FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor)

Calea Aradului nr. 56, 300291, Timişoara
Tel:0256 426780, Tel/Fax:0256495774, frg@frgtim.ro, www.frgtim.ro

Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

Angajaţilor şi a competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor,
prin metode inovative de formare profesională continuă
Nr. contract: POSDRU/80/2.3/S/55896

SUPORT DE CURS
PENTRU FORMATORI

CALIFICAREA
INSTALATOR INSTALAȚII
TEHNICO SANITARE ȘI DE
GAZE
Cod nomenclator calificare : 7136.2.2

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
ÎN MUNCĂ

MODULUL I
PENTRU UZ INTERN

FRG Timişoara
2011

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2011
Intr-o lume a schimbărilor...:

...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ VALORI

http://www.frgtim.ro/e-qualificare

• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională
continuă”

• Titlul proiectului:
Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii angajaţilor şi a
competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin metode inovative de
formare profesională continuă

• Editorul materialului:
Fundaţia româno-germană de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în domeniul
construcţiilor Timişoara

• Data publicării: Ianuarie 2011

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Colectivul pentru elaborarea suportului de curs

Ing. NEAMŢU ŞTEFAN Ing. KELEMEN GHEZA

Ing. DAN IONEL LAZĂR

2 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 CUPRINS
1.- SECURITATEA LA LOCUL DE MUNCĂ ................................................. 4
1.1.- Factori de risc............................................................................................................... 4
1.2.- Risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de invaliditate ....................................... 5
1.3.- Bolile profesionale ........................................................................................................ 9
2.- LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ .... 10
2.1.- Termeni şi definiţii specifice ....................................................................................... 10
2.2.- Politica de sănătate şi securitate în muncă – Legea securităţii şi a sănătăţii în muncă.
........................................................................................................................................... 10
3.- Anexe la normele metodologice .............................................................. 16
4.- Responsabilităţi generale şi specifice privind securitatea şi sănătatea
la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului
........................................................................................................................ 24
5.- Mijloacele de protecţie – echipamente de protecţie specifice locului de
muncă. ............................................................................................................ 27
6.- SĂNĂTATEA LA LOCUL DE MUNCĂ ...................................................... 29
7.- ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT ..................... 30
7.1.- Accident de muncă..................................................................................................... 30
7.2.- Trusa sanitară de prim ajutor ..................................................................................... 31
7.3.- Măsuri de prim ajutor ................................................................................................. 32
8.- PREVENIREA INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR ....................................... 35
8.1.- Cauzele incendiilor şi exploziilor ................................................................................ 35
8.2.- Măsuri şi mijloace de prevenire a incendiilor şi exploziilor. ........................................ 36
9.- PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ............................................... 38
BIBLIOGRAFIE : ............................................................................................. 40
ANEXE - Folii.................................................................................................. 41

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 3

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
1.- SECURITATEA LA LOCUL DE MUNCĂ
1.1.- Factori de risc
Risc = incertitudinea producerii unui eveniment cu efecte negative de o anumită magnitudine
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori proprii elementelor
sistemului de muncă, ce provoacă în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli
profesionale.
Factori de risc pot fi :
Agenţi patogeni, substanţe toxice, substanţe explozive, factori de climat (temperatură,
umiditate, curenţi de aer), vibraţii, zgomote, radiaţii
Astăzi se acordă mai multă atenţie acestor factori care depistaţi sau diminuaţi, au
posibilitatea de a stopa apariţia bolii sau de a atenua evoluţia spre complicaţii.
O multitudine din aceşti factori influenţează negativ starea de sănătate a individului sau a
comunităţii umane, fiind etichetaţi ca factori de risc.
Sectorul construcţiilor cuprinde activităţi de :
- construcţii şi instalaţii
- inginerie
- întreţinere – inclusiv vopsirea şi decorarea
- demolarea, atât în sectorul public cât şi cel privat
Principalele riscuri privind expunerea la agenţii nocivi ai mediului de muncă din
sectorul de construcţii sunt :
1.- Azbestul - rezultă din izolaţii, lucrări de demolări şi alte numeroase locuri de muncă unde
se utilizează materiale cu conţinut de azbest. Efectele expunerii la azbest asupra
organismului sunt foarte grave, de tipul mezoteliomului pleural şi azbestozei.
2.- Zgomotul – este un factor principal în apariţia hipoacuziei şi a surdităţii profesionale,
când depăşeşte limita maximă admisă pentru expunere profesională zilnică la zgomot 87
dB.(A), admisă în ţara noastră.
3.- Lucrul la înălţime – lipsa echipamentului de protecţie specific, sau neatenţia pot conduc
la accidente grave
4.- Suprasolicitarea osteo – musculo - articulară în timpul muncii
5.- Pulberile de var, ciment, lemn, silicogene – pot determina boli pulmonare,
oftalmologice sau de piele.

6.- Substanţe chimice toxice – uleiurile, răşinile şi produsele pe bază de ciment ce conţin
crom, solvenţi organici, precum eterii de glicol şi esterii, plumbul – utilizat de exemplu, la

4 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
îndepărtarea vopselelor pe bazză de plumb sau cu care se intră în contact atunci când se
lucrează la conducte vechi din plumb.
7.- Sindromul vibraţiei braţ – mână – întâlnit la angajaţii care utilizează unelte manuale
acţionate mecanic, cum sunt perforatoarele şi ciocanele mecanice.

Lucrătorii se confruntă pe şantiere, cu mai multe tipuri de pericole :

- Pericole fizice : căderi, tăieturi, arsuri, explozii, zgomot, radiaţii, etc.
- Pericole chimice : praf, fum, evacuări de substanţe toxice, gaze, etc.

Fişa de evaluare a locului de muncă

Este un document folosit pentru identificarea factorilor de risc, a formei concrete de
manifestare precum şi pentru evaluarea eventualelor consecinţe previzibile.

1.2.- Risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de invaliditate

1.2.1.- Factori de risc
a.- Factori fizici :
Aplicarea unei forţe pentru ridicarea, transportul, tragerea, împingerea unei greutăţi sau
utilizarea de unelte, mişcări repetitive, poziţiile de lucru incomode şi statice, de exemplu, cu
mâinile deasupra nivelului umărului sau poziţiile ortostatică şi aşezat prelungite, presiunea
locală a uneltelor şi a suprafeţelor, vibraţiile, căldura excesivă sau frigul, iluminatul insuficient
care poate fi cauza unui accident, nivelurile ridicate de zgomot ca pot provoca, de exemplu,
încordarea corpului.
b.- Factori organizaţionali şi psihosociali
Munca solicitantă, lipsa posibilităţii de control asupra sarcinilor realizate şi nivelurile scăzute
de autonomie, nivelul scăzut de satisfacţie în muncă, munca repetitivă şi monotonă,
efectuată în ritm rapid, lipsa de sprijin din partea colegilor şi a conducătorilor.
c.- Factori individuali
Antecedente medicale, capacitatea fizică, vârsta, obezitatea, fumatul

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 5

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Scala de cotare a gravităţii acţiunilor factorilor de risc asupra organismului uman
CLASA DE GRAVITATE / GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
Consecinţe minore reversibile, cu incapacitate de muncă
1.- NEGLIJABILE previzibilă până la 3 zile calendaristice (fără tratament)
Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă
2.- MICI previzibilă 3-45 zile, care necesită tratament medical
Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă
3.- MEDII previzibilă 45-180 zile, care necesită tratament medical şi
prin spitalizare
Consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de
4.- MARI muncă de minim 50%, invaliditate de gradul III
Consecinţe ireversibile cu o pierdere de 100% a capacităţii
5.- GRAVE de muncă dar cu posibilitate de autoservire, invaliditate de
gradul II
Consecinţe ireversibile, cu pierderea totală a capacităţii de
6.- FOARTE GRAVE muncă, de autoservire, invaliditate de gradul I
Deces
7.- MAXIME

1.2.2.- Pericole şi riscuri asociate cu manipularea manuală a maselor la locul de

muncă.
Manipularea manuală - Reprezintă oricare dintre următoarele activităţi desfăşurate de către
unul sau mai mulţi lucrători : ridicarea, susţinerea, aşezarea, împingerea, tragerea,
purtarea sau deplasarea uni mase.
Manipularea manuală a maselor poate cauza :
- afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului
musculo – scheletic ca urmare a unor activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală
– ex. afecţiuni dorsolombare.
- traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tăieturile sau fracturile
Instalarea unor afecţiuni dorsolombare depinde de masă, de sarcina de muncă, de mediul
de muncă şi de factorii individuali de risc.
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă masa este :
- prea grea : nu există o anumită limită de siguranţă care să garanteze absenţa riscului –
o greutate de 20 – 25 kg. Este mare pentru majoritatea oamenilor.
- prea mare – dacă masa este prea mare , nu este posibilă respectarea regulilor de bază
referitoare la ridicarea şi purtarea acesteia – respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de
corp posibil, astfel muşchii vor obosi mai repede
- greu de prins : poate determina alunecarea obiectului şi accidentarea. Masele cu
marginile tăioase sau cele care conţin materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor

6 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
- dezechilibrată sau instabilă : aceasta determină solicitarea inegală a muşchilor şi
extenuarea din cauza faptului că centrul de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de
mijlocul trunchiului lucrătorului
- poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele întinse, cu aplecarea sau
răsucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare
- cu o formă sau mărime care împiedică vizibilitatea lucrătorului, mărind astfel
posibilitatea alunecării/dezechilibrării, căderii sau lovirii
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte şi dacă sarcina :
- este foarte solicitantă, de exemplu dacă este executată frecvent sau pe o perioadă
îndelungată

- implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe
ridicate, încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse.
- implică manipulări repetitive

Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea riscului

apariţiei unor afecţiuni dorsolombare.
- spaţiu liber insuficient pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor. Lucrătorul
poate fi constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră
periculoasă.
- sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de
accidentare
- temperatura ridicată produce oboseala lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează
prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare.
- temperatura scăzută poate determina amorţirea mâinilor, îngreunând de asemenea
prinderea
- iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau îi poate obliga
pe lucrători să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac

Există câţiva factori individuali care pot influenţa riscul apariţiei unor afecţiuni
dorsolombare:
- lipsa de experienţă, de instruire şi de cunoştinţe corespunzătoare
- vârsta – riscul apariţiei afecţiunilor dorsolombare creşte odată cu vârsta şi cu vechimea
în muncă
- caracteristicile şi capacităţile fizice, precum înălţimea, greutatea şi forţa
- afecţiuni dorsolombare anterioare.

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 7

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
1.2.3.- Măsuri pentru reducerea riscurilor
a.- Evaluarea riscurilor :
Angajatorii sunt obligaţi să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea la care sun t
expuşi lucrătorii acestora.
În vederea realizării unei evaluări eficiente a riscurilor, trebuie parcurse următoarele etape
simple :
- identificarea pericolelor care pot provoca accidente, vătămări sau care pot dăuna
sănătăţii
- identificarea persoanelor care pot fi vătămate şi modul în care se poate produce
vătămarea
- evaluarea măsurilor de protecţie existente, dacă sunt suficiente sau dacă sunt necesare
alte măsuri
- monitorizarea riscurilor şi revizuirea măsurilor de protecţie
b.- Măsuri de prevenire :
Principiile prevenirii afecţiunilor musculo-scheletice
- evitarea riscurilor de afecţiuni musculo-scheletice
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
- combaterea riscurilor la sursă
- adaptarea muncii la individ
- adaptarea la tehnologia de schimbare
- înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce este sigur sau mai puţin periculos
Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau cel puţin
reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor.

Se recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire :

- Eliminarea – se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a maselor,
de exemplu utilizând echipamente de manipulare electrice sau mecanice, asemenea
transportoarelor sau stivuitoarelor.
- Măsuri tehnice – dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în
considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor asemenea elevatoarelor, cărucioarelor şi
dispozitivelor de ridicare sub vid.
- Măsuri organizatorice – cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze
suficient de lungi. Acestea trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea
riscurilor asociate manipulării manuale a maselor nu este posibilă.

8 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
- Furnizarea de informaţii – privind riscurile şi efectele negative pe care le are
manipularea manuală a maselor asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi instruirea în
vederea utilizării echipamentelor şi a tehnicilor corecte de manipulare,

1.3.- Bolile profesionale

Bolile profesionale sunt afecţiuni ale organismului, dobândite ca urmare a participării la
realizarea unui proces de muncă.
Boala profesională este cauzată de factorii nocivi caracteristici locului de muncă precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale ale organismului.
Bolile profesionale pot fi boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii, afecţiuni ale diferitelor
organ e de simţ, boli interne
Consecinţe posibile – boli ale pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne,
suprasolicitare aparat locomotor, astm bronşic, azbestoză, bronşită cronică, fibroză
pulmonară, boli determinate de zgomot, intoxicaţii, etc.
a.- Dermatozele profesionale, sunt afecţiuni cutanate care se întâlnesc exclusiv sau cu
predominanţă în legătură cu exercitarea unor anumite profesii şi a căror cauză totală sau
parţială rezultă din condiţiile în care se exercită munca
c.- Meseriile care implică apariţia ţiuitului sun cele în care angajatul se află permanent în
zgomot.
Când ţiuitul este sever şi persistă o durată mai lungă de timp, acesta poate afecta somnul şi
capacitatea de concentrare, ducând la instalarea unor tulburări psihice majore.
d.- Semnul tipic al unei hernii de disc închise este durerea de spate care iradiază într-un
braţ sau un picior.
Nucleoplastia nu ajută în herniile de disc însoţite de fracturi, unde chirurgia deschisă clasică
este absolut necesară
Nucleoplastia nu înlocuieşte chirurgia clasică, ci o completează, oferind soluţii în cazurile
refractare la terapia conservativă şi care nu cer neaparat o intervenţie deschisă

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 9

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
2.- LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
2.1.- Termeni şi definiţii specifice
Angajatorul are un rol important în a asigura o instruire corectă şi o protecţie
corespunzătoare a lucrătorilor în activitatea desfăşurată.

Normele generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicina

muncii general valabile pentru orice activitate sunt următoarele :
a.- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii,
specifice unor anumite activităţi, sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile
normelor generale de protecţia muncii
b.- Procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce
interacţionează reciproc :
- Executantul : omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă
- Sarcina de muncă : totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului
de muncă
- Mijloacele de producţie : totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, aparate,
dispozitive, unelte, etc.) şi a obiectelor muncii (materiale, materii prime, etc.) care se
utilizează în procesul de muncă.
- Mediul de muncă : ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale în
care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

2.2.- Politica de sănătate şi securitate în muncă – Legea securităţii şi a

sănătăţii în muncă.
Politica de sănătate şi securitate în muncă pe şantiere constă în angajarea constructorilor de
a realiza activităţile protejând mediul înconjurător, securitatea şi sănătatea personalului său,
ale clienţilor şi furnizorilor cu care interacţionează.

Acest lucru se pune în practică prin implementarea şi menţinerea unui Sistem de

Management a Mediului, Securităţii şi Sănătăţii în muncă.

Respectarea acestei politici este responsabilitatea tuturor salariaţilor.

În cadrul lucrărilor de construcţii trebuie adoptate metodele şi tehnologiile cele mai adecvate
şi eficiente din punctul de vedere al protecţiei mediului, precum şi asigurarea unei utilizări cât
mai eficiente a resurselor.

10 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Este esenţial să instruiască şi să motiveze proprii angajaţi, clienţii, furnizorii cu privire la
practicile de protecţie a mediului şi securitate în muncă, încurajând participarea, implicarea şi
angajamentul faţă de prevenirea accidentelor şi protejarea mediului înconjurător

2.2.1.- Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – Legea nr.319 din 14 Iulie 2006, - are ca
scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în
muncă a lucrătorilor.
În lege sunt stabilite principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare,
informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor, şi a
reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

Salariaţii au dreptul la protecţie socială a muncii :

Măsurile de protecţie privesc :
- Securitatea şi igiena muncii
- Regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor
- Instituirea unui salariu minim pe economie
- Repausul săptămânal
- Concediul de odihnă plătit
- Prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

2.2.2.- Hotărârea de Guvern nr.1425 din 11.10.2006

HOTĂRÂREA DE GUVERN nr.1425 din 11.10.2006
Pentru aprobarea NORMELOPR METODOLOGICE DE APLICARE A PREVEDERILOR
LEGII SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ nr.319 din 2006
Capitolul V – din HG 1425, stabileşte procedura instruirii lucrătorilor din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu art. 20 din lege.

Principalele prevederi :
1.- Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
2.- Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii
şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru.

3.- Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută este considerată timp de muncă.
4.- Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 11

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 1.- Instruirea introductiv-generală;
2.- Instruirea la locul de muncă;
3.- Instruirea periodică.

5.- La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite

mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de
caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.

6.- Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri
adecvate.
7.- Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire - testare, pe meserii sau
activităţi.
8.- Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se
consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, conform modelului prezentat
în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
9.- Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, imediat
după verificarea instruirii.
10.- După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul
instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
11.- Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi
însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii în
urma examenului medical la angajare.

12 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
2.2.3.- Instruirea introductiv-generală
Instruirea introductiv-generală se face:
1.- La angajarea lucrătorilor definiţi conform art. 5 lit. a) din lege;
2.- Lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere si/sau unitate la alta;
3.- Lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
4.- Lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca temporar.

1.- Scopul instruirii introductiv-generală este de a informa despre activităţile specifice

întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate si sănătate în muncă,
precum si măsurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau
unităţii, în general.

2.- Instruirea introductiv-generală se face de către:

- Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii în muncă;
sau
- Lucrătorul desemnat; sau
- Un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
- Serviciul extern de prevenire şi protecţie.

3.- Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de

persoane.

4.- Durata instruirii introductiv-generală depinde de specificul activităţii şi de riscurile

pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire si
protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii, în general.
5.- Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale;
aceasta nu va fi mai mică de 8 ore.

6.- În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele

probleme:
a.- legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
b.- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi ne respectării legislaţiei de securitate şi
sănătate în muncă;
c.- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 13

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
d.- măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
2.- Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica
aprobată de către angajator.

7.- Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe

bază de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.

2.2.4.- Instruirea la locul de muncă

1.- Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca
scop :
Prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru
şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

2.- Instruirea la locul de muncă se face la angajare, inclusiv la schimbarea locului de muncă
în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.

3.- Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă,
în grupe de maximum 20 de persoane.
4.- Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.

5.- Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în
muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
6.- Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore

7.- Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a.- Informaţii privind riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesională specifice locului de
muncă şi/sau postului de lucru;
b.- Prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;
c.- Măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d.- Prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice
ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;

14 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
e.- Instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice
privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind
utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie,
evacuare şi de prim ajutor.
8.- Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai
după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi
se consemnează în fişa de instruire individuală.

2.2.5.- Instruirea periodica

1.- Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83 şi are drept scop
Reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
2.- Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de munca.
3.- Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de
condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
4.- Verificarea instruirii periodice se face de către seful ierarhic al celui care efectuează
instruirea, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a
fost făcută corespunzător.
5.- Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.

6.- Durata instruirii periodice prevăzute la art. 98 nu va fi mai mică de 8 ore

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 15

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
3.- Anexe la normele metodologice
ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA__________________________

3.1.- FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________

LEGITIMAŢIA, MARCA __________________________________________
GRUPA SANGUINĂ ______________________________________________
DOMICILIUL ____________________________________________________

Data şi locul naşterii _______________________________________________

Calificarea ________________________ Funcţia _______________________
Locul de muncă __________________________________________________
Autorizaţii (ISCIR, ş.a.) ____________________________________________
Traseul de deplasare la/de la serviciu __________________________________
________________________________________________________________

Instruirea la angajare

1) Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data _________________

timp de _________ ore, de către _______________________________________
având funcţia de ____________________________________________________
Conţinutul instruirii __________________________________________________
_________________________________________________________________
Semnătura celui care a
Semnătura Semnătura celui care
verificat însuşirea
celui instruit a efectuat instruirea
cunoştinţelor

2) Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data ________________

loc de muncă/post de lucru _______________________ timp de ________ ore,
de către _______________________ având funcţia de ____________________
Conţinutul instruirii ____________________________________________
________________________________________________________________

Semnătura celui care a

Semnătura Semnătura celui care
verificat însuşirea
celui instruit a efectuat instruirea
cunoştinţelor

3) Admis la lucru
Numele şi prenumele ___________________________________
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _________________________________
Data şi semnătura _________________________________________________

16 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 3.2.- Instruirea periodică

Semnătura celui

Durata (h)

Ocupaţia

care a instruit
Data

instruirea
verificat
instruiri Materialul predat

instruit

care a
i

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 17

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 3.3.- Instruire periodică suplimentară

Semnătura celui
Durata (h)

Ocupaţia
Data

instruire
verificat
instruit

instruit
efectuă Materialul predat

care a

care a
rii

18 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Rezultatele testărilor

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

3.5.- Accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale suferite

Nr. şi data PV
Data de cercetare Nr.
producerii Diagnosticul medical a zile
evenimentului evenimentulu ITM
i

3.6.- Sancţiuni aplicate

pentru nerespectarea reglementărilor
de securitate şi sănătate în muncă

Sancţiunea Nr. şi data

Abaterea săvârşită
administrativă deciziei

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 19

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 3.7.- CONTROL MEDICAL PERIODIC

Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data Semnătura şi Data

parafa medicului vizei parafa medicului vizei
de medicina muncii .... de medicina muncii

Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data Semnătura şi Data

parafa medicului vizei parafa medicului vizei
de medicina muncii de medicina muncii

Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data Semnătura şi Data

parafa medicului vizei parafa medicului vizei
de medicina muncii .. de medicina muncii

20 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 3.8.- TESTAREA PSIHOLOGICĂ PERIODICĂ

Apt psihologic pentru: * Apt psihologic pentru: *

Semnătura Data Semnătura Data

psihologului psihologului

Apt psihologic pentru: * Apt psihologic pentru: *

Semnătura Data Semnătura Data

psihologului psihologului

Apt psihologic pentru: * Apt psihologic pentru: *

Semnătura Data Semnătura Data

psihologului psihologului

*
lucru la înălţime, lucru în condiţii de izolare, conducători auto, etc.

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 21

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Anexa nr.12
la normele metodologice

Întreprinderea/unitatea _________________________________________

3.9.- FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă

întocmită azi __________________

Subsemnatul ........................…...................................................................., având

funcţia de ....….……………, am procedat la instruirea unui număr de ...… persoane de
la ………………………………, conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele
………………………
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale:
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..............
............................................................................

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la ….........................................……………

……..…………………………...............................................................................................

Verificat, Semnătura celui care a efectuat

instruirea

22 Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 verso
Fişă de instruire colectivă

3.10.- TABEL NOMINAL

cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele

prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi
sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. Act identitate/grupa

Numele şi prenumele Semnătura
crt. sanguină

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar _______________________

Semnătura _______________________________

Notă:
Fişa se completează în 2 exemplare.

Suport de curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 23

Modulul I : Sănătatea şi Securitatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Investeşte în oameni !

4.- Responsabilităţi generale şi specifice privind securitatea şi

sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi
protecţia mediului

4.1.- Obligaţiile angajatorilor.

În cazul declanşării unui incendiu, angajatorul are următoarele obligaţii :
- Să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor
şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/ sau
unităţii ţinând seama de alte persoane prezente.
- Să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea
ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă salvare şi pompieri

Important !
Angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de
stingerea incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor
Numărul lucrătorilor, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia lor trebuie să fie
adecvat riscurilor specifice.
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub toate
aspectele legate de muncă, cum ar fi :
- asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor
- prevenirea riscurilor profesionale
- informarea şi instruirea lucrătorilor
- asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi
sănătăţii în muncă
Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute de lege şi să le
adapteze următoarelor principii generale de prevenire, cum ar fi :
- evitarea riscurilor
- combaterea riscurilor la sursă
- adaptarea la progresul tehnic
- furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru

prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au mai multe
obligaţii dintre care menţionăm :

- Să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice,

sanitare, organizatorice, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă
specifice unităţii
- Să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le
revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate.
Angajatorul trebuie să evalueze riscurile ce pot apărea în şantiere.
În acest sens el va trebui :
- să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate
- să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de
muncă mai mare de trei zile lucrătoare
- a accidentelor uşoare
- a bolilor profesionale
- a incidentelor periculoase
- a accidentelor de muncă urmate de invaliditate – grd.1 ; grd.2 ; grd.3

Important !
Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în
nici un caz obligaţii financiare din partea lucrătorilor

4.2.- Obligaţiile lucrătorilor

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât
să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria
persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de muncă.

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 25

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Dintre obligaţiile lucrătorilor amintim :

- să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie
- să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat :
- să nu modifice dispozitivele
- să comunice imediat angajatorului sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie
de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol de
securitate şi sănătatea lucrătorilor.
- să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană.
Important !
Neluarea vreuneia din măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către
persoana care avea îndatorire de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol
grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire
profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 2
ani sau cu amendă.

26 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

5.- Mijloacele de protecţie – echipamente de protecţie specifice

locului de muncă.

5.1.- Echipamentul individual de protecţie are un rol important în prevenirea sau

protecţia împotriva afecţiunilor musculo-scheletice care se pot datora mai multor
cauze, dintre care enumerăm :
- manipularea de obiecte grele
- lucrul cu aparate şi dispozitive generatoare de vibraţii
- poziţii de lucru care solicită anumite părţi ale corpului – sprijin pe genunchi,
susţinerea unor obiecte cu piciorul sau cu braţele
- şocuri
- boli cronice sau sechele ale unei expuneri anterioare.
Pentru a îndeplini funcţiile de mai sus, echipamentele individuale de protecţie
pot fi :
- proiectate special pentru a proteja împotriva anumitor riscuri
- proiectate ergonomic, astfel încât să nu devină factor de risc
- proiectate special pentru persoane cu anumite deficienţe musculo-
scheletice.
Exemplu :
Echipamente individuale de protecţie construite special pentru a proteja
împotriva vibraţiilor :

a.- Suporturi elastice pentru încheietura mâinii şi a palmei – care permit

mişcarea degetelor şi sunt destinate prevenirii sindromului de tunel carpian prin
limitarea flexiunilor mâinii.
Echipamente individuale de protecţie construite special pentru a susţine corpul
sau a-l proteja când se manipulează obiecte grele :
- partea inferioară a spatelui şi a muşchilor abdominali.
Echipamentul personal de protecţie pentru lucru pe şantier trebuie să includă
cască de protecţie, încălţăminte de protecţie, ochelari de protecţie, căşti pentru
urechi, vestă reflectorizantă.

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 27

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Important !
Pentru lucrările de executare a Instalaţiilor Tehnico-Sanitare şi de Gaze, inclusiv
prelucrarea şi montarea elementelor de instalaţi, în fiecare Modul, în cadrul descrierii
tehnologiilor de execuţie sunt tratate detaliat - Măsurile specifice de securitate şi
sănătate în muncă, p.s.i. , protecţia mediului, precum şi echipamentul de
protecţie şi de lucru specific tehnologiei respectrive.

Căştile de protecţie – sunt realizate din material dur şi au rolul de a proteja capul
lucrătorului împotriva obiectelor care pot să îl lovească şi să îi provoace leziuni de
impact.
Încălţămintea de protecţie – este obligatorie pe şantier, deoarece pot cădea
obiecte grele pe picioare, obiectele ascuţite pot provoca tăieturi sau pot pătrunde prin
încălţăminte, substanţe chimice periculoase pot fi vărsate pe picioare sau să le
stropească.
Pentru încălţămintea de lucru se recomandă :
- bombeu metalic pentru a preveni zdrobirea degetelor
- talpă metalică pentru a preveni străpungerea
- rezistenţă la substanţe chimice şi protecţie electrică
Ochelarii de protecţie – trebuie să fie incolori, prevăzuţi cu protecţie laterală care să
nu se poată îndepărta
Căştile de urechi de folosinţă unică sau multiplă sunt un mod ieftin de protecţie a
auzului şi sunt disponibile în mai multe stiluri, materiale şi dimensiuni
Pierderea auzului are loc în timp.
Zgomotele puternice vor cauza probleme semnificative după o durată destul de lungă
nu imediat.

28 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

6.- SĂNĂTATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

6.1.- Reguli de igienă Igiena corporală. Igiena vestimentaţiei. Igiena alimentaţiei

Igiena are multe aspecte care încep cu :
- igiena personală - deprinderi de viaţă sănătoasă, curăţenia corpului şi a
hainelor, alimentaţia sănătoasă, un regim echilibrat de odihnă şi mişcare
- continuă cu,
- igiena gospodăriei – pregătirea în condiţii igienice a alimentelor,
curăţenia, iluminarea şi aerisirea casei
- şi termină cu
- igiena muncii – măsuri care au ca scop eliminarea riscurilor apariţiei
bolilor profesionale şi a accidentelor
- sănătatea publică – supravegherea alimentării cu apă şi alimente,
prevenirea răspândirii bolilor infecţioase, eliminarea gunoaielor menajere şi
a apelor reziduale, controlul poluării aerului şi a apei
- igiena mentală – recunoaşterea factorilor psihologici şi emoţionali care
contribuie la o viaţă sănătoasă.
Câteva practici de igienă personală :
- Spălarea frecventă a corpului, a mâinilor în special, iar după folosirea
toaletei – obligatoriu întotdeauna.
- Spălarea dinţilor, măcar de două ori pe zi dacă nu de fiecare dată după
servirea mesei
- Folosirea lenjeriei curate şi schimbarea ei frecventă
- Păstrarea curăţeniei hainelor
- Evitarea mâncatului cu mâinile murdare
- Acoperirea gurii cu o batistă în momentul tusei sau strănutului
- Evitarea atingerii feţei cu mâinile murdare
- Păstrarea curăţeniei zonei de locuit
- Evitarea umezirii degetelor cu limba pentru numărarea banilor sau răsfoire.

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 29

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

7.- ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT

7.1.- Accident de muncă

Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind orice incident critic survenit la locul de
muncă, având consecinţe negative asupra stării de sănătate a angajaţilor.
Cauzele producerii accidentelor de muncă pot fi de natură tehnică sau
organizatorică.
Ele pot proveni fie din condiţiile de muncă, fie pot fi cauzate de angajat.
Prevenirea accidentelor de muncă constă în înlăturare cauzelor care au condus
la apariţia accidentelor

Clasificarea accidentelor de muncă :

1.- După numărul persoanelor afectate : accident individual sau colectiv
2.- După urmările asupra victimei :
- accidente care produc incapacitate temporară de muncă (maxim 30 zile)
- accidente care produc invaliditate – gradul I, II sau III
- accidente mortale
3.- După natura cauzelor directe : accidente mecanice, electrice, chimice, termice,
prin iradiere sau combinate.
4.- După natura leziunilor : contuzii, plăgi, tăieturi, arsuri, entorse, fracturi, intoxicaţii,
electrocutări, insolaţii, amputări, etc.
5.- După locul leziunii : la cap, la trunchi, la membrele superioare sau inferioare, cu
localizări multiple.
6.- După momentul în care se resimt efectele : cu efect imediat sau cu efect ulterior.
După natura cauzelor, procentul de accidente mortale de pe şantiere se
prezintă astfel :
- Căderea de la înălţime………………..43 % dintre accidentele mortale
- Căderi de obiecte …………………….12 % dintre accidentele mortale
- Manevre de utilaje grele……………...11 % dintre accidentele mortale
- Accidente rutiere pe şantiere…….……8 % dintre accidentele mortale
- Electrocutare………………………….…4% dintre accidentele mortale

30 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Semnalizarea de securitate
Semnele de securitate
- OBLIGATORIU : Aşa trebuie să facem
- INTERZIS : Aşa NU trebuie să facem
- ATENŢIE : Fiţi atenţi la pericole
Avertizări !
- 60 % din accidentele de pe şantiere se datorează căderilor de la înălţime
şi sunt legate de folosirea schelelor, lucru pe acoperiş, pe scări.
- Echipamentul obligatoriu de protecţie împotriva căderii este centura de
siguranţă
- NU atingeţi firele neizolate sau tablourile electrice
o NU ştiţi dacă sunt sau nu sub tensiune
o Semnalizaţi – Pericol de electrocutare………….Folia nr.4

7.2.- Trusa sanitară de prim ajutor

Trusa sanitară de prim ajutor se compune dintr-o cutie de material plastic, cu colţuri
şi muchii rotunjite, etanşă printr-o garnitură de cauciuc, pentru a proteja conţinutul
faţă de praf şi umezeală
Trusa este dotată cu :
- foarfece cu vârfuri boante
- garou 50 cm.
- deschizător de gură din material plastic
- dispozitiv de respiraţie gură la gură
- mănuşi de examinare
- pahare de unică folosinţă
- batiste de hârtie cu soluţie dezinfectantă
- atele din material plastic
- faşă din tifon, mică, faşă din tifon mare, bandaj triunghiular,
- vată hidrofilă sterilă
- suport cervical
- leucoplast, alcool sanitar, pansament cu rivanol, comprese sterile
- plasture, caiet, creion, rivanol soluţie 1% 200ml., apă oxigenată

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 31

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

7.3.- Măsuri de prim ajutor

a.- Trauma
Primul ajutor reprezintă o serie de tehnici medicale simple pentru salvarea vieţii, pe
care un om obişnuit poate fi antrenat să le folosească în situaţii de urgenţă medicală,
înainte de intervenţia tehnicienilor în urgenţele medicale sau a doctorilor.
Înainte de a acorda cuiva primul ajutor se ţine cont de :
- Ai grijă de tine – se evită contactul direct cu fluidele pacientului (sânge,
salivă) prin care se poate transmite diverse boli – se foloseşte echipament
de protecţie, mănuşi, măşti, etc.
- Siguranţa zonei : se evită acordarea primului ajutor în locuri cu trafic
intens, pericol electric, termic, de prăbuşire, etc.
- Dacă victima este într-o situaţie potenţial periculoasă, se recomandă
mutarea acesteia într-o zonă sigură sau semnalizarea adecvată
perimetrului.
- Întâi să nu faci rău – se evită orice acţiune care ar putea mai degrabă
dăuna victimei decât să îi ajute.
Evaluarea primară. Nivelul de conştienţă
Se scutură victima cu grijă de umeri şi se întreabă cu voce tare Ce s-a întâmplat ?,
Vă simţiţi bine ? sau i se solicită să răspundă la comenzi precum Vă rog să
deschideţi ochii.
Dacă victima răspunde sau se mişcă, deci este conştientă, se lasă în poziţia în care
a fost găsită.
O primă condiţie este să vă asiguraţi încă odată că nu este în pericol şi să încercaţi
să identificaţi motivul pentru care a ajuns în acea poziţie.
Se solicită ajutorul medical calificat apelând 112
Se verifică periodic starea victimei, până la sosirea echipei medicale
Folia nr.5
După apelarea numărului 112, trebuie să anunţaţi : ce urgentă aveţi, unde este
urgenţa, unde vă aflaţi, de la ce număr de telefon sunaţi, cum vă numiţi.
b.- Stopul cardiac
Încetarea spontană ireversibilă a unei activităţi cardiace eficace, care antrenează o
oprire a perfuzării organelor vitale este denumită în mod obişnuit stop cardiac.

32 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Cauze – Un stop cardiocirculator este, în general, complicaţia unei cardiopatii

ischemice (infarct miocardic)
Simptome şi semne : - Un stop cardiocirculator provoacă în 15 – 20 secunde o
pierdere a cunoştinţei şi opreşte comanda respiratorie.
În faza iniţială a stopului pot surveni convulsii, cu pierderea urinei.
Dispariţia pulsului, percepută pe carotidele de pe fiecare parte a gâtului sau pe artera
femurală în regiunea inghinală, atestă ineficacitatea cardiorespiratorie.
Mişcările respiratorii sunt absente sau înlocuite prin secuse respiratorii intermitente.
Cianoza buzelor şi urechilor traduce anoxia tisulară, iar dilataţia fixă a pupilelor arată
răsunetul cerebral grav al acestei anoxii.
ABC – ul resuscitării
Pentru evaluarea funcţiilor vitale, se respectă următoarele etape :
1.- Se eliberează căile aeriene prin înclinarea spre spate a capului accidentatului.
Se aşează o mână pe frunte şi cu două degete de la cealaltă mână se ridică
mandibula, fără a închide gura accidentatului.
În cazul victimei inconştiente, este posibil ca limba să-i cadă în spate, spre faringele
posterior, blocând astfel căile aeriene superioare.
Făcând o hiperextensie a capului şi ridicând bărbia, limba se ridică şi eliberează căile
aeriene.
2.- Se eliberează gâtul de eventualele haine strânse. Se îndepărtează orice cauză
de obstrucţie evidentă din gură (dantură ruptă, proteze dentare rupte, salivă, sânge,
etc.) Nu se pierde timpul căutând obstrucţii ascunse.
3.- Se păstrează căile respiratorii libere, se ascultă, se simte şi se observă dacă
victima respiră adecvat.
Prin aplecarea asupra victimei cu faţa către torace şi ascultarea la nivelul cavităţii
orale a victimei a zgomotelor respiratorii, se simte dacă există schimb de aer
apropiind obrazul de nasul şi gura victimei, se observă mişcările pieptului.
Pentru a decide prezenţa sau absenţa respiraţiei Ascultaţi, Simţiţi şi Vedeţi timp de
5 – 10 secunde.
4.- Se verifică pulsul. Acesta se poate simţi cel mai bine pe artera carotidă, care
este situată în şanţul format de muşchiul sternocleidomastoidian şi mărul lui Adam.
Degetele arătător şi mijlociu localizează mărul lui Adam şi alunecă lateral pe gât
până se simte bătaia în vârful acestora.

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 33

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Pulsul poate fi palpat pe ambele părţi ale gâtului, dar niciodată în acelaşi timp.
c.- Hemoragiile
Scurgerile abundente de sânge, externe sau interne, în urma ruperii sau tăierii unui
vas sanguin, se numesc hemoragii.
În general ele se produc din cauza unor leziuni traumatice, precum o tăiere, un
accident casnic sau de automobil, cădere, etc.
Pentru a opri hemoragia unei plăgi, se urmează etapele :
1.- Se întinde persoana accidentată pe spate
Dacă este posibil, capul trebuie să fie pe un plan puţin mai jos decât trunchiul sau
picioarele, sau picioarele ar trebui ridicate.
Această poziţie reduce riscul unei lipotimii, crescând irigarea sanguină cerebrală.
2.- Se îndepărtează resturile de murdărie vizibilă de la nivelul plăgii.
Nu se îndepărtează însă obiectele care au străpuns victima. Nu se sondează plaga
şi nici nu se încearcă o curăţare prea adâncă. Trebuie să fie oprită sângerarea
3.- Se presează direct pe plagă cu un tampon steril, o lenjerie curată sau un
articol de îmbrăcăminte. – sau cu propria mână
4.- Se menţine presiunea până se opreşte sângerarea.
Se pansează apoi rana înfăşurând strâns cu bandă adezivă sau o faşă ( dacă nu
avem folosim o lenjerie curată).
5.- Dacă sângerarea continuă şi pătrunde prin tifon sa alt material aplicat pe rană,
nu se îndepărtează, mai bine se adaugă alte materiale absorbante deasupra.
6.- Dacă sângerarea nu se opreşte prin presiune directă, trebuie presată artera cea
mai importantă, care irigă teritoriul unde este localizată rana. În cazul unei răni
localizate la mână sau antebraţ, se presează artera principală a braţului deasupra
osului. Se ţin degetele fixate, iar cu cealaltă mână se continuă exercitarea presiunii
chiar pe plagă.
7.- Se imobilizează partea lezată a corpului odată cu sângerarea oprită.
Se lasă bandajele pe loc şi se transportă persoana la punctul sanitar, cât mai repede
posibil.

34 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

8.- PREVENIREA INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR

Prevenirea incendiilor şi exploziilor, deşi beneficiază de o reglementare juridică şi

norme specifice, este o problemă strâns legată de securitatea muncii, deoarece
ambele fenomene constituie, re regulă cauza unor grave accidente de muncă.

8.1.- Cauzele incendiilor şi exploziilor

Din punct de vedere al combustibilităţii, materialele se clasifică în :

1.- Materiale incombustibile – materiale care nu ard
2.- Materiale greu combustibile – materiale care se aprind greu, ard fără flacără,
sau numai se carbonizează
3.- Materiale combustibile – materiale care se aprind şi continuă să ardă cu sau
fără flacără chiar dacă sursa de căldură se îndepărtează

Gradul de rezistenţă la foc al unei construcţii – capacitatea construcţiei de a

rezista la solicitările termice şi la cele mecanice produse în timpul şi din cauza
incendiului
În funcţie de categoria de combustibilitate şi de limita de rezistenţa la foc,
construcţiile se clasifică în cinci grade de rezistenţă la foc
Aceasta se stabileşte în funcţie de elementul principal al construcţiei care are cel mai
mic grad de rezistenţă la foc.
Arderea – este o reacţie chimică de combustie a unei substanţe cu oxigenul, însoţită
de dezvoltare de căldură şi uneori şi de lumină.
Aprinderea – este provocarea unei arderi prin ridicarea temperaturii unui amestec
de material combustibil, cu un corp care conţine oxigen şi care asigură arderea care
odată începută, se întreţine şi se propagă singură
Pentru ca op aprindere să aibă loc, trebuie să existe trei factori :
- materialul combustibil
- oxigenul din aer
- sursa de căldură (ridicarea temperaturii)
De regulă dacă unul din cei trei factori lipseşte, aprinderea nu are loc, cu excepţia
autoaprinderii.

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 35

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Autoaprinderea – este un fenomen care apare de multe ori la substanţe

combustibile cu tendinţe de autoîncălzire, datorită unor procese de natură fizico –
chimică sau biologică, fără intervenţia unei surse exterioare de căldură (ex. halde de
cărbune, etc)

Explozia
Este o reacţie fizico-chimică rapidă în care se produce o cantitate mare de gaze,
însoţită de degajare de căldură şi de energie
Fenomenul se caracterizează prin degajarea bruscă a gazelor.
Dacă degajarea are loc într-un spaţiu închis, produce o presiune foarte mare asupra
construcţiei deteriorând-o
Cauzele exploziilor pot fi :
1.- Fizice – creşterea excesivă a presiunii vaporilor sau a unor gaze încălzite în
recipiente închise
2.- Cauze chimice - transformări chimice rapide ale unor substanţe, gaze, pulberi,
etc.,sub acţiunea diferiţilor factori
Pentru ca explozia gazelor, vaporilor sau a pulberilor să aibă loc, trebuie ca
amestecul acestora cu aerul să aibă o anumită concentraţie şi să existe un impuls
iniţial, sub acţiunea căruia să înceapă descompunerea explozivă.
Un amestec exploziv are de obicei o limită de concentraţie inferioară şi una
superioară.
Pentru depozitarea diferitelor materiale cu caracter exploziv Normele generale de
protecţia muncii prevăd opt grupe de substanţe, indicându-se pentru fiecare grupă cu
ce alte substanţe nu se pot păstra în comun.

8.2.- Măsuri şi mijloace de prevenire a incendiilor şi exploziilor.

Se iau în considerare de la proiectarea şi amplasarea construcţiilor până la execuţia
şi exploatarea lor, şi anume :
- Proiectarea instalaţiilor electrice ţinând seama de gradul pericolului de
incendiu pe care îl prezintă construcţia datorită materialelor din care se
execută şi a proceselor tehnologice care au loc în acea clădire.
- Proiectarea instalaţiilor pentru stins incendiu : hidranţi, şprinclere, drencere în
depozite sau magazii, suprafeţe cu pericol de incendii

36 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

- Amenajarea de spaţii de fumat speciale

- Asigurarea bunei evacuări a oamenilor în caz de incendiu
- Măsuri de siguranţă prin marcaje de zone periculoase şi de circulaţie
( indicatoare PSI )
Măsuri organizatorice de combatere a incendiilor :
- Organizarea de formaţii de pompieri voluntari
- Stabilirea de sarcini precise pentru caz de incendiu
- Instruirea personalului angajat
- Prelucrarea normelor şi a prescripţiilor referitoare la PSI
- Dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de combaterea incendiilor
- Dotarea cu materiale care pot fi folosite la stinsul incendiilor:
o Nisipul, ca mijloc imediat de înăbuşire a focarului de incendiu
o Apa sub formă de jet la stingerea materialelor combustibile solide, a
gazelor, a lichidelor insolubile.
o Apă dispersată în picături
o Diverse substanţe chimice, prafuri, tetraclorură de carbon, zăpadă
carbonică, etc.
Folii nr.6, 7, 8,

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 37

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

9.- PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Legea Protecţiei Mediului nr. 137 din 29.12.1995 cu modificările şi completările
ulterioare
Unul din drepturile fundamentale ale oamenilor este dreptul la mediul ambiant
sănătos, dreptul la un mediu natural care să îmbunătăţească ceea ce numim
calitatea vieţii

Poluarea = impurificarea mediului cu diferite substanţe, numite poluanţi

Asupra mediului natural acţionează în mod negativ un număr important de factori,
cum ar fi :
1.- Factori biologici : hrană, boli
2.- Factori fizici : aerul, apa, lumina
3.- Factori economici : unele procese tehnologice, condiţiile de exploatare şi utilizare
a unor materiale, activităţi de construcţii, etc.
Printre sursele de poluare a mediului natural
a.- Deşeurile menajere (îmbrăcăminte, mobilă, aparate casnice, detergenţi,
ambalaje, cosmetice, insecticide, vopsele, etc), deşeuri din diferite procese
tehnologice, deşeuri rezultate din demolări sau alte activităţi de renovări şi
construcţii, etc.
În proiectarea noilor produse se are în vedere ca acestea să se integreze după
utilizare, în natură fără efecte negative (biodegradabile) sau refolosibile în circuitul
economic
b.- Mijloacele de transport sunt sursă importantă de poluare, având în vedere că
acestea constituie, pe de o parte, mijlocul prin care mărfurile ajung la consumator, pe
de altă parte, ele însele fiind mărfuri.
c.- Poluare sonoră, a devenit deosebit de periculoasă pentru sănătatea omului.
Pe lângă zgomotul produs de mijloacele de transport, aparatele electrocasnice şi
unele scule, unelte şi utilaje folosite în activitatea de construcţii sunt surse
importante de poluare sonoră.
Comportament ecologic : reciclare, recuperare, refolosire, recondiţionare –
simulare, adoptare

38 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Fiecare cetăţean trebuie să cunoască efectele poluării şi să adopte un comportament

ecologic
Comportamentul ecologic presupune :
- colectarea materialelor reciclabile
- recondiţionarea materialelor
- refolosirea materialelor recuperate şi recondiţionate
- utilizarea produselor ecologice

Protecţia mediului este condiţionată de valorificarea rezidurilor şi a deşeurilor prin

realizarea unor cicluri de producţie închise:
MATERIE PRIMĂ PRODUCŢIE PRODUS
Folii nr. 9, şi 10

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 39

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

BIBLIOGRAFIE :

1.- Iuliana Carmen Stana, Ioana Zlătoianu, Gigliola Lascu, Adelaiuda Glonţ, Andrei
Feher, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice – Manual pentru clasa IX-a Construcţii,
Editura CD PRESS, 2010

2.- Filomela Săvoiu, Valeria Fărcaş, Ligia Glodean, Gigliola Lascu, Auxiliar Curricular
pentru clasa IX-a, Şcoala de arte şi meserii, domeniul Construcţii şi lucrări publice.
M.E.C.2004

3.- MEC Programul Phare TVET RO 01.08.01. Auxiliar curricular 2004

4.- MECI Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 Auxiliar

curricular Martie 2009

5.- Hotărârea de Guvern nr.1425 din 11.10.2006

6.- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Nr.319 din 14 Iulie 2006

7.- Legea Protecţiei Mediului nr.137 din 29.12.1995 cu modificările şi completările

ulterioare.

8.- Dan Ionel Lazăr, Radu Hermine ; Noţiuni de bază, probleme sociale, protecţia
muncii şi a mediului – Suport de curs pentru Lucrător Finisor în Construcţii FRG
Timişoara 2008.

9.- Ştefan Pece şi colectivul ; Protecţia muncii, - Manual pentru învăţământul

preuniversitar EDP 1995

40 Suport curs - Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze

Modul I: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului
 Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

ANEXE - Folii

Suport curs – Calificarea : Instalator Instalaţii Tehnico-Sanitare şi de Gaze 41

Modul II: Securitatea şi Sănătatea în Muncă, PSI şi Protecţia Mediului