Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Impactul bolii asupra stării emoţionale- satrea emotionala a pacientei nu aste afectata de patologia sa,
pare a fi optimistă.
Sistemul de suport- este sustinută de copii și de soț.
Contactul cu prietenii şi rudele-pacienta este o persoană sociabila, binevoitoare, are multi prieteni care o
incurajeaza.
Valorile şi credinţa religioasă-crestin ortodox
Descrierea unei zile tipice-pacienta la moment urmeaza tratament la domiciliu, indeplinește lucrul
casnic: pregateste bucatele, spala vesela, face curatenia in apartament, face cumparaturi etc.
3.1 Întrebări pentru complianţă
2. Aparatul respirator
Examinarea toracelui- cutia toracică fără deformări, ambii hemitorace participă egal în actul de
respirație.
Palpare
Percuția
Percuția topografică
Auscultație- murmur vezicula pe toata aria pulmonara, raluri absete. Frecături pleurale nu se determină/
FR-14 r/min
3. Aparatul cardiovascular
Acuze- palpitații, dureri precordiale ușoare la efort fizic moderat.
Pulsații patologice- la inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide,
turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv
Șoc apexian- şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5 lateral cu 1.5 cm de linia medioclaviculară.
Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², puterea crescuta. Şocul cardiac nu se determină în epigastru.
Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Limitele matității relative și absolute cardiace- limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta
cu 1,5 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1.5 cm lateral de
linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 2.
Determinarea matitatii asolute a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din stinga cu 1,5
cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află cu 1-2cm spre interior de la limita matitatii relative;
limita superioară se află la nivelul coastei a III-a.
Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 6 cm. Dimensiunea transversală a
cordului constituie 12 cm.
Concluzia- Hipertrofia ușoară a ventruculului stîng.
Ausculația
FCC-80 b/min
TA-140/70 mmHg
4. Aparatul digestiv
Acuze- senzația de greutate si discomfort in epigastru posstprandial.
Faringe și amigdale-intacte
Limba-umedă, curată
Palpare
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe, ombilicale ) nu se
determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, dureros. Cecul cilindric, indolor,
moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă.
Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul descendent cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea abdominală nu se
determină lichid liber sau încapsulat.
Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.
Ficat
Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.
Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 12 cm; între punctul 3 şi 4 –10 cm; între
punctul 3 şi 5 – 9 cm. Ficatul proemină de sub rebordul costal cu 3cm.
Palpaţia
Ficatul cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, nedureros.
Concluzia- hepatomegalie ( ca urmarea tratamentului chimioterapic hepatotoxic).
5. Aparatul renourinar
Palpația rinichilor-rinichii nu se palpează
Culoarea urinei-galbenă
Actele de micțiune indolore
Concluzie- nu se depistează patologii renourinare.
7. Sistemul nervos
Examenul neurologic de bază
Examenul sensibilitaii superficiale: fara modificari.
Examenul sensibilitatii profunde: fara modificari.
Examenul reflexelor osteotendinoase: fara modificari.
Examinarea sistemului nervos vegetativ - Crize vegetative suprasegmentare cu atac de
panică: neaga. Dermografism: absent. Semnul Chvostek negativ. Manifestări vasomotorii
absente. Tulburări secretorii și trofice: absente.
Examinarea funcţiei cerebeloase - probele indice- nas, indice-indice, nas-ciocanaș, calcîi-
genunchi - negative; proba Romberg – negativă.
Examenul nervilor cranieni:
N.OLFACTIV: intact, simțul olfactiv fără devieri .
N.OPTIC: Acuitatea vizuală normală. Pacientul citește fără dificultăți, departe vede bine.
Cîmpul vizual normal. Vedere cromatică obisnuită.
NN. OCULOMOTORI (III,IV,VI): fante palpebrale egale, pupile egale, OD d- 2.5 mm,
OS d-2.5 mm; fotoreactia: directa prompta, consensuala prompta; pozitia globilor oculari:
pe linie medie; devieri orizontale, exoftalm, enoftalm, diplopie-abs.; pareza globilor
ocular - abs., nistagm abs.
Concluzie: absența suferinței de nerv III, IV, VI.
N.TRIGGEMEN: Senzitiv: fara modificari.Sensibilitea tactilă și cea profundă nu sunt
afectate. Palpația punctelor Wallex obisnuită. Motor (mm. masticatori): la examenul
static se constata simetria muschilor regiunii temporal si maseteriene. Fasciculatii
musculare absente. La examen dinamic puterea muschilor masticatori se constata a fi
normala.
Concluzie: absența suferinței de nerv trigemen.
N. FACIAL: La examenul static al fetei constatam ca fata e simetrica, expresia ridurilor
frontale normala. Ptoza palpebrala inferioara absenta. Plica nazo-labiala normala. Coltul
gurii nivel egal. Clipitul pentru ambii ochi prezent in norma. La examenul dinamic
(incritirea fruntii, inchiderea ochilor, aratarea dintilor) fata e simetrica. Semnul Bell –
abs. Hiperlacrimatie, epifora, xeroftalm abs. Normogeuzie. Normoacuzie. Reflexele
nazopalpebral,opticopalpebral, coleopalpebral, cornean: D=S normal.
Concluzie: absenta parezei mimice, functiile N. FACIAL intacte.
N. ACUSTICO-VESTIBULAR: acuitatea auditiva normala, nistagmus absent, proba
Romberg – negativ
NN. GLOSOFARINGIAN, VAG, HIPOGLOS:valul palatin (uvula) in stare de repaus
centrat. Articulatie: normală. Fonatie: normală. Reflexe: faringian, al valului palatin,
vomitiv: norma.
Concluzia: nu se constată patologii.
N.ACCESOR: pozitia capului in stare de repaus pe linia mediana.
M. sternocleidomastoidian: normotonus.
M. trapezoid: relief normal, normotonus.
Rotatia (inclinatia) capului: la stinga si la dreapta in volum deplin. Inclinatia capului în
volum deplin.
Ridicarea umarului: in volum deplin.
Secundare:
-dispnee, palpitații la efort fizic moderat;
- dureri precordiale ușoare la efort fizic moderat;
-discomfort, senzația de greutate în epigastru postprandial.
- hipertensiune arterială gr.I
2. Istoricul actualei boli
Se consideră bolnavă din data de 25.12.2015 cind p/u prima data a observat o formațiune de volum în reg.
Glandei mamare stîngi.
S-a adresat la medicul de familie pe data de 26.012.2015. La examenul obiectiv s-a depistat o
formațiune de volum, indoloră, în glandă mamară stîngă. Este recomandată consultația medicului oncolog-
mamolog. Pe data de 28.12.2015 este stabilit diagnosticul de cancer gl. Mamare T3N2M0 (st.IIIb).
De pe data de 28.12.2015-05.01.2016 în condițiile de staționar de zi s-a efectuat prima cură de tratament
chimioterapeutic.
De pe data de 29.01.2016-05.02.2016 în condițiile de staționar de zi s-a efectuat a doua cură de tratament
chimioterapeutic.
De pe data de 04.03.2016-10.03.2016 în condițiile de staționar de zi s-a efectuat a treia cură de tratament
chimioterapeutic.
De pe data de 18.04.2016-12.05.2016 este internată în secție Mamologie 2 Institut Oncologic, cu
diagnosticul definitiv-Cancer mamar pe stînga T3N2M0 (st.IIIb), stare dupa tratament preoperator de 3 cure
PChT.
Pe data de 19.04.2016 s-a efectuat mastectomia pe stînga dupa Madden.
De pe data de 25.05.2016-01.06.2016 în condițiile de staționar de zi s-a efectuat prima cură de tratament
chimioterapeutic postoperator.
De pe data de 23.06.2016-27.06.2016 în condițiile de staționar de zi s-a efectuat a doua cură de tratament
chimioterapeutic adjuvant postoperator.
De pe data de 25.08.2016-01.09.2016 în condițiile de staționar de zi s-a efectuat a treia cură de tratament
chimioterapeutic ajuvant postoperator.
Pe data de 22.09.2016-01.11.16 pacienta este internată p/u etapa a treia de tratament complex- tratament
radiant extern. (df- 2Gy, N 25 fracții, D sumar- 50Gy).
IC 0,85 0,85-1,05
Nesegmentate 1 1-6%
Segmentate 68 47-72%
Eozinofile 3 0,5-5,0%
Bazofile 0-1,0%
Limfocite 21 19-37%
Monocite 10 3-11%
Concluzie- Glicemia- la limita de sus a normei, din partea altor indici nu se depistează dereglări
patologice.
Culoare Dens. Reacție Trans. Gluc. Prot. Epit. Leuc. Eritr. Bact. Mucus Săr.
rel.
Galbenă 1021 acidă Transp. - - - 1-2 - - - -
c/v
Concluzie: fără patologie.
Diagnosticul diferential al cancerului glandei mamare trebuie facut cu afectiuni care pot sa
prezinte unul sau mai multe semne intalnite si in cancer:
Afectiuni inflamatorii acute: abcesul mamar. Ele se caracterizeaza prin durere locala,
febra si leucocitaza, elemente care nu se intalnesc in formele de mastita carcinomatoasa.
Afectiuni inflamatorii cronice. Tuberculoza mamara si sifilisul mamar sunt localizari
foarte rare ale acestor boli, dar ele trebuie cunoscute datorita incidentei in crestere.
Fibroadenomul poate fi confundat cu un cancer, cand acesta este mic si lipsit de
aderenta. Fibroadenomul are o consistenta ferm elastica, este bine delimitat si mobil.
Mastopatiile benigne, chisturile mamare simple apar brusc, sunt dureroase, mobile, bine
delimitate, renitente. Mastopatia nodulara poate mima o tumora maligna, dar nu este
aderenta la tegument. Histo-logic poate fi hiperplazie epiteliala asociata cu micro-dilatatii
chistice si procese de metaplazie apocrina. Poate evolua catre un cancer.
Tratament nemedicamentos:
Se recomandă Dieta hipocalorică, 5-6 mese pe zi în cantități mici, cu
excluderea alimentelor picante, prăjite, sărate, excesului de murături.
X.ȘCOLARIZAREA PACIENTULUI
Belinschi Alexandru