DREPT URBANISTIC

1- DREPTUL DE PROPRIETATE
PROPRIETATEA SI DREPTUL DE
PROPRIETATE
• PROPRIETATEA - CONCEPT DEOSEBIT DE COMPLEX, CU MULTIPLE
SEMNIFICAŢII DE ORDIN ISTORIC, SOCIOLOGIC ŞI JURIDIC, AFLAT ÎNTR-O
PERMANENTĂ EVOLUŢIE
• DEŞI ÎN LIMBAJUL COMUN ACESTE DOUĂ NOŢIUNI SE CONFUNDĂ, NU SE
POATE PUNE SEMNUL EGALITĂŢII ÎNTRE PROPRIETATE, CA RELAŢIE
ECONOMICĂ, ŞI DREPTUL DE PROPRIETATE, CA RAPORT JURIDIC
• RELAŢIA ECONOMICĂ DE PROPRIETATE ÎNSEAMNĂ ÎNSUŞIREA
PREMISELOR NATURALE ALE ORICĂREI PRODUCŢII
• PROPRIETATEA ESTE EXPRESIA JURIDICĂ A RAPORTURILOR CE REZULTĂ
DINTR-UN SISTEM ECONOMIC DETERMINAT
• PROPRIETATEA S-A TRANSFORMAT ÎN RELAŢIE SOCIALĂ DE ÎNSUŞIRE, IAR
CÂND ACEASTĂ RELAŢIE SOCIALĂ A FOST CUPRINSĂ ÎN NORME JURIDICE
EA A DEVENIT RAPORT JURIDIC, ANUME DREPT DE PROPRIETATE
DREPTUL DE PROPRIETATE
• CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
– TITLUL II DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI REVIZUITĂ, INTITULAT „DREPTURILE,
LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE", LA CAPITOLUL II REGLEMENTEAZĂ
DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE, ART. 44 PREVEDE CĂ „DREPTUL DE
PROPRIETATE, PRECUM ŞI CREANŢELE ASUPRA STATULUI SUNT GARANTATE.
CONŢINUTUL ŞI LIMITELE ACESTOR DREPTURI SUNT STABILITE DE LEGE"

– ART. 44 CONŢINE DISPOZIŢII DE PRINCIPIU PRIVITOARE LA

• CONDIŢIILE ÎN CARE CETĂŢENII STRĂINI ŞI APATRIZII POT DOBÂNDI DREPTUL DE PROPRIETATE
PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR,
• LA EXPROPRIEREA PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ,
• MODUL ÎN CARE O AUTORITATE PUBLICĂ POATE FOLOSI SUBSOLUL ORICĂREI PROPRIETĂŢI
IMOBILIARE PENTRU LUCRĂRI DE INTERES GENERAL,
• OBLIGAŢIILE CE DECURG DIN RAPORTURILE DE VECINĂTATE ŞI CELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI,
• POSIBILITATEA CONFISCĂRII, NUMAI ÎN CONDIŢIILE LEGII, A BUNURILOR DESTINATE, FOLOSITE
SAU REZULTATE DIN INFRACŢIUNI ORI CONTRAVENŢII, PRECUM ŞI
• REGULA POTRIVIT CU CARE AVEREA DOBÂNDITĂ ÎN MOD LICIT NU POATE FI CONFISCATĂ.
• DREPTUL DE PROPRIETATE APARE CA UN DREPT FUNDAMENTAL AL
CETĂŢENILOR ŢĂRII, ÎNSCRIS PRINTRE CELELALTE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI
PUBLICE FUNDAMENTALE RECUNOSCUTE ŞI APĂRATE DE ORICE
CONSTITUŢIE DEMOCRATICĂ MODERNĂ

• CONSTITUŢIA REGLEMENTEAZĂ FORMELE FUNDAMENTALE ALE

DREPTULUI DE PROPRIETATE ÎN ROMÂNIA - PROPRIETATEA PUBLICĂ ŞI
PROPRIETATEA PRIVATĂ - ŞI LINIILE GENERALE ALE REGIMULUI LOR
JURIDIC
• CODUL CIVIL ROMÂN DE LA 1864
– ART. 480 FOSTUL C.C. ÎNCERCA SĂ DEA O DEFINIŢIE DREPTULUI DE
PROPRIETATE, SPUNÂND CĂ ACESTA ESTE DREPTUL CE ARE CINEVA DE A
SE BUCURA ŞI DISPUNE DE UN LUCRU ÎN MOD EXCLUSIV ŞI ABSOLUT,
ÎNSĂ ÎN LIMITELE DETERMINATE DE LEGE

– ART. 481 FOSTUL C. CIV. PREVEDEA CĂ NIMENI NU POATE FI SILIT A CEDA

PROPRIETATEA SA, AFARĂ NUMAI PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ
ŞI PRINTR-O DREAPTĂ ŞI PREALABILĂ DESPĂGUBIRE, CEEA CE ÎNSEAMNĂ
CĂ TEXTUL FORMULA PRINCIPIUL EXPROPRIERII PENTRU CAUZĂ DE
UTILITATE PUBLICĂ
• NOUL COD CIVIL
– CARTEA A III-A A NOULUI COD CIVIL ESTE CONSACRATĂ MATERIEI BUNURILOR

– ART. 552 NCC ENUNŢĂ „DREPTURILE REALE ÎN GENERAL”, POTRIVIT CU CARE

PROPRIETATEA ESTE PUBLICĂ SAU PRIVATĂ, FIIND ASTFEL PUSE ÎN LUMINĂ
CATEGORIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE ÎN DREPTUL
CIVIL ROMÂN

– TITLURILE URMĂTOARE ALE ACELEIAŞI CĂRŢI REGLEMENTEAZĂ SUCCESIV

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ, DEZMEMBRĂMINTELE ACESTEIA, FIDUCIA,
ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA, DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ,
PUBLICITATEA IMOBILIARĂ PRIN CARTEA FUNCIARĂ ŞI POSESIA
DEFINIŢIA DREPTULUI DE PROPRIETATE
• LITERATURA JURIDICĂ DE SPECIALITATE - DREPTUL DE PROPRIETATE
SE DEFINEȘTE PRIN PUNEREA ÎN EVIDENŢĂ A ATRIBUTELOR PE
CARE ACESTA LE CONFERĂ TITULARULUI SĂU: POSESIA,
FOLOSINŢA ŞI DISPOZIŢIA

• NOULUI COD CIVIL ROMÂN - ART. 555 DEFINEŞTE NUMAI DREPTUL

DE PROPRIETATE PRIVATĂ CA FIIND DREPTUL TITULARULUI DE A
POSEDA, A FOLOSI ŞI A DISPUNE DE UN BUN ÎN MOD EXCLUSIV,
ABSOLUT ŞI PERPETUU, ÎN LIMITELE STABILITE DE LEGE,
PRECIZÂND CĂ, ÎN CONDIŢIILE LEGII, EL ESTE SUSCEPTIBIL DE
MODALITĂŢI ŞI DEZMEMBRĂMINTE, DUPĂ CAZ
• DREPTUL DE PROPRIETATE SE CONCRETIZEAZĂ ÎN URMĂTOARELE
ELEMENTE:
– SUB ASPECT ECONOMIC - ESTE UN DREPT DE APROPRIERE A
UNOR BUNURI, CORPORALE SAU INCORPORALE/NECORPORALE
– EXPRIMĂ O RELAŢIE SOCIALĂ DE APROPRIERE
– CUPRINDE ÎN CONŢINUTUL SĂU ATRIBUTELE POSESIEI,
FOLOSINŢEI ŞI DISPOZIŢIEI,
– ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT EXERCITATE DE
PROPRIETAR PRIN PUTEREA ŞI ÎN INTERESUL SĂU PROPRIU
DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE
PROPRIETATE
• DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT ACELE
DREPTURI REALE DEȚINUTE ASUPRA UNUI BUN AL ALTEI PERSOANE

• CONFERĂ TITULARULUI LOR NUMAI O PARTE DIN ATRIBUTELE DREPTULUI

DE PROPRIETATE, DE REGULĂ CEL AL FOLOSINȚEI BUNULUI

• DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT REGLEMENTATE

IN NOUL COD CIVIL IN TITLUL III, ART. 693-772, ȘI SUNT :
– DREPTUL DE UZUFRUCT
– DREPTUL DE UZ
– DREPTUL DE ABITAŢIE
– DREPTUL DE SERVITUTE
– DREPTUL DE SUPERFICIE
• DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE
POT LUA NAŞTERE PRIN MAI MULTE MODURI, DINTRE
CARE MAI IMPORTANTE SUNT:

– PRIN VOINŢA OMULUI EXPRIMATĂ PRIN ACTE INTRE VII

(CONVENŢII, CONTRACTE) SAU PENTRU SUCCESIUNE
(TESTAMENT)
– PRIN UZUCAPIUNE
– PRIN DESTINAŢIA PROPRIETARULUI
– PRIN ACT ADMINISTRATIV EMIS DE AUTORITATEA
COMPETENTĂ
– PRIN LEGE
DREPTUL DE UZUFRUCT
ART. 703-748 NCC

• DREPTUL DE UZUFRUCT ESTE DEFINIT CA FIIND ACEL DREPT REAL

PRINCIPAL, ESENŢIALMENTE TEMPORAR, CARE CONFERĂ
TITULARULUI SĂU NUMIT UZUFRUCTUAR, DREPTUL DE A EXERCITA
ASUPRA BUNULUI SAU BUNURILOR ALTUIA ATRIBUTELE POSESIEI ŞI
FOLOSINŢEI, CU OBLIGAŢIA DE A LE CONSERVA SUBSTANŢA ŞI DE
A LE RESTITUI PROPRIETARULUI LA ÎNCETAREA DREPTULUI DE
UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE
ABITAŢIE
ART. 749-754 NCC
• DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAŢIE REPREZINTĂ VARIETĂŢI
ALE UZUFRUCTULUI, CONFERIND TITULARULUI LOR POSIBILITATEA
DE A FOLOSI LUCRUL ALTUIA ŞI DE A-I CULEGE ROADELE, DAR
ACEASTĂ ACTIVITATE TREBUIE DESFĂŞURATĂ NUMAI ÎN MĂSURA
ÎN CARE SUNT NECESARE NEVOILOR LUI ŞI ALE MEMBRILOR
FAMILIEI SALE
• DREPTUL DE UZ - DREPT REAL ASUPRA UNUI BUN ÎN VIRTUTEA
CĂRUIA O PERSOANĂ NUMITĂ UZUAR POATE SĂ-L FOLOSESCĂ ŞI
ADICĂ SĂ-I CULEAGĂ FRUCTELE NUMAI ÎN MĂSURA SATISFACERII
NEVOILOR PESONALE ŞI ALE FAMILIEI SALE
• DREPTUL DE ABITAŢIE - DREPT REAL ÎN TEMEIUL CĂRUIA
TITULARUL SĂU POATE FOLOSI O LOCUINŢĂ, O CASĂ, UN SPAŢIU
LOCATIV ÎN GENERAL, CE APARŢINE UNEI ALTE PERSOANE
DREPTUL DE SUPERFICIE
DREPTUL DE SUPERFICIE ESTE O INSTITUTIE REGLEMENTATA EXPRES
IN NOUL COD CIVIL IN ART. 693-702

• DREPTUL DE A AVEA SAU DE A EDIFICA O CONSTRUCTIE PE

TERENUL ALTUIA, DEASUPRA ORI IN SUBSOLUL ACELUI TEREN,
ASUPRA CARUIA SUPERFICIARUL DOBANDESTE UN DREPT DE
FOLOSINTA
• DOBANDIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE, POTRIVIT REGLEMENTARII
DIN NOUL COD CIVIL, SE POATE FACE PRIN ACT JURIDIC (ACT
UNILATERAL, PRECUM TESTAMENTUL, SAU CONVENTIE), PRECUM
SI PRIN UZUCAPIUNE SAU PRIN ALT MOD PREVAZUT DE LEGE. IN
TOATE CAZURILE SE APLICA DISPOZITIILE PRIVIND CARTEA
FUNCIARA