CAPITOLUL III - ORGANIZAREA CERCETARII

3.1. Organizarea şi desfăşurarea experimentului

Pentru realizarea prezentei cercetări am efectuat un experiment cu un grup de atleti de la
F.C. Olimp, pe o perioadă de un an competiţional 2017 – 2018, alcătuit din patru jucători de 25
ani.

Cercetarea a cuprins un număr de 4 atleti juniori care au fost testaţi de trei ori :
- prima testare : iniţială 1 - 15 sept.2017
- a doua testare : intermediară 15 - 30 nov.2017
- a treia testare : finală 1 - 15 aprilie 2018.

Cercetarea cuprinde un număr de patru fotbalişti juniori I care au avut cea mai bună frecvenţă la
antrenamente şi au prezentat interes. (Tab. Nr.1)
TABELUL NR. 1

Nr.crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Talia Greutatea

78 kg

1. DG 12.03. 1994 1,88 m

2. M. G 05.04. 1994 1,85 m 74 kg

3. RR 17.05. 1994 1,89 m 80 kg

4. SF 10.12. 1994 1,81 m 76 kg

3.2. Experimentul propriu zis:
Jucătorii au fost testaţi la următoarele probe:
- Alergarea de viteză: 50m;
- Săritura in lungime de pe loc;
- Abdomen: 30"(numărul maxim în 30");
- Alergare de rezistenţă: 2000m;

- Complex tehnic : pasă 10 m – reprimire – preluare – conducere printre 5 jaloane aflate la 3 m –

şi finalizare în afara careului.

În continuare prezentăm rezultatele obţinute la cele 5 probe şi 3 testări.

TESTAREA INIŢIALĂ - septembrie 2017

TABELUL NR. 2
Nr. Numele şi Proba Alergare Sărit. În Abdomen Alerg. De
crt. prenumele tehnică de viteză lungime de 30 sec. rezistenţă
pe loc

1. D.G. 3 7,7 1,91 17 8,07

2. M.G. 2 7,6 1,91 17 8,08
3. R.R. 4 7,6 1,92 16 8,10
4. S.F. 3 7,6 1,93 18 8,09

TESTAREA INTERMEDIARĂ - noiembrie 2017

TABELUL NR. 3
Nr. Numele şi Proba Alergare Sărit. În Abdomen Alerg. De
crt. prenumele tehnică de viteză lungime de 30 sec. rezistenţă
pe loc

1. D.G. 4 7,5 2,10 19 7,50

2. M.G. 3 7,4 2,07 19 7,49
3. R.R. 3 7,5 2,12 18 7,45
4. S.F. 4 7,4 2,15 20 7,50
TESTAREA FINALĂ - aprilie 2018
TABELUL NR. 4
Nr. Numele şi Proba Alergare Sărit. În Abdomen Alerg. De
crt. prenumele tehnică de viteză lungime de 30 sec. rezistenţă
pe loc

1. D.G. 4 7,2 2,45 22 7,40

2. M.G. 4 7,2 2,35 21 7,40
3. R.R. 5 7,3 2,39 20 7,41
4. S.F. 5 7,3 2,39 20 7,41

TABELE COMPARATIVE CU REZULTATELE OBŢINUTE LA PROBELE DE

VERIFICARE

ALERGARE DE VITEZĂ 50 M.
TABELUL NR. 5
Numele şi prenumele Testare. iniţială Testare intermediară Testare finală
D.G. 7,7 7,5 7,2
M.G. 7,6 7,4 7,2
R.R. 7,6 7,5 7,4
S.F. 7,6 7,4 7,3

SARITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC

TABELUL NR. 6
Numele şi prenumele Testare. iniţială Testare intermediară Testare finală
D.G. 1.91 2.10 2.45
M.G. 1.91 2.07 2.35
R.R. 1.92 2.12 2.39
S.F. 1.93 2.15 2.39
 ABDOMEN 30 ’’
TABELUL NR. 7
Numele şi prenumele Testare. iniţială Testare intermediară Testare finală
D.G. 17 19 22
M.G. 17 19 21
R.R. 16 18 20
S.F. 18 20 20

ALERGARE DE REZISTENŢĂ 2000 M

TABELUL NR.8
Numele şi prenumele Testare. iniţială Testare intermediară Testare finală
D.G. 8,07 7,50 7,40
M.G. 8,08 7,49 7,40
R.R. 8,10 7,45 7,41
S.F. 8,09 7,50 7,41

PROBA TEHNICĂ

TABELUL NR. 9
Numele şi prenumele Testare. iniţială Testare intermediară Testare finală
D.G. 3 4 4
M.G. 2 3 4
R.R. 4 3 5
S.F. 3 4 5
CAPITOLUL IV - MIJLOACE FOLOSITE PENTRU DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR
MOTRICE

4.1. Mijloace folosite pentru dezvoltarea vitezei

4.1.1. Exerciţii speciale, de alergare :
- joc de frecvenţă (pe loc şi din deplasare) ;
- alergare cu genunchii sus ;
- pas sărit ;
- pas săltat ;
- alergare cu pendularea gambei înapoi ; în 2-3 serii pe distanţe de 20-30 m pe plat şi pe deal.
- alergări pe loc în tempo uşor, la semnal alergare cu tempo maxim 5-6" urmată de alergare uşoară;
- alergări accelerate pe diferite distanţe (20-50m);
- alergări lansate pe diferite distanţe (20-50m);
- alergări cu schimbare de tempo pe diferite distanţe;
- alergări cu schimbare de tempo şi de direcţie pe diferite distanţe;
- alergări cu faţa, la semnal întoarcere 180 de grade, alergare cu spatele;
- alergare la deal;
- alergare la vale;
- alergare cu tracţiunea unui cauciuc;
- alergare în ham;
- sărituri din diferite poziţii, la semnal, continuate cu lansări pe distante de 20-30 m;
- alergări în tempouri diferite cu sărituri peste diferite obstacole;
- alergări sub formă de întrecere, ştafete etc.;
- alergări cu handicap pe distanţe de 20-50 m.

4.1.2. Exerciţii şi jocuri care implică alergări cu şi fără minge, în vederea dezvoltării vitezei
de deplasare:
- alergări cu viteze diferite (lansate): după obţinerea vitezei maxime prin accelerarea progresivă,
jucătorul continuă alergarea pe încă 10-20 m, în viteză maximă, ca apoi să încetinească treptat
efortul;
- deplasări pe distanţe de 10-15-20 m, din diferite poziţii: ghemuit, sărituri pe loc, pe ambele
picioare etc.;
- sărituri repetate cu întoarceri. Jucătorii aşezaţi în sprijin ghemuit pe linia de plecare, la un semnal
dat, pornesc pe un traseu de 15 m. Primii 30 m (15 m dus şi 15 m întors) se vor parcurge în alergare
uşoară şi 15 m din nou în viteză maximă;
- alergări dus şi întors pe o distanţă de 15 m, cu sărituri peste coarda întinsă, ridicată la 80 cm
înălţime, la mijlocul distanţei şi cu întoarceri bruşte la semnal;
- alergare de voie pe un teren de dimensiuni limitate: 3 x1 5 sec. în tempo de 3- 4 – 4 / 4
- concursuri pe 10-60 m. Se va alerga în grupe de 4-6, individual, pe echipe şi sub formă unor
ştafete;
- concursuri de alergări în slalom, cu ocolirea obstacolelor, sub formă de ştafetă: se porneşte la
semnal, se ocoleşte, plasat la 15-20 m se revine cu pasarea mingii;
- alergări cu schimbări de direcţie; se practică individual sub formă de ştafetă pe 40-80 m, contra-
cronometru;
- alergări cronometrate pe distanţe de 20-50 m sub formă de norme de control;
- alergare navetă fără oprire cu aducerea mingii; Se aleargă dus-întors câte 10 m; urmează o
alergare dus-întors pe 20 m, în total 60 m. Sau varianta 20 + 20 m, urmat de 30 + 30 m, în total
100 m;
- alergare cu şi fără minge. Se va alerga 20 m conducând mingea, apoi mingea va rămâne pe loc,
iar alergarea va continua încă 20 m, fără minge. După ocolirea unui obiect, jucătorul se va întoarce,
se revine la start conducând mingea ultimii 20 m.
- 6-8 mingi aşezate în diferite zone de teren, la semnal jucătorii pornesc în alergare, având fiecare
sarcina de a se întoarce cu cât mai multe mingi;
- conducerea mingii cu îngreuiere; Se poartă diferite încărcături cum ar fi: o minge medicinală, un
cordon de plumb. Sub formă de ştafetă exerciţiul se poate practica prin alergare de 20 m cu mingea
medicinală în braţe. Apoi se aşează mingea jos, se aleargă 20 m fără povară, se ocoleşte un obiect
şi se culege povara. Revenind la grupă, aceasta se predă următorului executant.
- întrecere cu numere; jucătorii vor fi aşezaţi pe 3-4 coloane, şezând pe jos la distanţă de 3-4 m
intre coloane. Jucătorii vor fi numerotaţi. Când antrenorul pronunţă un număr, acesta se scoală, ia
mingea pe care o conduce în slalom, se întoarce, ocoleşte coloana şi de aşează la locul ocupat
anterior.
- variante de alergări cu conducerea mingii;

- ştafetă de alergare, cu ocolirea semnului, cu conducerea mingii;

- conducerea mingii cu pasă până înapoi de la locul semnului;

- conducerea mingii până la semn, alergare înapoi fără minge, următorul aduce mingea;

- ştafetă cu jucarea cu mana; mingea poate fi rostogolită pe sol, împinsă, aruncată în sus la câte 3
paşi, ţinută între picioare etc.

4.1.3. Exerciţii şi jocuri cu şi fără minge, care implică dezvoltarea vitezei de execuţie:
- de pe loc sau din deplasare, la semnal executarea unor mişcări singulare, sărituri, opriri,
întoarceri, mişcări de braţe executate foarte rapid;
- trecere din fandat în şezând, în atârnat, din sprijin ghemuit în înainte culcat la semnal, cu
maximum de viteză;
- lovirea mingii cu piciorul, la execuţii foarte rapide, pauze între execuţii 2-4 sec. ;
- conducerea mingii în alergare, simularea săriturii peste obstacole;
- stând între două mingi, aşezate la 1-2 m în lateral stânga-dreapta, la semnul ridicarea mingii din
stânga si executarea aruncării aut, deplasare la mingea din dreapta şi executarea unei centrări
şutate;
- alergarea uşoară, la semnal schimbarea direcţiei, fentă, imitarea lovirii mingii cu capul din
sărituri.

4.1.4. Exerciţii şi jocuri cu şi fără minge, care implică dezvoltarea vitezei de reacţie.
- din stând: acţiuni rapide executate la diverse semnale - ţâşnire, ridicare din culcat, întoarcere,
săritură la cap; se execută foarte rapid cu pauze de 3-5" între exerciţii;

- de pe loc sau din deplasare la semnal executarea unor mişcări singulare, sărituri, opriri, întoarceri,
mişcări de braţe sau picioare;

- trecere din fandat în şezând, în atârnat, din sprijin ghemuit în înainte culcat la semnal, 5 execuţii
din fiecare poziţie cu maximum de viteză, cu pauză intre execuţii de 3-5";
- stând la semnal: pornire în alergare; întoarcere şi pornire în alergare; rostogolire înainte, urmată
de săritură, alergare cu schimbare de direcţie, simularea săriturii peste obstacole;
- alergare uşoară, la semnal întoarcere 180 de grade, rostogolire înainte şi săritură pe verticală;

- câte doi, stând faţă în faţă, la semnal săritură pe verticală cu extensie, partenerii lovindu-se piept
în zbor;

- câte doi, stând spate în spate, la distanţă de un pas,: la semnal săritură simulată cu întoarcere de
180 de grade (stânga sau dreapta) cu lovirea palmelor în aer;

- "execuţie opusă" colectivul se deplasează în mers sau alergare uşoară în formaţie de cerc, la
diferite comenzi ei trebuind să execute mişcarea inversă decât cea comandată;

- aruncarea mingii cu ambele mâini în sol, rostogolire rapidă, ridicarea şi prinderea mingii;

- câte doi, stând faţă în faţă la 3 m distanţă: aruncarea mingilor cu mâna sus, lovirea cu capul în
sus, schimbarea rapidă a locurilor, prinderea mingilor şi reluarea exerciţiului:

4.1.5. Locul dezvoltării vitezei în lecţia de antrenament.

În cadrul ciclului săptămânal de antrenament, dezvoltarea vitezei (ţinând cont de factorii
care o determină) se va efectua în antrenamentele de după ziua de odihnă sau după antrenamente
cu solicitare neuromusculară mică.

În antrenamentele care au ca temă principală dezvoltarea vitezei, încălzirea organismului

va purta amprenta vioiciunii ducând la instalarea stării de excitabilitate optimă.
Exerciţiile pentru dezvoltarea vitezei se vor folosi imediat după terminarea încălzirii,
atunci când organismul este odihnit.

4.2. Mijloace pentru dezvoltarea îndemânării

Indemânarea poate fi definită ca aptitudine de a învăţa şi stăpâni diferite deprinderi legate
de joc, exersându-le în viteză şi corespunzător situaţiei.
Toate deprinderile necesare antrenamentului trebuie învăţate şi executate de la vârsta cea
mai fragedă, pentru a putea fi aplicate în cele mai neaşteptate situaţii şi condiţii de joc. O mare
parte a lecţiilor de antrenament se va consacra exersării diferitelor tehnici căpătate, dezvoltând
concomitent viteza de execuţie.
Aceste exerciţii, menite să dezvolte îndemânarea se vor include in cele tehnico-tactic,
programate în antrenament şi antrenamente de pregătire şi se vor efectua în condiţii cât mai
apropiate de cele ce se ivesc în timpul partidelor oficiale.
Exerciţiile trebuie să includă un număr de elemente numite "de îndemânare" de tehnică
fină. Se vor învăţa, de asemenea: căderea fără accidentare (sărituri din genuflexiuni înainte şi
înapoi, plonjoane, rulări şi răsturnări), schimbări rapide de direcţie, opriri bruşte din sprint,
accelerări explozive, treceri peste obstacole, căţărări pe obstacole, evitarea ciocnirilor, slalomuri,
alergări, etc. Se vor exersa insistent elemente de pură tehnică, cum sunt: preluările, plasamentul,
alergarea în spaţiul liber, etc.:

Se lucrează pe jumătate de teren, cu 4-6 jucători, se pun 5 jaloane pentru alergarea în slalom.
Efort: 5 x 50-55 m în linie dreaptă (viteză maximă), Odihnă: 90sec. după fiecare alergare (alergare
uşoară înapoi şi jonglerie cu balonul),
Efort: 5 x 5-55 m în slalom printre jaloane (viteză maximă), Odihnă: 90sec. după fiecare alergare
(alergare uşoară înapoi şi jonglerie cu balonul). După terminarea repetărilor odihnă 240 sec..

Prin metoda antrenamentului cu intervale în antrenamentul de triatlon se poate dezvolta

concomitent viteza, rezistenţa, forţa musculară plus îndemânarea odată cu apropierea eforturilor
de limita maximă. La această metodă de antrenament exersarea tehnicii şi tacticii se face în condiţii
apropiate de joc, iar dozarea efortului se poate face în mod exact.

4.4. Mijloace folosite prin metoda în circuit

Circuit complex pentru pregătirea fizică generală.
Colectivul de jucători se împart în 6 subgrupe de câte 4 jucători, aşezaţi în 6 locuri diferite pe teren;
Circuitul nr.1
 mingi medicinale (fiecare exerciţiu de 10 ori).
 mingea medicinală este aruncată la 2 m sus şi prinsă în mână;
 culcat dorsal, ridicarea picioarelor în sus (cu mingea ţinută între picioare);
 genuflexiuni combinate cu sărituri, ţinând mingea în mână.

Circuitul nr.2

 corzi de sărit (fiecare exerciţiu - câte 10 repetări de 3-5 ori);

 sărituri pe piciorul stâng;
 sărituri pe piciorul drept;
  sărituri pe ambele picioare.
Circuitul nr.3
 gantere (haltere mici - 10 repetări pentru fiecare din cele 3 exerciţii);
 extensii din poziţia culcat înainte;
 din culcat dorsal ridicarea trunchiului, cu ganterele în mână;
 genuflexiuni cu ganterele în mâini.
Circuitul nr.4
 săritură cu simularea lovirii mingii cu capul, din culcat înainte, cădere pe spate culcat, de
unde se sare, simulându-se din nou lovirea mingii cu capul, legându-se între ele de 10 ori.

Circuitul nr.5

 alergare în viteză maximă 5 m înainte, înapoi, lateral stânga, dreapta, repetat la 15,30 sau
60 sec.

Circuitul nr.6

 săriturii cu genunchii la piept (câte poate executa fiecare atlet timp de 20-30 sau 45 sec.).

Circuit pentru dezvoltarea supleţei, mobilităţii şi forţei

* 10-20 flotări în braţe

10-20 genuflexiuni;

5 căderi înainte în sprijin pe braţe, săritură în ghemuit, săritură cu extensie de 5 ori;
20 de ridicarea picioarelor până la 90 de grade din culcat dorsal;
3 x 30 serii de sărituri;
 culcat pe spate, podul, balans, cu trecerea greutăţii de pe braţe pe cap şi invers, de 5 ori.

Circuit fizic - tehnic

 alergare 5 x 10 m fără pauză;

 100 menţineri ale mingii în aer;

 30 de aruncături de la margine, distanţa 20 m;

  joc 1: 1 în 3 serii a 45 sec. cu pauze între serii;

 pe teren se amenajează 10 ateliere. Material necesar : 3 mingi de fotbal, 2-3 corzi de sărit,
3 garduri.
Durata pauzei se stabileşte în funcţie de solicitarea exerciţiului şi constă în plimbare de la
un aparat la altul 1-2 minute
1. Conducerea mingii în viteză printre obstacole ; conducere 15 m, alergare înapoi în linie dreaptă
15 m, conducere între obstacole 15 m, total 4 x 15 m alergare şi conducere cu pauză.
2. Mersul păianjenului 15 m, sprint înapoi 15 m (2 repetări), plimbare până la următorul atelier.
3. Alergare în patru labe 15 m (2 repetări, sprint 15 m (2 repetări).
4. Alergare cu întoarceri de 360 grade (2 întoarceri pe un traseu) 30 m două repetări.
5. Sărituri pe ambele picioare 15 m, sprint înapoi 15 m (2 repetări) total 4 x 15m.
6.Alergare cu spatele 15 m, la întoarcere sprint (2 repetări). Total 4 x 15 m.

Circuit tehnic – fizic - tactic.

Lotul este împărţit pe grupe de 6 atleti (18 sau 24), cu 4 ateliere
1. exerciţii tehnice în regim de viteză şi rezistenţă.

a) ocolirea unui jalon, revenire ;

b) alergare în doi printre jaloane, după pas schimb de locuri ;

3. dezvoltarea fizică generală.

- exerciţii cu mingea medicinală
a) aruncări cu două mâini;
b) aruncări din şezând;
- exerciţii cu corzi de cauciuc
- sărituri simple
- sărituri peste 6 garduri, distanţa 3-4 m între garduri ;
- conduceri de mingi, slalom printre jaloane ;
- sărituri la corzi.
 În urma efectuării sistematice a circuitelor descrise mai sus, concluziile care s-au desprins
au justificat necesitatea introducerii acestei metode demonstrând clar efectele pozitive pe care le-
a avut asupra dezvoltării calităţilor motrice.
Astfel am putut constata că atletii au efectuat, cu multă ardoare, sârguinţă şi chiar plăcere,
exerciţiile datorită faptului că
- exerciţiile propuse au fost variate ;
- în cadrul atelierelor au putut lucra independent atletii ;
- exerciţiile au respectat în mare măsură principiul individualizări ;
- prin alternarea efortului pe diferite grupe musculare atletii au suportat relativ uşor efortul cerut
atât ca volum cât şi ca intensitate.
În încheiere aş vrea să arăt ca oricare ar fi direcţia folosirii antrenamentului în circuit,
valoarea lui reală este strâns legată de acţiunea educativă şi capacitatea profesională a antrenorului,
şi nu va avea efectul scontat, daca se va executa numai pe baza de fişe sau programe stabilite în
prealabil, fără nici un control riguros.
 CAPITOLUL V - ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Aşa după cum am mai arătat, în vederea validării în practică a ideilor propuse în ipoteza
lucrării şi a eficienţei metodelor de pregătire fizică propuse şi analizând rezultatele obţinute şi în
special media aritmetică a valorii testărilor iniţiate, intermediare şi finale constatăm următoarele
aspecte:
- valoarea rezultatelor a crescut la majoritatea subiecţilor cu valori semnificative;
- aria de împrăştiere a rezultatelor este mică ceea ce denotă că avem de a face cu un grup omogen
ca valoare;
- rezultatele obtinute au crescut treptat, deoarece toţi subiecţii au avut şansa să participe la procesul
de pregătire, nu au fost accidentări şi indisponibilităţi,
- în finalul testărilor viteza, care este cel mai puţin perfectabilă, s-a îmbunătăţit cu câteva zecimi;
- forţa dinamică, testată prin valoarea săriturii în lungime, fără elan şi a numărului de repetări în
30" a exerciţiului de abdomen, denotă creşteri semnificative, mai ales la săritura în lungime de pe
loc cu mai mulţi centimetri;
- valoarea indicelui de rezistentă s-a îmbunătăţit cu mai multe secunde ceea ce considerăm că este
suficient a asigura o bună capacitate de efort pe toată durata jocului;
- îndemânarea atletilor s-a îmbunătăţit considerabil, dovadă şi rezultatele obţinute pe parcursul
celor trei testări. Acest lucru scoate în evidenţă oportunitatea utilizării în antrenamente a metodelor
prezentate pe larg în capitolul doi al lucrării.
 CONCLUZII SI PROPUNERI

 În zilele noastre suntem martorii unei creşteri impetuoase a performanţelor la toate ramurile
şi probele sportive. Această evoluţie este consecinţa faptului că pe zi ce trece, în pregătirea
sportivilor pătrund tot mai adânc cunoştinţe din diferite domenii ale ştiinţei, iar ca urmare întregul
proces instructiv - educativ se desfăşoară la un nivel tot mai înalt, ţinându-se din ce în ce mai mult
seama de substratul biologic al organismului şi de posibilităţile sale de adaptare.
 Realizarea unui potenţial fizic funcţional şi psihologic crescut impune un regim de
pregătire deosebit, o atentă îndrumare şi supraveghere medico - sportivă, o permanentă cunoaştere
a posibilităţilor atletilor de către antrenori şi chiar de jucătorii însuşi.
 Dezvoltarea calităţilor motrice se impune ca o necesitate de prim rang, fiind necesară o
preocupare permanentă şi sistematică, de-a lungul întregului an competiţional pentru exersarea şi
creşterea calităţilor de viteză, forţă, rezistenţă şi îndemânare.

 În perioada competiţională când accentul în pregătire se pune pe elementele tehnico-

tactice, realizarea cerinţei legate de dezvoltarea calităţilor este facilitată de faptul ca folosindu-ne
de ajutorul mingii jucătorii accepta mai uşor cheltuielile suplimentare de energie şi efort. Folosind
exerciţiile complexe care prevăd şi obiective tehnice şi tactice se poate acţiona cu un randament
optim pentru creşterea gradului de dezvoltare a diferitelor calităţi motrice. De multe ori monotonia
antrenamentelor pur tehnice sau tactice le putem alunga prin dinamizarea exerciţiilor, prin
includerea exerciţiilor destinate creşterii exerciţiilor motrice.
 Trecând la perioada pregătitoare unde dezvoltarea calităţilor motrice, creşterea gradului de
adaptare a organismului la efort este sarcina de bază, putem afirma că prezenţa mijloacelor
specifice nu numai că este posibilă şi chiar necesară, putând asigura eficienta exerciţiilor menite
să dezvolte calităţile motrice prin exerciţii şi jocuri dinamice, cu încărcături mari, în care efortul
va fi maximal sau sub maximal.
 După părerea mea, având în vedere nivelul actual atins de performanţa în triatlon, este
necesar să folosim aceste mijloace specifice în mod permanent, în tot timpul anului competiţional.
Este datoria antrenorilor să se preocupe de găsirea exerciţiilor care să asigure în mod combinat
dezvoltarea calităţilor motrice, perfecţionarea tehnicii şi creşterea gândirii tactice, căci aceşti trei
factori se intercondiţionează reciproc.
 Este evident că procesul de antrenament trebuie să aibă în vedere şi aceste aspecte,
antrenorul având sarcina să găsească modalităţile, fie prin modelare, fie prin individualizarea unor
sarcini de antrenamente. Se pot forma grupe, care sunt aproximativ la acelaşi nivel de dezvoltare
a calităţilor motrice, sau se poate lucra pe compartimente de joc. Este important ca formele de
organizare să fie suple, variate, cu preponderenţa lucrului pe ateliere şi cu extinderea aspectelor de
auto organizare a pregătirii.
 Pregătirea fizică este o componentă perfectabilă la toate vârstele, necesitând doar o
preocupare sistematică pentru dezvoltarea ei.
 Forma sportivă a unei echipe şi potenţialul tehnico-tactic de joc este în foarte mare măsură
influenţat de valoarea pregătirii fizice.
 Pentru a se asigura o pregătire fizică eficientă, consider necesar să se acţioneze cu
precădere spre componentele de viteză în forţă dinamică pe fondul unei pregătiri de rezistenţă
corespunzătoare.
 Antrenamentele de pregătire fizică propun să se efectueze pe toată durata anului, într-o
pondere mai mare în perioada pregătitoare şi care se reduce în perioada competiţională.
 Exerciţiile de sprint, săriturile şi alergările în pantă consider că reprezintă trioul de bază a
pregătirii fizice alături de priceperea profesorului antrenor de a se secţiona şi doza alte mijloace
pentru întregirea şi orientarea spre cerinţele actuale a triatlonului.
 BIBLIOGRAFIE

 Albu Constantin şi colaboratorii - Educaţia fizică Ia clasele V-VTII, Ed. Sport-

Turism, Bucureşti, 1977 ;
 Alexandrescu Dumitru - Analiza tehnicii probelor de atletism,
Bucureşti, 1977;
 Alexe Nicu - Antrenamentul sportiv modern, Bucureşti, 1993 ;
 Ardelean Tiberiu - Particularutăţile dezvoltării calităţilor motrice
în atletism, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1982;
 Baciu C. — Anatomia funcţională şi biomecanica a aparatului locomotor, Ed.
Sport-Turism, Bucureşti, 1971;
 Badiu Toma - Didactica educaţie fizice, Ed. Fundaţiei Universitare "Dunărea De
Jos", Galaţi, 2001 ;
 Badiu Toma — Strategii didactice de tip algoritmic şi euristic folosite în educaţia
fizică şcolară, Ed Fundaţiei Universitare „Dunărea De Jos,, Galaţi, 2003 ;
 Constantin Ştefania - Atletism, metodica curs, partea I şi II;
 Demeter Andrei - Fundamentarea teoretică şi metodica generală a dezvoltării
calităţilor motrice, Ed.Sport-Turism, Bucureşti, 1981;
 Dragnea Adrian — Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi
sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984;
 Dumitrescu Victor - Metode statistico-matematice în sport, Ed.
Stadion, 1970;
 Epuran Mihai - Psihologia educaţiei fizice, I.E.F.S., reeditare, 1986;
 Florescu C. şi colaboratorii - Metodica dezvoltării calităţilor fizice, C.N.E.F.S.,
Bucureşti, 1968;
 lanov D.P. Cerneaev - Despre formele de manifestare a vitezei în alergările de
sprint, traducere;
 Kiriteseu C. - Palestrica, Ed. U.C.F.S., Bucureşti, 1964 ;
 Mateev L.P., Novikov A. - Teoria şi metodica educaţiei fizice, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti, 1980;
 Mitra Gh., Mogoş Al. — Metodica educaţiei fizice şcolare, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti, 1980;
 Mitra Gh.,Mogoş AL — Dezvoltarea calităţilor motrice în activitatea de educaţie
fizică şi sport şcolar, Ed. Sport-Turism, Bucureşti,
1977;
 Pop Nicolae — Atletism pregătirea atletică polivalentă a elevilor din
ciclul gimnazial, Chişinău, 2005;
 Pop Nicolae - Teoria şi metodica atletismului, Ed. Fundaţiei
Universitare „Dunărea De Jos,, Galaţi, 2004 ;
 Scarlat E. - Lecţia de educaţie fizică, Metode şi mijloace, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti, 1981;
 Siclovan Ion - Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti,
1979;
 Tatu T. — Atletism, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
 Vasile Dumitrescu - Alergări pe 100, 200 şi 400 m, Ed. C.N.E.F.S., Bucureşti
1968.

*** www.ro.wikipedia.org

*** www.automarket.ro

*** www.bicicletepliabile.com

*** www.ciclism.ro

*** www.ciclism.blogspot.com

*** www.agir.ro

*** www.studentie.ro

*** www.life.hotnews.ro

*** www.bicycleman.com