FIȘE DE LECTURĂ Europa după Maastricht, Perspective americane și europene

Informații cu privire la volum 365 pag . Numele și prenumele Șoșu Cătălina

Programul de studii, anul, grupa FSEAP AI anul 2
Cuvinte
cheie/reflecții/întrebări Subiectul cărții/ideile de bază/răspunsuri
Cartea ”Europa după Maastricht. Perspective americane și europene” este
rezultatul unei conferințe organizate de Universitatea de la Washington în
1993. Scopul acestui proiect de natură interdisciplinară fiind de a analiza
efectele dispozițiilor Tratatului în ce privește dezvoltarea internă și externă
a Comunității Europene .
Tratatul de la Maastricht a avut ca efect crearea unei Uniuni Europene
care deși nu este încă o uniune politică, este mai mult decât o construcție
economică .
Tratatul de la Maastricht, prezentând într-o primă fază etapele construcției
europene până la data semnării Tratatului, context istoric, factori interni și
externi care au dus la adoptarea lui.
Primul pas în construcția europeană este crearea Comunității Europene a
Carbunelui și Oțelului (CECO),Tratatu semnat la Paris pe 18 aprilie 1951
prin care se urmărea realizarea unei integrări europene sectoriale. Uniuni
din ce în ce mai strânse între popoarele europene; crearea unei piețe
commune, în care mărfurile să circule liber și cu un tarif vamal comun;
libertatea circulației persoanelor, a serviciilor și a capitatului.
Tratatul de la Maastricht reprezintă în cronologia Comunității Europene
momentul în care guvernele statelor-membre au ales calea unei integrări
politice , transferând anumite prerogative strict naționale la nivel
comunitar.
Tratatul de la Maastricht este rezultatul a două conferințe
interguvernamentale; una în cadrul căreia s-a discutat despre Uniunea
economică și monetară și în alta în care s-a dezbătut subiectul creării unei
Uniuni politice. Ambele conferințe și-au început lucrările în 1990 și s-au
încheiat în decembrie 1991 cu un Proiect de Tratat asupra Uniunii
Europene, semnat la 7 februarie 1992, care a intrat în vigoare în
noiembrie 1993.
Printre factorii interni decisivi care au dus la adoptarea Tratatului de la
Maastricht se numără dorința statelor-membre de a beneficia din plin de
efectele unei Piețe Comune prin realizarea unei monede unice europene
și implicit a unei politici economice și monetare comune( UEM- Uniunea
Economică Europeană).În al doilea rând , odată cu dezvoltarea economiei
de piață și a politicii comune economice, a apărut necesitatea introducerii
măsurilor de protecție socială, neglijată până atunci.
Al treilea factor intern se leagă de securitatea statelor-membre.
Deschiderea frontierelor în cadrul pieței comune, asociată cu libertatea de
circulație au creat presiuni importante pentru îmbunătățirea mecanismelor
de control în cadrul Comunității.
Al patrulea aspect care a contribuit la relansarea procesului de integrare
europeană a fost așa numitul ” deficit democratic” al Uniunii Europene.
S-a considerat că era necesară o reformă politico-instituțională care să
reflecte acest transfer de suveranitate. Se dorea dotarea UE cu o
legitimitate democratică prin sporirea domeniilor de competență ale
Parlamentului European.
 Factorii externi au fost dezmembrarea URSS, sfârșitul Războiului Rece
reorientarea țărilor comuniste spre democrație și economie de piață astfel a
fost necesară reconfigurarea construcției europene în contextul noului
sistem internațional.
În Tratatul de la Maastricht se pot distinge două tipuri de dispoziții în
vederea integrării europene: dispoziții instituționale ți dispoziții privind
politicile publice.
Printre măsurile de natură instituțională se numără: extinderea votului cu
majoritate calificată în Consiliul de Miniștri, desemnarea Consiliului
European drept organismul care ”definește liniile politice generale ale
UE”, crearea posibilității pentru Curtea de Justiție a Comunităților
Europene de a amenda statele-membre, atribuirea de noi puteri
Parlamentului European prin procedura de co-decizie și extinderea
procedurii de cooperare, înființarea Comitelui Regiunilor și introducerea
principiului de subsidiaritate.
Printre măsurile de extindere și consolidare a UE putem menționa:
specificarea naturii și a calendarului UEM, includerea în domeniul
comunitar a unor politici precum protecția consumatorului și culturii,
lărgirea competențelor comunitare în domeniul mediului, cercetării și
dezvoltării tehnologice, precum și al coeziunii sociale și economice.
Tratatul de la Maastricht instituționalizează Uniunea Europeană fără însă
a înlocui Comunitățile Europene. Uniunea Europeană este structurată pe 3
piloni: Comunitățile Europene, politica externă și de securitate comună și
cooperarea în domeniul justiției și afacerilor externe.
Tratatul de la Maastricht prevede stabilirea unei Uniuni Economice și
Monetare (UEM). Obiectivul global este introducerea monedei unice și
asigurarea stabilității cestei monede prin stabilizarea prețurilor în
economia de piață.
Tratatul de la Maastricht este, în cea mai nare măsură rezultatul unui
compromis între guvernele statelor-membre cu o implicare destul de
redusă a instituțiilor supranaționale.

Rezumat
FIȘE DE LECTURĂ
Capitolul 1 Cooperare și competiție SUA și CE pg.31
Cuvinte
cheie/reflecții/întrebări Idei principale/răspunsuri
În lipsa unui dușman comun , Europei și Americii îî lipsește coeziunea ,
Markn Nelson.
Oamenii au tendința de a se îngrijora în privința viitorului și de a idealiza
trecutul.
Frecvente neînțelegeri americano-europene își aveau originea în zonele
de conflict aflate în afara zonei reglementate prin Tratatul NATO: Suez,
Algeria, Vietnam , conflictul arabo-izraelian , Iran, Afganistan. Începând
cu o dată mai recentă golful Piersic și fosta Iugoslavie.
Politica economică a constituit un măr al discordiei între Statele Unite și
Europa timp de cel puțin un sfert de secol. Recentele dispute asupra
surselor de petrol și exporturilor de oțel au fost încă de mult anticipate de
războiele cărnii de pui și de bătăile tarifare asupra boabelor de soia.
Când a căzut Cortina de Fier, Comunitatea Europeană mergea în direcția
Pieței Unice. Liderii ei au decis imediat să înainteze către completa
uniune monetară și politică- acsta a constituit scopul Tratatului de la
Maastricht.
Diferiți membri ai UE vor ajunge la uniunea monetară și politică în
momente de timp diferite dată fiind diferita viteză cu care aceștia
evoluționează.
Integrarea europeană e cel mai convingător remediu pentru un
naționalism dezastruos. Doar o Comunitate evoluând către o uniune
matură ne poate proteja de o reîntoarcere fatală în istorie . Doar o astfel de
Comunitate poate furniza o structure d”accueil Estului eliberat, Și doar o
astfel de Comunitate indisolubilă va fi capabilă să facă față unei ”A treia
Europe”
Europa e nevoită să devină mai mult decât suma propriilor ei state
națiuni. Va deveni un actor care-ți va avea locul pe arena internațională.
Ea trebuie să fie un partener pentru Regiunea Americană, ca și pentru
Regiunea Pacificului Japonez, o entitate în stare să colaboreze cu celelalte
două și să-și mențină pozișia în orice situație de rivalitate.
”O armată în uniformă nu e singura armată” – Saburo Okita, ministrul de
externa al Japoniei, ”Tehnologia științifică și un spirit de luptător ascuns
sub un costum de om de afaceri vor alcătui viitoarea noastră armată” .
Samuraiul japonez s-a îmbrăcat cu o flanelă gri și a pornit hotărât la lucru,
dezvoltându-și precizia inginerească, extinzând producția, cucerind mai
degrabă piețele străine decât cele din propria țară.
”Nimic nu e cu putință fără oameni nimic nu va dura în lipsa instituțiilor”-
Jean Monnet.

Rezumat
Consolidarea UE a fost necesară în condițiile de rivalitate cu SUA și Japonia, și a realizat aceasta prin
crearea unei uniuni economice și monetare având aspirația unei uniuni politice pentru viitor .