1.

Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de naturã hipofizarã : A

a) Corticotrop (ACTH)
b) Gonadoliberina (GnRH )
c) Somatoliberina (GH-RH)
d) Ocitocinã
e) Vasopresina (ADH)
2. Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de naturã hipofizarã : C
a) Ocitocinã
b) Vasopresina (ADH)
c) Somatotrop (GH, STH)
d) Gonadoliberina (GnRH )
e) Somatoliberina (GH-RH)
3. Acromegalia reprezintă excesul de C
a) Ocitocinã
b) Vasopresina (ADH)
c) Somatotrop (GH, STH)
d) Gonadoliberinã (GnRH )
e) Somatoliberinã (GH-RH)
4. Sindromul somato visceral constã în A
a) mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate
b) calcemia normală
c) fosfataza alcalinã crescută
d) acizii graşi liberi crescuţi
e) fosfatemia crescută
5. Sindromul somato visceral constã în A
a) mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate
b) mâini mici
c) tremurãturi ale extremităţilor
d) scãdere în greutate
e) hipotensiune arterialã
6. Tratamentul curativ în acromegalie se poate face : D
a) Chirurgical
b) Radiologic
c) Medicamentos
d) primele trei răspunsuri sunt corecte
e) nici un rapuns nu este corect
7. În acromegalie apar următoarele modificãri ale masivului facial D
a) frunte îngustă, arcade sprâncenare şi zigomatice proeminente
b) nasul, buzele groase
c) mandibula – prognatism
d) primele trei răspunsuri sunt corecte
e) nici un rapuns nu este corect
8. Tratamentul medicamentos în acromegalie se poate face cu : E
a) Contraceptive orale
b) Mineralocorticoizi
c) Antiinflamatoare nestreroidiene
d) Beta blocante
e) Analogi de somatostatinã
9. Tratamentul curativ în acromegalie se poate face : A
a) Pegvisomant
b) Contraceptive orale
c) Mineralocorticoizi
d) Antiinflamatoare nestreroidiene
e) Beta blocante
10. În acromegalie radiografia de craniu prezintă urmãtoarele modificări : D
a) îngroşare periostală, bolta craniană îngroşată, diametrul antero-posterior cranian
crescut
b) hipertrofia clinoidelor anterioare şi posterioare
c) hipertrofia sinusurilor frontale, maxilare şi sfenoidal
d) primele trei răspunsuri sunt corecte
e) niciun rapuns nu este corect
11. Prolactinomul este definit ca D
a) Adenomul secretant de TSH
b) Adenomul secretant de ACTH
c) Adenomul secretant de GH
d) Adenomul secretant de PRL
e) Adenomul nesecretant
12. În prolactinom galactoreeea are un aspect C
a) hemoragic
b) Purulent
c) lactescent până la incolor.
d) Nici un răspuns nu este corect
e) Toate răspunsurile sunt corecte
13. Tratamentul hiperprolactinemiei se poate face cu D
a) Antitiroidiene de sintezã
b) Analogi de somatostatinã
c) Estrogeni
d) Derivaţi de ergot cu acţiune lungă: Cabergolina (Dostinex)
e) Analogi de somatostatinã
14. Între cauzele non tumorale de hiperprolactinemie sunt citate E
a) Traumatismele sânului
b) Factori toracici
c) mastite cronice
d) post-partum
e) toate cele de mai sus
15. Factorii ce stimulează secreţia de PRL sunt : E
a) exerciţiul fizic
b) actul sexual la femeie
c) somnul
d) stresul
e) toate cele de mai sus
16. Între cauzele non tumorale de hiperprolactinemie sunt citate : E
a) metoclopramida
b) leziunile tijei pituitare
c) fenotiazine
d) antidepresiv
e) toate cele de mai sus
17. Craniofaringiomul beneficiazã de prima intenţie de tratament A
a) chirurgical
b) radioterape
c) medicamentos
d) iod radioactiv
e) toate răspunsurile sunt corecte
18. Craniofaringiomul A
a) este tumora copilului şi adolescentului
b) se întâlneşte mai frecvent la vârstnici
c) nu debutează cu diabet insipid (15%) sau insuficienţă antehipofizară
d) toate răspunsurile sunt corecte
e) nici un răspuns nu este corect
19. Extinderea unui adenom hipofizar superior este însoţită de : C
a) scurgere LCR – nazal
b) meningită.
c) hemianopsie bitemporală
d) anosmie
e) nici un rapsuns nu este corect
20. Extinderea unui adenom hipofizar în lateral : B
a) epistaxis
b) exoftalmie unilaterală.
c) scurgere LCR – nazal
d) meningită.
e) sindrom neuro hipotalamic (ventricul III)
21. Aspectul clinic al unui copil cu deficienţa de GH consta în D
a) masiv facial slab dezvoltat „înghesuit”, aspect de „păpuşă
b) voce „piţigăiată”, stinsă
c) acromicrie şi gracilitate musculo scheletică şi hipotonie
d) cele trei de mai sus
e) nici un răspuns nu este corect
22. La copilul cu deficienţa de GH vârsta osoasa : A
a) este mai mică ca vârsta biologică
b) este concordanţă cu vârsta biologică
c) este mai mare decât vârsta biologică
d) nu este corelată cu vârsta osoasă
e) nici un răspuns nu este corect
23. În nanismul hipofizar C
a) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă este supraunitar
b) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă este egal cu 1
c) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă este subunitar = 0,75
d) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă nu are importanţă clinică
e) nici un răspuns nu este corect
24. Rg craniu cu şa poate prezenta modificări în afecţiunile hipotalamo-hipofizare D
a) şa mică, în omega
b) pneumatizarea slabă a sinusurilor
c) calcificări supra- sau/şi intraselare în craniofaringiom, TBC
d) toate răspunsurile sunt corecte
e) nici un răspuns nu este corect
25. În diagnosticul nanismului hipofizar testele de stimulare se pot face cu ; E
a) insulina
b) arginina
c) clonidina
d) efort fizic
e) toate cele de mai sus
26. Din punct de vedere etiologic insuficienta hipofizară are următoarele cauze : E
a. Procese invazive
b. Infarctizări
c. Procese infiltrative
d. Injurii
e. toate cele de mai sus
27. Din punct de vedere etiologic insuficienta hipofizară are următoarele cauze E
a) Imunologică
b) Iatrogenă
c) Infecţioasă
d) nici un rapsuns nu este corect
e) toate răspunsurile sunt corecte
28. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară pot apare următoarele modificări E
a) depilare
b) frilozitate
c) paloarea tegumentelor
d) nici un rapsuns nu este corect
e) toate răspunsurile sunt corecte
29. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară ce asociază deficitul de TSH pot E
apare următoarele modificări
a) hipometabolism (hipotiroidie)
b) lipsa sudoraţiei axilare (semnul Sheehan)
c) frilozitate
d) nici un rapsuns nu este corect
e) a+b+c
30. Sdr . Kallman de Morsier este un hipogonadism A
a) hipogonadotrop
b) hipergonadotrop
c) nu asociază anosmie
d) apare doar la sexul masculin
e) nici un răspuns nu este corect
31. Prin ce structură anatomică se realizează comunicarea dintre nucleii hipotalamici şi C
hipofiza anterioară?
a. Canalul tireoglos
b. Tractul hipotalamo-hipofizar
c. Sistemul port hipotalamo-hipofizar
d. Hipotalamusul ventromedial
e. Axonii lungi ai neuronilor magnocelulari
32. Care hormon nu e secretat de neuroni ai nucleilor hipotalamici? D
a. CRH
b. Somatostatina
c. Dopamina
d. Prolactina
e. ADH
33. Care este acţiunea principală a arginin vasopresinei la nivel renal ? A
a. Stimulează reabsorb şi a apei la nivelul tubului distal şi colector
b. Stimulează reabsorbţia apei la nivelul tubului proximal
c. Inhibă reabsorbţia apei la nivelul tubului colector
d. Inhibă reabsorbţia apei la nivelul tubului distal
e. Rol vasoconstrictor
34. Care rezultat e sugestiv pentru diabet insipid neurogen? B
a. Lipsa de concentrare a urinii la proba setei şi la testul la ADH negativ
b. Lipsa de concentrare a urinii la proba setei, testul la ADH pozitiv
c. Concentrarea urinii la proba setei
d. Glicemia crescuta
e. Densitatea urinara scazuta
35. Care stimuli declanșează secreția de ADH? D
a. Creşterea volumului circulant
b. Cresterea tensiunii arteriale
c. Reflexul deglutiției
d. Cresterea osmolalitatii plasmatice, scăderea volumului circulant, scăderea
tensiunii arteriale
e. Scaderea osmolalitatii plasmatice.
36. Ce efecte are oxitocina? C
a. Stimulează contracţia musculară a canalelor deferente
b. Stimulează contracţia musculară intestinală
c. Stimulează contracţia musculară a canalelor galactofore ţi uterină
d. Stimulează contracţia musculară a vascularizaţiei splanhnice
e. Stimulează contracţia musculară a vezicii urinare
37. Anorexia nervoasă este declanșată de o cauză D
a. Neurologică
b. Endocrinologică
c. Metabolică
d. Psihiatrică
e. Autoimună
38. Terapia principală din anorexia nervoasă este C
a. Terapie anabolizantă
b. Terapie de stimulare a apetitului
c. Consiliere psihologică
d. Substituție hormonală
e. Chirurgie plastică și reparatorie
39. Tratamentul medicamentos al hiperprolactinemiei se face cu E
a. bromocriptină
b. cabergolină
c. Tratamentul chirurgical
d . radioterapie
e toate cele de mai sus
40. Manifestările clinice ale acromegalie constau în E
a. marirea extremitatilor
b.. cresterea in volum a partilor moi
C. hiperhidroza
d.. Letargie sau oboseală
e toate cele de mai sus
41. Manifestările clinice ale acromegalie constau în E
a. parestezii
b. dureri articulare
c. fotofobie
d. cardiomegalie
e toate cele de mai sus
42. Manifestările clinice ale acromegaliei constau în E
a. hiperinsulinemia
b. intoleranta la glucoza
c. Scăderea libidoului sau impotenta
d. cefalee
e. toate cele de mai sus
43. Manifestările clinice ale acromegaliei constau în E
a. cresterea in volum a seii turcesti
b. cefalee
c. modificarea campului visual
d. hiperhidroza
e. toate cele de mai sus
44. Leziunile care pot produce diabetul insipud sunt: E
a. tumori solide si afectiuni hematologice maligne
b.traume
C. boli granulomatoasăe
d.. hypofizita limfocitară i
e toate cele de mai sus
45. Principalele cauze ale diabet insipid nefrogen congenita sunt l: E
a. mutația receptorilor V2
b. mutația canalelor de aquaporin-2 de apă
C. mutația receptorilor V3
d.. mutație receptorilor V1
e a+b
46. Factorii endorini ce moduleaza cresterea sunt : E
a. Hormonul de crestere si IGF1
b.. Hormonii tiroidieni
c. Steroizii sexuali
d. glucocorticoizii
e toate cele de mai sus
47. Tulburări endocrine asociate cu nanism sunt: E
a. Deficit de GH
b. insensibilitate la GH
c. hipotiroidismul
d. sindromul Cushing
e toate cele de mai sus
48. În nanismul Laron tratamentul se face cu: E
a. GH
b. LT4
c. glucocorticoizi
d. estrogeni
e. IGF-I
49. Sindroamele asociate cu gigantism sunt : C
a. Sindromul Turner
b.Boala Cushing
c. Sindromul Klinefelter
d. sindromul Noonan
e. nici una din cele de mai sus
50. Volumul tiroidian depinde la subiecţii normali de: D
a) starea fiziologică a femeii: cu sarcină sau fără
b) sexul subiectului
c) de stadiul dezvoltării puberare
d) de toţi factorii menţionaţi anterior
e) de nici unul dintre factorii menţionaţi anterior
51. Care este metoda imagistică de primă instanţă utilizabilă în diagnosticul guşii: D
a) scintigrafia cu Tc.99m
b) tomografia computerizată
c) imaginea în rezonanţă magnetică
d) ecografia
e) radiografia zonei cervicale
52. Deficitul iodat produce: B
a) hipertirodia noului născut
b) întârzierea mentală endemică
c) atrofie tirodiană endemică
d) lipsa avidităţii de iod a tiroidei
e) nu este însoţit de modificări
53. Care este prima etapă în formarea hormonilor tiroidieni: B
a) oxidarea iodului de către tirozin peroxidază
b) sinteza tiroglobulinei
c) transportul activ al iodului de către Na/I simporter
d) cuplarea tirozinelor
e) deiodarea tirozinelor
54. Care dintre următoarele tirotoxicoze determinată de factori de stimulare a receptorului de D
TSH este de natură autoimună:
a) adenomul secretant de TSH
b) mola hidatiformă
c) guşa multinodulară toxică
d) boala Baedow Gaves
e) adenomul toxic
55. Următoarele manifestări apar în tirotoxicoze cu excepţia: E
a) tahicardia şi tahiaritmiile
b) pierderea ponderală
c) astenia musculară
d) hipertrofia tirodiană
e) infiltraţia cutanată generalizată de tegumentelor
56. Mixedemul pretibial apare în una dintre următoarele tirotoxicoze: C
a) adenomul toxic
b) cancerul tirodian folicular cu metastaze
c) boala Graves Basedow
d) tirotoxicoza din tiroidita autoimună
e) tirotoxicoza complicată cu osteoporoză
57. Nivelul imunoglobulinelor tirostimulante este crescut în: D
a) adenomul toxic
b) tiroidita de post partum
c) guşa multinodulară toxică
d) boala Graves Basedow
e) tiroidita distructivă asociată tratamentului cu amiodaronă
58. Care dintre complicaţiile următoare pot apare în tirotoxicoză: D
a) sindroame de agitaţie psihică intensă
b) miopatia tirotoxică
c) osteoporoza
d) toate complicaţiile citate
e) nici una dintre complicaţiile citate
59. Care dintre următoarele terapii se poate aplica în tirotoxicoză E
a) iodul radioactiv
b) antitiroidienele de sinteză
c) tirodectomia totală
d) nici una dintre cele de mai sus
e) oricare dintre cele menţionate mai sus
60. Pregătirea pentru intervenţia chirugicală în tirotoxicoze se poate face cu: B
a) iod radioactiv
b) iod stabil sub forma soluţiei Lugol
c) tratament cu digitală şi diuretice
d) vitamino-terapie şi tranchilizante
e) ipodat de sodiu
61. În boală Graves Basedow asociată cu sarcina se poate aplica C
a) tratamentul cu iod radioactiv
b) tratamentul cu soluţie Lugol
c) tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
d) litiul
e) beta-blocantele
62. Hipotiroidia secundară este determinată de: D
a) tiroidectomie
b) administrarea de iod radioactiv
c) administrarea de iod stabil
d) deficitul de TSH
e) deficitul de TRH
63. Următoarele modificări ale aparatelor şi sistemelor sunt caracteristice E
hipotiroidiei
a) infiltraţia mucoidă a tegumentelor şi muscoaselor
b) constipaţia
c) macroglosia
d) nici una dintre manifestările menţionate
e) toate manifestările menţionate
64. Secundar hipotiroidiei pot apare următoarele manifestări endocrino-metabolice: C
a) hiperfuncţia compensatoare a suprarenalei
b) creşterea fertilităţii
c) infertilitatea şi galactoreea
d) creşterea consumului de glucoză şi oxigen
e) creşterea metabolismului energetic
65. În hipotiroidia primară apare următorul tablou hormonal: A
a) TSH crescut, fT4 şi ft3 scăzuţi
b) TSH crescut, test la TRH negativ (nu creşte TSH-ul)
c) TSH scăzut, fT4 şi fT3 scăzuţi
d) TSH crescut, fT4, scăzut, cortizol crescut
e) TSH scăzut, fT4 scăzut, prolactina scăzută
66. În hipotiroidia copilului vârsta osoasă raportată la cea cronologică este: C
a) concordantă cu cea cronologică
b) avansată faţă de cea cronologică
c) întârziată faţă de cea cronologică
d) vârsta osoasă nu este o investigaţie utilă pentru hipotiroidia copilului
67. Comă mixedematoasă este precipitată de D
a) expunerea la tempraturi scăzute
b) apariţia unei inecţii intercurente
c) administrarea de sedative
d) de toate cele expuse anterior
e) de nici unul dintre factorii menţionaţi
68. În mixedemul congenital pot fi implicate următoarele cauze cu excepţia: A
a) administarea de iod la mame în zone endemice
b) tulburările de hormonogeneză
c) deficitul sever de iod
d) deficitul de TSH congenital
e) deficitul de deiodare a MIT şi DIT
69. În ce condiţii se aplică screening-ul neonatal pentru mixedemul congenital D
a) numai în ariile de deficit iodat
b) numai la niu născuţii proveniţi din mame hipotirodiene
c) la nou născuţii proveniţi din mame tratate cu antitroidiene de sinteză
d) se aplică dacă o permit condiţiile financiare la toţi nou născuţii
e) la mame care au fost tiroidectomizate
70. În faţa unui subiect cu durere tiroidiană, aflat după o viroză respiratorie care investigaţie C
vă poate orienta imediat către tiroidita subacută
a) TSH crescut,
b) fT4 scăzut
c) VSH crescut
d) Puncţia cu ac subţire
e) Hemoleucograma
71. Ce alegeţi ca alternativă de terapie într-o tiroidită subacută formă uşoară: A
a) antiinflamatorii non steroide
b) corticoizi
c) antitiroidiene de sinteză
d) soluţie Lugol
e) litium
72. Care este aspectul morfologic clasic al tiroiditei autoimune tip Hashimoto B
a) Tiroida atrofică şi dură
b) Tiroidă mărită de volum, cu consistenţă fermă, de cauciuc
c) Tiroidă palpabilă de consistenţă normală
d) Tiroidă nepalpabilă, adenopatie latero-cervicală
e) Oricare dintre formulările anterioare este valabilă
73. În tiroidita subacută aspectul scintigramei este: C
a) Hiperfixare difuză
b) Fixare cu caracter de” tablă de şah”
c) Zona unică sau multiple zone de hipocaptare
d) Zonă de hipercaptare cu dispariţia parenchimului adiacent
e) Hipercaptare neomogenă
74. În tiroidita Hashimoto aspectul ecografic se caracterizează prin: A
a) volum tiroidian crescut şi hiperechogenitate importantă
b) volum tiroidian normal şi izoechogenitate
c) volum tiroidian normal şi hipoechogenitate
d) volum normal şi hiperechogenitate
e) volum tiroidian redus şi hipoechogenitate
75. Tiroidita autoimună presupune D
a) predispoziţia căre dezvoltarea bolilor autoimune
b) asociaţia cu alte boli autoimune
c) anumite fentipuri HLA
d) toate cele de mai sus
e) nici unul dintre factorii de mai sus
76. Un subiect cu tiroidită autoimună poate fi din punct de vedere hormonal D
a) hipotirodian
b) cu hipertiroidian
c) cu hipotiroidie subclinică
d) poate avea oricare dintre tablourile hormonale anterioare
e) nici una dintre posibiităţile anterioare nu este valabilă
77. Troidita de post partum este: D
a) o formă de tiroidită distructivă de tip subacut
b) o formă de sleroză tiroidiană de etiologie incertă
c) o formă de reacţie a tirodei la scăderea hCG post partum
d) o formă de tiroidită autoimună
78. Frecvenţa nodulilor tiroidieni depinde de: E
a) deficitul de iod
b) modul de examinare
c) vârsta subiecţilor
d) de nici una dintre situaţiile menţionate
e) de toate cele menţionate la a,b,c.
79. Apariţia nodulilor tirodieni este favorizată de: D
a) deficitul de iod
b) iradierea accidentală
c) sexul feminin
d) toate circumstanţele citate
e) nici una dintre circumstanţele anterioare
80. Care este investigaţia cu cea mai mare fidelitate în diagnosticul nodulilor tiroidieni: D
a) ecografia tiroidiană
b) scintigrafia
c) determinarea TSH, ft4
d) puncţia cu ac subţire
e) testul la TRH
81. Dacă un nodul tiroidian solid creşte sub tratament supresiv cu hormoni tiroidieni ce C
conduită este de urmat:
a. necrozarea nodulului prin injectare cu etanol
b. repetarea puncţiei cu ac subţire
c. intervenţia chirurgicală
d. continuarea observaţiei evoluţiei leziunii sub tratament
e. observarea leziunii fără terapie care s-a dovedit ineficientă
82. Care dintre cancerele tirodiene provine din epiteliul folicular: B
a) cancerul medular
b) cancerul papilar
c) cancerul cu celule scuamoase
d) teratomul malign
e) limfomul tiroidian
83. Care este tendinţa epidemiologică actuală în cancerele tiroidiene B
a) reducerea incidenţei datorită implementării profilaxiei iodate
b) creşterea incidenţei cancerelor papilare cu prognostic excelent
c) creşterea incidenţei cancerelor medulare prin mai bună depistare
d) creşeterea incidenţei cancerelor anaplastice
e) incidenţa rămâne stabilă în ultimii 30 de ani
84. Cancerele papilare au următoarele caracteristici: D
a) sunt mai frecvente la femei şi la copii
b) se descoperă frecvent prin metastaze „ precesive”
c) dau metastaze pulmonare şi osoase
d) toate caracteristicile menţionate sunt valabile
e) nici una dintre caracteristici nu aparţine cancerelor papilare
85. Care formă de cancer tiroidian este cea mai frecventă: B
a) cancerul folicular
b) cancerul papilar
c) cancerul medular
d) cancerul nediferenţiat
e) limfomul tiroidian
86. Un nodul tiroidian, nedureros, fără limite nete, asociat cu disfagie, dispnee şi disfonie D
poate fi
a) o tiroidită acută
b) o tiroidită subacută nedureroasă
c) un cancer papilar
d) un cancer anaplastic
e) o tirodită autoimună
87. Care este tratamentul complementar administrării iodului radioactiv în cancerul D
tiroidian diferenţiat:
a) iradierea externă
b) terapia de substituţie necesară după tiroidectomie totală
c) terapie cu triiodotironină
d) terapia de supresia a TSH sub 0.4 microIU/ml cu doze adecvate de tiroxină
e) administrarea iodului radioactiv este suficientă
88. Pentru metastazele pulmonare ale cancerului tiridian diferenţiat se aplică: A
a) iodul radioactiv şi terapia de supresie cu tiroxină
b) rezecţia metastazelor
c) iradierea externă a metastazelor
d) numai tiroxină deoarece iodul radioactiv nu este aplicabil metastazelor
e) nici una dintre alternative nu oferă şanse de supravieţuire în aceste cazuri
89. În care dintre cancerele tiroidiene se aplică tirodectomie urmată de iradiere externă şi D
chimioterapie
a) cancerul papilar metastatic
b) cancerul medular
c) cancerul tirodian folicular slab diferenţiat
d) cancerul anaplastic
e) cancerul papilar slab diferenţiat
90. Care este cea mai accesibilă şi repetabilă metodă de a investiga intreaga morfologie a D
glandei tiroide:
a. scintigrafia cu 131 Iod
b. puncţia cu ac subţire
c. imaginea în rezonanţă magnetică
d. ecografia tiroidiană
e. tomografia computerizată
91. Prezenţa şi gravitatea deficitului iodat intr-o arie poate fi apreciată prin: E
a. excreţia urinară de iod
b. volumul tiroidian la şcolari
c. nivelul tiroglobulinei serice
d. nici una dintre metodele menţionate la punctele a.b.c
e. toate metodele menţionate la punctele a,b,c
92. Care dintre următoarele etape din biosinteza hormonilor tiroidieni este catalizată de A
peroxidaza foliculară:
a. oxidarea iodului
b. sinteza tiroglobulinei
c. transportul activ al iodului
d. formarea fT4
e. deiodarea tirozinelor
93. Care dintre următoarele forme de tirotoxicoze nu este asociată cu tulburări autoimune: B
a. Boala Graves disease
b. Adenomul toxic
c. Tiroidita autoimună cu tirotoxicoză
d. Tirotoxicoza indusă de amiodaronă tip 1
e. Tiroidita postpartum
94. Tiroidita autoimună este asociată cel mai frecvent cu prezenţa A
a. Anticorpilor anti tiroperoxidază şi anti tirogloblină
b. Anticorpilor stimulanţi ai receptorului TSH
c. Anticorpilor blocanţi ai simporterului N/iod
d. Anticorpilor anti tirogloblină şi anti insule Largherhans
e. Anticorpilor anti tiroperoxidază şi anti receptor de TSH
95. Hipotiroidia copilului şi adolescentului este determinată de cele mai multe ori de: E
a. Tiroidectomie
b. Deficitul de iod
c. Deficitul de seleniu
d. Deficitul de TSH
e. Tiroidita autoimună
96. Un subiect vârstnic cu deficit ponderal cu instalare rapidă şi fibrilaţie atrială, cu TSH C
scăzut sub limita de detecţie poate avea cel mai probabil:
a. Boala Graves Basedow
b. Tiroidita autoimună cu tirotoxicoză
c. Adenom toxic
d. Tirotoxicoză iatrogenă
e. Deficit de TSH
97. Nivelul foarte scăzut al TSH şi creşterea imunoglobulinelor tirostimulante (TRAb) apare B
în:
a. Adenomul toxic
b. Boala Graves Basedow
c. Tiroidita autoimună
d. Guşa multinodulară toxică
e. Deficitul de TSH
98. Un bolnav cu TSH foarte scăzut, fT4 mult crescut, VSH peste 100 mm/h poate avea: B
a. Tiroidita autoimună cu tirotoxicoză
b. Tiroidita subacută
c. Boală Graves Basedow
d. Tiroidita indusă prin amiodaronă
e. Adenom toxic
99. Un bolnav cu hipotirodie secundară poate avea: B
a. fT4 scăzut, TSH crescut
b. fT4 scăzut , TSH scăzut
c. fT4 normal, TSH normal, anticorpi antitiroidieni nedetectabili
d. fT4 crescut, TSH scăzut
e. fT4 scăzut, fT3 crescut
100. Un bolnav cu un nodul tiroidian peste 1 cm.diametru la examenul clinic impune: A
a. Ecografie şi puncţie ecoghidată
b. Determinarea TSH
c. Determinarea fT4
d. Determinarea anticorpilor antitiroidieni
e. Scintigrama tiroidiană
101. Un nou născut cu icter prelungit, hipotermie şi dificultăţi de alimentare poate D
avea:
a. Insuficienţă adrenală congenitală
b. Hipoglicemie neonatală tranzitorie
c. Hipocalcemie prin hipercalcemie maternă
d. Hipotiroidie congenitală
e. Întârziere în creşterea intrauterină
102. Ce structură are parathormonul? A
a. Proteică
b. Steroidiană
c. Tetradecapeptid
d. Prostaglandinică
e. Nonapeptid
103. Cea mai frecventă cauză de hipoparatiroidie este E
a. Sindromul Di George
b. Neoplazia endocrină multiplă tip 2b
c. Poliimunopatia endocrină tip 1
d. Sindromul Albright
e. Hipoparatiroidia posttiroidectomie
104. Care semne sunt sugestive pentru hipoparatiroidie? A
a. Chwostek pozitiv, Trousseau pozitiv, spasm carpo-pedal
b. Lust pozitiv, tremor extremități, nodularizări tiroidiene
c. Ostedistrofie renală cu fracturi patologice, cataractă subcapsulară,
anorexie nervoasă
d. Alopecie, diabet insipid, candidoză
e. Reflexe osteotendinoase exagerate, semnul taburetului pozitiv, exoftalmie
105. Care modificări paraclinice sunt sugestive pentru hipoparatiroidie? C
a. Calciu crescut, fosfor scăzut, parathormon scăzut, 1,25(OH)2D3 crescută
b. Calciu scăzut, fosfor scăzut, parathormon scăzut, 1,25(OH)2D3 scăzută
c. Calciu scăzut, fosfor crescut, parathormon scăzut, 1,25(OH)2D3 scăzută
d. Calciu scăzut, fosfor crescut, parathormon crescut, 1,25(OH)2D3 scăzută
e. Calciu crescut, fosfor crescut, parathormon scăzut, 1,25(OH)2D3 scăzută
106. Ce tratament este adecvat pentru corijarea hipocalcemiei din hipoparatiroidie? C
a. Parathormon injectat secvențial
b. Parathormon injectat cu pompă subcutană
c. Calciu și formă activă de vitamină D
d. Calciu
e. Calciu și calcitonină
107. Care este cea mai frecventă cauză de hiperparatiroidie primară? A
a. Adenomul paratiroidian sporadic
b. Gusa polinodulara
c. Carcinomul de paratiroida
d. Adenomul tiroidian
e. Carcinomul medular
108. Care sunt complicațiile sugestive pentru o hiperparatiroidie primară? B
a. Spasm glotic, hepatopatie cronică, hipogonadism
b. Litiază renală recidivantă, nefrocalcinoză, osteoporoză
c. Malabsorbție, diaree, hiperostoză craniană
d. Flush, adipozitate centrală, fracturi patologice
e. Infertilitate, ginecomastie, vârstă osoasă întârziată, mătănii costale
109. Terapia medicamentoasă a hipercalcemiei din hiperparatiroidie poate include C
a. Vasopresină
b. Ketoconazol
c. Bisfosfonați injectabili, calcitonină, diuretice tiazidice
d. Derivati de tiouree
e. Fentolamină
110. Hiperparatiroidia afectează predominant D
a. Tubul digestiv
b. Aparatul cardio-vascular
c. Aparatul respirator
d. Sistemul osos si aparatul urinar
e. Sistemul nervos
111. Care sunt cele mai frecvente tipuri de osteoporoză? C
a. Osteoporoza cortizon indusă
b. Osteoporoza idiopatica
c. Osteoporoza postmenopauzală și osteoporoza senilă
d. Osteoporoza din hipertiroidie
e. Osteoporoza juvenilă
112. Care este doza zilnică de suplimentare cu calciu și vitamină D în osteoporoza senilă? D
a. 500 mg calciu și 100 UI vitamină D
b. 800 mg calciu și 200 UI vitamină D
c. 3000 mg calciu și 500 UI vitamină D
d. 1000 mg calciu și 800 UI vitamină D
e. 1000 UI vitamină D, fără calciu
113. Principalii hormoni secretaţi de CSR sunt: A
A. cortizol, aldosteron, dehidroepiandosteron
B. colesterol, testosteron, estradiol
C. angiotensina, renina, angiotensinogen
D. dopamina, adrenalina, noradrenalina
E. cholecalciferol, ergocalciferol, calcitonina
114. Care din următorii hormoni nu este secretat de corticosuprarenală : D
A. Cortizol
B. Deoxicorticosteron
C. Aldosteron
D. Noradrenalină
E. Dehidroepiandrosteron
115. Care din următoarele efecte ale glucocorticoizilor nu este adevărat: B
A. Hiperglicemianţi
B. Hipoglicemianţi
C. Cresc catabolismul proteinelor
D. In exces favorizează apariţia osteoporozei
E. Asigură prin feed-bck controlul sistemului CRH/ACTH
116. Care din următoarele teste nu se utilizează ȋn explorarea funcţiei corticosuprarenalei? E
A. Testul al metopiron
B. Testul la hipoglicemie
C. Testul la dexametazonă
D. Testul de stimulare cu ACTH
E. Testul de stimulare cu TRH
117. In insuficienţa CSR acută se ȋntâlnesc următoarele simptome cu excepţia : D
A. astenie marcată
B. intensificarea melanodermiei
C. dureri abdominale
D. HTA
E. anorexie
118. Cea mai frecventă cauză de insuficienţă ICSR primară este: D
A. tbc
B. hemoragie SR
C. SIDA
D. autoimună
E. amiloidoză
119. Insuficienţa corticosuprarenaliană se caracterizează prin următoarele, cu exceptia: B
A. astenie
B. creştere ponderală
C. melanodermie
D. hipotensiune arterială
E. vitiligo
120. Care dintre aceste produse nu se utilizează ȋn tratamentul insuficienţei C
corticosuprarenaliene primare:
A. prednison
B. cortizon acetat
C. synacthene (ACTH sintetic)
D. astonin (9 alpha fludrocortizon)
E. hidrocortizon
121. Care din următoarele date clinice este specifică bolii Addison: D
A. Obezitate faciotronculară
B. Protruzia globilor oculari
C. Paloare tegumentară
D. Melanodermie
E. Creşterea ȋn dimensiuni a extremităţilor
122. Care din următoarele modificţri biologice nu se ȋntâlneşte ȋn boala Cushing? E
A. Hiperglicemie
B. Hipokaliemie
C. Policitemie
D. Hipoglicemie
E. Hipercortizolism
123. Care din următoarele tratamente se poate utiliza ȋn boala Cushing? D
A. Chirurgie transsfenoidală
B. Radioterapie
C. Scăderea secreţiei de cortizol prin inhibitori enzimatici
D. Toate răspunsurile sunt corecte
E. Niciun răspuns nu este corect
124. Care din următoarele afecţiuni nu poate determina sindorm Cushing paraneoplazic: D
A. Feocromocitom
B. Carcinom bronşic cu celule mici’
C. Carcinoid
D. Adenom toxic tiroidian
E. Cancer medular tiroidian
125. Care din următoarele investigaţii nu se foloseşte pentru confirmarea D
hipercortizolismului :
A. Cortizol plasmatic
B. Cortizolul salivar
C. Cortizolul liber urinar
D. Raportul aldosteron/renină
E. Frenaj over-night cu 1 mg dexametazonă
126. Care din următoarele afirmaţii privind testele utilizate ȋn diagnosticul bolii/sindromului B
Cushing nu este adevărată
A. Testul al dexametazonă inhibă ACTH
B. Testul la dexametazonă stimulează ACTH
C. Testul la hipoglicemie determină creşterea cortizolului prin stimularea
secreţiei de ACTH
D. Testul la CRH stimulează ACTH
E. Testul la metopiron stimulează ACTH
127. Care din următoarele simptome nu se ȋntâlneşte ȋn sindromul Cushing ACTH- A
independent:
A. Melanodermie
B. Obezitate facio-tronculară
C. Vergeturi roşu-violacei
D. Astenie musculară
E. HTA
128. Care din următoarele investigaţii nu este utilizată pentru localizarea unui adenom de E
corticosuprarenală?
A. Echografia abdominală
B. CT abdominal
C. Scintigrama cu iod-colesterol
D. IRM abdominal
E. IRM hipofizar
129. Hipertensiunea din sindromul Conn se asociază cu B
A. Hiperkaliemie
B. Hipokaliemie
C. Hipoglicemie
D. Creşterea enzimelor hepatice
E. Scăderea colesterolulu
130. Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială prin exces de mineralocorticoizi este: E
A. Sindromul adreno-genital prin deficit de 21-hidroxilază
B. Boala Addison
C. Sindromul Cushing
D. Sindromul Nelson
E. Hiperaldosteronism primar prin hiperplazie idiopatică bilaterală
131. Care din următoarele caracteristici ale hipertensiunii arteriale din hiperaldosteronismul D
primar nu este adevărată?
A. Valori ȋn general moderate, bine tolerate
B. FO std I-II
C. Sistolo-diastolică
D. Paroxisme cu valori tensionale foarte mari
E. In general constantă
132. Tratamentul medicamentos de elecţie ȋn HTA din hiperaldosteronismul primar este B
A. Fentolamina
B. Spironolactona
C. Nifedipina
D. Tertensif
E. Furosemid
133. Raportul aldosteron plasmatic/activitatea reninei plasmatice este semnificativ crescut ȋn: D
A. Boala Cushing
B. Boala Addison
C. Sindromul adreno-genital
D. Hiperaldosteronism primar
E. Feocromocitom
134. Care din următoarele tratamente este de elecţie ȋn hiperaldosteronismul primar prin E
hiperplazie bilaterală?
A. Suprarenalectomie bilaterală
B. Suprarenalectomie unilaterală
C. Iradiere suprarenaliană
D. Hipofizectomie
E. Spironolactona
135. Care din următoarele tratamente nu se poate administra ȋn sindromul adreno genital cu B
deficit de 21 OH:
A. hidrocortizon
B. testosteron
C. dexametazonă
D. tratament chirurgical de corectare a intersexualitătii
E. astonin
136. Care din următoarele determinări nu este indicată ȋn sindromul adreno genital: D
A. determinarea periodică a ritmului de creştere si a vârstei osoase
B. dozarea 17 OH progesteronului
C. dozarea androstendionului
D. dozarea adrenalinei
E. dozarea testosteronului
137. Care din următoarele elemente sunt caracteristice stadiului cel mai sever de D
intersexualitate (Prader V) :
A. hipertrofie clitoridiană simplă fără fuziunea labiilor mari
B. muguri mamari
C. hernie inghinală
D. aspect masculin al organelor genitale externe (aspect de « băieţel
criptorhid »)
E. mameloane multiple
138. Care din următoarele afirmaţii privind sindromul de “pierdere de sare” nu este adevărată: B
A. se ȋntȋlneşte ȋn deficitul de 21 hidroxilază
B. se datorează excesului de catecolamine
C. se asociază cu hipotensiune arterială
D. se asociază cu hiponatriemie
E. se asociază cu deshidratare
139. Care din următoarele simptome nu se ȋntâlneşte ȋn sindromul adrenogenital prin deficit E
de 11 hidroxilază:
A. virilizarea organelor genitale externe la fătul de sex feminin (Prader I – V)
B. macrogenitosomie la fătul de sex masculin
C. HTA
D. pseudopubertate precoce
E. feminizare la fătul de sex masculin
140. Care din următoarele caracteristici clinice nu se ȋntȋlneşte ȋn sindromul adreno genital tip D
I – III (deficit de 21 hidroxilază sau 11 hidroxilază) :
A. intersexualitate la fătul de sex feminin
B. macrogenitosomie la fătul de sex masculin
C. pseudopubertate precoce
D. absenţa totală a pilozităţii la pubertate
E. ȋnchiderea precoce a cartilagiilor de creştere cu compromiterea taliei
finale
141. Catecolaminele determină următoarele efecte cu excepţia: D
A. hipersudoratie
B. tahicardie
C. anxietate
D. infiltrarea tegumentelor
E. HTA
142. Care din următoarele afirmatii privind medulosuprarenala nu e adevarată: D
A. face parte integrantă din sistemul neurosinoptic
B. secretă adrenalină/noradrenalină
C. ȋşi are originea ȋn celulele crestei neurale
D. se situează la periferia corticosuprarenalei
E. contribuie prin secretia de catecolamine la răspunsul la stress
143. Catecolaminele determină următoarele efecte metabolice cu excepţia: B
A. hiperglicemie
B. hipoglicemie
C. lipoliza
D. termogeneza
E. cresterea consumului energetic
144. Feocromocitomul se poate ȋntȋlni (cu excepţia) : E
A. Sporadic
B. familial izolat
C. ȋn cadrul MEN
D. ȋn sindromul Recklinghausen
E. ȋn sindromul adreno-genital
145. Care din următoarele efecte ale catecolaminelor este unul din mecanismele aparitiei B
HTA:
A. Bronhodilataţie
B. Vasoconstricţie
C. hiperglicemie
D. hipersudoratie
E. lipoliza
146. Teste screening feocromocitom: D
A. dozarea AVM (acid vanil mandelic)
B. dozarea AHV (acid homovanilic)
C. determinarea HOMA
D. dozarea de metanefrine
E. testul presor la rece
147. Valoarea AVM urinar poate fi influentată de următoarele cu exceptia : B
A. consumul de ciocolată
B. consumul de portocale
C. consumul de banane
D. consumul de cremă de vanilie
E. medicamente de tip metildopa, levodopa
148. Diagnosticul diferential al feocromocitomului se face cu următoarele, cu exceptia: D
A. hipertensiunea de orice tip
B. tirotoxicoza
C. sindromul carcinoid
D. hipotiroidia
E. atacul de panică
149. Care din următoarele afirmatii privind HTA din feocromocitom este adevărată: C
A. este cea mai frecventă HTA secundară
B. este predominant sistolică, cu diferentiere mare
C. este frecvent paroxistică
D. se asociază cu FO std I
E. TA sistolică nu depăseste 180 mm Hg
150. Feocromocitomul poate determina următoarele complicatii cu exceptia: B
A. cardiomiopatie catecolică
B. hipogonadism secundar
C. hipotensiune arterială ^ soc
D. hemoragie intratumorală
E. anevrism de aortă
151. Care dintre următoarele teste nu este util pentru diagnosticul hipercortizolismului: D
A. Cortizol salivar vesperal
B. Cortizol liber urinar
C. Test la dexametazonă over-night (1 mg seara)
D. Testul restricţiei hidrice
E. Ritmul circadian al cortizolului
152. Care dintre următoarele medicamente se utilizează în tratamentul hipercortizolismului: D
A. Prednison
B. Spironolactonă
C. Dexametazonă
D. Ketoconazol
E. Synacthene (ACTH sintetic)
153. Care din următoarele afirmaţii privind hormonii glucocorticoizi nu este adevărată: C
A. Sunt secretaţi de corticosuprarenală
B. Sinteza lor porneşte de la colesterol
C. Sunt depozitaţi prin legare de tiroglobulină
D. Sinteza lor este stimulată de ACTH
E. Circulă legaţi de proteine (CBG – crotizol binding globulina)
154. Care din aceste elemente caracterizează criza adrenală (insuficienţa E
corticosuprarenaliană acută):
A. Deshidratare
B. Hipotensiune
C. Greţuri, vărsături
D. Niciunul din cele de mai sus
E. Toate cele de mai sus
155. Care din următoarele afirmaţii prinvind tratamentul bolii Addison nu este adevărată: C
A. Tratamentul presupune substituţie glucocorticoidă
B. Tratamentul presupune substituţie mineralocorticoidă
C. Se interzice aportul de sare
D. Se recomandă evitarea expunerii la stress
E. Se recomandă creşterea dozei de glucocorticoizi în caz de stress
156. Care din următoarele medicamente nu este un glucocorticoid: B
A. Prednison
B. Astonin (9 -fludrocortizon)
C. Hemisuccinat de hidrocortizon
D. Cortizon acetat
E. Dexametazonă
157. Hiperaldosteronismul primar se caracterizează prin următoarele cu excepţia: E
A. HTA
B. Hipokaliemie
C. Fenomene neuro-musculare
D. Sindrom poliuro-polidipsic
E. Mixedem pretibial
158. Care din următoarele afecţiuni se caracterizează prin exces ponderal: A
A. Boala Cushing
B. Anorexia nervosa
C. Boala Addison
D. Boala Basedow
E. Feocromocitom
159. Sindromul adreno-genital:
A. Se întâlneşte numai la fetiţe
B. Este o boală dobândită
C. Se caracterizează prin malformaţii congenitale, cel mai frecvent coarctaţie
de aortă
D. Toate afrimaţiile sunt corecte
E. Nicio afirmaţie nu este corectă
160. Sindromul de virilizare din sindromul adreno-genital cu deficit de 21-hidroxilază se D
caracterizează prin următoarele cu excepţia:
A. Hirsutism
B. Hipertrofie clitoridiană
C. Voce groasă
D. Menarhă precoce
E. Dezvoltarea musculaturii după fenotip masculin
161. Care din următoarele boli se asociază cu hipotensiune arterială: B
A. Sindromul Cushing
B. Boala Addison
C. Feocromocitom
D. Hiperaldosteronism primar
E. Boala Basedow
162. Hiperaldosteronismul primar se caracterizează prin care din următoarele: B
A. Aldosteron crescut, renină crescută
B. Aldosteron crescut, renină scăzută
C. Aldosteron scăzut, reninbă scăzută
D. Aldosteron scăzut, renină crescută
E. Aldosteron normal, renină crescută
163. Care din următoarele teste este specific pentru sindromul adreno-genital : D
A. Cortizol salivar crescut
B. Metanefrine urinare crescute
C. Raport aldosteron/renină crescut
D. 17-OH progesteron crescut
E. ACTH scăzut
164. Ovarul matur prezinta doua aspecte functionale: E
a. productia de cortisol
b. productia de: estrogeni si progesteron
c. productia de mici cantitati de androgeni
d. productia de progesteron si dihidrotestosteron
e. eliberarea unui ovocit matur ( ovul) la 28 de zile si productia de :
estrogeni, progesteron si cantitati mici de androgeni
165. Ovulatia, sub influenta descarcarii mediociclice de LH, se produce in ziua : A
a) a XIV a
b) a XXI a
c) a VII a
d) a XV a
e) a XXVIII a
166. Faza foliculara a ciclului ovarian este initiata de : B
a) LH
b) FSH
c) Estrogeni
d) Progesteron
e) PRL
167. Ovarul se formeaza sub influenta unor gene inductoare situate pe bratul scurt al B
cromozomului:
a) 13
b) X
c) Y
d) 21
e) 18
168. Zona medulara a ovarului contine: A
a) suportul vasculo-limfatic si nervii
b) foliculi ovarieni
c) corpul albicans
d) corpul galben
e) capsula conjunctiva
169. PCOS debuteaza la: A
a) adolescenta
b) menopauza
c) la nastere
d) in copilaria mica
e) premenopauza
170. Semnele clinice de hiperandrogenie sunt: E
a) obezitatea
b) galactoreea
c) hiperpigmentarea tegumentelor
d) edeme ale membrelor inferioare
e) hirsutismul, seboreea, acneea, modificari ale vocii
171. Tulburarile menstruale din PCOS sunt D
a) bradimenoree
b) spaniomenoree
c) amenoree secundara
d) toate cele de mai sus
e) niciuna din cele de mai sus
172. Prezenta leziunilor cutanate de acanthosis nigricans din PCOS este evocatoare pentru: B
a) obezitate
b) rezistenta la insulina
c) hipertensiune arteriala
d) cefalee
e) afectare renala
173. Criteriile biologice pentru diagnosticul de PCOS sunt: C
a) FSH crescut
b)ACTH crescut
c)androgeni plasmatici crescuti, raportul LH/FSH > 2
d)TSH crescut
e)GH scazut
174. Tratamentul in PCOS este : D
a) numai chirurgical
b) medical: antiinflamatorii nesteroidiene
c) medical: antiinflamatorii steroidiene
d) medical: contraceptive orale
e) medical: antibiotice
175. De regula tulburarile menstruale in hipogonadismele feminine prepubertare se traduc C
prin:
a) amenoree secundara
b) nu exista tulburari menstruale
c) amenoree primara
d) flux menstrual prelungit
e) flux menstrual scazut
176. In explorarea unei paciente cu PCOS avem nevoie de urmatoarele examene cu o E
exceptie:
a) ecografie de pelvis
b) dozare testosteron plasmatic
c) testul oral de toleranta la glucoza
d) calcularea indicelui de masa corporala
e) dozarea catecolaminelor plasmatice
177. La o pacienta obeza cu PCOS primal gest terapeutic consta in: A
a) scadere ponderala
b) administrare de bromocriptina
c) administrare de finasterid
d) administrare de insulina
e) epilare cu laser
178. Amenoreea de stress are urmatoarele caracteristici: B
a) se datoreaza pierderii in greutate
b) survine dupa o trauma psihologica importanta
c) apare dupa intreruperea contraceptivelor orale
d) survine dupa un traumatism cranian
e) apare la atletele cu masa musculara crescuta
179. Sindromul olfacto-genital este: D
a) mai frecvent la femei
b) mai frecvent la populatia asiatica
c) are aceeasi frecventa si la femei si la barbati
d) mai frecvent la barbati
e) mai frecvent la afro-americani
180. Anorexia nervoasa este: A
a) mai frecventa la tinere
b) mai frecventa la femeia la menopauza
c) mai frecventa la barbat
d) mai frecventa in BPOC
e) mai frecventa in tarile subdezvoltate
181. Cariotipul in sindromul Turner este: E
a) 46, XX
b) 47, XXX
c) 46, XY
d) 47, XXY
e) 45, XO
182. Sindromul Turner este : D
a) maladie dobindita
b) hipogonadism hipogonadotrop
c) tumora ovariana
d) hipogonadism hipergonadotrop
e) niciunul din enunturile de mai sus nu sunt adevarate
183. Fetitele cu sindrom Turner au o talie: C
a) normala
b) crescuta
c) scazuta
d) normala sau crescuta
e) niciunul din enunturile de mai sus nu sunt adevarate
184. Tratamentul pentru hipostatura in sindromul Turner se face cu : B
a) anabolizante
b) hormon de crestere
c) glucocorticoizi
d) hormoni tiroidieni
e) FSH/LH
185. Tratamentul pentru inducerea menstrei in sindromul olfacto-genital se face cu : B
a) glucocorticoizi
b) estro-progestative
c) testosteron
d) hormoni tiroidieni
e) FSH
186. In sindromul Turner tabloul hormonal este urmatorul: C
a) estradiol scazut, FSH si LH scazuti
b) estradiol crescut, FSH si LH normali
c) estradiol scazut, FSH si LH crescuti
d) estradiol normal, FSH si LH normali
e) estradiol normal, FSH si LH scazuti
187. Menopauza precoce se instaleaza la virsta de: B
a) sub 50 de ani
b) sub 40 de ani
c) sub 60 de ani
d) sub 45 de ani
e) niciuna din afirmatiile de mai sus
188. Care dintre urmatoarele manifestari nu sunt specifice menopauzei: E
a) bufeurile de caldura
b) transpiratii nocturne
c) atrofia tractusului genital
d) modificari psiho-afective
e) galactoree
189. Cea mai probabila cauza a durerilor osoase la menopauza este: C
a) reumatismul cronic
b) poliartrita reumatoida
c) osteoporoza
d) poliartroze
e) reumatismul poliarticular acut
190. Care este tabloul hormonal in menopauza propriuzisa: A
a) estradiol scazut, FSH si LH crescuti
b) estradiol scazut, FSH si LH normali
c) estradiol crescut, FSH si LH normali
d) estradiol crescut, FSH si LH crescuti
e) estradiol normal, FSH si LH normali
191. Spermatogeneza are loc la nivelul d
a. Celulelor Leydig
b. Zonei reticulate
c. Zonei fasciculate
d. Tubilor seminiferi
e. Zonei glomerulare
192. Volumul testicular normal este de : a
a. 15 ml
b. 10 ml
c. 10-25 ml
d. 30 ml
e. 10mm3
193. Testiculul secreta urmatoriii hormoni cu exceptia: e
a. Testostosteron
b. Estradiol
c. Factor antimullerian
d. Inhibina
e. GHRH
194. La nivel scheletului testosteronul determina d
a. Accelerarea ritmului de crestere in inaltime la pubertate
b. Dezvoltarea scheletului centurii scapulare
c. Cresterea continutului mineral
d. Toate de mai sus
e. Nici una de mai sus
195. Kallmann de Morsier prezinta următoarele caracteristici cu exceptia: b
a. Este un hipogonadism hipogonadotrop
b. Penisul este normal dezvoltat cu testicule mici
c. Infertilitatea este tratabila
d. Se poate asocia cu malformații renale
e. Este mai frecvent la sexul masculine
196. Sdr Klinefelter prezintă urmatoarele caracteristici cu excepția: e
a. Este un hipogonadism hipergonadotrop
b. Cromatina sexuala este pozitivă
c. Infertilitatea este ireversibilă
d. Se asociază cu creşterea mortalității prin afecțiuni pulmonare cronice
e. Este o boala genetică cu transmitere autosomal dominantă
197. Pacientii cu Sdr Klinefelter prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: e
a. disociatie peno-orhitica
b. ginecomastie
c. infertilitate deficinitiva
d. frecventa 1:400 de nou-nascuti de sex masculin
e. cariotip 47XYY si variante
198. Urmatoarele afectiuni se insotesc de infertilitatecu exceptia : e
a. Sdr Klinefelter
b. Sdr Kallmann
c. Insuficienta hipofizara anterioara
d. Hiperprolactinemie
e. Sdr Laron
199. In urmatoarele afectiuni infertilitatea este tratabila cu exceptia: d
a. Insuficienta hipofizara anterioara
b. Prolactinomul
c. Sdr Kallmann de Morsier
d. Sdr Klinefelter
e. Varicocelul
200. Sdr Klinefelter : d
a. Este un hipogonadism hipergonadotrop
b. Apare doar la baieti
c. se caracterizeaza prin disociatie peno-orhitica
d. toate afirmatiile sunt corecte
e. nici o afirmatie nu este corecta
201. Sdr Kallmann: e
a. este un hipogonadism hipogonadotrop
b. asociaza anosmie
c. este mai frecvent la sexul masculin
d. infertilitatea este tratabila
e. toate afirmatiile sunt corecte
202. Urmatoarele entitati pot cauza infertilitate masculina cu exceptia: e
a. insuficienta hipofizara anterioara
b. prolactinomul
c. sdr Klinefelter
d. anorhidia bilaterala
e. sdr Turner
203. Testosteronul ( marcati afirmatia falsa): d
a. este un sexosteroid
b. este secretat de celulele Leydig
c. secreta sa este controlata de LH
d. actioneaza la nivelul unui receptor transmembranar
e. circula in stare libera, legat de SHBG si respectiv de albumina
204. Cel mai bine declansarea pubertatii se coreleaza cu: b
a. Vârsta cronologica de 8-9 ani
b. Vârsta osoasa
c. Anumita greutate
d. Anumita inaltime
e. Virsta declansarii pubertatii la parinti
205. In tara noastra aparitia primelor caractere sexuale la o fetita in virsta de…. este b
considerata fiziologica :
a. 5 ani
b. 8 ani
c. 16 ani
d. Nici una din variantele de mai sus
e. Toate variantele sunt considerate fiziologice
206. Virsta normala de declansare a pubertatii la baieti este de : c
a. 7 ani
b. 8 ani
c. 9 ani
d. 16 ani
e. Dupa 16 ani
207. Tratamentul pubertății precoce adevărate le realizează cu: a
a. Superagonişti de GnRH
b. Modulatori ai receptorilor de estogeni
c. Angonişti dopaminergici
d. Inhibitori ai recaptării serotoninei
e. Contraceptive
208. Tratamentul pubertatii intirziate la baieti se face cu: a
a. Enantate de testosteron in doze progresiv crescinde
b. Tratament cu inhibitori de aromataza
c. Tratament cu medroxiprogesteron
d. Tratment cu cyproteron acetat
e. Superagonisti de GnRH – Triptoreline
209. Sdr Prader Willi se insoteste de : d
a. Pubertate intirziata
b. Obezitate
c. Hipotonie musculara
d. Toate de mai sus
e. Nici o informatie de mai sus
210. Fetitele cu pubertate precoce adevarata netratate au risc de : d
a. Cancer mamar
b. Abuzuri sexuale in copilarie
c. Talie finala mai mica
d. Toate de mai sus
e. Nici un risc
211. Ginecomastia reprezinta c
a. Dezvoltarea pubertara a glandelor mamare la fetite
b. Dezvolatrea excesiva aglandelor mamare la femei
c. Dezvoltarea glandelor mamare la barbat
d. Specialitatea medicala care studiaza afectiunile sanului.
e. Nici una din afirmatiile de mai sus
212. Pubertatea precoce poate avea urmatoarele cauze cu exceptia : e
a. Hamartoame hipotalamice
b. Coriocarcinoame secretante de hCG
c. Expunerea accidentala la estrogeni
d. Sdr adreno-genital
e. panhipopituitarismul