Cursul 8

4.3 Metode de îmbunătăţire a performanţelor IFV

Plecând de la structura de bază a ciclului IFV se observă că îmbunătăţirea

performanţelor acestuia se poate obţine prin orice metode care conduc la creşterea
segmentului 1' '4 ce reprezintă puterea frigorifică specifică q0 (vezi paragraful 4.2).
Drept urmare există două posibilităţi după cum este prezentat şi în Fig. 7.4.

Fig. 7.4 Posibilităţi de îmbunătăţire a performanţelor IFV

a) Deplasarea stării 4 spre stânga, adică scăderea entalpiei agentului frigorific la

intrarea în ventilul de laminare. Deplasarea stării 4 spre valori mai mici ale
entalpiei nu se poate realiza decât prin scăderea entalpiei stării 3' la intrarea în
ventilul de laminare, respectiv la ieşirea din condensatorul instalaţiei frigorifice.
4 → 4a → 4b ⇒ h4 > h4 a > h4b
3' → 3a → 3b ⇒ h3' > h3a > h3b
b) Deplasarea stării 1" spre dreapta, adică în sensul creşterii entalpiei stării 1"
spre 1a sau 1b.
1 → 1a → 1b ⇒ h1 < h1a < h1b
În ambele cazuri valoarea puterii frigorifice specifice q0 = h1'' − h4 = 1' '4 creşte. În
aceste condiţii va creşte şi puterea frigorifică a instalaţiei pentru o aceeaşi valoare a
debitului masic de agent frigorific.
Q
0 = m
⋅ q0 ; m
= ct , q0 ↑⇒ Q
0 ↑
 Din punct de vedere tehnic, micşorarea entalpiei stării 3' se poate face printr-o
răcire suplimentară a agentului frigorific la ieşirea din condensator – metoda
subrăcirii.
Din punct de vedere tehnic, creşterea entalpiei stării 4 se poate realiza numai
printr-o încălzire suplimentară a agentului în vaporizatorul instalaţiei – metoda
supraîncălzirii.

4.3.1 Metoda subrăcirii

Subrăcirea agentului frigorific lichid la ieşirea din condensator se poate face

prin introducerea unui schimbător de căldură suplimentar în care agentul frigorific să
cedeze o parte din căldură unui agent termic caracterizat de o temperatură mai mică
decât temperatura de condensare tc.
Subrăcirea se poate face cu:
- apă; aer sau orice alt agent cu o temperatură mai mică decât cea a
agentului frigorific;
- agent frigorific.
Schema şi ciclul termodinamic de funcţionare al IFV într-o treaptă cu subrăcire
sunt prezentate în Fig. 7.5 şi Fig. 7.6.

Fig. 7.5 Schema IFV într-o treaptă cu subrăcire

2
 Fig. 7.6 Ciclul termodinamic de funcţionare al IFV într-o treaptă cu subrăcire

Observaţie: după cum se poate vedea, în schemă apare un schimbător de

căldură suplimentar – Sr – care este denumit subrăcitor după procesul de răcire pe
care-l realizează, t3sr < t3'. În multe situaţii subrăcitorul este inclus în condensator prin
majorarea suprafeţei de schimb de căldură a acestuia din urmă.

Definiţie: Se defineşte gradul de subrăcire ca fiind diferenţa dintre temperatura

agentului frigorific la intrarea, respectiv la ieşirea din subrăcitor:
[ ]
∆t sr = t 3' − t 3sr [grd ], [K ], o C

Determinarea schimburilor energetice specifice

- puterea frigorifică specifică:
q0 sr = h1'' − h4 sr = h1'' − h3sr = 13sr 
 ⇒ 1' '3sr > 1' '3' ⇒ q0 sr > q0
q0 = h1'' − h4 = h1'' − h3' = 13' 
 kJ 
q0 sr = q0 + ∆q0 > q0 , unde ∆q0 = h3' − h3sr = h4 − h4 sr   = 3'3 sr
 kg 
Observaţie: prin introducerea subrăcitorului (Sr), puterea frigorifică specifică creşte
cu ∆q0 , segmentul 3'3sr .
- lucrul mecanic specific:

3
  kJ 
lc = h2 − h1'' = lcsr   = 1' '2
 kg 
Observaţie: subrăcirea nu afectează lucrul mecanic specific consumat.
- sarcina termică specifică a condensatorului:
 kJ 
qc = h2 − h3'   = 23'
 kg 
Observaţie: subrăcirea nu afectează sarcina termică specifică a condensatorului.

- sarcina termică specifică a subrăcitorului:

δq = dh + δlt
 δq = dh + δlt 3 sr

δlt = −v ⋅ dp ⇒ ⇒ δq = dh ⇒ q3'3sr = ∫ dh = h3sr − h3' = q sr < 0

 p = ct ⇒ dp = 0 δlt = 0 3'

 kJ 
q sr = h3' − h3 sr = ∆q0   = 3'3sr
 kg 
Determinarea schimburilor energetice din sistem
- Fluxul de căldură cedat mediului de răcire la nivelul condensatorului:
Q
= m
⋅ q = m
⋅ (h − h ) [kW ]
c c 2 3'

- Fluxul de căldură cedat mediului de răcire la nivelul subrăcitorului:

Q
= m
⋅ q = m
⋅ (h − h ) [kW ]
sr sr 3' 3 sr

- Puterea mecanică necesară realizării procesului de comprimare:

Pc = m
⋅ lc = m
⋅ (h2 − h1'' ) [kW ]
- Puterea frigorifică şi debitul masic de agent frigorific:
În cazul unei instalaţii frigorifice existente pentru care se introduce subrăcirea
se poate scrie:
Q
0 sr = m
⋅ q0 sr = m
⋅ (q0 + ∆q0 ) = m
⋅ q0 + m
⋅ ∆q0 = Q
0 + ∆Q
0
În cazul unei instalaţii proiectate de la început cu subrăcire şi care trebuie să
acoperea acelaşi necesar de frig:
Q
Q

m
sr = nec frig = nec frig < m

q0 sr q0 + ∆q0

Eficienţa frigorifică pentru o instalaţie cu subrăcire

Q
m
⋅ q0 sr q0 + ∆q0 q0 ∆q0
COPsr = 0 sr = = = + = COP + ∆COP
Pc m
⋅ lc lc lc lc
Observaţie: eficienţa instalaţiei cu subrăcire este mai mare decât a celei fără.
Creşterea este evidenţiată de ∆COP care se scrie:
h −h
∆COP = 3' 3sr
h2 − h1''

4
 Bilanţul energetic:

Q
0 sr + Pc = Q
c + Q
sr ⇔ m
sr ⋅ q0 sr + m
sr ⋅ lc = m
sr ⋅ qc + m
sr ⋅ qsr : m
sr ⇒q0 sr + lc = qc + qsr

h1'' − h4 sr + h2 − h1'' = h2 − h3' + h3' − h3sr ⇔ h2 − h4 sr = h2 − h3sr ⇒ 24 sr = 23sr

Soluţii tehnice de realizare a subrăcirii

a) Schimbător de căldură separat parcurs de acelaşi agent de răcire (intră mai

întâi în Sr) sau de un alt agent

b) Acelaşi schimbător de căldură, condensatorul, cu suprafaţa de schimb de

căldură mărită

c) Schimbător separat răcit cu acelaşi agent frigorific în prealabil laminat