Proiect IPG-TRANSPORT

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI
FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACŢIA
ŞI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

HIDROCARBURILOR
Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata RADULESCU
Student: George AMARIEI

Specializarea: IPG
Grupa: 20111
Anul: III
1
INTRODUCERE
Colectarea, transportul şi depozitarea petrolului brut, a produselor petroliere şi a

gazelor , constituie o activitate de mare importanţă prin care se asigură alimentarea cu materie
primă a rafinăriilor sau a combinatelor petrochimice precum şi distribuirea produselor finite
ale acestora către beneficiar.
Activitatea de colectare are drept scop economic acumularea producţiei de ţiţei brut
a mai multor sonde. Din punct de vedere tehnic, acestea se realizează prin intermediul
conductelor de legătură dintre sondele productive şi parcul de separatoare şi rezervoare.
Activitatea de depozitare răspunde cerinţelor tehnico-economice de acumulare şi
păstrare a produselor petroliere în spaţii special amenajate în vederea transportului sau
distribuirii către beneficiari. Din punct de vedere tehnic acestea se realizează prin
intermediul rezervoarelor de acumulare de diferite capacităţi.
Transportul produselor petroliere reprezintă activitatea economică cu ponderea cea
mai mare în cadrul general amintit, având drept scop economic deplasarea produselor
petroliere şi gazelor asigurând legătura dintre producători şi consumatori. Alegerea
modalităţilor de efectuare a transportului se face pe baza unui studiu tehnico-economic care
are în vedere în primul rând costul total al tansportului precum şi volumul total de tansport.
Transportul prin conducte prezintă o serie de avantaje: continuitate şi regularitate în
transport, capacitate mare de transport, posibilitate mare de automatizare, fiabilitate în
exploatare, cost redus la capacităţi mari de transport în raport cu alte mijloace. Totuşi,
transportul prin conducte necesită un efort financiar mare din punct de vedere al investiţiilor
care trebuiesc justificate economic.
Obiectul disciplinei constă în studiul legilor care guvernează procesele de transport
şi depozitare a hidrocarburilor fluide sau gazoase în drumul lor între producător şi
consumator, în vederea cunoaşterii metodologiei de proiectare şi exploatare în condiţii
optime a instalaţiilor de transport.
Datorită necesarului tot mai ridicat de combustibili în viaţa economică şi industrială
a întregii omeniri, transportul hidrocarburilor are pentru viaţa economică aceeaşi importanţă
pe care o are sistemul circulator pentru organismul uman.
2
PROIECT
 I TEMA:
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA SONDA LA
RAFINARIE
Introducere:
 II CONTINUT:
Capitolul 1. Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu apã; alegerea pompelor;
Capitolul 2. Calculul hidraulic al conductelor de evacuare a gazelor;
Capitolul 3. Calculul hidraulic al conductei de amestec (sondã – parc);
Capitolul 4. Determinarea programului optim de evacuare a titeiului de la parcurile de
separare (pe considerente energetice);
Capitolul 5. Bilantul termic al depozitului central;
Capitolul 6. Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la rafinãrie;
6.1. Calculul hidraulic;
6.2. Variatia temperaturii in lungul conductei;
6.3. Calculul mecanic;
Concluzii si propuneri.
Bibliografie.
Q2, z2
P2
Q4, z4
P4
x1 x2 xn
L2 L4 zDC
La L1A B LCD D LDE E
SA P1 DC
A LAB LBC C
1
za, qa Q1, z1 L5
L3 Lt
p1î p1 m p1j P5
Lg P3 Q5, z5 5
p2î 3 R
p2m Q3, z3
p2j
unde notatiile au urmãtoarea semnificatie:
P1,….P5 - parcuri de sonde;
La - lungimea conductei de apã;
qa - debitul sursei de apã;
za - cota topograficã a sursei de apã;
Lij - lungimea conductei pe portiunea ij;
Lt - lungimea conductei de transport titei între depozitul central si
rafinãrie;
Lg - lungimea conductei de gaze;
pî, pm, pj – presiune înaltă, medie, joasă;
DC - depozit central;
3
R - rafinãrie;
zi - cotele topografice ale parcurilor i, i = 1…5;
SA - sursa de apã;
Qi - debitele de titei de la parcurile Pi.
 III. DATE CUNOSCUTE:

III.1. Schema sistemului de transport
III.2. Cote topografice IIII.3. Lungimea conductelor [km]
zS = 295 m; La = (10 +0,1·2) = 10,2 km = 10200 m

zSA = 290 m; Lam = (1,5 +0,1·2) = 1,7 km = 1700 m
z1 = 300 m; L1A = (4,4 +0,1·2) = 4,6 km = 4600 m
z2 = 170 m; LAB = (2,8 +0,1·2) = 3 km = 3000 m
z3 = 180 m; LBC = (3,2 +0,1·2) = 3,4 km = 3400 m
z4 = 190 m; LCD = (5,5 +0,1·2) = 5,7 km = 5700 m
z5 = 210 m; LDE = (3,85 +0,1·2)= 4,05 km = 4050 m
zA = 160 m; L2 = (1,1 +0,1·2) = 1,3 km = 1300 m
zB = 175 m; L3 = (1,8 +0,1·2) = 2 km = 2000 m
zC = 160 m; L4 = (0,7 +0,1·2) = 0,9 km = 900 m
zD = 180 m; L5 = (3,4 +0,1·2) = 3,6 km = 3600 m
zE = 160 m; Lt = (62 +0,1·2) = 62,2 km = 62200 m
zR = 180 m; Lg = (1,2 +0,1·2) = 1,4 km = 1400 m
III.4. Numãrul sondelor racordate la parcul 1
x = 4 + n·0,5 = 4+2∙0,5 = 5
III.5. Productia parcurilor
Q1 = x·qam = 5∙8 = 40 m3 / zi
qam = 8 m3 lichid / zi
Q2 = (210 +5 ·n) m3 / zi = (210+5∙2) = 220 m3 / zi
Q3 = (180 +5 ·n) m3 / zi = (180+5∙2) = 190 m3 / zi
Q4 = (190 +5 ·n) m3 / zi = (190+5∙2) = 200 m3 / zi
Q5 = (90 +5 ·n) m3 / zi = (90+5∙2) = 100 m3 / zi
III.6. Densitatea relativã a gazelor în raport cu aerul
δ = 0,67
III.7. Temperatura de congelare a titeiului, Tc (Tabelul III.1.)
Tc = 14 0C
III.8. Temperatura de sigurantã pentru transport
Ts = Tc + (2….7)0C = 14+6 = 20 0C
4
III.9. Unele proprietãti ale titeiurilor functie de temperaturã (μ, ρ, ν), Tabelul III.1.
(Principalele proprietãti ale unor titeiuri din România)
Se transportã titeiul (TIP Calacea) de la depozit la rafinãrie cu urmãtoarele proprietãti:

Temperatura Densitatea Vâscozitatea Vâscozitatea Punctul de Punctul de Conţinut de
[0C] [g/cm3] cinematică, dinamică, congelare congelare parafină,
[cSt] [cP] ţiţei, [0C] reziduu, [0C] %gr
20 0,7947 5,16 4,1
30 0,7869 3,1 2,44
40 0,7791 2,58 2,01 +14 +42 2,19
50 0,7714 2,23 1,72
60 0,7636 1,89 1,44
1 cP = 10-3 Pa.s
1 cSt = 10-6 m2/s
III.10. Ratia de solutie
r = 250 + (-1)n·n = 250 + (-1)2 = 252 m3st/m3
III.11. Impuritãti
i = 0,2 + 0,01n = 0,2 + 0,01∙2 = 0,22 = 22 %
III.12. Densitatea lichidului
  (1  i)  t  i a = (1-0,22)∙791,12 + 0,22∙1015 = 840,37 kg/m3
 a  1015 kg / m 3
 t   293,15   (Tm  273,15) = 794,7 – 0,1374695∙(299,15 – 273,15) = 791,12 kg/m3
  1,1825  0,001315 293,15 = 1,1825 – 0,001315∙794,7 = 0,1374695
III.13. Temperatura medie
Tsondã  2T parc 42 + 2∙18

Tm  = = 26 0C = 299,15 K
3 3
Tsondã = 420C
Tparc = 180C
III.14. Vâscozitatea lichidului
 l  (1  i) tT  i a = (1-0,22)∙3,43∙10-6 + 0,22∙1,0141∙10-6 = 2,89∙10-6 m2/s = 2,89 cSt

m
III.15. Vâscozitatea titeiului la temperatura medie, νtTm
  
log log 106 tTm  0,8  A  B log Tm   tTm ;
5
0,815300391
1010 -0,8
log[log(10 ∙νtTm + 0,8)] = 2,6175 + (-0,7279)log 299,15 => νtTm =
6
6 =
10
= 3,43∙10 m /s = 3,43 cSt
-6 2
Constantele A si B se determinã din sistemul de ecuatii:
  
log log 10 6 t 0C  0,8  A  B log T1


  
1
log log 10  t20C  0,8  A  B log T 2

6
log[log(106∙5,16 + 0,8) = A + B log 293,15

log[log(106∙3,1 + 0,8) = A + B log 303,15
Rezolvand sistemul => A = 2,6175

B = -0,7279
III.16. Vâscozitatea cinematicã a apei de zãcãmânt
 a 1,0294∙10-3
 a  = = 1,0141∙10-6 m2/s
a  1015
III.17. Vâscozitatea dinamicã a apei sãrate
 a   a (1  1,34 10 3 s  6,62 10 6 s 2 ) =

= 10-3(1 + 1,34∙10-3∙20 + 6,62∙10-6∙202) = 1,0294∙10-3 Pa∙s
μa = 1 (cP) = 10-3 Pa∙s
s = 20 (kg NaCl/vagon)
III.18. La parcul 1 gazele se separă pe 3 trepte de presiune: înaltă, medie, joasă, la valorile :
p1î = 40 105 N/m2; p1m = 13 105 N/m2; p1j = 5 105 N/m2;

p2î = 38 105 N/m2; p2m = 10 105 N/m2; p2j = 2,5 105 N/m2.
Se va trasa grafic:
a) densitatea ţiţeiului funcţie de temperatură
b) vâscozitatea cinematică a ţiţeiului funcţie de temperatură
c) vâscozitatea dinamică a ţiţeiului funcţie de temperatură
Din grafic :
 vascozitatea cinematica a titeiului νtTm corespunzatoare temperaturii Tm = 26 0C este :
νtTm = 3,9 cSt
 vascozitatea dinamica a titeiului μtTm corespunzatoare temperaturii Tm = 26 0C este :
μtTm = 3,2 cSt
6
VARIAȚIA DENSITĂȚII CU
TEMPERATURA
800
790
DENSITATEA
780
770
760
750
740
20 30 40 50 60
TEMPERATURA
VARIAȚIA VÂSCOZITĂȚII
CINEMATICE CU TEMPERATURA
6
VASCOZITATEA CINEMATICA
0
20 30 40 50 60
TEMPERATURA
VARIAȚIA VÂSCOZITĂȚII
DINAMICE CU TEMPERATURA
4.5
VASCOZITATEA DINAMICA
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
20 30 40 50 60
TEMPERATURA
7
Capitolul 1:
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APA
 Determinarea diametrului orientativ:
4q a 4∙0,02
d0  =√ = 0,13995 m = 139,95 mm
v a π∙1,3
va = 1….3 (m/s) => Se alege va = 1,3 m/s.
qa= 72 m3/ora = 0,02 m3/s
 Alegerea diametrului real (SREN 10208)
D = 168,3 mm, 65/8 in

d = 149,3 mm
e = 9,5 mm
 Determinarea vitezei reale de curgere:
4q a 4∙0,02
v = = 1,14 m/s
d 2 π∙(0,13995)2
 Determinarea cãderii de presiune:
La v2
p    a   a g ( z p1  zSA ) =
d 2
10200 1,142
= 0,0166∙ ∙1000∙ + 1000∙9,806∙(300-290) = 834993.26 Pa = 8,34 bar
0,13995 2
ρa = 1000 kg/m3
 Determinarea numãrului Reynolds:
vd 1,14∙0,13995
Re  = -6 = 130823 => regim turbulent
a 1,301∙10
νa = 1,301.10-6 m2/s, vâscozitatea cinematică a apei la 150C
 Determinarea coeficientului de rezistentã hidraulicã:
- regim laminar:
64

Re
- regim turbulent:
0,3164 0,3164
 = = 0,0166
Re 0, 25
1308230,25
8
 Determinarea presiunii de pompare a apei:
p SA  p H  p = 6∙105 + 8,34∙105 = 14,34 bar

p hidrant = 6 105 N/m2
 Determinarea puterii pompei:
p SA  q a 14,34∙105
N = = 40971,42 w = 40,97 kw
 0,7
η = 0,7
 Determinarea valorii energiei consumate:
W  N  t = 40,97∙6 = 245,82 kwh/zi

t = 6 ore/zi
9
Capitolul 2
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE
2.1. Conducta de presiune înaltã:
Q g2*
p p 
2
p
2
î Lg
k2
pp = 40105 N/m2
pî = 6105 N/m2
Debitul pe fiecare treaptã va fi:
1 1 40
Q g *  Q1  r = ∙ ∙ 252 = 0,0388 m/s
3 3 86400
r – ratia de solutie
 Modulul de debit
0, 5 0,5
 Q g2*  0,03882
kî   2 L  =( ∙1400) = 3,6709∙10-7
 p  p2 g  5 2
(40∙10 ) -(6∙10 ) 5 2
 p î 
0,5
  T0   d 05 
k    R aer  
4  p0   Z T  
 p p 
T0 = 273,15K, p0 = 1,013.25.105 Pa, R = 8314 J/kgK, Maer = 28,84
R 8314
Raer  = = 288,28
M aer 28,84
 Determinarea diametrului orientativ, d0:
3 3
0,5 8 -7 0,5
4∙ki ∙p0 ∙(Zp ∙Tp ∙δ) 4∙3,6709∙10 ∙101325∙(0,693∙291,15∙0,67) 8
d0 = ⌊ ⌋ =⌊ ⌋ = 14,22 mm
π∙T0 ∙√Raer ∙1000,5 π∙273,15∙√288,28∙1000,5
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã:
1 1
 1
= 1 = 0,00412
100  d 0 3 100∙(14,22)3
 Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) se poate

determina din Anexa 4, sau cu relatia:
9 pr  6  9 0,82 6
Z p  1 1  2  =1+ ∙ (1 - 2 ) = 0,693
128 Tr  Tr 
 128 0,982 0,982
Tr = 0,982, pr = 0,82
Se alege diametrul real:
10
- diametrul interior d0 = 15,7 m
- diametrul exterior D = 21,3 mm
- grosimea peretelui e = 4,9 mm
2.2. Conducta de presiune medie:
 Modulul de debit:
0,5 0,5
 Q g2*  0,03882
Km   2 L  =( ∙1400) = 9,1452∙10-7
 p  p2 g
 5 2 5 2
(16∙10 ) - (2∙10 )
 p m 
ppm = 16 105 N/m2
pm = 2 105 N/m2
 Diametrul orientativ se deduce din Km:
3 3
0,5 8 -7 0,5
4∙ki ∙p0 ∙(Zp ∙Tp ∙δ) 4∙9,1452∙10 ∙101325∙(0,693∙291,15∙0,67) 8
d0 = ⌊ ⌋ =⌊ ⌋ = 20,02 mm
π∙T0 ∙√Raer ∙1000,5 π∙273,15∙√288,28∙1000,5
 Diametrul real se deduce din SREN 10208

- diametrul interior d0 = 20,9 mm
2.3. Conducta de joasã presiune:
 Modulul de debit:
0,5 0,5
 Q g2*  0,03882
Kj  2 L  =( ∙1400) = 1,8305∙10-6
 p  p2 g  5 2 5 2
(8∙10 ) - (1,05∙10 )
 p j 
ppj = 8 105 N/m2
pj = 1,05 105 N/m2
 Diametrul orientativ se deduce din Kj:
3 3
0,5 8
4∙ki ∙p0 ∙(Zp ∙Tp ∙δ) 4∙1,8305∙10-6 ∙101325∙(0,693∙291,15∙0,67)0,5 8
d0 = ⌊ ⌋ =⌊ ⌋ = 25,97 mm
π∙T0 ∙√Raer ∙1000,5 π∙273,15∙√288,28∙1000,5
 Diametrul real se deduce din SREN 10208

- diametrul interior d0 = 26,6 mm
11
Capitolul 3
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE AMESTEC
(metoda Al. Soare, Gh. Ionescu)
(SONDA – PARC DE SEPARARE)
12
13
Capitolul 4
DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A TITEIULUI

DIN PARCURILE DE SEPARARE
Parcurile sunt echipate cu pompe PI – 160 (Anexa POMPE). In vederea dimensionãrii
colectorului si a stabilirii unui program optim de pompare se vor alege mai multe variante.
VARIANTA I: Pompeazã pe rând parcurile
(1 – 4); (2 – 5); (3)
 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)
20
tz   6,66 ore . Se alege tz = 7 ore
3
3 – grupuri de pompare
 Numãrul de pompe necesar în fiecare parc
Qi
n ci 
q ptz
Q1 40
npc1 = = = 0,352 . Se alege npr1 = 1
qp ∙tz 16,23∙7
Q2 220
npc2 = = 16,23∙7 = 1,936 . Se alege npr2 = 2
qp ∙tz
Q3 190
npc3 = = 16,23∙7 = 1,672 . Se alege npr3 = 2
qp ∙tz
Q4 200
npc4 = = 16,23∙7 = 1,76 . Se alege npr4 = 2
qp ∙tz
Q5 100
npc5 = = 16,23∙7 = 0,88 . Se alege npr5 = 1
qp ∙tz
 Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc
Qi
t ev i 
q p np i
Q1 40
tev1 = = = 2,46 . Se alege tev1 = 2 ore
qp ∙np1 16,23∙1
Q2 220
tev2 = q ∙np = 16,23∙2 = 6,77 . Se alege tev1 = 7 ore
p 2
14
Q3 190
p 3
Q4 200
p 4
Q5 100
p 5
 Debitele de evacuare
Qi
q ev i 
t ev i
Q1 40
qev1 = = 2 = 20 m3/h
tev1
Q2 220
qev2 = = 7 = 31,42 m3/h
tev2
Q3 190
qev3 = = 6 = 31,66 m3/h
tev3
Q4 200
qev4 = = 6 = 33,33 m3/h
tev4
Q5 100
qev5 = = = 16,16 m3/h
tev5 6
Nr.parc Q(m3/zi) npc npr tev(ore) qcr(m3/orã)
1 40 0,352 1 2 20
2 220 1,936 2 7 31,42
3 190 1,67 2 6 31,66
4 200 1,76 2 6 33,33
5 100 0,88 1 6 16,66
Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Parcul
15
 Dimensionarea tronsonului 1 – A
4qev 1  4∙20
d 01  A  =√ = 84,1 mm
vec π∙1∙3600
Se alege din STAS: D = 88,9 mm
d = 81,7 mm
e = 3,6 mm
4q ev 2  4∙31,42
d02 A  =√ = 105,41 mm
v ec π∙1∙3600
d = 105,5 mm
e = 4,4 mm
 Dimensionarea tronsonului 3 – B
4q ev 3  4∙31,66
d03 B  =√ = 105,81 mm
v ec π∙1∙3600
d = 106,3 mm
e = 4 mm
 Dimensionarea tronsonului 4 – C
4q ev 4  4∙33,33
d04C  =√ = 108,57 mm
v ec π∙1∙3600
d = 106,3 mm
e = 4 mm
 Dimensionarea tronsonului 5 – D
4q ev 5  4∙16,66
d05 D  =√ = 76,76 mm
v ec π∙1∙3600
d = 77,9 mm
e = 5,5 mm
vec = 1 m/s
 Dimensionarea tronsonului A – B
4 max q ev 1 ; q ev 2  4∙31,42
d0A B  =√ = 105,41 mm
v ec π∙1∙3600
16
d = 105,5 mm
e = 4,4 mm
 Dimensionarea tronsonului B – C
4 max q ev 1 ; q ev 2 ; q ev 3  4∙31,66
d 0B  C  =√ = 105,81 mm
v ec π∙1∙3600
d = 106,3 mm
e = 4 mm
 Dimensionarea tronsonului C – D
4 max[( q ev 1  q ev 4 ); q ev 2 ; q ev 3 ] 4∙(33,33+20)
d 0C  D  =√ = 137,33 mm
v ec π∙1∙3600
d = 149,3 mm
e = 9,5 mm
 Dimensionarea tronsonului D – E
4 max[( q ev 1  q ev 4 ); q ev 2 ; (q ev 3  q ev 5 )] 4∙(33,33+20)
d 0D  E  =√ = 184,65 mm
v ec π∙1∙3600
d = 149,3 mm
e = 9,5 mm
 Diametrele interioareale ale conductelor sunt trecute în schema urmatoare [mm]:
P2
105,5 P4
106,3
A B C D E
P1 | DC
81,7 105,5 106,3 149,3 149,3
77,9
106,3
P5
P3
17
 Calculul vitezelor amestecului pe conductele de legatura de la parcuri la
conducta colectoare:
4∙qev1 4∙20
v1-A = = = 1,059 m/s
π∙d21-A π∙0,08172 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
v2-A = = = 0,998 m/s
π∙d22-A π∙0,10552 ∙3600
4∙qev3 4∙31,66
v3-B = = = 0,99 m/s
π∙d23-B π∙0,10632 ∙3600
4∙qev4 4∙33,33
v4-C = = = 1,043 m/s
π∙d24-C π∙0,10632 ∙3600
4∙qev5 4∙16,66
v5-D = = = 0,97 m/s
π∙d25-D π∙0,07792 ∙3600
 Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta

colectoare:
v1-A ∙d1-A 1,059∙0,0817

Re1-A = = = 22184,69 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
v2-A ∙d2-A 0,998∙0,1055
ϑam 3,9∙10-6
v3-B ∙d3-B 0,99∙0,1063
Re3-B = = = 26983,84 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
v4-C ∙d4-C 1,043∙0,1063
Re4-C = = = 28428,43 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
v5-D ∙d5-D 0,97∙0,0779
Re5-D = = = 19375,12 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
 Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura de la

parcuri la conducta colectoare:
0,3164 0,3164
λ1-A = 0,25 = = 0,0259
Re1-A 22184,690,25
0,3164 0,3164
λ2-A = 0,25 = = 0,0246
Re2-A 26997,10,25
18
0,3164 0,3164
λ3-B = 0,25 = = 0,0246
Re3-B 26983,840,25
0,3164 0,3164
λ4-C = 0,25 = = 0,0243
Re4-C 28428.430,25
0,3164 0,3164
λ5-D = 0,25 = = 0,0268
Re5-D 19375,120,25
 Calculul presiunile sub forma de termeni de înaltime pe conductele de legatura

de la parcuri la conducta colectoare:
8 q2ev1 8 202 ∙4600

(iL)1-A = ∙λ1-A ∙ ∙L1-A = ∙ 0,0259 ∙ = 83,5 m
π2 ∙g d51-A π2 ∙9,806 0,08175 ∙36002
8 q2ev2 8 31,422 ∙1300

(iL)2-A = ∙λ2-A ∙ ∙L2-A = ∙ 0,0246 ∙ = 15,4 m
π2 ∙g d52-A π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
8 q2ev3 8 31,662 ∙2000

(iL)3-B = ∙λ3-B ∙ ∙L3-B = ∙ 0,0246 ∙ = 23,17 m
π2 ∙g d53-B π2 ∙9,806 0,10635 ∙36002
8 q2ev4 8 33,332 ∙900

(iL)4-C = ∙λ4-C ∙ ∙L4-C = ∙ 0,0243 ∙ = 11,41 m
π2 ∙g d54-C π2 ∙9,806 0,10635 ∙36002
8 q2ev5 8 16,662 ∙3600

(iL)5-D = ∙λ5-D ∙ ∙L5-D = ∙ 0,0268 ∙ = 59,53 m
π2 ∙g d55-D π2 ∙9,806 0,07795 ∙36002
 Presiunea la depozitul central:

ρam = 840,37 kg/m3
pE = ρam·g·H = 791,12·9,806·10 = 0,775 bar
19
ORELE 0 - 2
Pompeaza parcurile 1 si 4.
20
 Calculul vitezelor amestecului pe diverse tronsoane ale conductei colectoare:
4∙qev1 4∙20
vA-B = = = 0,635 m/s
π∙d2A-B π∙0,10552 ∙3600
21
4∙qev1 4∙20
vB-C = = = 0,625 m/s
π∙d2B-C π∙0,10632 ∙3600
4∙(qev1 +qev4 ) 4∙(20+33,33)
vC-D = = = 0,846 m/s
π∙d2C-D π∙0,14932 ∙3600
4∙(qev1 +qev4 ) 4∙(20+33,33)
vD-E = = = 0,846 m/s
π∙d2D-E π∙0,14932 ∙3600
 Calculul numarului Reynolds pe diversele tronsoane ale conductei colectoare:
vA-B ∙dA-B 0,635∙0,1055

ReA-B = = = 17177,56 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
vB-C ∙dB-C 0,625∙0,1063
ReB-C = = = 17035,25 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
vC-D ∙dC-D 0,846∙0,1493
ReC-D = = = 32386,61 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,846∙0,1493
ReD-E = = = 32386,61 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
 Calculul coeficientilor de rezistivitate hidraulica pe diversele tronsoane ale

conductei colectoare:
0,3164 0,3164
λA-B = 0,25 = = 0,0276
ReA-B 17177,560,25
0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0276
ReB-C 17035,250,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0235
ReC-D 32386,610,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0235
ReD-E 32386,610,25
 Calculul presiunilor sub forma de termeni de înaltime pe diversele tronsoane ale

8 q2ev1 8∙0,0276 202 ∙3000

(iL)A-B = ∙λA-B ∙ ∙LA-B = ∙ = 16,16 m
π2 ∙g d5A-B π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
22
8 q2ev1 8∙0,0276 202 ∙3400
(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 17,63 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,10635 ∙36002
2
8 (qev1 +qev4 ) 8∙0,0235 (20+33,33)2 ∙5700
(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 32,75 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002
2
8 (qev1 +qev4 ) 8∙0,0235 (20+33,33)2 ∙4050
(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ = 23,27 m
π2 ∙g d5D-E π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002
 Presiunea la parcul P1:
p1  pE  am  g  [iL1 A  iLAB  iLBC  iLC D  iLDE  ( z E  z1 )] 

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[83,5 + 16,16 + 17,63 + 32,75 + 23,27 + (160 - 300)]
= 3,35 bar
p4  p E   am  g  [iL4C  iLC  D  iLD E  ( z E  z 4 )] 

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[11,41 + 32,75 + 23,27 + (160 – 190)] = 3,67 bar
 Energia consumata la parcul P1:
p1 ∙qev1 3,35∙105 ∙20∙2

W1-0-2 = ∙tev1 = = 5,31 kWh
η 0,7∙3600
p4 ∙qev4 3,67∙105 ∙33,33∙2

W4-0-2 = ∙tev4 = = 9,7 kWh
η 0,7∙3600
23
ORELE 2 - 6
Pompeaza parcul 4.
24
25
4∙qev4 4∙33,33
vC-D = = = 0,528 m/s
π∙d2C-D π∙0,14932 ∙3600
4∙qev4 4∙33,33
vD-E = = = 0,528 m/s
π∙d2D-E π∙0,14932 ∙3600
vC-D ∙dC-D 0,528∙0,1493

ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,528∙0,1493
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0265
ReC-D 20212,920,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0265
ReD-E 20212,920,25

8 q2ev4 8∙0,0265 33,332 ∙5700

(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 14,42 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002
8 q2ev4 8∙0,0265 33,332 ∙4050

(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ = 10,25 m
π2 ∙g d5D-E π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[11,41 + 14,42 + 10,25 + (160 – 190)] = 1,24 bar
26
p4 ∙qev4 1,24∙105 ∙33,33∙4

W4-2-6 = ∙tev4 = = 6,56 kWh
η 0,7∙3600
ORELE 8 - 15
Pompeaza parcul 2.
27
28
4∙qev2 4∙31,42
vA-B = = = 0,998 m/s
π∙d2A-B π∙0,10552 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vB-C = = = 0,983 m/s
π∙d2B-C π∙0,10632 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vC-D = = = 0,498 m/s
π∙d2C-D π∙0,14932 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vD-E = = = 0,498 m/s
π∙d2D-E π∙0,14932 ∙3600
vA-B ∙dA-B 0,998∙0,1055

ϑam 3,9∙10-6
vB-C ∙dB-C 0,983∙0,1063
ReB-C = = = 26793,05=> regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
vC-D ∙dC-D 0,498∙0,1493
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,498∙0,1493
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λA-B = 0,25 = = 0,0246
ReA-B 26997,170,25
0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0247
ReB-C 26793,050,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0269
ReC-D 19064,460,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0269
ReD-E 19064,460,25
29
8 q2ev2 8∙0,0246 31,422 ∙3000

(iL)A-B = ∙λA-B ∙ ∙LA-B = ∙ = 35,55 m
π2 ∙g d5A-B π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
8 q2ev2 8∙0,0247 31,422 ∙3400

(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 38,95 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,10635 ∙36002
8 qev2 2 8∙0,0269 31,422 ∙5700

(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 13,01 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002
8 qev2 2 8∙0,0269 31,422 ∙4050

(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ = 9,24 m
π2 ∙g d5D-E π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[15,4 + 35,55 + 38,95 + 13,01 + 9,24 + (160 - 170)]
= 8,69 bar
p2 ∙qev2 8,69∙105 ∙31,42∙7

W2-8-15 = ∙tev2 = = 75,84 kWh
η 0,7∙3600
30
ORELE 17 – 23
31
32
4∙qev3 4∙31,66
vB-C = = = 0,99 m/s
π∙d2B-C π∙0,10632 ∙3600
4∙qev3 4∙31,66
vC-D = = = 0,502 m/s
π∙d2C-D π∙0,14932 ∙3600
4∙(qev3 +qev5 ) 4∙(31,66+16,66)
vD-E = = = 0,766 m/s
π∙d2D-E π∙0,14932 ∙3600
vB-C ∙dB-C 0,99∙0,1063

ϑam 3,9∙10-6
vC-D ∙dC-D 0,502∙0,1493
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,766∙0,1493
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0246
ReB-C 26983,840,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0268
ReC-D 19217,580,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0241
ReD-E 29324,050,25

8 q2ev3 8∙0,0246 31,662 ∙3400

(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 39,39 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,10635 ∙36002
33
8 qev3 2 8∙0,0268 31,662 ∙5700
(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 13,16 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002
8 (qev2 +qev5 )2 8∙0,0241 (31,66+16,66)2 ∙4050

(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ =
π2 ∙g d5D-E π2 ∙9,806 0,14935 ∙36002
= 19,59 m
p3  pE   am  g  [iL3B  iLBC  iLC D  iLDE  ( z E  z3 )] 

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[23,17 + 39,39 + 13,16 + 19,59 + (160 - 180)] =
= 6,61 bar
p5  p E   am  g  [iL5 D  iLD E  ( z E  z5 )] 
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[59,53 + 19,59 + (160 - 210)] = 3,03 bar
p3 ∙qev3 6,61∙105 ∙31,66∙6

W3-17-23 = ∙tev3 = = 49,82 kWh
η 0,7∙3600
p5 ∙qev5 3,03∙105 ∙16,66∙6

W5-17-23 = ∙tev5 = = 12,01 kWh
η 0,7∙3600
 Energia consumata la parcuri în 24 ore:

W1 = W1-0-2 = 5,65 kWh
W2 = W2-8-15 = 75,84 kWh
W3 = W3-17-23 = 49,82 kWh
W4 = W4-0-2 + W4-2-6 = 9,7 + 6,56 = 16,26 kWh
W5 = W5-17-23 = 12,01 kWh
WI = ∑51 Wi = W1 + W2 + W3 + W4 + W5 = 5,31 + 75,84 + 49,82 + 16,26 + 12,01

= 159,24 kW
34
VARIANTA a II-a: Pompeazã pe rând parcurile
(1 – 3 - 5); (2 - 4)
 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)
20
tz   10 ore
2
2 – grupuri de pompare
 Numãrul de pompe necesar în fiecare parc
Qi
n ci 
q ptz
Q1 40
npc1 = = = 0,246 . Se alege npr1 = 1
qp ∙tz 16,23∙10
Q2 220
npc2 = = 16,23∙10 = 1,355 . Se alege npr2 = 2
qp ∙tz
Q3 190
npc3 = = 16,23∙10 = 1,17 . Se alege npr3 = 1
qp ∙tz
Q4 200
npc4 = = 16,23∙10 = 1,232 . Se alege npr4 = 2
qp ∙tz
Q5 100
npc5 = = 16,23∙10 = 0,616 . Se alege npr5 = 1
qp ∙tz
 Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc
Qi
t ev i 
q p np i
Q1 40
tev1 = = 16,23∙1 = 2,46 . Se alege tev1 = 2 ore
qp ∙np1
Q2 220
p 2
Q3 190
p 3
Q4 200
p 4
35
Q5 100
p 5
 Debitele de evacuare
Qi
q ev i 
t ev i
Q1 40
qev1 = = 2 = 20 m3/h
tev1
Q2 220
qev2 = = 7 = 31,42 m3/h
tev2
Q3 190
qev3 = = 12 = 15,83 m3/h
tev3
Q4 200
qev4 = = 6 = 33,33 m3/h
tev4
Q5 100
qev5 = = = 16,16 m3/h
tev5 6
Nr.parc Q(m3/zi) npc npr tev(ore) qcr(m3/orã)
1 40 0,246 1 2 20
2 220 1,355 2 7 31,42
3 190 1,17 1 12 15,83
4 200 1,232 2 6 33,33
5 100 0,616 1 6 16,66
Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Parcul
4qev 1  4∙20
d 01  A  =√ = 84,1 mm
vec π∙1∙3600
36
d = 81,7 mm
e = 3,6 mm
4q ev 2  4∙31,42
d02 A  =√ = 105,41 mm
v ec π∙1∙3600
d = 105,5 mm
e = 4,4 mm
 Dimensionarea tronsonului 3 – B
4q ev 3  4∙15,83
d03 B  =√ = 74,82 mm
v ec π∙1∙3600
d = 76,1 mm
e = 6,4 mm
 Dimensionarea tronsonului 4 – C
4q ev 4  4∙33,33
d04C  =√ = 108,57 mm
v ec π∙1∙3600
d = 106,3 mm
e = 4 mm
 Dimensionarea tronsonului 5 – D
4q ev 5  4∙16,66
d05 D  =√ = 76,76 mm
v ec π∙1∙3600
d = 77,9 mm
e = 5,5 mm
vec = 1 m/s
 Dimensionarea tronsonului A – B
4 max q ev 1 ; q ev 2  4∙31,42
d0A B  =√ = 105,41 mm
v ec π∙1∙3600
d = 105,5 mm
e = 4,4 mm
 Dimensionarea tronsonului B – C
37
4 max q ev 1  q ev 3 ; q ev 2  4∙(20+15,83)
d 0B  C  =√ = 112,57 mm
v ec π∙1∙3600
d = 122,3 mm
e = 9,5 mm
 Dimensionarea tronsonului C – D
4 max[( q ev 1  q ev 3 ); (q ev 2  q ev 4 )] 4∙(31,42+33,33)
d 0C  D  =√ = 151,32 mm
v ec π∙1∙3600
d = 152,5 mm
e = 7,9 mm
 Dimensionarea tronsonului D – E
4 max[( q ev 1  q ev 3  q ev 5 ); (q ev 2  q ev 4 )] 4∙(31,42+33,33)
d 0D  E  =√ = 151,32 mm
v ec π∙1∙3600
d = 152,5 mm
e = 7,9 mm
 Diametrele interioareale ale conductelor sunt trecute în schema urmatoare [mm]:
P2
105,5 P4
106,3
A B C D E
P1 | DC
81,7 105,5 122,3 152,5 152,5
77,9
76,1
P5
P3
 Calculul vitezelor amestecului pe conductele de legatura de la parcuri la

conducta colectoare:
4∙qev1 4∙20
v1-A = = = 1,059 m/s
π∙d21-A π∙0,08172 ∙3600
38
4∙qev2 4∙31,42
v2-A = = = 0,998 m/s
π∙d22-A π∙0,10552 ∙3600
4∙qev3 4∙15,83
v3-B = = = 0,966 m/s
π∙d23-B π∙0,07612 ∙3600
4∙qev4 4∙33,33
v4-C = = = 1,043 m/s
π∙d24-C π∙0,10632 ∙3600
4∙qev5 4∙16,66
v5-D = = = 0,97 m/s
π∙d25-D π∙0,07792 ∙3600
 Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta

colectoare:
v1-A ∙d1-A 1,059∙0,0817

ϑam 3,9∙10-6
v2-A ∙d2-A 0,998∙0,1055
ϑam 3,9∙10-6
v3-B ∙d3-B 0,966∙0,0761
Re3-B = = = 18849,38 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
v4-C ∙d4-C 1,043∙0,1063
Re4-C = = = 28428,43 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
v5-D ∙d5-D 0,97∙0,0779
Re5-D = = = 19375,12 => regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
 Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura de la

parcuri la conducta colectoare:
0,3164 0,3164
λ1-A = 0,25 = = 0,0259
Re1-A 22184,690,25
0,3164 0,3164
λ2-A = 0,25 = = 0,0246
Re2-A 26997,10,25
0,3164 0,3164
λ3-B = 0,25 = = 0,027
Re3-B 18849,380,25
0,3164 0,3164
λ4-C = 0,25 = = 0,0243
Re4-C 28428.430,25
39
0,3164 0,3164
λ5-D = 0,25 = = 0,0268
Re5-D 19375,120,25
 Calculul presiunile sub forma de termeni de înaltime pe conductele de legatura

de la parcuri la conducta colectoare:
8 q2ev1 8 202 ∙4600

(iL)1-A = ∙λ1-A ∙ ∙L1-A = ∙ 0,0259 ∙ = 83,5 m
π2 ∙g d51-A π2 ∙9,806 0,08175 ∙36002
8 q2ev2 8 31,422 ∙1300

(iL)2-A = ∙λ2-A ∙ ∙L2-A = ∙ 0,0246 ∙ = 15,4 m
π2 ∙g d52-A π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
8 q2ev3 8 15,832 ∙2000

(iL)3-B = ∙λ3-B ∙ ∙L3-B = ∙ 0,027 ∙ = 33,81 m
π2 ∙g d53-B π2 ∙9,806 0,07615 ∙36002
8 q2ev4 8 33,332 ∙900

(iL)4-C = ∙λ4-C ∙ ∙L4-C = ∙ 0,0243 ∙ = 11,41 m
π2 ∙g d54-C π2 ∙9,806 0,10635 ∙36002
8 q2ev5 8 16,662 ∙3600

(iL)5-D = ∙λ5-D ∙ ∙L5-D = ∙ 0,0268 ∙ = 59,53 m
π2 ∙g d55-D π2 ∙9,806 0,07795 ∙36002
 Presiunea la depozitul central:

ρam = 840,37 kg/m3
pE = ρam·g·H = 791,12·9,806·10 = 0,775 bar
ORELE 0 - 2
Pompeaza parcurile 1, 3 si 5.
4∙qev1 4∙20
vA-B = = = 0,635 m/s
π∙d2A-B π∙0,10552 ∙3600
4∙(qev1 +qev3 ) 4∙(20+15,83)
vB-C = = = 0,847 m/s
π∙d2B-C π∙0,12232 ∙3600
4∙(qev1 +qev3 ) 4∙(20+15,83)
vC-D = = = 0,544 m/s
π∙d2C-D π∙0,15252 ∙3600
4∙(qev1 +qev4 +qev5 ) 4∙(20+15,83+16,66)
vD-E = = = 0,798 m/s
π∙d2D-E π∙0,15252 ∙3600
40
vA-B ∙dA-B 0,635∙0,1055

ϑam 3,9∙10-6
vB-C ∙dB-C 0,847∙0,1223
ϑam 3,9∙10-6
vC-D ∙dC-D 0,544∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,798∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λA-B = 0,25 = = 0,0276
ReA-B 17177,560,25
0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0247
ReB-C 26561,050,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0261
ReC-D 21271,790,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0238
ReD-E 31203,840,25

8 q2ev1 8∙0,0276 202 ∙3000

(iL)A-B = ∙λA-B ∙ ∙LA-B = ∙ = 16,16 m
π2 ∙g d5A-B π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
2
8 (qev1 +qev3 ) 8∙0,0247 (20+15,83)2 ∙3400
(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 25,13 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,12235 ∙36002
2
8 (qev1 +qev3 ) 8∙0,0261 (20+15,83)2 ∙5700
(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 14,76 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
41
2
8 (qev1 +qev3 +qev5 )
(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E =
π2 ∙g d5D-E
8∙0,0238 (20+15,83+16,66)2 ∙4050

∙ = 10,26 m
π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[83,5 + 16,16 + 25,13 + 14,76 + 10,26 + (160 - 300)]
= 1,53 bar
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[33,81 + 25,13 + 14,76 + 10,26 + (160 – 180)] =

= 5,73 bar
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[59,53 + 10,26 + (160 - 210)] = 2,31 bar
p1 ∙qev1 1,53∙105 ∙20∙2

W1-0-2 = ∙tev1 = = 2,42 kWh
η 0,7∙3600
p3 ∙qev3 5,73∙105 ∙15,83∙2

W3-0-2 = ∙tev3 = = 7,19 kWh
η 0,7∙3600
p5 ∙qev5 2,31∙105 ∙16,66∙2

W5-0-2 = ∙tev5 = = 3,05 kWh
η 0,7∙3600
42
ORELE 2 - 6
4∙qev3 4∙15,83
VB-C = = = 0,374 m/s
π∙d2B-C π∙0,12232 ∙3600
4∙qev3 4∙15,83
VC-D = = = 0,24 m/s
π∙d2C-D π∙0,15252 ∙3600
4∙(qev3 +qev5 ) 4∙(15,83+16,66)
vD-E = = = 0,494 m/s
π∙d2D-E π∙0,15252 ∙3600
vB-C ∙dB-C 0,374∙0,1223

ϑam 3,9∙10-6
vC-D ∙dC-D 0,24∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,494∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0304
ReB-C 11728,250,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0321
ReC-D 9384,610,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0268
ReD-E 19316,660,25
43
8 q2ev3 8∙0,0304 15,832 ∙3400

(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 6,03 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,12235 ∙36002
8 q2ev3 8∙0,0321 15,832 ∙5700

(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 3,54 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
2
8 (qev3 +qev5 ) 8∙0,0268 (15,83+16,66)2 ∙4050
(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ =
π2 ∙g d5D-E π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
= 8,85 m
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[33,81 + 6,03 + 3,54 + 8,85 + (160 – 180)] =

= 3,27 bar
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[59,53 + 8,85 + (160 - 210)] = 2,2 bar
p3 ∙qev3 3,27∙105 ∙15,83∙4

W3-2-6 = ∙tev3 = = 8,21 kWh
η 0,7∙3600
p3 ∙qev5 2,2∙105 ∙16,66∙4

W5-2-6 = ∙tev5 = = 5,81 kWh
η 0,7∙3600
44
ORELE 6 - 12
Pompeaza parcul 3.
4∙qev3 4∙15,83
vB-C = = = 0,374 m/s
π∙d2B-C π∙0,12232 ∙3600
4∙qev3 4∙15,83
vC-D = = = 0,24 m/s
π∙d2C-D π∙0,15252 ∙3600
4∙qev3 4∙15,83
vD-E = = = 0,24 m/s
π∙d2D-E π∙0,15252 ∙3600
vB-C ∙dB-C 0,374∙0,1223

ϑam 3,9∙10-6
vC-D ∙dC-D 0,24∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,24∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0304
ReB-C 11728,250,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0321
ReC-D 9384,610,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0321
ReD-E 9384,610,25

8 q2ev3 8∙0,0304 15,832 ∙3400

(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 6,03 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,12235 ∙36002
45
8 qev3 2 8∙0,0321 15,832 ∙5700
(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 3,54 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
8 qev3 2 8∙0,0321 15,832 ∙4050

(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ = 2,51 m
π2 ∙g d54-C π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[33,81 + 6,03 + 3,54 + 2,51 + (160 - 180)] = 2,5 bar
p3 ∙qev3 2,5∙105 ∙15,83∙6

W3-6-12 = ∙tev3 = = 9,42 kWh
η 0,7∙3600
ORELE 16 – 22
4∙qev2 4∙31,42
vA-B = = = 0,998 m/s
π∙d2A-B π∙0,10552 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vB-C = = = 0,742 m/s
π∙d2B-C π∙0,12232 ∙3600
4∙(qev2 +qev4 ) 4∙(31,42+33,33)
vC-D = = = 0,984 m/s
π∙d2C-D π∙0,15252 ∙3600
4∙(qev2 +qev4 ) 4∙(31,42+33,33)
vD-E = = = 0,984 m/s
π∙d2D-E π∙0,15252 ∙3600
vA-B ∙dA-B 0,998∙0,1055

ReA-B = = = 26997,17=> regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
vB-C ∙dB-C 0,742∙0,1223
ϑam 3,9∙10-6
46
vC-D ∙dC-D 0,984∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,984∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λA-B = 0,25 = = 0,0246
ReA-B 26997,170,25
0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0256
ReB-C 23268,350,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,0225
ReC-D 38476,920,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,0225
ReD-E 38476,920,25

8 q2ev2 8∙0,0246 31,422 ∙3000

(iL)A-B = ∙λA-B ∙ ∙LA-B = ∙ = 35,55 m
π2 ∙g d5A-B π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
8 q2ev2 8∙0,0256 31,422 ∙3400

(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 20,03 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,12235 ∙36002
8 (qev2 +qev4 )2 8∙0,0225 (31,42+33,33)2 ∙5700

(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ =
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
= 41,57 m
8 (qev2 +qev4 )2 8∙0,0225 (31,42+33,33)2 ∙4050
(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ =
π2 ∙g d54-C π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
= 29,54 m
47
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[15,4 + 35,55 + 20,03 + 41,57 + 29,54 + (160 - 170)]
= 11,02 bar
= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[11,41 + 41,57 + 29,54 + (160 - 190)] = 4,84 bar
p2 ∙qev2 11,02∙105 ∙31,42∙6

W2-16-22 = ∙tev2 = = 82,44 kWh
η 0,7∙3600
p4 ∙qev4 4,84∙105 ∙33,33∙6

W4-16-22 = ∙tev4 = = 38,4 kWh
η 0,7∙3600
ORELE 22 – 23
Pompeaza parcul 2.
4∙qev2 4∙31,42
vA-B = = = 0,998 m/s
π∙d2A-B π∙0,10552 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vB-C = = = 0,742 m/s
π∙d2B-C π∙0,12232 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vC-D = = = 0,477 m/s
π∙d2C-D π∙0,15252 ∙3600
4∙qev2 4∙31,42
vD-E = = = 0,477 m/s
π∙d2D-E π∙0,15252 ∙3600
vA-B ∙dA-B 0,998∙0,1055

ReA-B = = = 26997,17=> regim turbulent
ϑam 3,9∙10-6
vB-C ∙dB-C 0,742∙0,1223
ϑam 3,9∙10-6
48
vC-D ∙dC-D 0,477∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6
vD-E ∙dD-E 0,477∙0,1525
ϑam 3,9∙10-6

0,3164 0,3164
λA-B = 0,25 = = 0,0246
ReA-B 26997,170,25
0,3164 0,3164
λB-C = 0,25 = = 0,0256
ReB-C 23268,350,25
0,3164 0,3164
λC-D = 0,25 = = 0,027
ReC-D 18651,920,25
0,3164 0,3164
λD-E = 0,25 = = 0,027
ReD-E 18651,920,25

8 q2ev2 8∙0,0246 31,422 ∙3000

(iL)A-B = ∙λA-B ∙ ∙LA-B = ∙ = 35,55 m
π2 ∙g d5A-B π2 ∙9,806 0,10555 ∙36002
8 q2ev2 8∙0,0256 31,422 ∙3400

(iL)B-C = ∙λB-C ∙ ∙LB-C = ∙ = 20,03 m
π2 ∙g d5B-C π2 ∙9,806 0,12235 ∙36002
8 qev2 2 8∙0,027 31,422 ∙5700

(iL)C-D = ∙λC-D ∙ ∙LC-D = ∙ = 11,74 m
π2 ∙g d5C-D π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002
8 qev2 2 8∙0,027 31,422 ∙4050

(iL)D-E = ∙λD-E ∙ ∙LD-E = ∙ = 8,34 m
π2 ∙g d54-C π2 ∙9,806 0,15255 ∙36002

= 0,775∙105 + 791,12∙9,806∙[15,4 + 35,55 + 20,03 + 11,74 + 8,34 + (160 - 170)]
= 7,06 bar
49
p2 ∙qev2 7,06∙105 ∙31,42∙1

W2-22-23 = ∙tev2 = = 8,8 kWh
η 0,7∙3600
 Energia consumata la parcuri în 24 ore:

W1 = W1-0-2 = 2,42 kWh
W2 = W2-6-22 + W2-22-23 = 82,44 + 8,8 = 91,24 kWh
W3 = W3-0-2 + W3-2-6 + W3-6-12 = 7,19 + 8,21 + 9,42 = 24,82 kWh
W4 = W4-16-22 = 38,4 kWh
W5 = W5-0-2 + W5-2-6 = 3,05 + 5,81 = 8,86 kWh
WI = ∑51 Wi = W1 + W2 + W3 + W4 + W5 = 2,42 + 91,24 + 24,82 + 38,4 + 8,86 =

= 165,74 kWh
Varianta I este varianta optima.
50
Capitolul 5
BILANTUL TERMIC AL DEPOZITULUI CENTRAL
In depozitul central. titeiul curat este depozitat în rezervoare metalice cilindrice verticale cu
capacitãti corespunzãtoare conform STAS 6579-71.
Pentru depãsirea temperaturii de congelare si asigurarea transportului titeiului spre
rafinãrie acesta se încãlzeste cu ajutorul serpentinelor la o temperaturã tî = 600C. Aburul de
încãlzire va fi de tip saturat produs în agregate tip ABA conform STAS.
 Rezervoarele au urmatoarele caracteristici:
-capacitatea nominal: 1000m3

-capacitatea efectiva: 1062m3
-
diametrul interior al primei virole: D=12370mm
-inaltimea partii cilindrice: H=8840m
-numarul virolelor: n=6
-grosimea capacului: 5mm
-grosimea fundului: 5mm
-grosimea mantalei: 5mm
-inclinarea capacului: 1/20
 Cantitatea de titei curat în parcul central va fi:
QT = (1 - i)(Q1 +….+ Q5) = (1 – 0,22)∙(40 + 220 + 190 + 200 + 100) = 585 m3/zi
 Numarul de rezervoare in care se depoziteaza titeiul curat va fi:
QT 585
N   0,585 . Se alege N = 1
V 1000
5.1. Calculul cantitãtii totale de cãldurã
Q = QI + QII + QIII
QI – cantitatea de cãldurã necesarã ridicãrii temperaturii titeiului de la temperatura de

sigurantã (Ts = Tc +300C) la temperatura de încãlzire, Tî:
QI   t ctV Tî  Ts  = 791,12∙0,653∙1000∙(333,15 – 317,15) = 0,826∙107 kcal/h
Tî  2Ts 333,15 + 2∙317,15

Tm   = 322,48 K
3 3
ct = 0,4825 + 0,00077(Tm – 100) = 0,4825 + 0,00077∙(322,15 – 100) = 0,653 kcal/kg0C

t = 791,12 kg/m3
V = 1000 m3 volumul titeiului din rezervor.
QII – cantitatea totalã de cãldurã necesarã topirii parafinei cristalizate:
Q II   t V = 791,12∙1000∙0,0219∙40 = 0,0693∙107 kcal/h
 – continutul în parafinã,  = 2,19 %

51
χ- cãldura latentã de vaporizare = 40 kcal/kg
QIII – cantitatea de cãldurã necesarã anihilãrii pierderilor de cãldurã:
QIII = KS(Tm – Text)
Kf = 1, Kl = 5, Kag = 1,5 (kcal/m2h0C);
KS = KfSf +KagSag + KlSl = 1∙120,179 + 1,5∙120,179 + 5∙323,32 = 1917,04 kcal/h0C

Text = 250C; -150C.
Rezervorul avand forma cilindrica suprafetele de fund si de oglinda sunt egale:
  D2   12,37 2
S f  S og    120,179m 2
4 4
S l    D  h    12,37  8,32  323,32m 2
unde:
V
1000
h   8,32m
S f 120,179
Cantitatea de caldura necesara compensarii pierderilor de caldura se determina in doua cazuri:
- Pe timp de vara cand Text=25ºC = 298,15 K

- Pe timp de iarna cand Text= -15ºC = 258,15 K
Pe timp de vara:
QIII = KS∙(Tm - Text) = 1917,04∙( 322,48 – 298,15) = 0,00466·107 kcal/h

Q = Q1 + Q2 + Q3 = (0,826 + 0,0693+0,00466)·107 = 0,899·107 kcal/h
Pe timp de iarna:
QIII = KS∙(Tm - Text) = 1917,047∙(322,48 – 258,15) = 0,0123·107kcal/h

Q = Q1 + Q2 + Q3 = (0,826 + 0,0693 + 0,0123)·107= 0,9076·107kcal/h
5.2. Numãrul de agregate necesare încãlzirii titeiului
 Debitul de abur necesar (kg abur/arã); p = 8 at, t = 175 0C:

Q
Q abur 
i abur
iabur – entalpia aburului = 560 (kcal/kg)
Pe timp de vară:
0,899  10 7
Qabur   16,05  10 3 kg abur/oră
560
52
Pe timp de iarnă :
0,9076  10 7
Qabur   16,2  10 3 kg abur/oră
560
 Cantitatea de apã necesarã producerii aburului, pentru raport de conversie de 1/1
Qabur
Qapã  (m3/orã)
1000
16,05  10 3
Pe timp de vară : Qapă   16,05 kg apă/h
1000
16,2  10 3
Pe timp de iarnă : Qapă   16,2 kg apă/h
1000
 Debitul de gaze necesar producerii aburului

Q
Qg 
p cal
pcal – puterea calorificã a gazului = 8760 (kcal/m3st).
0,899  10 7
Pe timp de vară : Qg   1,026  10 3 m3 /h
8760
1,9076  10 7
Pe timp de iarnă : Qg   2,177  10 3 m3/h
8760
5.3. Lungimea serpentinelor de încãlzire
S sp
L
d
Q
S sp 
 Tîab  T fc Tîab  Ts 
K abt   

 2 2 
1 km = 860 kcal/orã; Tîab – temperatura de încãlzire a aburului, K;Tfc – temperatura finalã a

condensului, 375,15 K; Kab-t – K abur – titei, 3200 W/m2K.
Pe timp de vară :
0,899  10 7
S sp   55,4 m2
 448,15  375,15 333,15  317,15 
1876  
 2 2 
S sp 55,4
L   118,11 m
 d 3,14  149,3  10 3
53
Pe timp de iarnă :
0,9076  10 7
S sp   55,93 m2
 448,15  375,15 333,15  317,15 
1876  
 2 2 
S sp 55,93
L   119,24 m
 d 3,14  149,3  10 3
5.4. Timpul de rãcire al titeiului din rezervor
 t ct V Tî  Text
 ln
KS Ts  Text
0 0
Text = 25 C (vara) , Text = -15 C (iarna)
Pe timp de vară :
791,12  0,653  1000 333,15  298,15

 ln  164,62 h
1917,04 317,15  298,15
Pe timp de iarnă :
791,12  0,653  1000 333,15  258,15

 ln  64,66 h
1917,04 317,15  258,15
54
Capitolul 6
PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA
DEPOZITUL CENTRAL LA RAFINARIE
Transportul titeiului curat de la depozitul central la rafinãrie se face cu pompele 2PN-

400 (Anexa 6), echipate cu cãmasã de 71/4” care au volumul pe cursã dublã V = 30,6 l/c.d. si n
= 50 c.d./minut.
6.1. Calculul hidraulic:
pD  pR 8 Qt2
 2  5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
 Debitul de titei:
Qt = (1 – i)(qamk + Q2 + Q3 + Q4 + Q5) = (1 – 0,22)∙(40 + 220 + 190 + 200 + 100) = 585 m3/zi
 Diametrul orientativ (vec = 1……3 m/s); Se allege vev = 1 m/s
4Qt 4∙585
d0  =√ = 92,84 mm
v ec π∙1∙86400
Din STAS se alege :
D = 101,6 mm
d = 93,6 mm
e = 4 mm
Se noteazã astfel:
355,6(14”) x 11,1 A
 Temperatura medie pe conductã
TD  2TR
Tm 
3
TD = 60 0C + 273,15, TR = 18 0C + 273,15 vara, TR = 2 0C + 273,15 iarna
Pe timp de vara:
333,15+2∙291,15
Tm = = 305,15 K = 320C
3
Pe timp de iarna:
333,15  2  275,15
Tm  = 294,48 K = 21,330C
3
 Densitatea medie; vâscozitatea medie
Pe timp de vara:
40-30ºC ……… 779,1-786,9 kg/m3 ……… 2,58-3,1 cSt

32-30ºC ………. x- 786,9 kg/m3 …………….y- 3,1 cSt
x = 785,34 kg/m3 = ρTm

y = 2,996 cSt = 2,996·10-6 m2/s
55
Pe timp de iarna:
30-20ºC………779,1-794,7 kg/m3…………..3,1-5,16 cSt

21,33-20ºC….. x- 794,7 kg/m3………………y- 5,16 cSt
x = 792,62 kg/m3
y = 4,886 cSt = 4,886·10-6m2/s
 Viteza realã
4Qt 4∙585
v = = 1,0001 m/s
d 0 2
π∙0,092842 ∙86400
 Numãrul Reynolds
vd
Re 
 Tm
Pe timp de vara:
1,0001  0,0936
Re   31244,77 => regim turbulent
2,996  10 6
Pe timp de iarna:
1,0001  0,0936
Re   19158,69 => regim turbulent
4,886  10 6
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã
0,3164
 4
Re
Pe timp de vara:
0,3164
  0,0237
31244,77 0, 25
Pe timp de iarna:
0,3164
  0,0268
19158,69 0, 25
 Panta hidraulicã
8 Qt2
i 
 2g d2
Pe timp de vara:
2
 585 
 
i 2
8
0,0237  86400 
 0,0125 m
 9,806 0,0936 5
56
Pe timp de iarna:
2
 585 
 
i 2
8
0,0268  86400 
 0,0141m
 9,806 0,0936 5
 Presiunea de pompare
pD = pR + amg[iLt + (zR – zD)]

pR = 10 m col.titei
Pe timp de vara :
p R   tm  g  h  785,34  9,806  10  0,77 bar
Pe timp de iarna :
p R   tm  g  h  792,62  9,806  10  0,777 bar
Pe timp de vara :
pD = 0,77·105 + 785,34·9,806∙(0,0125·62200 + (180-180)) = 60,64 bar
Pe timp de iarna :
pD = 0,777·105 + 792,62·9,806∙(0,0141·62200 + (180-180)) = 68,94 bar
 Debitul unei pompe
Qp = η Vcdncd = 0,7∙30,6∙50∙60∙10-3 = 64,26 m3/h
 Numãrul de pompe
Qt 585
n pc  = = 0,505 => npr = 1
q p t z 64,26∙18
tz = 18 (ore/zi)
 Numãrul de statii de pompare

pD
ns 
pp
Pe timp de vara:
p D 60,64  10 5
ns    0,866 => nsd = 1
pp 70  10 5
Pe timp de iarna:
p D 68,94  10 5
ns    0,984 => nsd = 1
pp 70  10 5
pp max = 70105 N/m2
57
 Puterea necesarã pompãrii (Anexa 10)
p p Qt 70∙105 ∙585
N knsD = ∙1,1 ∙ 1 = 72,41 kW
1 2 0,96∙0,75∙86400
η1- randamentul motorului = 0,96

η2- randamentul transmisiei = 0,75
k - coeficientul de suprasarcinã = 1,1
 Energia consumatã
W = N tz320 = 72,41∙18∙320 = 417081,6 kWh
6.2. Calculul mecanic al conductei:
Conform SREN 10208 grosimea peretelui tevii se determinã pe baza teoriei efortului
unitar maxim (tangential)
p D
e  D  a1  a 2    a1  a 2
2 a
φ - coeficient de calitate a îmbinãrii (sudurii) = 0,7…0,9. Se alege φ = 0,8

a1 - adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui
a2 - adaos pentru coroziune = 0,5…..1 mm. Se alege a2 = 0,7
σa - efortul unitar admisibil
Pe timp de vara:
60,64  10 5  0,1016
e  0,14  10 3  0,7  10 3 = 4,18 m
2  0,8  1,15  10 8
Pe timp de iarma:
68,94  10 5  0,1016
e  0,14  10 3  0,7  10 3 = 4,64 m
2  0,8  1,15  108
a1 = (0,125…..0,15). Se alege a1 = 0,14
c 2,07∙108
a  = = 1,15∙108 N/m2
c 1,8
σa (A) = 2,07.108 N/m2 - efortul unitar de curgere

c – coeficient de sigurantã = 1,67….2. Se alege c = 1,8
6.3. Trasarea variatiei temperaturii de-a lungul conductei
Tx = Text + (TD – Text)e-ax
Kd
a
 m emQt
58
Text = 18 0C (vara)
Text = 2 0C (iarna);
K - coeficient global de schimb de cãldurã = 2 W/m2K
L  5000 m
Pe timp de vara :
Tx = 18 + (60 – 18)e-0,169∙x = 18 + 42 e-0,169∙x
Pe timp de iarna:
Tx = 2+ (60 – 2)e-0,167∙x = 2 + 58 e-0,167∙x
Pe timp de vara :
2∙π∙0,0936∙86400
a= = 0,169
785,34∙0,653∙585
Pe timp de iarna:
2∙π∙0,0936∙86400
a= = 0,167
792,62∙0,653∙585
 Pierderea de sarcina:
Pe timp de vara:
hL = i∙∆L = 0.0125∙60800 = 760 m
Pe timp de iarna:
hL = i∙∆L = 0.0141∙60800 = 857,28 m
 Numarul de tronsoane:
Lt
j= = 12,44 => Se aleg 13 tronsoane de 5 km si unul de 2,2 km.
∆L
 Presiunea de pompare
p D  p R   am g hL  ( z R  z D )
Pe timp de vara:
pD = 0,77∙105 + 785,34∙9,806(760 + (180 – 180)) = 59,29 bar
Pe timp de iarna:
pD = 0,777∙105 + 792,62∙9,806(857,28 + (180 – 180)) = 67,4 bar
59
 Lungimea de congelare (grafic si analitic)
1 TD  Text
Lc  ln
a Ts  Text
Pe timp de iarna:
1 333,15-275,15
Lc = ln = 7 km
0,167 293,15-275,15
 Numãrul statiilor de încãlzire

L
n
Lc
Pe timp de iarna:
62,2
n= = 8,88 => Se alege n = 9
7
Lungime
Nr.tronson tronson Tx(vara) Tx(iarna) Ts Tc
- km grd.C grd.C grd.C grd.C
1 5 36.04 27.16 20 14
2 10 25.74 12.91 20 14
3 15 21.32 6.73 20 14
4 20 19.42 4.05 20 14
5 25 18.614 2.89 20 14
6 30 18.263 2.38 20 14
7 35 18.113 2.16 20 14
8 40 18.048 2.072 20 14
9 45 18.02 2.031 20 14
10 50 18.008 2.013 20 14
11 55 18.003 2.005 20 14
12 60 18.001 2.002 20 14
13 62.2 18.001 2.001 20 14
60
Variatia temperaturii de-a lungul conductei
40
Temperatura [grd.C] 35
30
25
20
15
10
5
0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 62.2
Lungime tronson [km]
Tx(vara) Tx(iarna) Ts Tc
61
CONCLUZII
Proiectarea sistemului de transport şi de depozitare este un calcul complex care are în

vedere realizarea unei scheme tehnice de transport şi depozitare astfel încât, cheltuielile
efectuate pentru acestea, să fie cât mai reduse, dar cu randament maxim.
Unii din parametri ce intervin în calcul depind de proprietăţile fluidului transportat, deci
proiectarea sistemului de transport ţine seama de toţi aceşti parametri:
-densitate
-vâscozitate
-ratia de gaze în soluţie
-presiune
-temperatură
Calculul variantelor de pompare a necesitat o atenţie deosebită din partea proiectantului,
pentru că trebuie să se ajungă la o variantă cât mai eficientă, atât din punct de vedere economic
cât şi din punct de vedere al timpului de pompare şi evacuare a produselor petroliere.
Operaţiunea se face pentru un sistem de parcuri, conducte de legatură, depozite,
rafinărie, sisteme ce se pot adapta la aparatura automatizată uşurând astfel responsabilitatea
personalului angajat.
62
BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul şi depozitarea produselor petroliere şi

gazelor – Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;
2. Bulău, L., - Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului - multiplicat Institutul de Petrol şi
Gaze, Ploieşti, 1978;
3. Creangă, C., - Curs de chimia ţiţeiului - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1962;
4. Creţu, I., Stan, Al., - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaţii şi probleme - Editura
Tehnică, Bucureşti, 1984;
5. Creţu, I., Soare, Al., şi alţii - Probleme de hidraulică - Editura Tehnică, Bucureşti, 1972;
6. Creţu, I., - Hidraulică generală şi subterană - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
7. Dragotescu, D.,N., şi alţii - Transportul pe conducte al ţiţeiului, gazelor şi produselor petroliere
- Editura Tehnică, Bucureşti, 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., - Transportul gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti, 1972;
9. Gheorghe, Gabriel, - Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti,
1972;
10. Ghiliceanu, M., - Transportul ţiţeiului şi gazelor prin conducte - Culegere de probleme, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1954;
11. Grigorescu, D., Iung, M., - Deshidratarea gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti,
1971;
12. Iamandi, C., şi alţii - Hidraulică şi maşini hidraulice; elemente de calcul; aplicaţii Institutul
de Construcţii, Bucureşti, 1982;
13. Idelcic, E.,I., - Îndrumar pentru calculul rezistenţelor hidraulice - Editura Tehnică, Bucureşti,
1984;
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere -
Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul, distribuţia şi
depozitarea produselor petroliere şi gazelor – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
16. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., - Transportul petrolului – Editura Tehnică, Bucureşti,
1985;
17. Oroveanu, T., Stan, Al., - Transportul, distribuţia şi depozitarea produselor petroliere–
Institutul de Petrol şi Gaze, Ploieşti, 1981;
18. Rădulescu, A.G., - Proprietăţile ţiţeiurilor Româneşti – Editura Academiei, Bucureşti, 1974;
19. Soare, Al., - Transportul şi depozitarea fluidelor –Vol. 1 şi 2, Editura U.P.G., Ploieşti, 2002;
20. Soare, Al., Rădulescu, R., - Transportul şi depozitarea hirocarburilor – Editura U.P.G.,
Ploieşti, 2004;
21. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea şi exportul produselor chimice petroliere –
Ministerul Industriei Chimice, Bucureşti, 1978.
22. Trifan, C., Albulescu, M., Neacşu, S., - Elemente de mecanica fluidelor şi termodinamică
tehnică, Editura U.P.G., Ploieşti, 2005;
23. Simescu, N., Trifan, C., Albulescu, M., Chisăliţă, D., - Activitatea gazieră din România –
Editura U.P.G., Ploieşti, 2008.
63

Proiect IPG-TRANSPORT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect IPG-TRANSPORT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata RADULESCU

Student: George AMARIEI

Colectarea, transportul şi depozitarea petrolului brut, a produselor petroliere şi a

 III. DATE CUNOSCUTE:

zS = 295 m; La = (10 +0,1·2) = 10,2 km = 10200 m

III.4. Numãrul sondelor racordate la parcul 1

III.5. Productia parcurilor

III.6. Densitatea relativã a gazelor în raport cu aerul

III.7. Temperatura de congelare a titeiului, Tc (Tabelul III.1.)

III.8. Temperatura de sigurantã pentru transport

Se transportã titeiul (TIP Calacea) de la depozit la rafinãrie cu urmãtoarele proprietãti:

III.10. Ratia de solutie

r = 250 + (-1)n·n = 250 + (-1)2 = 252 m3st/m3

i = 0,2 + 0,01n = 0,2 + 0,01∙2 = 0,22 = 22 %

III.12. Densitatea lichidului

  (1  i)  t  i a = (1-0,22)∙791,12 + 0,22∙1015 = 840,37 kg/m3

 t   293,15   (Tm  273,15) = 794,7 – 0,1374695∙(299,15 – 273,15) = 791,12 kg/m3

  1,1825  0,001315 293,15 = 1,1825 – 0,001315∙794,7 = 0,1374695

III.13. Temperatura medie

Tsondã  2T parc 42 + 2∙18

III.14. Vâscozitatea lichidului

 l  (1  i) tT  i a = (1-0,22)∙3,43∙10-6 + 0,22∙1,0141∙10-6 = 2,89∙10-6 m2/s = 2,89 cSt

III.15. Vâscozitatea titeiului la temperatura medie, νtTm

Constantele A si B se determinã din sistemul de ecuatii:

log log 10  t20C  0,8  A  B log T 2

log[log(106∙5,16 + 0,8) = A + B log 293,15

Rezolvand sistemul => A = 2,6175

III.16. Vâscozitatea cinematicã a apei de zãcãmânt

III.17. Vâscozitatea dinamicã a apei sãrate

 a   a (1  1,34 10 3 s  6,62 10 6 s 2 ) =

p1î = 40 105 N/m2; p1m = 13 105 N/m2; p1j = 5 105 N/m2;

 Determinarea diametrului orientativ:

va = 1….3 (m/s) => Se alege va = 1,3 m/s.

qa= 72 m3/ora = 0,02 m3/s

 Alegerea diametrului real (SREN 10208)

D = 168,3 mm, 65/8 in

 Determinarea vitezei reale de curgere:

 Determinarea cãderii de presiune:

 Determinarea numãrului Reynolds:

νa = 1,301.10-6 m2/s, vâscozitatea cinematică a apei la 150C

 Determinarea coeficientului de rezistentã hidraulicã:

p SA  p H  p = 6∙105 + 8,34∙105 = 14,34 bar

 Determinarea puterii pompei:

 Determinarea valorii energiei consumate:

W  N  t = 40,97∙6 = 245,82 kwh/zi

2.1. Conducta de presiune înaltã:

T0 = 273,15K, p0 = 1,013.25.105 Pa, R = 8314 J/kgK, Maer = 28,84

 Determinarea diametrului orientativ, d0:

 Coeficientul de rezistentã hidraulicã:

 Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) se poate

2.2. Conducta de presiune medie:

 Diametrul orientativ se deduce din Km:

 Diametrul real se deduce din SREN 10208

Se alege diametrul real:

2.3. Conducta de joasã presiune:

 Diametrul orientativ se deduce din Kj:

 Diametrul real se deduce din SREN 10208

Se alege diametrul real:

DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A TITEIULUI

 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)