Bilantul energetic al motoarelor cu ardere interna

1. Scopul lucrarii il constituie determinarea puterii efective produse si a randemantului efectiv de

functionare a unui motor cu ardere interna, precum si determinarea schimburilor energetice (fluxuri de caldura si
putere mecanica) intre motor si mediul ambiant.
2. Instalatia experimentala contine:
a) motor cu aprindere prin coprimare (m.a.c.) tip UNIVERSAL 26
b) consumatorul de putere care are rolul de a crea moment rezistent la arborele motorului, deci de a obliga motorul
sa lucreze in sarcina; consumatorul de putere este o frana hidraulica (fig.1).

Fig.1. Frana hidraulica cu carcasa basculanta

Carcasa franei hidraulice contine la partea superioara un racord de umplere cu apa de la retea si la partea
inferioara un alt racord prin care apa din carcasa este eliminata continuu la canal. Cu o reglare corespunzatoare a
debitului de alimentare, cantitatea de apa din interiorul carcasei poate fi mentinuta constanta. Prezenta apei in
carcasa franei provoaca aparitia unui moment de frecare intre paletele rotorului (mobile), apa si paletele fixe
montate pe carcasa, deci motorul (cu arborele cuplat cu arborele franei) este obligat sa lucreze in sarcina pentru a
invinge acest moment de frecare. Puterea mecanica consumata de frana este egala cu cea produsa de motor.
Momentul de franare, respectiv puterea consumata de frana pot fi masurate tinand cont ca sunt proportionale cu
deplasarea unghiulara a carcasei franei care este montata pe lagare de alunecare.
b) Instalatie de masurarea a consumului de combustibil
Pe conducta de alimentare cu motorina a pompei de injectie (care are rolul de a distribui motorina catre
injectoarele plasate pe fiecare ciclindru) este montat un balon de sticla transparenta, racordat la conducta prin
intermediul unui robinet cu trei cai. Prin pozitionarea manuala adecvata a robinetului, motorul poate fi alimentat
numai din balonul al carui volum este cunoscut si are valoarea V=510 cm 3 (fig.2).

Fig.2. Instalatie de masurare a consumului de combustibil

c) Instalatie de masurare a debitului de aer admis in motor
Pe conducta de admisie este montata o diafragma. Caderea de presiune statica pe diafragma este
proportionala cu debitul de aer care curge prin conducta si poate fi masurata cu ajutorul unui manometru
diferential (cu tub de sticla in forma de U) montat pe diafragma (fig.3). Dupa ce se citeste caderea de presiune pe
.
diafragma Dp [mm Hg], se poate determina debitul masic de aer m [kg/s] cu ajutorul diagramei de etalonare a
diafragmei din indrumarul de laborator.
 Fig.3. Instalatie de masurare a debitului de aer de combustie
d) Alte aparate de masura si control:
- un termocuplu montat pe conducta de evacuare si cu care se masoara temperatura gazelor arse evacuate
- doua termometre manometrice montate pe circuitul de apa de racire al cilindrilor motorului si care masoara
temperatura apei la intrarea, respectiv iesirea din motor.
- un debitmetru (apometru) pentru masurarea debitului de apa de racire a motorului
- un tahometru (turometru mecanic) pentru masurarea turatiei motorului.
2. Marimi masurate:
Indicatia franei M[div] = Turatia motorului n r[rot/min] =
Timpul de consum al combustibilului t[s] = Volumul de apa de racire consumat q[m 3] =
Timpul de consum al apei de racire t'[s] =
Temperatura apei de racire la intrarea in motor t i[°C] =
Temperatura apei de racire la iesirea din motor t e[°C] =
Caderea de presiune pe diafragma Dp[mmH2O] = . Debitul de aer consumat de motor m. o[kg/s] =
Temperatura mediului ambiant t a[°C] = Temperatura combustibilului t c[°C] = ta[°C]
Presiunea barometrica pB[mm Hg] = Temperatura gazelor arse evacuate t ge[°C] =
Compozitia gazelor de ardere: r CO2= 0,068; r O2=0,11; r CO=0,009; r N2=0,77; r H2O=0,043
Tab.1 Entalpiile produselor de ardere in functie de temperatura
Temperatur h CO2 hCO h H2O hO2 h N2 h aer
a
[°C] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg]
0 0 0 0 0 0 0
100 86.55 104.13 187.21 92.29 103.13 100.57
200 181.98 209.19 378.62 187.00 206.84 202.24
300 284.33 316.04 575.5 284.9 311.9 305.62
400 392.93 425.24 778.92 385.9 418.96 411.18
500 506.44 537.41 988.61 489.28 528.21 519.42
600 623.23 651.26 1205.00 595.59 639.96 629.49
700 744.6 768.03 1428.92 703.16 754.22 742.08
800 868.07 886.9 1659.96 812.4 870.22 856.35
900 993.63 1007.86 1898.12 922.9 988.19 973.12
1000 1122.13 1130.08 2142.97 1034.65 1107.48 1091.32
3. Prelucrarea datelor experimentale
Ecuatia de bilant energetic:
. . . . .
Q c  Pe  Q ar  Q ge  Q in  Q rest
Relatiile de calcul ale fluxurilor de energie:
.
a) Caldura dezvoltata prin arderea completa a combustibilului Q :
o
. .
Qc  mc H i  [kW]; H i  41855 kJ/kg
. V c
mc   [kg/s];  c  0,88kg/dm3 ; V=510 cm3
2  1000  t
.
unde: - consumul orar de combustibil H i - puterea calorica inferioara a combustibilului
mc
  c - densitatea combustibilului
b) Puterea mecanica efectiva Pe:
Mn r
Pe   [kW]
1360
Pe
Randamentul efectiv al motorului:  e  .
100 = [%]
Qc
c) Caldura preluata de apa de racire:
. .
Q ar  m ar c(t e  t i )  [kW]; c = 4,1855 kJ/kg
in care:
. q apa
Debitul de apa de racire a motorului: m ar   [kg/s];  apa  1000 kg/m 3
t'
d) Caldura cedata in procesele de admisie-evacuare:
. . . .
Q ge  H ge  (H a  H c )  [kW]
in care:
. .
Energia gazelor arse evacuate: H ge  m ge h g i i  [kW] (hi din tabelul 1 citite la tge)
Mi
g i  ri
r M
(participatia masica a componentului i din gazele de ardere) in care:
i i
MCO2=44 kg/kmol; MO2=32 kg/kmol; MCO=28 kg/kmol; MH20=18 kg/kmol; MN2=28 kg/kmol

iar debitul de gaze arse evacuate

. . . . . p B To
m ge  m c + m a  [kg/s]; m a  m o  [kg/s]
p o Ta
(po=760 mm Hg; to=20°C sunt conditiile de etalonare a diafragmei).

. .
Energia aerului de combustie: H a  m a c pa t a  [kW]; c pa  1 kJ/kg.grd
. .
Energia combustibilului: H c  mc cc t c = [kW]; c c  2,93 kJ/kg.grd
.
e) Energia pierduta datorita arderii incomplete Q :
in
. .
Q in  g CO m ge H iCO = [kW]; H iCO  10112 kJ/kg
.
f) Pierderea de caldura nemasurabila Q :
rest
. . . . .
Q rest  Q c  ( Pe  Q ar  Q ge  Q in ) = [kW]