Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADMINISTRATOR
.............................................
Politraumatismul
In cele mai multe cazuri, avem de-a face cu mai multe leziuni traumatice la aceeasi
victima; in astfel de situatii, cand sunt prezente cel putin doua leziuni traumatice dintre care cel
putin una ameninta viata victimei spunem ca avem de-a face cu un politraumatism.
Astfel in cazul unui politraumatism scopul principal al primului ajutor trebuie sa fie
salvarea vietii si acolo unde acestea sunt posibile fara a produce leziuni suplimentare:
indepartarea factorului de agresiune si evacuarea rapida a victimei dintr-un mediu periculos.
Primul ajutor in cazul unui politraumatism trebuie sa inceapa cu evaluarea primara si
suportul vital de baza.
Evaluarea primara
Evaluarea primara consta in:
- evaluarea starii de constienta;
A: evaluarea libertatii cailor aeriene;
B: evaluarea respiratiei;
C: evaluarea circulatiei (pulsului central si periferic).
Dupa evaluarea primara, se va apela serviciul de urgenta 112 si acolo unde este necesar, se
vor aplica masurile de resuscitare cardio-respiratorie primara (ABC-eliberare cai respiratorii,
respiratie artificiala si masajul cardiac).
De retinut!
La un politraumatizat, trebuie avuta in vedere si o posibila fractura de coloana cervicala. De
aceea:
- in cadrul manevrelor de evaluare primara, nu se va face hiperextensia capului, ci doar
subluxatia mandibulei
- mobilizarea victimei se face numai daca exista un pericol iminent: incendiu, prabusire a cladirii
etc. si atunci se va face cu imobilizarea coloanei cervicale cu mana; acolo unde exista se va
proteja coloana cervicala printr-un guler cervical.
Evaluarea secundara
Dupa stabilizarea functiilor cardio-respiratorii, victima se va examina pentru identificarea
tuturor leziunilor. Astfel in urma unui politraumatism pot apare urmatoarele tipuri de leziuni:
- leziuni ale partilor moi: contuzii si plagi
- hemoragie: scurgerea sangelui din vasele sangvine, datorita lezarii peretelui vascular;
- fractura (ruperea osului);
- amputatii de membre;
- luxatii (capetele oaselor care formeaza o articulatie isi pierd contactul intre ele);
- entorse (cand sunt lezate tesuturile periarticulare: ligamente, tendoane, capsula);
- traumatism cranio-cerebral.
Contuzii
Contuzia reprezinta modificarea structurala si functionala a tesuturilor produsa in urma unui
traumatism inchis, care nu compromite integritatea tegumentelor si mucoaselor. In urma unei
contuzii poate apare:
- o echimoza (vanataie): cand o contuzie superficiala determina lezarea vselor sangvine
subcutanate, determinand modificarea culorii pielii: la inceput este rosie, apoi devine bruna,
albastra, verde, galbena si apoi isi recapata culoarea in 14-21 de zile
- un hematom: o acumulare de sange intr-un spatiu ca urmare a lezarii unor vase de sange
mai mari.
In cazul unei contuzii, aplicarea unei pungi cu gheata (sau o sticla cu apa rece) pe zona
afectata, poate reduce intinderea leziunii.
PLĂGI
Plaga este o lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si a tesuturilor subiacente, produsa in
urma actiunii unor agenti traumatici: fizici, chimici sau mecanici.
In functie de profunzime, plagile pot fi:
- superficiale: intereseaza numai tegumentul si tesutul subcutanat;
- profunde, care pot fi: penetrante: cand plaga depaseste seroasele si se intinde si in
interiorul cavitatilor abdominale, toracale cu sau fara intereseaza organelor interne, sau
nepenetrante: cand nu depasesc seroasele (foite care invelesc organele si cavitatile abdominala si
toracica).
In functie de mecanismul de producere, plagile pot fi: prin taiere, impungere, impuscare,
zdrobire, muscare, contuze etc.
Plagile, pe langa modificarile anatomice pe care le pot determina, ele reprezinta si o poarta
de intrare in organism pentru diversi agenti infectiosi. De aceea, in cazul unei plagi se va face
toaleta plagii si se va pansa plaga cat mai repede posibil.
Dupa profunzime, se disting:
- taieturi simple, cu afectarea exclusiva a pielii;
- taieturi complexe, cand vatamarea cuprinde, dupa caz, oase, vase de sange, nervi,
tendoane, muschi sau organe interne.
De retinut!
NU se vor aplica dezinfectanti tari, iritanti (alcool sanitar sau tinctura de iod) pe plaga, deoarece
acestia pot provoca necroza tesuturilor.
NU se va curata sau pansa o plaga cu tampoane de vata, deoarece pot ramane scame in plaga.
NU se va incerca extragerea corpilor straini infipti adanc in plaga, cu exceptia corpurilor mici,
care se gasesc la suprafata (pietricele, nisip) deoarece se pot declansa hemoragii.
Primul ajutor
- degajarea plagii: se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga; daca aceasta este intr-o
zona acoperita de par, se va incerca indepartarea parului;
- dezinfectarea mainilor salvatorului (acolo unde este posibil) prin spalarea cu apa si sapun,
urmata eventual de clatirea cu alcool;
- curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu apa si sapun sau un
dezinfectant (apa oxigenata, rivanol, iod, betadina, alcool sanitar);
- curatarea sau dezinfectarea plagii: se poate face cu apa oxigenata, rivanol sau betadina, fie cu
ajutorul unui tampon din tifon fie turnand direct pe plaga;
- pansarea plagii: acoperirea plagii cu pansamente sterile si bandaje;
- acoperiti rana si opriti sangerarea;
- tineti ridicata, pe cat posibil, zona afectata a corpului;
- preveniti intreruperea circulatiei;
- transportati ranitul la medic sau spital.
BANDAJAREA
Inainte de a aplica un bandaj, trebuie sa stiti care este functia lui. Multe persoane
aplica bandajul numai pentru a acoperi aspectul neplacut al unei plagi. Un bandaj are
urmatoarele functii:
- protejarea impotriva infectiilor: bandajul pe rana;
- oprirea hemoragiei: bandaje compresive;
- protejarea taieturilor: bandaje de sustinere.
BANDAJUL COMPRESIV
Se foloseste pentru o taietura adanca – ce produce o hemoragie serioasa. Acoperiti
taietura cu bandaje curate. Asezati un obiect care sa exercite presiune (piatra, o bucata de
lemn) pe bandajul de deasupra ranii. Asigurati bandajul printr-o acoperire circulara.
Asezati ranitul intr-o pozitie ridicata. Apasati bandajul. In cazul unei hemoragii, un bandaj
exterior este asezat ca un bandaj compresiv. Acest bandaj exterior nu este neaparat necesar
sa fie steril.
BANDAJUL DE SUSTINERE
O rana a mainii se bandajeaza aplicand o compresa pe mana si o rola in palma..
Mana este sustinuta prin asezarea antebratului intr-o esarfa. Bratul trebuie sa fie ridicat in
pozitia diagonala. Acest bandaj trebuie sa protejeze zona afectata de traume externe.
Astfel, se vor reduce durerea si complicatiile. O banda elastica este foarte functionala ca
bandaj de sustinere.
HEMORAGII
In cazul in care evaluarea politraumatizatului evidentiaza o hemoragie se vor institui
masurile de oprire a hemoragiei (hemostaza). Majoritatea hemoragiilor pot fi oprite prin
aplicarea unui pansament compresiv.
In cazuri, rare, de hemoragii masive, care nu pot fi oprite prin compresie poate fi necesara
aplicarea garoului. Acesta este un cordon elastic care se leaga deasupra hemoragiei in cazul
hemoragiilor arteriale si dedesubtul hemoragiei in cazul celor venoase. Deoarece garoul opreste
circulatia sangelui complet, poate determina leziuni ischemice severe, sub nivelul sau. De aceea
la aplicarea garoului, se va atasa un biletel pe care se va nota data si ora la care a fost aplicat si la
fiecare 15-20 minute se va slabi putin garoul, pentru a permite irigarea zonei.
Hemoragiile pot fi: externe si interne. Hemoragia interna nu este vizibila. O
persoana poate avea hemoragie interna din cauza ruperii vaselor de sange sau a
organelor interne.
HEMORAGIA EXTERNA
– Hemoragia masiva din artera: sangele se scurge in exterior in pulsatii, in ritmul
pulsului accidentatului. – Hemoragia venelor: un flux continuu de sange. – Hemoragia
capilara: o mica scurgere de sange care, de regula, se opreste singura. O rapida pierdere
a sangelui este mai periculoasa decat o hemoragie lenta si continua. In hemoragia
arteriala, sangele se scurge in afara, in pulsatii; pune viata in pericol si trebuie sa fie oprita
imediat. De asemenea, si hemoragia din venele mari poate fi periculoasa.
PRIMUL AJUTOR
– Exercitati presiune asupra punctului hemoragic.
– Folositi o compresa sau, in cazuri urgente, orice materiale textile curate
disponibile. Ridicati zona hemoragica si, in acelasi timp, presati rana bandajata.
– Asezati persoana accidentata in asa fel incat rana sangeranda sa fie mai sus
decat planul corpului. Sangerarea va fi, astfel, diminuata, iar in cazul sangerarilor capilare,
acestea se vor opri.
– Aplicati un bandaj compresiv. Puneti o compresa peste rana si strangeti apoi cu
clame. Asezati un obiect (piatra, o bucata de lemn) deasupra compresei si bandajati rana.
Bandajul trebuie sa fie aplicat stans, asa incat hemoragia sa se opreasca. Daca rana
continua sa sangereze, dupa aplicarea bandajului, mariti compresia printr-o curea, esarfa
etc.
– In cazul unei amputari, bratul sau piciorul se vor bandaja complet si se poate
aplica garoul.
– Daca este amputat un brat sau un picior, bontul trebuie sa fie complet bandajat.
Daca este posibil, odata cu accidentatul, bratul sau piciorul trebuie, de asemenea,
transportate la spital. Ele vor fi tinute la rece, intr-o punga de plastic pusa, la randul ei, intro
alta punga de plastic cu gheata si putina apa.
Întocmit
............................................