Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Managementul
deşeurilor
O strategie coerentă privind gestiunea deşeurilor necesita atingerea mai multor obiective,
printre care se numără:
• stabilirea, pentru deşeurile a căror apariţie nu se poate evita sau care nu se pot recicla, a
unor modalităţi de eliminare sau reintegrare în mediu, cât mai puţin dăunătoare acestuia.
Pentru punerea în practică a strategiei, este necesară specializarea în domeniul prelucrării
deşeurilor a unor colective de cercetare, proiectare, execuţie, în vederea adaptării pentru
România a unor soluţii moderne, cunoscute pe plan mondial.
În acest scop, dar şi în unele acţiuni practice, se poate folosi sprijinul organizaţiilor
neguvernamentale cu profil ecologic. Producerea de deşeuri este rezultatul activităţilor
economice şi gospodăreşti. Cantitatea şi calitatea deşeurilor urbane depinde de standardul de
viaţă şi de modul de consum al populaţiei, iar deşeurile industriale – atât cele periculoase, cât
şi cele nepericuloase – depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime în
cadrul proceselor de fabricaţie. Organizarea gestiunii deşeurilor este responsabilitatea celor
care le-au generat. Producătorii de deşeuri industriale îşi folosesc facilităţile proprii de
colectare/transport, eliminare sau contractează serviciile respective cu firme specializate şi
autorizate conform legii.
Anumite tipuri de deşeuri sunt vândute ca materii prime secundare altor întreprinderi,
care fie le reciclează direct, fie le pregătesc în vederea reciclării (agenţi economici tip
REMAT). Managementul deşeurilor În prezent, există peste 400 societăţi autorizate în baza
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile, aprobată prin Legea nr. 426/2001, referitoare la valorificarea deşeurilor
industriale reciclabile. Acestea desfăşoară activităţi de colectare, sortare, prelucrare în
vederea transformării în materii prime secundare a următoarelor grupe de deşeuri industriale,
deşeuri metalice feroase, deşeuri metalice neferoase, deşeuri de hârtie/carton şi plastic.
Organizarea gestiunii deşeurilor urbane este obligaţia Consiliilor Locale care îşi îndeplinesc
aceasta sarcina fie direct, fie indirect, prin delegarea anumitor responsabilităţi.
Consiliile Locale sau Judeţene pot delega, integral sau parţial, doar activităţile de
operare/administrare a activităţilor de salubritate, colectarea taxelor de la beneficiarii de
servicii sau pregătirea şi realizarea investiţiilor. Ele îşi păstrează prerogativele de adoptare a
strategiilor de dezvoltare a serviciilor şi cele de supraveghere/control referitor la: ‰
De asemenea, a fost realizată o bază de date atât la nivelul autorităţii judeţene de protecţie
a mediului, cât şi la nivel naţional (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate.
Managementul mediului Rata de răspuns a fost de circa 65%. Estimările la nivel naţional s-au
realizat pe baza datelor raportate, a datelor existente, precum şi a datelor furnizate de către
asociaţiile patronale. Validarea datelor a fost realizata în cadrul grupurilor de lucru din cadrul
Proiectului de Twinning PHARE (RO/00/IB/EN/01) România-Franţa.
2. Prognozarea, prelucrarea, depozitarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de
ambalaje
Creşterea cantităţilor reciclate în circuitele industriale ar trebui, astfel, sa fie mai mica
şi a fost reţinută o ipoteză de 7% în 2012. Cum cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă vor
scadea cu cel puţin 1% (trecerea de la 5% la 4%), aceeaşi reducere a creşterii se va aplica şi
pentru cantităţile reciclate în circuitul industrial (trecerea de la 7% la 6%);
• evoluţia valorificării energetice va rămâne marginală (mai mică de 2%) până în 2010, şi
se face în cea mai mare parte, pentru lemn.
În anul 2013, valorificarea se va realiza, în cea mai mare parte, tot pentru lemn,
Managementul mediului circa 5%. Se estimează că, în anul 2022, valorificarea energetică va
reprezenta circa 10%, ţinând seama de dezvoltarea metodei de incinerare a deşeurilor.
Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje (în special plastic) în cuptoarele de ciment va
rămâne scăzută, ţinându-se cont de costurile acestei metode şi de necesitatea de a rezerva
capacităţile existente pentru deşeuri care pun mai multe probleme pentru mediu, atunci când sunt
eliminate.
Reuşita colectării selective a deşeurilor are la bază, în primul rând, modul de comportare
al fiecărui cetăţean. Eficienţa investiţiilor realizate depinde de sensibilizarea întregii populaţii,
referitor la necesitatea colectării selective. În cazul României, colectarea deşeurilor nu este încă
generalizată. În prezent, pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori), coeficientul
de colectare a deşeurilor se consideră 100%. Pentru mediul urban (mai mare de 3000 de
locuitori), coeficientul de colectare este de 90%, acesta estimându-se că va rămâne constant până
în 2007, după care creşterea va fi de 2%/an până în anul 2012, când se va ajunge la colectare de
100%. Pentru mediul rural, coeficientul de colectare este de circa 10%, estimându-se o creştere
de 1%/an până în 2007 şi de 7-8% până în 2012, după care 10%/an până în 2017, data la care se
va considera că procesul de realizare a colectării deşeurilor va ajunge la 100%.
• o colectare specializată a deşeurilor de ambalaje, în cea mai mare parte prin depunerea
voluntară a ambalajelor menajere, cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice, sticla va fi
colectată exclusiv prin aport voluntar);
• mediu urban dens – în anul 2008, coeficientul de colectare selectivă va fi de circa 7%,
creşterea urmând a fi de 7%/an până în anul 2012, de 9%/an în perioada 2012-2017 şi de 2%/an
în perioada 2017-2022, când se va atinge un coeficient de colectare selectivă de 90%;
• mediul urban – în anul 2008, coeficientul de colectare selectivă va fi de 8%, creşterea urmând a
fi de 8%/an până în anul 2012 şi de 10%/an în perioada 2012-2017 când se atinge un coeficient
de 90%, care va rămâne constant până în anul 2022.
• mediul rural – în anul 2008, coeficientul de colectare selectivă va fi 6%, creşterea urmând a fi
de 6%/an până în anul 2012 şi de 12%/an în perioada 2012-2017, când se atinge un coeficient de
90%, care va rămâne constant până în anul 2022.
Creşterea colectării selective în mod raţional şi gradual este cu atât mai justificată cu cât
permite:
• dovada depunerii unei garanţii bancare de bună execuţie, conform legislaţiei în vigoare;
• constituirea unui fond pentru închiderea şi urmărirea post-închidere a
depozitului,denumit „Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia
post-închidere”. Fondul constituit este purtător de dobândă, iar dobânda obţinută
constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului.
Pentru autorizarea activităţii de depozitare a deşeurilor este necesar ca în acordul şi autorizaţia
de mediu să se prevadă:
• clasa depozitului;
• lista cuprinzând tipurile de deşeuri şi cantitatea totală de deşeuri care este autorizată să fie
depozitată;
Amplasarea unui depozit de deşeuri este posibilă ţinându-se seama de planurile de urbanism
general şi planurile de urbanism zonal.
Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme: • se defineşte clasa de depozit
care se intenţionează să se realizeze;
• amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizării
obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare, prin întocmirea studiului de impact, după care solicitantul va parcurge etapele
legale pentru obţinerea acordului de mediu;