Raportul juridic reprezinta o legatura sociala intre participantii
determinati, reglementata de norma juridica susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiei statale si caracterizata prin existenta drepturilor si obligatiilor juridice.
Precizari: 1. Raportul juridic se deosebeste de alte raporturi
sociale prin faptul ca legatura sociala dintre participanti este reglementata de o norma juridica.
2. Raportul juridic reprezinta principala forma de realizare a
dreptului pentru ca, prin intermediul sau, prescriptiile cuprinse in normele juridice sunt traduse in viata.
3. Raportul juridic se naste in momentul in care intra in actiune
norma juridica.
4. Raportul juridic reprezinta axul de legatura dintre norma
juridica (cea care este regula generala, tipica, impersonala si obligatorie) si viata sociala, adica realitatea concreta.
5. Raportul juridic obliga oamenii, participantii directi, sa se
comporte in maniera pe care o prevede norma juridica.
6. Raporturile juridice cunosc o mare varietate datorita diversitatii
relatiilor sociale ce sunt reglementate de normele juridice.
7. Raportul juridic este cel care confera participantilor drepturi si
obligatii corelative.
8. Exercitarea drepturilor si executarea obligatilor sunt garantate
prin interventia fortei de constrangere a statului.
Pentru ca un raport juridic sa poata aparea si sa se desfasoare este
nevoie de existenta unor premise/conditii: 1) subiectele de drept 2) norma juridica 3) faptele juridice
Subiectele de drept si norma juridica sunt considerate conditii
generale, abstracte, in timp ce faptul juridic este considerat conditie speciala sau concreta.
Raportul juridic este acea legatura sociala reglementata de norma
juridica, continand un sistem de interactiune reciproca intre participantii determinati, legatura ce este susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiei statale.
Trasaturile raportului juridic
1. Raportul juridic este un raport social, adica se stabileste
intotdeauna intre oameni, fie intre parteneri persoane fizice, fie intre acestea si organele statului sau intre organele statului.
2. Raportul juridic este un raport de suprastructura. Avand in
vedere aceasta trasatura si intrand in compozitia suprastructurii juridice, raporturile de drept suporta influenta tuturor raporturilor sociale.
3. Raportul juridic este un raport volitional, fiind un raport intre
oameni, raportul juridic este un raport de vointa. Caracterul volitional al raportului juridic arata pe de o parte ca acesta este conditionat de o norma de drept, adica norma de drept stabileste in ce conditii o relatie intre doua parti este considerata raport juridic, iar pe de alta parte, caracterul volitional arata ca pentru a exista un raport juridic, este necesara manifestarea de vointa a ambelor parti sau cel putin vointa uneia dintre ele.
4. Raportul juridic este un raport valoric, aceasta trasatura
instatueaza ca raport juridic pentru ca normele juridice ca modele valorice isi gasesc concretizarea in raporturile juridice.
5. Raportul juridic este o categorie istorica, aceasta trasatura
evidentiaza faptul ca in orice societate, existenta unei vaste retele de raporturi juridice are la baza un tip aparte de relatii sociale.
Raportul juridic, ca relatie sociala, face parte dintr-un sistem de
legaturi, de contacte sociale care definesc individul ca fiinta sociala (zoon politikon), nefiind o simpla fiinta producatoare, ci un homo sapiens, adica fiinta care gandeste.
Subiectele, continutul si obiectul raportului juridic
1. Subiectele unui raport juridic sunt intotdeauna oamenii
priviti fie in individualitatea lor, ca persoane fizice, fie ca subiecte colective - persoane juridice.
Capacitate juridica ->
In teoria dreptului s-a decis ca se poate realiza o clasificare
a capacitatii juridice in capacitate generala si capacitate speciala. Capacitatea juridica generala este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii juridice, in principiu, in toate raporturile juridice fara ca legea sa conditioneze aceasta participare de indeplinirea unor calitati. Capacitatea juridica speciala este posibilitatea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii.
2. Continutul raportului juridic este format din ansamblu
drepturilor si obligatilor subiectelor intr-un raport juridic determinat, drepturi si obligatii prevazute in norma juridica.
3. Obiectul raportului juridic este reprezentat de actiunile
pe care titularul dreptului subiectiv le intreprinde sau le solicita in procesul desfasurarii raportului juridic. Este insasi conduita pe care norma o stabileste in raport.
Faptul juridic reprezinta o premisa esentiala a aparitie sau
stingerii unui raport juridic.
RASPUNDEREA JURIDICA
Pentru incalcarea normelor sociale care au produs
consecinte, se folosesc doi termeni: raspundere si responsabilitate. Responsabilitatea poate fi definita ca asumare constienta si deliberata in fata colectivitatii si a propriei constiinte, a unei actiuni active fata de colectivitate, a grijii pentru succesul sau riscul, rezultatul si eficienta, consecintele si valoarea activitatii pe care individul o desfasoara in beneficiul colectivitatii din care face parte, si care este afectata de rezultatul acestei actiuni.
Raspunderea reprezinta un raport intre individ si
colectivitatea din care face parte, un raport intre agent, adica individ, si autoritatea acestei colectivitati.
Delimitarea intre raspundere si responsabilitate.
1. Raspunderea nu presupune decat supunerea autorului
faptei, in timp ce responsabilitatea presupune, din partea acestuia, cunoasterea si capacitatea de apreciere a fenomenelor, atitudine activa, optiune, convingere, si angajare.
2. Raspunderea este mai ales de ordin normativ si, in mod
preponderent, de ordin juridic. Responsabilitatea, in mod preponderent, de ordin valoric.
3. Raspunderea se manifesta ca prezenta activa a societatii,
ca cerinta impusa de societate individului. Responsabilitatea se manifesta ca prezenta a vointei libere a personalitatii, ca cerinta pe care individul o formuleaza la adresa societatii. 4. Raspunderea vizeaza mai ales conservarea unui sistem social. Responsabilitatea priveste ameliorarea sistemului social si dezvoltarea lui.
5. Raspunderea este atrasa de incalcarea unor norme
represive, iar responsabilitatea presupune existenta unor norme stimulative.
6. Responsabilitatea este preferabila raspunderii.
Conditiile raspunderii juridice
Raspunderea juridica se poate declansa numai daca sunt
intrunite cumulativ 3 conditii:
1. conduita ilicita (Raspunderea juridica intervine ca
urmare a unei actiuni sau inactiuni.)
2. vinovatia (Atitudinea psihica a persoanei care comite o
fapta ilicita, fata de fapta comisa si fata de consecintele faptei, desemneaza vinovatia. Formele vinovatiei sunt: intentia si culpa.)
3. legatura de cauzalitate intre fapta savarsita si rezultatul