃii
79
şi emiterea certificatelor şi rapoartelor trebuie ea însăşi să fie obiectul unui proces de
analiză. Este necesar să se stabilească proceduri corespunzătoare şi documentate ale
controlului calităŃii pentru a asigura conformitatea continua, aşa cum se impune.
Decizia Consiliului 93/345/CEE conŃine o obligaŃie generală pentru organismele notificate de
a participa sau de a asigura reprezentarea potrivită în activităŃile de coordonare şi cooperare
ale organismelor notificate la nivel european. Din 1992, funcŃionează Comitetul Orizontal a
Coordonării şi Cooperării Europene a Organismelor Notificate în domeniul echipamentelor
individuale de protecŃie (HNCB) şi Grupe Verticale (VG) care se ocupă cu diferite tipuri de
echipamente individuale de protecŃie. Adresa de contact a HCNB:

http://ec.europa.eu/enterprise/mechan_equipment/ppe/nb.htm
În general ar trebui aplicate de către toate organismele notificate fişele „Recomandări pentru
utilizare” ale HCNB şi VG.
În plus, pentru a obŃine competenŃă tehnică, organismele notificate sunt obligate fie să
participe direct, fie să fie reprezentate în standardizarea europeană, sau să se asigure în alt
mod că sunt în permanenŃă informate asupra standardizării şi evoluŃiei acesteia.
Statele membre nu sunt obligate conform legislaŃiei europene să notifice toate organismele
care îşi demonstrează competenŃa.
Statele membre sunt responsabile în a se asigura că organismele notificate îşi menŃin
competenŃa în permanenŃă şi sunt capabile să efectueze sarcinile pentru care sunt notificate.
Statele membre sunt libere să îşi aleagă mijloacele şi metodele pentru aceasta. CompetenŃa
organismelor notificate trebuie să facă obiectul supravegherii, care este îndeplinită la
intervale regulate şi urmează practicile stabilite de organismele naŃionale de acreditare.
Statele membre pot decide notificarea un organism notificat pentru o perioadă limitată de
timp şi să reînnoiască ulterior notificarea.
80
1.10 ANEXA VI
MODEL DE DECLARAłIE CE DE CONFORMITATE
Producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate (1)
...................................................................................................................................................
declară că echipamentele individuale de protecŃie noi descrise mai jos (2)

....................................................................................................................................................
sunt în conformitate cu prevederile directivei Consiliului 89/686/CEE şi, unde este cazul, cu
standardul naŃional care transpune standardul armonizat No. .............
[pentru echipamentele individuale de protecŃie prevăzute la art. 8(3)]
Sunt identice cu echipamentele individuale de protecŃie care a făcut obiectul certificatului de
conformitate Nr...... emis de (3) (4)
.............................................................................................................................................
Este supus procedurii stabilite în articolul 11 punctul A sau punctul B (4) al directivei
89/686/CEE sub supravegherea organismului notificat (3)

....................................................................................................................................................
.
Dată la ..... , de .......
Semnătură (5)

(1) denumirea firmei şi adresa completă; reprezentantul autorizat trebuie, de asemenea, să

indice denumirea firmei şi adresa producătorului
(2) Descrierea EIP (marcă, tip, număr de serie, etc.)
(3) Numele şi adresa organismului aprobat
(4) se şterge ceea ce este inaplicabil
(5) numele şi poziŃia persoanei împuternicite să semneze în numele producătorului sau
reprezentantul său autorizat

Declaraţia CE de conformitate trebuie emisă de producător sau reprezentantul său autorizat

stabilit în Comunitate în una dintre limbile oficiale ale ComunităŃii atunci când echipamentele
individuale de protecŃie sunt introduse pe piaŃă. DeclaraŃia CE de conformitate este emisă
numai sub responsabilitatea producătorului sau a reprezentantului său autorizat stabilit în
Comunitate.
DeclaraŃia CE de conformitate trebuie să fie disponibilă pentru autorităŃile de supraveghere la
cerere. Obiectivul său principal este să permită autorităŃilor publice să se asigure că
echipamentele individuale de protecŃie introduse pe piaŃă sunt conforme cu cerinŃele
esenŃiale de securitate şi sănătate ale directivei. Nu se impune ca echipamentele individuale
de protecŃie să fie însoŃit de declaraŃia CE de conformitate.
În general se recunoaşte că autorităŃile de supraveghere a pieŃei ale unui stat membru pot
solicita o traducere a declaraŃiei CE de conformitate în limba sa oficială.
Pentru categoria I de echipamentele individuale de protecŃie, declaraŃia CE de conformitate
trebuie să asigure că echipamentele individuale de protecŃie îndeplinesc cerinŃele esenŃiale
de securitate şi sănătate din directivă.
Pentru echipamentele individuale de protecŃie de categoria a II-a şi a III-a, declaraŃia CE de
conformitate trebuie în plus să asigure că echipamentele individuale de protecŃie sunt în
conformitate cu tipul/modelul pentru care a fost emis un certificat de examinare CE de tip. 81
Numele, adresa şi numărul de identificare al organismului notificat care a emis certificatul
trebuie incluse în declaraŃia CE de conformitate.
Pentru echipamentele individuale de protecŃie de categoria a III-a, adresa şi numărul de
identificare al organismului notificat implicat în controlul calităŃii produsului final stabilit prin
articolul 11A şi B al directivei trebuie, de asemenea, incluse în plus faŃă de cele de mai sus.
DeclaraŃia CE de conformitate trebuie să fie disponibilă pentru autorităŃile de supraveghere la
cerere. În general se recunoaşte că autorităŃile de supraveghere a pieŃei unui stat membru
pot solicita o traducere a declaraŃiei CE de conformitate în limba oficială a acestui stat. Nu se
impune ca EIP să fie însoŃit de declaraŃia CE de conformitate.
DeclaraŃia CE de conformitate trebuie păstrată cel puŃin 10 ani de la data fabricării
echipamentului individual de protecŃie.
ObservaŃie:
Anexa VI conŃine în al treilea paragraf o eroare de tipărire. ReferinŃa la articolul 8(3) este
citată greşit. În fapt, referinŃa trebuie citită „(pentru echipamentele individuale de protecŃie
menŃionate la articolul 8(2)”.
82
1.11 GHID ANEXĂ REFERITOR LA ÎNCADRAREA PE CATEGORII DE CERTIFICATE A
EIP
24
Rezumatul prevederilor directivei privind echipamentele individuale de protecŃie 89/686/CEE
referitor la încadrarea pe categorii a echipamentele individuale de protecŃie, conform nivelului
de risc împotriva căruia se asigură protecŃia potenŃialului utilizator (mai multe explicaŃii în
legătură cu acest lucru pot fi regăsite în ghidul referitor la directiva echipamentele individuale
de protecŃie).
1. definiŃia echipamentelor individuale de protecŃie (articol 1.2)
Prin echipamente individuale de protecŃie (EIP)se înŃeleg dispozitivele sau articolele
destinate a fi purtate ori Ńinute cu mâna de către o persoană pentru a asigura protecŃie
împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate şi securitate.
Sunt, de asemenea, considerate echipamente individuale de protecŃie:
un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către producător în
scopul asigurării protecŃiei unei persoane împotriva unuia sau mai multor riscuri simultane,
potenŃiale (Art. 1(2)(a);
un dispozitiv sau un mijloc de protecŃie combinat, detaşabil ori nedetaşabil, cu un
echipament individual care nu are rol de protecŃie, purtat sau Ńinut cu mâna de o persoană
pentru executarea unei activităŃi specifice (Art. 1(2)(b);
componente interschimbabile ale echipamentelor individuale de protecŃie, esenŃiale
pentru o funcŃionare corespunzătoare şi utilizate exclusiv pentru un astfel de echipament
(Art. 1(2)(c)
orice sistem introdus pe piaŃă împreună cu acesta, pentru racordarea acestuia la un alt
dispozitiv extern, complementar, chiar dacă acest sistem nu este destinat a fi purtat sau Ńinut cu
mâna în permanenŃă de către utilizator, pe întreaga durată de expunere la risc (Art. 1(3))

2. Echipamentele individuale de protecŃie excluse din domeniul de aplicare al Directivei

privind echipamentele individuale de protecŃie, la care se face referire prin acest document ca
fiind de categoria 0.
2.0 Echipamentele individuale de protecŃie din domeniul de aplicare al altei directive care se
referă la aceleaşi obiective ca şi prezenta directivă privind introducerea pe piaŃă, libera
circulaŃie a bunurilor şi securitatea (Art.1(4), prima liniuŃă)
2.1 Echipamentele individuale de protecŃie proiectate şi fabricate special pentru utilizarea de
către forŃele armate sau pentru menŃinerea legii şi ordinii (căşti, apărători, etc.)(Anexa I,
punctul. 1)
2.2 Echipamentele individuale de protecŃie pentru autoapărare (generatoare aerosol, arme
pentru autoapărare, etc.)(Anexa I, punctul 2)

24
Se subliniază că atunci când se stabileşte categoria corectă pentru EIP, în mod evident trebuie
luat în consideraŃie nivelul de risc împotriva căruia se asigură protecŃie 83
2.3. Echipamentele individuale de protecŃie proiectate şi fabricate pentru uz personal
împotriva:
- condiŃiilor atmosferice adverse (bonete, îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte, umbrele,
etc. ),
- umidităŃii , apei ( mănuşi pentru spălat vesela, etc. )
- căldurii (mănuşi etc. ).(Anexa I, pct. 3)
2.4 Echipamentele individuale de protecŃie destinate protecŃiei sau salvării persoanelor
îmbarcate la bordul navelor ori al aeronavelor, care nu sunt purtate în permanenŃă (Anexa I,
pct. 4)
2.5 Căştile de protecŃie şi vizierele destinate utilizatorilor de vehicule cu motor, cu două sau
trei roŃi (Anexa I, pct..5 completată de Directiva 93/95/CEE)

3. Clasificare
3.1 Echipamentele individuale de protecŃie clasificate ca fiind de categoria I(Art. 8(3))
Echipamentele individuale de protecŃie de concepŃie simplă pentru care proiectantul
presupune că utilizatorul poate evalua singur nivelul de protecŃie asigurat împotriva riscurilor
ale căror efecte se manifestă treptat şi pot fi identificate la timp şi în condiŃii de securitate.
Această categorie trebuie să cuprindă exclusiv echipamentele individuale de
protecŃie destinate să protejeze purtătorul împotriva:
3.1.1 acŃiunilor mecanice cu efecte superficiale (mănuşi pentru grădinărit, degetare, etc.),
3.1.2 produselor de curăŃare cu acŃiune slabă şi cu efecte uşor reversibile (mănuşi de
protecŃie împotriva soluŃiilor diluate de detergenŃi, etc.),
3.1.3 riscurilor care decurg din manipularea produselor fierbinŃi care nu expun utilizatorul la o
temperatură mai mare de 50°C sau la şocuri mecanice periculoase (mănuşi, şorŃuri de uz
profesional, etc.)
3.1.4 agenŃi care se găsesc în atmosferă şi care nu sunt de natură extremă (bonete,
îmbrăcăminte de sezon, încălŃăminte şi cizme, etc.),
3.1.5 şocurilor mecanice şi vibraŃiilor minore care nu afectează zonele vitale ale corpului şi ale
căror efecte nu pot provoca leziuni ireversibile ( bonete uşoare pentru protecŃia pielii capului,
mănuşi, încălŃăminte uşoară, etc.),
3.1.6 luminii solare( ochelari de soare).

3.2 Echipamentele individuale de protecŃie clasificate ca fiind de categoria II (Art. 8(2))

Această categorie cuprinde orice echipamente individuale de protecŃie nemenŃionate la
par. 3.1 sau 3.2. 84

3.3 Echipamentele individuale de protecŃie clasificate ca fiind de categoria III(Art. 8(4)

Echipamentele individuale de protecŃie de concepŃie complexă destinate a asigura protecŃie
împotriva pericolelor care pot conduce la deces sau împotriva pericolelor care pot afecta
grav şi ireversibil sănătatea, în cazul cărora proiectantul presupune că utilizatorul nu poate
identifica în timp efectele imediate.
Această categorie cuprinde exclusiv:
3.3.1 aparatele de protecŃie respiratorie filtrante, destinate protecŃiei împotriva aerosolilor
solizi şi lichizi sau împotriva gazelor iritante, periculoase, toxice ori radiotoxice;
3.3.2 aparatele de protecŃie respiratorie care asigură izolare completă faŃă de atmosferă,
inclusiv cele utilizate pentru scufundare;
3.3.3 echipamentele individuale de protecŃie care asigură numai o protecŃie limitată
în timp împotriva acŃiunilor chimice sau împotriva radiaŃiilor ionizante;
3.3.4 echipamentele de intervenŃie în medii cu temperaturi înalte, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egale sau mai mari de 100°C şi care pot fi
sau nu caracterizate de prezenŃa radiaŃiilor infraroşii, flăcărilor sau a proiecŃiilor de mari
cantităŃi de metal topit;
3.3.5 echipamentele de intervenŃie în medii cu temperaturi scăzute, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egale sau mai mici de -50°C;
3.3.6 echipamentele individuale de protecŃie pentru protecŃie împotriva căderilor de la
înălŃime;
3.3.7 echipamentele individuale de protecŃie pentru protecŃie împotriva riscurilor
electrice şi tensiunilor periculoase sau cele utilizate ca izolante pentru lucru la tensiune
înaltă.

TABELE…………………….
Organismul de certificare ICSPM-CS efectuează activităţi legate de evaluarea conformităţii
şi certificarea EM/ET şi a EIP în baza HG nr.1772/2004 referitoare la organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii -
I.N.C.D.P.M. "Alexandru Darabont" – Bucureşti, a acreditării obţinute şi a notificării la
Uniunea Europeană
Organismul de certificare ICSPM-CS a funcţionat începând cu anul 1995, când s-a înfiinţat,
prin Ordinul ministrului muncii nr. 179/09.11.1995,   "Laboratorul de Atestare a calităţii
produselor din punct de vedere al Securitătii Muncii”, care ulterior a devenit “Unitatea de
Certificare”, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 406/23.07.1998  referitoare la înfiinţarea
INCDPM Bucureşti.
Organismul de certificare ICSPM-CS a fost recunoscut în anul 1996 de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale pentru « certificarea de securitate a muncii a echipamentelor tehnice şi a
echipamentelor individuale de protecţie » în conformitate cu Normele metodologice în
aplicarea Legii Protecţiei Muncii nr. 90/96 – certificat de recunoaştere nr. 1/1996.
 
În anul 2002, organismul de certificare ICSPM-CS din cadrul INCDPM a fost recunoscut de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru « certificarea de securitate a muncii a
echipamentelor tehnice destinate utilizării în medii normale şi a calităţii de protecţie a
echipamentelor individuale de protecţie destinate utilizării în medii normale şi în atmosfere
potenţial explozive », în conformitate cu prevederile din Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 şi
Normele metodologice de aplicare, HG nr. 457/2003 privind echipamente electrice de joasă
tensiune şi HG nr. 1032/2001 referitoare la compatibilitatea electromagnetică.
În anul 2004, organismul de certificare ICSPM-CS a fost aprobat prin ordine ale ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei  ca organism recunoscut pentru certificarea
echipamentelor individuale de protecţie conform HG nr. 115/2004, cu modificările ulterioare,
precum şi a maşinilor şi componentelor de securitate conform HG nr. 119/ 2004.
Organismul de certificare ICSPM-CS are autonomie tehnică şi procedurală, fiind reprezentat
juridic şi financiar de către INCDPM.
Toate deciziile tehnice luate în cadrul derulării procedurilor de certificare revin organismului de
certificare ICSPM-CS, INCDPM neavând nici o implicare de ordin administrativ care ar putea
antrena ingerinţe sau presiuni de orice natură asupra personalului.
ICSPM-CS este organism de certificare produse acreditat la nivel naţional, de către
RENAR – certificat de acreditare nr. 077-C/22.01.2007 .
ICSPM-CS este organism de certificare notificat la nivel european, cu numărul de
identificare NB 1805, pentru aplicarea tuturor procedurilor prevăzute în directiva europeană
89/686/CEE, asupra oricărui model de EIP, cu excepţia celor utilizate în subieran, precum şi
pentru aplicarea procedurilor de certificare prevăzute în directiva europeană 98/686/CEE asupra
maşinilor şi componentelor de securitate incluse în anexa IV, cu excepţia celor specificate la
punctul A.17.
Organismul de certificare ICSPM-CS realizeaza activităţi de evaluare a conformităţii, calităţii,
de protecţie/securitate, inspecţie şi diagnosticare tehnică pentru EM şi EIP în vederea
certificării sau punerii în conformitate a acestor produse.
Înţelegând importanţa imparţialităţii în realizarea activităţilor de evaluare a
conformităţii, OC ICSPM-CS ţine sub control conflictele de interese şi se asigură de
obiectivitatea activităţor sale de evaluare a conformităţii.
Organismul de certificare ICSPM-CS, prin personalul său permanent, nu oferă şi nu
asigură în nici o situaţie servicii de consultanţă referitoare la proiectare, realizare, punere
în funcţiune/instalare sau utilizare pentru produsele din domeniul său de competenţă.
 Organismul de certificare ICSPM-CS nu intră în nici un fel de asociere cu producătorii de
EM /EIP supuse certificării.
OC ICSPM-CS nu oferă şi nu furnizează servicii de evaluare a conformităţii pentru
produse în care INCDPM, prin departamentele funcţionale, are un interes financiar
direct, fiind proiectantul, fabricantul sau comerciantul acestora şi nici pentru produse
pentru care, în ultimii 2 ani înainte de primirea unei cereri de evaluare a conformităţii,
organismele conexe (INCDPM, departamentele de cercetare–dezvoltare din acesta) au
furnizat servicii de proiectare sau consultanţă sau au participat la studii de cercetare în
vederea îmbunătăţirii produsului.
Serviciile de consultanţă efectuate de organizaţiile conexe nu sunt sub nici o formă
asociate cu serviciile de evaluare a conformităţii în vederea certificării executate de OC
ICSPM-CS şi, pentru respectarea acestei condiţii, în nici o situaţie OC ICSPM-CS nu
utilizează în scopul certificării dovezile obţinute în cadrul contractelor de consultanţă.
Organismul de certificare ICSPM-CS realizeaza activitatea de evaluare a conformitatii si
certificarea produselor din următoarele domenii:
1. domeniul reglementat:
o Directiva europeană 98/37/CE referitoare la maşini şi Hotarârea de Guvern nr.
119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale;
o o Directiva europeană 2006/42/CE referitoare la maşini şi Hotarârea de Guvern
nr. 1029/2008 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a masinilor (începând
cu data de 29.12.2009);
o Hotărârea de Guvern nr. 457/2003 referitoare la asigurarea securităţii
utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, cu modificările şi completările
ulterioare, care transpune prevederile Directivei 73/23/CEE (consolidată prin directiva
2006/95/CE) referitoare la echipamentelor electrice de joasă tensiune;
Se aplică toate procedurile descrise în directivele şi reglementările tehnice specificate.
2. domeniul nereglementat:
o EM neincluse în domeniul de aplicare al reglementărilor tehnice şi directivelor
menţionate (de exemplu echipamente electrice de înaltă tensiune, maşini industriale care nu
sunt incluse în anexa 4 a HG nr. 119/2004, scule electroizolante etc.);
o EM/EIP deja utilizate;
o tipuri speciale de EIP: echipamente individuale pentru salvarea persoanelor în
situaţii deosebite;
• articole de îmbrăcăminte  de protecţie de concepţie simplă, încălţăminte şi subvestimentar  de
lucru: costume salopetă, pantaloni, maiouri, ciorapi, şosete etc;
o materiale şi semifabricate pentru execuţia EIP şi EIL: ţesături, materiale
peliculizate, piei  pentru fabricarea EIP, chingi, frânghii; furtune, racorduri metalice; tălpi
pentru încălţăminte.
Se aplică schemele de certificare 1a, 1b, 3 şi 1+7, conform SR Ghid ISO/CEI 67: 2006.
Organismul de certificare ICSPM-CS urmăreşte obţinerea notificării la nivel european pentru
aplicarea procedurilor de certificare conform Directivei 72/23/CEE referitoare la materiale
electrice utilizate în limite determinate de tensiune.