Redresoare cu factor de putere capacitiv

Modulul 9
Obiectivele modulului:
• Redresoare cu factor de putere capacitiv

REDRESOARE CU FACTOR DE PUTERE

CAPACITIV

Factorul de putere (FP) al ansamblului redresor-sarcină, văzut la intrare se

defineşte ca fiind raportul dintre puterea activă Pd transmisă sarcinii la un unghi de
comandă α şi puterea aparentă St din secundarul transformatorului care
alimentează redresorul:

Pd
FP =
St
în care puterea activă Pd are expresia:
Pd = Pd0 cos α
Factorul de putere pe fundamentală (FPF) se defineşte ca fiind cosinusul
unghiului de defazaj φ1 dintre fundamentalele tensiunii şi curentului absorbite de
redresor de la reŃea:
FPF = cos φ1
Dacă se consideră că puterea activă se transmite sarcinii numai pe
fundamentală, se poate scrie puterea activă Pd în funcŃie de puterea aparentă pe
fundamentală St1:
Pd = St1 cos φ1
În cazul redresoarelor comandate, pornind de la această relaŃie şi Ńinând
seama de expresiile fundamentalei curentului din primar, se ajunge la relaŃia:
FPF = cos φ1 = cos α
adică unghiul de defazaj φ1 dintre fundamentalele curentului şi tensiunii este chiar
unghiul de comandă α. Din această relaŃie se vede clar că acesta este principalul
dezavantaj al redresoarelor comandate şi anume funcŃionarea cu factor de putere
cu atât mai mic cu cât unghiul de comandă α este mai apropiat de π/2.

93
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 9

Analizând funcŃionarea diferitelor tipuri de redresoare comandate se poate

vedea că, la acelaşi unghi de comandă α, factorul de putere global al redresoarelor
(împreună cu transformatorul de reŃea) este diferit de la schemă la schemă.
Principiul de funcŃionare al redresoarelor cu factor de putere capacitiv,
comandate în fază, constă în intrarea în conducŃie a fiecărui element
semiconductor de comutaŃie în punctul de comutaŃie naturală şi menŃinerea lui în
conducŃie un unghi ψc:
ψc = 2π/m - α
în care m reprezintă numărul de faze (m = 2 pentru redresoarele monofazate,
respectiv m = 3 pentru cele trifazate), iar α este unghiul de comandă. Rezultă că
funcŃionarea acestui tip de redresoare se caracterizează prin existenŃa unor
perioade de timp în care elementele semiconductoare sunt blocate şi deci, pentru
menŃinerea circulaŃiei curentului prin sarcină, este necesară prezenŃa unei diode de
nul (DN).

9.1. Redresorul monofazat în punte

9.1.1. Schema redresorului. FuncŃionare

Schema folosită este aceea a unui redresor în punte, la care s-a adăugat o
diodă de nul. Dispozitivele semiconductoare de comutaŃie nu mai sunt însă
elemente semicomandate – tiristoare – ci elemente complet comandate.
Caracteristic acestor elemente este faptul că ele pot fi atât amorsate, cât şi blocate
prin comandă.
+ id

Q1 Q3

1 Tr 2 is
L
u1 u2 DN ud

S
1' 2'

Q4 Q2

-
Fig. 9.1. Redresor monofazat în punte,
cu factor de putere capacitiv
94
 Redresoare cu factor de putere capacitiv

Din categoria dispozitivelor semiconductoare complet comandate, folosite

în comutaŃie, fac parte: tiristoarele cu blocare pe poartă (GTO – Gate Turn–Off
Thyristor), tranzistoarele bipolare de putere, tranzistoarele unipolare de putere,
tranzistoarele cu inducŃie statică şi altele, deci dispozitive care conduc numai într-
un singur sens.
În locul dispozitivelor complet comandate pot fi folosite şi tiristoare
prevăzute cu circuite de stingere.
Analizând formele de undă, se disting următoarele secvenŃe:
- în intervalul ωt∈(0; π-α) conduc elementele comandate Q1 şi Q2,
tensiunea de la ieşirea redresorului are valoarea ud = us, iar curentul din secundar
are valoarea is = Id, unde Id ≅ const. reprezintă valoarea curentului prin sarcină, în
ipoteza unei sarcini puternic inductive;
- în intervalul ωt∈(π-α; π) în conducŃie se află doar dioda de nul DN,
tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă ud = 0, iar curentul din secundarul
transformatorului este de asemenea nul is = 0;
- în intervalul ωt∈(π; 2π-α) conduc dispozitivele comandate Q3 şi Q4,
tensiunea de la ieşirea redresorului are valoarea ud = -us, iar curentul din secundar
are valoarea is = -Id;
- în intervalul ωt∈(2π-α; 2π) în conducŃie se află doar dioda de nul DN,
tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă ud = 0, iar curentul din secundarul
transformatorului este de asemenea nul: is = 0.

Formele de undă
Sarcină inductivă (ωL >> R)

Fig. 9.2. Tensiunea redresată şi curentul prin sarcină [8]

95
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 9

Fig. 9.3. Formele de undă ale curenŃilor în cazul

redresorului cu factor de putere capacitiv [8]

9.1.2. Mărimi caracteristice

1. Tensiunea medie redresată la mersul în gol
Din formele de undă (fig. 9.2) se observă că tensiunea redresată este
periodică şi are perioada π.
π. Valoarea ei este:
ud = u2 pentru ω
ωt ∈(0,
∈(0, π-α
α)
ud = u0 pentru ω
ωt ∈(
∈ π-α,
π , π)

96
 Redresoare cu factor de putere capacitiv

π π −α
1 1 2 2U 2 α
Ud =
π ∫ udd (ωt ) =
0
π ∫
0
2U 2 sin ωtd (ωt ) =
π
cos 2
2
Valoarea ei maximă se obŃine pentru α=0 şi este:

2 2
Udo = U2
π
2. Puterea medie absorbită de sarcină
Puterea instantanee este:
pd = udid
iar valoarea medie:
1π 1 π
α
Pd = p d (ωt ) = I ∫ u d (ωt ) = U I = Ud 0 Id cos 2
π∫
d d d d d
0 π 0 2

3. Puterea aparentă a transformatorului

π −α
St = U 2 I 2 = U 2 I d
π

4. Puterea aparentă pe fundamentală

2 2 α α
S t1 = U 2 I 21 U 2 I d cos = U d 0 I d cos
π 2 2

5. Factorul de putere pe fundamentală

α
U d 0 I d cos 2
FPF =
Pd
= 2 = cos α
S t1 U I cos α 2
d0 d
2

6. Unghiul de defazaj al fundamentalei curentului, în secundarul

transformatorului
Dacă se notează cu ψ1 unghiul de defazaj dintre fundamentala curentului şi
tensiune şi deoarece din formulele de mai sus se obŃine:
FPF = cosψ1
rezultă că: cosψ1 =cosα/2

Concluzie: ψ1 = α/2, adică defazajul ψ1 este întotdeauna pozitiv, ceea ce

semnifică faptul că fundamentala curentului este întotdeauna în avans faŃă de
tensiune cu unghiul α/2.
97
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 9

9.2. Schemă economică de redresor

monofazat

Schema redresorului
Studiul funcŃionării redresorului monofazat în punte, cu factor de putere
capacitiv, a scos în evidenŃă faptul că acest redresor prezintă similitudini cu
redresorul semicomandat clasic. Pornind de la această observaŃie, s-a conceput o
schemă mai simplă, în care elementele comandate de pe o latură a punŃii au fost
înlocuite cu diode (fig. 9.4).
FuncŃionarea acestui redresor este similară cu a redresorului studiat în
secŃiunea precedentă. Astfel, dispozitivele complet comandate Q1, Q2 sunt forŃate
în conducŃie în punctele de comutaŃie naturală ale tensiunii de reŃea şi sunt blocate
cu un avans reglabil α înainte de următorul punct de comutaŃie naturală.
+ id

Q1 D1
1 Tr 2 is
L
u1 u2 ud

R
1' 2'

Q2 D2

-
Fig. 9.4. Schemă economică de redresor monofazat
în punte, cu factor de putere capacitiv

În funcŃionarea redresorului se disting următoarele secvenŃe:

- în intervalul ωt∈(0; π-α) conduc Q1 şi D2, tensiunea de la ieşirea
redresorului are valoarea ud = us, iar curentul din secundar are valoarea is = Id,
unde Id ≅ const. reprezintă valoarea curentului prin sarcină, în ipoteza unei sarcini
puternic inductive;
- în intervalul ωt∈(π-α; π) conduc diodele D1 şi D2, care joacă rol de diodă
de nul, tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă, iar curentul din secundarul
transformatorului este de asemenea nul;
- în intervalul ωt∈(π; 2π-α) conduc Q2 şi D1, tensiunea de la ieşirea
redresorului are valoarea ud = -us, iar curentul din secundar are valoarea is =-Id;
98
 R
Redresoare
edresoare cu factor de putere capacitiv

- în intervalul ωt∈
∈(2π
π-α
α; 2π
π)) conduc diodele D1 şi D2, care joacă rol de diodă
de nul, tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă us=0, iar curentul din
secundarul transformatorului este de asemenea nul id=0;
Se observă că în punctele de comutaŃie naturală are loc transferul de curent
(comutaŃia) între cele două diode D1 şi D2.

Concluzii
Redresoarele cu factor de putere capacitiv, comandate în fază, prezintă
prezintă
câteva caracteristici comune:
1. Nu consumă putere reactivă, ele fiind surse de putere reactivă.
2. Defazajul φ1 dintre fundamentalele curentului şi tensiunii, după cum se
observă şi din examinarea formei de undă a curentului is din secundarul
transformatorului, este întotdeauna pozitiv (fig. 9.6), deci fundamentala curentului
transformatorului,
este în avans faŃă de tensiune. Se poate demonstra că defazajul este egal cu α/2.
/2.
3. Curentul din secundarul transformatorului de alimentare este, în ambele
cazuri analizate, dreptunghiular,
dreptunghiular, alternativ şi simetric.
4. Acest tip de redresoare nu permit funcŃionarea în regim de invertor, deci
nu permit funcŃionarea în regim de frânare recuperativă, regim esenŃial în cazul
acŃionărilor cu motoare de c.c.
5. Datorită conŃinutului mare de armonici sup
superioare
erioare al curentului absorbit
de redresor, factorul de putere global este subunitar.
6. În cazul schemei economice se observă că, pe durata unghiului α,,
conducŃia celor două diode D1, D2 se suprapune, ele jucând rol de diodă de nul.
Pe această durată, tensiu
tensiunea
nea de la ieşirea redresorului se anulează (fig. 8.9).

Formele de undă
Sarcină inductivă (ωL >> R)

Fig. 9.5. Tensiunea redresată şi curentul prin sarcină [8]

99
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 9

Fig. 9.6. Formele de undă ale curenŃilor [8]

100
 Redresoare cu factor de putere capacitiv

9.3. Redresor trifazat în punte cu factor

de putere capacitiv

Schema redresorului. FuncŃionare

Fiecare element de comutaŃie este închis pe durata a 2π/3 radiani în fiecare
perioadă a tensiunilor redresate, începând cu un unghi de comandă α reglabil, faŃă
de punctul de comutaŃie naturală. Trebuie menŃionat că această schemă permite şi
funcŃionarea în regim de invertor.
Dacă se consideră succesiunea directă a sistemului de tensiuni ua, ub, uc,
atunci ordinea de comandă va fi ordinea numerotării elementelor de comutaŃie: Q1,
Q2….Q6.

P id
+

Q1 Q3 Q5
ua
iR ia
R
ub L
1 3 ib
ud
uc
ic
S S
2
T
Q4 Q6 Q2

-
N

Fig. 9.7. Redresor trifazat în punte cu factor

de putere capacitiv – schema de principiu

Dacă se consideră ca origine a timpului tensiunea de linie:

u ab = 2U s sin ωt
care este în avans cu π/6 faŃă de tensiunea fazei a, iar unghiul de conducŃie
corespunzător elementului Q1 este:
ψ1= 2π/3 - α
socotit chiar din punctul de comutaŃie naturală βc = π/2 - π/6 = π/3, atunci valoarea
medie a tensiunii redresate la mersul în gol, pentru intervalul ωt ∈(π/3-α, 2π/3 -α) în
care tensiunea redresată este uab, va fi:

101
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 9

3 2π / 3−α 3 2 2π / 3−α 3 2
Ud =
π ∫ u ab d (ωt ) =
π / 3−α π
U s ∫ sin ωt ⋅d (ωt ) =
π / 3−α π
U s cos α

Această expresie este identică cu cea de la redresorul cu comutaŃie

naturală. De asemenea, toate celelalte mărimi caracteristice şi indicii de calitate
sunt identici cu ai redresorului cu comutaŃie naturală, unghiul de comandă fiind α.
Se observă, de asemenea, că fundamentala curentului fazei este în avans
faŃă de tensiunea de fază cu un unghi:
φ1 = α

Fig. 9.8. Formele de undă idealizate pentru redresorul trifazat

în punte cu factor de putere capacitiv [2]

102