CONJUNCTIVA

ANATOMIA CONJUNCTIVEI

Conjunctiva este o membrană mucoasă, subțire și transparentă, care acoperă fața

posterioară a pleoapelor (conjunctiva tarsală sau palpebrală: superioară și inferioară) și fața
anterioară a sclerei (conjunctiva bulbară) până la limbul sclerocornean. Reperul unde conjunctiva
palpebrală se răsfrânge pentru a se continua cu cea bulbară se numește fund de sac sau fornix
conjunctival.
Din punct de vedere histologic, conjunctiva este alcătuită din epiteliu scuamos
necheratinizat, stromă bogat vascularizată și separată de epiteliu printr-o membrană bazală, glande
lacrimale accesorii (localizate în stromă) și celule secretoare de mucus.
Pe lângă rolul conjunctivei în protecția globului ocular, fornixurile asigură mobilitatea
globului ocular în toate direcțiile privirii, adăpostesc flora saprofită ce menține echilibrul
microbian și au rol în apărare prin reținerea corpilor străini și detritusurilor celulare. Rolul
imunologic este realizat de polinucleare și celulele epiteliale, dar și de sinteza de anticorpi (în
special IgA). De asemenea, lacrimile produse de glandele accesorii, împreună cu mucusul,
contribuie la lubrifierea corneei.

PATOLOGIA CONJUNCTIVEI

Patologia cel mai frecvent întâlnită la nivelul conjunctivei este reprezentată de afecțiunile
inflamatorii ale acesteia, denumite generic conjunctivite.

CONJUNCTIVITELE

Sunt afecțiuni inflamatorii ale conjunctivei, de etiologie variată.

În etiologia conjunctivitelor pot fi incriminați factori:
- bacterieni; ex: stafilococi, streptococi, E.coli, haemophillus;

1
- virali: cel mai frecvent adenovirus;
- fungici sau parazitari;
- iritativi: - iatrogeni (diverse coliruri);
- prin agenți fizici sau chimici (ex: fum, vânt, gaze, acizi, baze, lumină artificială,
căldură, frig, săpun, rimel, tutun);
- altele: vicii de refracție, iritație prin cili, hipersecreție sebacee;
- cronici.

Semne generale ale conjunctivitelor

Simptome subiective:
- senzație de corp străin, de arsură, de nisip, înțepături, prurit;
- aglutinarea cililor prin hipersecreție conjunctivală, în special dimineața;
- când este interesată și corneea, apare fotofobia sau durerea oculară;
- AV este nemodificată.
Semne obiective:
1. Modificări de culoare ale conjunctivei:
- Se datorează hiperemiei vaselor conjunctivale și uneori hemoragiilor
subconjunctivale;
- Hiperemia conjunctivală este întotdeauna superficială și mai accentuată în
zona fundurilor de sac (mai puțin importantă în zona perilimbică).
2. Chemozisul bulbar (edemul conjunctivei bulbare);
3. Modificări ale secreției conjunctivale. Există 4 tipuri principale de secreție:
- Secreție seroasă, tipică inflamațiilor virale sau toxoce;
- Secreție mucoasă, ce se prezintă ca filament lungi, albicioase; este
caracteristică conjunctivitei primăvăratice sau keratoconjunctivitei sicca;
- Secreție purulentă sau mucopurulentă, ce apare în formele acute de
conjunctivită bacteriană;
- Apariția de membrane sau pseudomembrane, în infecții adenovirale severe
sau în conjunctivite gonococice.
4. Modificări de relief conjunctival. Apar:

2
 - Foliculi: mici proeminențe cu centrul clar sau gălbui, avasculare, înconjurate
de neovase; reprezintă hipertrofia foliculilor limfatici subepiteliali;
- Papile: formațiuni mici, poliedrice, centrate de un vas mic, înconjurat de
stromă edemațiată; reprezintă aspectul modificat al epiteliului hiperplastic,
încărcat cu celule specifice inflamației cronice.
Uneori se pot asocia inflamația palpebrală și adenopatia preauriculară.

Principii generale de tratament în conjunctivite

- Tratamentul local este mai activ decât cel general;
- Colirurile sunt mai eficiente decât unguentele:
- Ochiul trebuie lăsat liber, fără pansament;
- Sunt obligatorii măsurile profilactice pentru a evita transmiterea infecției la
ochiul congener și la persoanele din anturaj.
Tratamentul include:
- Terapie topică funcție de etiologie (antibiotic, antivirale, antialergice, etc);
- Măsuri de igienă locală; soluții antiseptice;
- Terapie pe cale generală (antibiotice, antiinflamatoare) doar în cazurile
complicate.

PATOLOGIA DEGENERATIVĂ A CONJUNCTIVEI

Pinguecula
Este o afecțiune degenerativă a conjunctivei, cu aspect de proeminență gălbuie:
- situată nazal sau temporal, perilimbic;
- frecvent bilaterală și asimetrică;
- asimptomatică (excepție cazurile când se inflamează sau atinge dimensiuni
mari).
Factori de risc:- expunere excesivă la soare
- iritații conjunctivale cronice;
- ochi uscat;
- hipercolesterolemia.

3
 Tratament: - preventiv: administrare de lacrimi artificiale;
- curativ: excizia chirurgicală, când atinge dimensiuni mari sau produce
fenomene inflamatorii recurente.

Pterigionul

Este o degenerescență a conjunctivei bulbare, ce apare ca urmare a expunerii repetate la

factori iritativi de mediu (praf, vânt, radiații UV) precum și microtraumatisme.

Are aspectul unui repliu conjunctival (fibrovascular) proeminent, triunghiular, cu baza la

limb și vârful la cornee. Este dispus cel mai frecvent în sectorul nazal al conjunctivei bulbare, pe
meridianul orizontal. Deși apare cel mai frecvent bilateral, evoluția este de obicei asmetrică.

Clinic: - inițial este asimptomatic;

- în evoluție, produce discomfort ocular, restricția mișcărilor oculare, scăderea AV

( prin extensia în axul vizual și prin astigmatismul secundar tracționării corneei).

Tratament: - excizie chirurgicală;

- keratoplastie lamelară;
- grefă de conjunctivă liberă.