ASQCIATIA CRESCATORLLOR

DE ALBINE DM R O M ~ ~ ~ R

BUCURQTI, B-dul Ficusului nr. 42. Tel679.55.60; 212.02.87; Fax:212.02.87

wAPlCULTURll
EFECTUEAZA A C T I V I T ~ T I STIINTIFICE IN
DOMENIUL
S1 VALORIFICARII PRODUSELOR APICOLE

E'ACORDA ASISTENTA TEHNICA $I ECONOMIC^

s
INDOMENIUL APICULTURII PENTRU INSTITUTII
PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT,
DE STAT SAU MlXT

PRODUCE $1 LIVREAZA:
))MRtci selectionate si verificate precrlln 5i lnaterial
1 ~ i . o l o g i c i ca p i c o l c j e mare v a l o a r e prodtlcti.v5
Produse :,pi terapeu tice, tortifiante si energovi talizanre
rlestinate co11sun111111iu m a n .

ACORDA ASISTENTAMEDIC AD^ PRlN CABIN€l€l€ W SPECIAlITAl€

ALE SECTORUlUI D€ A PmRAPIE DIN BUCURESTI SlR. C.A. ROSHT1
L 3,nxWniw; mLABllR4mai1&~1
PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE FARMACEUTICE
SE GASESCi~FARMACIA APIFARM
AFLATA LA ACEEA~
r-,:
, .>
'. - ..
.
,
..
.
i -*' -
.
Romania apicoli .
.,

P. . COLEGIUL DE REDACTIE
Ing. AURH
'

MALAIU . ..
I
Hevist6 lunar6 de infomare tehnicl qi stiin!ific6,
. (Presedinte de onoare), ing.
I
I .

I.
schimh de experienfii gi opinii editat6 de Asociafia~' ELISE1 TARTA (Redactor sef -
Cresciitorilor de Albine din Romfinia - Presedinte Executiv), PETRE
MlHAl BACANU, MlHAl BESLIU
-- --
, Presedinte - Eugen MRZA (Republics Moldova), SORlN
, BODOLEA (Redactor tle
rubrics), NICOLAE V. ILIESIU,
Anul LXXVIII e.Nr.9 septembrie 1994 ing. ION MlLOlU (Secretar
. .
general de redactie); VICTOR .. '

NEAGU, COSTACHE PAIU, . - . . .

. . -CUPRINS MIHAELA SERBAN, . ing. . . .
.. - --~ 2 tura Elisd TARTA: Sindicatul l i b e d i n Combinatul Apicol si apicul- STEFAN
national5
SAVULESCU; ing.,.
TRAIAN VOLClNSCHl (Redactor. .
- 3 Mariana PETCU: Albin5ritu1, o Fndeletnicire pe cale de I ,

sef adjunct), ing. EUGEN

disparitie .
ZORlCl (Redactbr sef adjunct). .
3 Costache PAIU: DreptuC la replic6. Veleit6lile sindicaliste ~i
. . problemele apiculturii I . .
5' x x x:Mentinerea puterii familiilor gi cresterea de albine tinere RE'UACTIA $I ADMINIS- ( L ,

> i n vederea iernsrii TRATIA EDlTURll "ALBINA - --

r' 6 x x x: ~ombatereavarroozei. Actiune major5 perjtru s5nHta- ROMANEASCA. ..
tea albinelor - Str. Tomas Masaryk nr.17; .. .
7 Paul BUCATA: Va continua mierea s6 fie amar5 pentru api- Bucuresti, sector 2, cod 70231;
cultori? tel. 211.47.50, fax 211.80.34,
.8 llie CORNOIU, Gheorghe &L&JAN, Liviu MARGHITAS: telex 11 205 apirom r; cont vir.
Palatabilitatea f6inii de urzicd i n alimentatia albinGor 459601102 B.A.S.A. Sucursala
.~; 9 ,x x x: Circular6 a Biroului Executiv al Aqciatiei Crescgtorilor
'
Municipiului Bucure$i . .
de Albine adresat5 tuturor filialelor judelene
10 llie CLUJEANU: Plstrarea utilajului apicol
_. .. .
> . .
.,I1 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna octombrie
12 Vtadimir Humeni: Produsele apicole - medicamente m,iracu- -.

lease CERETI SI CITITI. ' .- . .

F
. . 13 llie GORJEANU: Din biologia atbinelor melifere Ill el(st de Apiterapia in R ~ ~ & & .j . ~

verificare a cunogtintelor)
14 Mihai BESLIU: Clte ceva despre prigorii - carte a -Editurii
0
.
. . - .

15 Corneliu POP: Perspectiva meteorologic& a toamnei 1994 A _ P I M O N D ~ a@rut5 in ..

- 16 x x x: Apicultura pe plan mondial. Situatia din cele doud . .
.a.
1'
-
Americi vara acestui an. fn paginile . .
19 Aurel MALAIU: Consideratii privind unele hotlrlri ale Adun6-
rii Generale a APlMONDlA
ei' aflafi rezdtate ale'
" ' .20 x xx: Rezolutiile celui de.al XXXIII-lea Congres al APIMON- multora din anii de l.ucru . ..'
DlA - Beijing, China, sept. 1993 '
presta.fi de C O ~ ~ C ~ ~de VLI~ - .
21 x x x : Congresul al XXXIV-lea al Federatiei Internationale a
.\ Asociatiilor de Apicultur6 - APIMONDIA, Lausanne - Elvetia; speciali~ti ai Institutului . . +
15- 19 august 1995
- . . 23 Yves DONADIEU: Un medicament esentiall Propolisul (IV) de Cercetare Producfie ii .
i, 25 x x x: Anunt important pentru Apicultur-5.. .
I
-. ... .
26 Costache PAIU: In memoriam - Marin BucH
27 Emilia ~iMarin POPESCU-DICULESCU: Rang si m5re{e i n
A d r e ~ a f i - ~ 5fi1ialelor- .. -.,:
. . ,
...., ... . ACA sau direct Editurii ~ . ,,
palatul fermecat (I)
I~
~

:,.
' 32 x x X: S5 inv5tt!8h apicultura din imagini
C o p e r t a I:. Corespondentul nostru C5t6lin LEONTE din
-'
din Bucuresti, B-dul ;:-.. . .s
. .

v a n e p i , jud. lapi, ne-a trimis o frumoas5 scrisoare insotit6 de Ficusului nr.42 A, sector . .
. ., '

I , tot ds at& de frumoas6 fotografie pe care o reproducem. li 1; ielefon: (01)633.09,18: . .. - .

.. . multumim $i-i ur5m sHn5tate si succese i n activitatea apicoli.
.:-.
<
bsteptimvesti noi. Putefi primi cartea prin - , . .
C o p e r t a IV: Banca AgricolEi S.A. - un prieten statornic al
, , -tuturbr adicultqrilor.
a -
.- - LEI 200
>.. .
.~. .
. . ' .
-.
' / -

i .
-
. .
, , 1-1.- . . ; ,
,.
. -
.. - , - ...
. ...-
... ,

j .. -_ ...
.
'
~
.
.. 'A.

.. .
~. . , .
t
. . - ,_.., .
'L-. -.,
- :~.
.
7 .

' - '8 . . .
. .
.. - . -; .*
,
!.?
.
 SINDICATUL LIBER DIN COMBINATUL APIWL
$1 APICULTURA NATIONAL.& .

~robabil,epuizsndu-si revendicarile avea multe de spus organizatorilor

Tafa de condumrea Combinatului - desi sedintei. Considerand-ca nu are rost
la data respectiva negocierea promovam o polemica -sterila pe o

de aceea) - liderul sindical din

,
contractului colectiv de munca anual se problematica fals pus3 ne permitem o
blocase la articolul 1 (ori poate tocmai concluzie: '1
Pe fondul general de nemulfumire a
.Combinatul apicol a lansat un ape1 prin salariafilor (care salariat e mulp.~mitazi in-
care convoca apicultorii romAni in ziua Romania?), p e fondul unei ingrijoratoare
de 4 august a.c. la o mare sedinta, in lipse de informape (multe probleme
cadrul ei propunsndu-se nici mai mult etalate cu prilejul FedinJei au fost amplu
nici mai pufin decAt schimbarea dezbatute in paginile revistei noastre, la
conducerii Asociafiei. De la inceput radio, la televiziune - vezi articolul din
trebuie sa spunem ca la sedinfa au numarul rrecut), angajafii Combinatului,
participat in jur de 80 de persoane (la cu precadere sindicali~tii, sunt
deschidere) - majoritatea- salariafi a< manipula?if conform unor interese nu
Combinatului - iar i n finalam numarat prea grelr de ghicit. Probabil cd in
65 de participanfi. Am aflat ca dintre spatele liderului de sindicat si a
acestia vreo 15 erau membri ai colaboratorilor lui stau alfii anima!i de
Sindicatului vecin -* cel al Fabricii de inten!ii necinstite.
avioane din Baneasa. li asteptam pe sindicalisti si pe cei
Apicuttura na?ionala a 'fost inainte numifi sa iasa in fafa ba chiar le
reprezentata de un grupuscul din VAlcea punem la dispozifie aceste pagini.
(d-nii Catrinoiu si Chiru) incoerenfi si Numai ca niciodata nu vom promova
antistatutari in harile de cuvAnt. in ziarul acfiuni si interese care depasegc
"Romsinia liber5" edifia I-a de sAmbat3 cadrul logic, necesar si in ultima
6 august, prin pana neinspirata a unei instanfa legal at unui sinijicat oricare ar
ziariste s-alpublicat un fel de relatare a fi el si oricAt de puternic s-ar crede. Asa
intAmplarii. In virtutea dreptului la replica, cum spuneam, nemulfumiri salariale
dl. prof. Costache PAiU - vicepresedinte exist3 i n toate sindicatele din RomAnia,
a1 A.C.A. a inaintat conducerii ziarului la tofi sindicali~ti~ Este firesc ca ei sa
"Romlnia liber5" un material care ni s-a urm8reasc3 rezolvarea lor. Dar de aici
promis ca va fi publicat. psna la a contesta o conducere
Oricum, promovAnd o maniera democratic aleasa, un statut votat tot
publicisticii democratic& desch~sBsi atst de democratic, calea e lung& Apoi
transparenta publicam articolul d i ~ este de subliniat neaparat ca nici unul
susnumitul ziar si raspunsul prof. dintre sindicafisti nu este la ora actual3
Paiu care, a participat la sedinfa si care, membru al Asociafiei Crescatorilor de
culmea a fost _propus sa faca parte din Albine. Atunci cu ce drept' se
comitetul, colectivul sau grupul de amesteca, se implica i n problemele
inqiativa care se va ocupa de infiinlarea unei organizafii profesionale (cu
Federafiei sindicatelor apicuttorilor. In ce vocafie nafionala) din care nu face
ne priveste menfionam ca am participat parte?
cu toate ca n u am fost irmitafi $ c8iam (E. T.j
I

2
- -

-.
 . .

APICULTURAI Se dorqte n l t ~condrrcere . C

-2 Albin%ritul,o indeletnicire pe cale .de disparifie .

Sindicatul Liber din ~op.lbinatulApicol Bucuresti preia inifiativa reorganizarii Asocia?iei

Crescatorilor de Albine. "Convocarea emisa de sindicat a fost obstruqionata.chiar de dl. .
Eugen MBrza, presedintele A.C.A.R. Din p$cate, nici el nu e in sala si nici cei carorale-a.fost
f r i d ca-si vor pierde painea" a declarat. liderul sindicatului, Valeriu Dinescu. Din datele
prezentafe rezulta apicultura se aTa intr-un moment de criza.
h Combinatul Apicol au ramas 363 de salariali,.din 646. Comenzile au sc&ut simtitor. in
timp ce inr1990 s-au livrat 1200 de stupi, in 1994 exista comenzi numai pentru 100 de bucati.
in judqul Vaslui au murit zeci de-familii de albine din lipsa de hrana. Producatorii primesc . '
1200.de lei pentru kilogramul de miere, in timp ce Asocia!ia desface aceeasi cantitate cu
2250 lei. Profitul nu se stie ce forme imbraca, deoarece apkultorii n-au nici un fel de inlesniri.
Crescatorii de albine investesc mai mult de 50% din profit in costurile de producfie. DacB
-. luam in calcul costul transportului stupilor si descarcahi acestora, castigul devine
nesemnificativ. . -
"Oricat de mare ar fi pasiunea, lipsa profituluinu mai atrage crescatorii de albine, Ar
.trebui sa luam exemplul albinelor, care izoleazh trantorii pan8 la excluderea totala, in
momentul in care nu-si mai dovedesc utilitatea. Noi, oamenii,'am avea multe de invafat de la
albine, data am vrea ca lucrarile sa mearga", a spus dl. Chiru Fbrea, presedintele Consihului'
Judefean al Apicultorilor din Valcea. in acest jude! s-a infiinfat o societate.comerciala a
apicvltorilor care a reusit sa compengeze lipsurile organizatorice la nivel nafionalin domeniu.
Sindicatul preconizeaza federalizarea asociafiei, astfel incat .apicultorii liber-profesionisti
sa poata adera la organiza\ie. S-au propus in acelasi tim'p schimbari organizatorice,
deoarece prezenta "vl comitetul executiv A.C.A.R. in exclusivitate a pensionarildr va duce mai .
curand la dizolvarea asociafiei, decat la rezolvarea problemelor existente.
. Mariana ~ e t c u ' -

I VELEITATILE
SINDICALISTE
APICULTURII *'
$I PROBLEMELE

1 '. ,
Articolul publicat in pagina 9 din ziua de 6 si nici nu sunt cei in drept s3 reorganizeze
- auoust a.c. (&$a I) a ziaruiui dvs. "Rombnia apicultura sindicaliJtii din Combinatul apicol
- - . - ' liber21" nr.1236 semnat Mariana Petcu .~ unitate economicti a Asocia!iei noasfre. Ei nu
.:..
.
.
- *,

'
.:
. .
. constituie un atac contra Asocialiei sunt nici macar apicultori si nici rnerrlbri ai . ..
. -
, : Crescatorilor de Albine din Romania, asociafiei. . ...
organizafie care reprezinta interesele stuparilor In al doilea rAnd articolul nu. reda exact .
.- :

.' . - din intreaga tar& modul in care s-a desfdsurat ~ d i n t a . . . :

in primul rBnd~titlul cu caracter catastrofic sindicatului; s-a evidenliat 'doar p6nctul de . . ~, ' ,

' - este in contradicfie totala cu realitatea. . vedere a doi nemul!umi!i din cadrul filialei
. Apicuttura trece printr-o perioada de criza Asociafiei Crescatorilor de Albine din VBlcea si . ~

- . e c o n o m i c a . este
~ ~ ~singura activitate lucrativa pozqia liderului sindical din Combinatut apicol. . . . ~.
~ 2

care suporta cu greu tranzijia spre economia Dar in cadrul sediqei au fost exprimate s i '- . .
.,.
i_ . . ,

. libera de piap dar, in nici un caz "albinaritul" puncte de veUere ale akor apicultori, oameni .
, -nueste "0indeletnicire pe cale de dispareie" cornpetenti, teoreticieni si practicieni de. : :.
,.~ ~
*I Dreptul la replica a.fost publicat in RomOnia llberii din 23 august a.c. htr-o form6 ugor prescurtatti:
'
"

. (7% ultimele dou5 paragrafe) din motive de spafiu tipografic.

... . c
,
. I
.. \ -- .
.
. -. .
I
. .
. . -- ' . . .
, .
3 .
.,
-.
>

. , . .-
. ,-
. ~
.
,... .. .~.
.
. . . .. '.. a?

La .-- .. - - I ..~;.*.,.
.
_,_-
, ~ ..ZC
i
.:...
,
-.. 8 -
. ... .:
..;~.T 7
 I
'leUnq!Jl el S!J3SUl!&lol!lo~n%!de
e ?leuo!ie~aiu!~a~uo=) el laqo~den?s InwieIS
u ! ~ d?i!l!qe;s aisa !a!ieposv e ~ ~ ! J O ~ ~ Z ! U E ~ J
e ~ n i 3 n ~ i sa !!pa3303 'aJez!~eps ap
'~ol!ie!e6uee a!baio~dap '!punw ealel!~n3as
.!!~n~n3!de e a6a10 1UaWelJed ap awalqold aza8!ie~qw! BS a!nqaJl
uk enowo~d as e n~iuad pug1 Inw!iln u? ale3 ple3!pu!s eaiei!A!i3e n3 el!q!ieduo3u!/
nu !S ynpgd u?Jol!dnls ea~eseldweel aluelaqe else !s ~olaie3!pu!s!!6al y ~ e ~ i u oaea 3 a!iew~!j~
am! Joun !!i?ld e !s lol!dnls eaJei!zodw! pisea3v .!a!ie!3osv e aJez!pJapaj ap !!ap!
ei!na- as e nliued '~ol!~nuodsueq ea~e~nsn ea~autisnsarsa a!ie~aqeeu!gn 'i!s~gsui
'
n~iuad 'au!dnis ap aJiaA au!iqo e nlluad .aJezugA ap lol!inia~de pap 'a1i3npo~d ap
aU!qlQ ap JOl!JOl?3SaJ=)!~!$!~osQ le A!Jl3aX2 Jol!Jniso3 eweas ad a3ej as !!Jeles ap a~alse~3
!nlnoJ!g al!!uep?Jls pug3soun3 !!~nlln3!de a q ~ o83 ~n!psau!q ais3 'Jol!tJeles ea~alsa~3
u!!!~ds un eap es eaind Je 'SAP InJe!z nliuad ale3!pu!s ,' ~ollun!sad eiu!3asuo3
,116alaJeje u?leioi !un!be 'alepuojau avad vunq u?else asnpold ail6 !s lcqde zn a p
ialdwo3. !!lezn~eJoun e a ~ e ~ a j o!s~!a!ieposv
d aiuaweD!pau !Q a3!iawso:, 'a!el!gn el !n(niald
ale & ! J o ~ ~ z ! u ~ ~ JOl!Jnl3nJlS
Jo ~ A ? J ~ O ~ U Jle !s !!Ja!w e a~a3ejsap51 !nlniaJd ea~aiha~a
3eie un 13 'neaJgwJn ale3!pu!s awalqold 'je~ele3 !1 jdel pa3e u ! ~ d
Joun eaJehlozaJ nu idel ap ~3 'JOI eiuaiadwo3 ape le3 un al6ano3jod a ~ e 3~ e n o 3 p dun
ap aJa nu a3 eaa3 ?lei e6ea~lulu!p !~0lln3!de 93 e~ap!su03e euweasul 'aJ!l?6ald ap la4'un
?iu!pes el pug3o~uo3 '!ie!~eles ap 09-05 13!une nu nlluad !~!3!ulalapul!aun 1n~pe3
a!bnpo~du!p pugio3s ale3!pu!s a1!6al iue~6ey ul piueig'ns ap ! J ? ~ ! J ! P ampe O~ eaind Je
le31?3 e loqde InleU!qUO3 U!p J O ( ! ~ ~ ! J ~gpuewo? ~ E S el aloqde aieqJqe) 1s a!el!in 'ailaun
1nie3!pu!s ~3 lnidej ieuo!iuaw !J ~ e - s'ea3leA 3npo~d83 inidel ig3ap unwo3 e~n~n3!de n3
e(e!l!l el ap !~oiln3!de nlied ied!a!ved ne ne nu ale3 ( o ~ ! d aInieu!qwo=) u!p ! ! ~ o p u n w
- ' ~ ' 3 . auaiapn!
v ale!l!l ap OP u!a 'n!Joi!Jai u!p ? ) u ! z ~ JbJe3 ~ ~ J- p3!pu!s ap Jap!l un e3 ?slej'
~ol!~o~n3!de e sale !ew 1 ~ 3(aueoslad 09-05 ~ e ~- o&ap! l lei!pa~3ee-s pug^ ea~!a~l' la ul
- !emu) JOI!~S!~~~!PU!S e igie a~ed!quedeqels . .eaiel!leaJ - nu nes ieuo!i6eiu!
-:l~Llo!iualUIJ Je-S ale3 U? I E ~ J ~ A - S ~!nun ~ O J ~'as-npug3!4!sle~',sled eJeNe je Jnp!pne,
e a~!w3oiu?ap eaiel!lepou ~ e ~ ie13adsa~ p u ~ :Jeua(!w 'idalp ap n!dpu!Jd un iettl?:, e-s
e-s nu ale3 u? loD!lJe un e~!lqndinlnd .e 161 al!!u!do 1s wpaJ pu!yaN 'v-3.vle ~ ! l n c ~ a q
, lnlaJ6al wgw!~dxaaN
,,?Jaq!l e ! u g w ~ ,e3 !nlnoJ!g le nlqwaw !s .,plo3!db .e!ugwo~,,
'%zz !3!u ?iu!za~da~ nu !a !a!ieposv !ais!AaJ .le a ! i ~ e p aap ~ !nln!6alos ~e nJqwau
I ~ Y ! S UUO ! ~
Jep
. !UgUJOJ lol!l~dnlslnlelOl U!P '~ednis'luauew~ad!s ! y 3 e ~n 6 a a ~JOPIA
%@ ap ilnw !ew g~!zaJdale~ngn3!da?3!13e~d y o ~ dnes t/laNOWldV le ploqde a!wouo3a !s
-oleo
. ~ol!~euo!suadInJewnu :!i?i!lea~ !sun a!6olouyai ap leuo!ieu~aipInlni!isul el JopaJ!p
e a~aiheoun3auFleloi o !s Jep i3adsaJ ap psd!~ '6olo!q - u a q r a ~- elaeq!l(y eu-p un3ald
pwnu nu 'ag3apa~op- !a!ieposv,ea~aanpuo:, 'n!uawop ul aqj!iu!!$k!!J?~EOJM le !6 ig3 q p e ~ d
u~ !ug~i?qJoun e ,,alel!~!snl3xe u?,, !aiuaza~d ~nlnl!l?dnisIn!uqwop u?~ g i e!Jpz!leaJ ap l n ~ a ~ g
eA!Jl0d~??3!p!J as Inle3!pU!S 83 lnldej un a i d s u? pughe 6 !!lnlln3!de !e n!6!lsa~d
 MENVNEREA PUTERII FAMILIILOR $1
CREFTEREA DE ALBINE TINERE
i N VEDEREA IERNARII
Familiile de albine puternice cu un numar
mare de albine tinere ierneaza bine, consuma
mai pqina hrana' fate de familiile slabe -
raportat la kilogramul de albina - si primavara
se dezvolta mai repede. Tinhnd seama-de
aceasta, de indata ce se incheie revizia
familiilor de albine dupa cules, se iau masuri
-
pentru asigurarea condi!iilor necesare
intensificarii activitalii de ouat a matcilor si
continuarea cre~teriide puiet.
Pentru suqinerea activita!ii. da ouat a_
' matcilor, familiile de albine au nevoie de un
cules de fntre!inere de nectar si polen, ce se
asigura prin amplasarea stupil~rin apropierea
unor culturi de floarea-soarelui thrzii, culturi de
- tjostanoase, de amestecuri furajero-melifere,
diferite alte plante din flora spontana, de balta
: . .. sau din zona inundabila a Dunarii. in lipsa
unor astfel de culesuri, familiile de albine se
hranesc stirnulent, ca si - in sezonul de
primvara cu, sirop de . zahar, miere
descapacita din faguri sau zahar tos precum
si cu polen 'si inlocuitori de polen. Urmare
' - acestor hrariiri, .matcile isi dezvolta activitatea
-de ouat.
-
Ca urm,are a valorificarii culesurilor dinspre
sfarsitul verii si 'inceputul tbamnei, familiilede
albine depoziteaza nectarul acumulat in fagurii '.
din cuib. din care a eclozionat puietul,
reducand prin aceasta spqiul de o u k al
matcilor. ~ e n t r ua preveni aceasta situalie si a
of_eri mFitciloi spa?iul-de ouat necesar, se
recomanda sa se introduca- h cuibucle
blocate faguri de culoare inchis8 cu multe.
celule goale din care aw eclozion& cateva
generafii de puiet.
- Totodata se vor lua msuri- peniru
asigurarea .temperaturii corespunzatoare
pentru cmqerea puietului prin reducerea
fagi#ilQr din $up Ta numarul de faguri bine
ocupafi de albine. Organizarea cuibului la
,
*
--
peretele expds la soare, protejarea acestuia cu
diafragme despaqitoare si materiale
izolatoare, contribuie la intensificarea ouatului
mhtcii in aceasta perioada.
Hrinirea albinelor Pn perioada de
pregitire a familiilor pentru iernare
Familiile de albine strhnse in ghem nu
hiberneaza in timpul iernarii si e i continua
activitatea producand caldura necesara
mentineril Ge!ii si incepand cu a doua trelme a
lunii ianuarle asigura creperea puietului in
spaliul cuprins in dimensiunile ghemului de
iernare. Pentru desfasurarea acestor activitali
albinele au nevoie de suficiente rezerve de
miere si pastura in cuib. ...
In acest scop, familiile de albine cu
insuficiente rezerve de hraha primesc de la
inceputul lunii august faguri cu miere de /a
* famlliile de albine din stupina ale caror provizii
depasesc necesarul sau sunt hranite special
cu sirop de zahar. Trebuie qiut ca o-familie de
albine puternica are nevoie de o rezerva de
hrana pentru iernare de 16-18 kg miere
capacita in faguri si 2-4 faguri umpl4i cel pqin
pe jumatate cu pastura pe ambele fep ale
fagurilor. Pentru completarea rezervelor de
hrwa se aleg in primul rand fagurii care sunt
mai plini cu miere bine cladQi$1 de culoare
bruna-destha si care Tnainte de a fi umplqi cu
miere au eclozionat mai multe generqii de
puiet, deoarece ace@ faguri menlin mai bine -
caldura in cuib. Siropul de zahar folosit ih
completarea rezervelor de hrana se prepara in
propoqie de 2:l ( d o d paqi zahar la o parte
apa). In vederea prevenirii cristalizarii siropului
de zahar unii apicultori recomanda adaugarea
a 1 g de acid citric la fiecare litru de sirop.
Siropul astfel pregatlt se administrema
familiilor de albine in ponii marl de 3-5 kg.
In cazul CompletarilYezervelor de kana cu

a c h d famlAlb de albine nu si-au aslgurat
m r v e l e de hmEt necebara pentru imnare:
* cand nu emst&sdklenta mlere in faguri
pentcu a infocui mlerea de man& ce urmeazd
d lie scoasa din stup;
cdnd se e%e(;uta inlbculrea totala seu
parpal e rerervelor de tuane cu UMr.
In cazul hranlrilw dB cmple!ara a
reamelor be hraM, indYerent cCI se folmste
rnlwea llchida sau siropul de sahar, nu se wrr
folosl , admsurl bs substante pratelce
dmma B~isrwaacestua In ercas in hrana
pat pravoEa lmbo Y n h r r i 81% ahmelor
Hrdnirlle 4imulenfe de toarnna ale familtilor
de slkne au drept atop ment~nereaLa un nlvel
'ddcat a ouaJd d c h , a6tfel h& la
intrarea h ma famliile de dune a8 slM 0
popula!ie c8t mal nmrOBs3 41 cu un
contingent immant da alblm there.
Toama, Tnalnte de a hcepe hrmraa
8timlenM a tmW il T da alblne Ws m6e~lrR
l O
asigJrarea r a s m r w de hranh pmru a nu se
ma cu prelucmee S I K ~ ~ E Ualblnsb
I tlnera cl
Mntru a w fol.osl la aceasta operafiuna
albkleb ml varstniee gelorlon&s In eurwl
verA gl care w panlclpaa dsci la velofl7!em
cdesurilor ds var8.
Dupg cmpletsrea menreh3r de brad
necesare rernarh $9 poate trees le hrClnltea
stlmuknth do m m n 8 a lamilirlor de albhe.
Pentru ecssfe hdnln se po( fOIOai
amestecul de mkrs qi pasturll, slrop de mere
sau tahdr cu arojdle be bem inactivata 596,
zahar tm umectat FU ~ p badminllae in
p*Y 8s 0,4-0,5 kg la lntarvab de 3-5 zlla.
CMlcemqla ma1 des folosit4 in cazJ skopukri
dB zehar este deb I .: $I In card mierii 1 2,
fdosindu-se pentru dlzokare apa flerbinte.
In cazul hrmirilor stinxrlente pin
descsp8elrea fagurlbr cu miere agezql dupa
diafragma. se r~cornand0-c8pkIrea urel
svprafele de 23 dm2 kt interval ua 34 ZUB.
Hrhnrrik stirnulente de t m n b inceteazk
in gsmrar, spte sf&sfiut lurnl~ septembrte.
estrol cB ulHmele alblns eclorrontrte slt poat3
iegr )a zbw inarnle ce acWea lle QMigate
sa se srranga in ghem din c a u a tlmpdui reoe.
Fmgm~enldmtr-UP m/im ds epicvllurB In cws
de w g h f r mmntm limt

COMBATEREA VARROQZEI
Actiune majors pentru shnatatea albinekr
Tratamerrtele de m w de vamwtei aigura cea mai Mebema mbarsre a
pevatltului Varroa jambmi $ supraviqrea in sezonui iarnh at familibr de abine,
Tn RomAnia mjtate p n t r u foIoSjre de care- Dk~c!ia Oenenla
sanitar-veterirtplrCk wtMtoarele m e d i a m e : Varschst, Mlvrlrol produse de
I.C.PA din Bucuregtr $i Aplstan brat de firma Sandoz din Elve!la
F W i r e a lor se face conform prospectelor ce Is insqssc.
Prkr c m h a m a mrmxel se &gurA stam de & W e , Wmp c r m tata de
she nd#lii.demonarea, reprodwema $I productitk,m a i e ah fmiSlar be a b h .
Combaterea varroozel Is netfionaI8 este o obliga* a mdicilor veterlnarl,
a personaMul Asodqrei GrescBtorilw de Albkw de la nirel wntrd gi iudepan
m u m $i a tuturm aplcukwilor.
 eewosounoeu yneues no ~ol!!kzuoa~oledwo~lrjq ejeleolou 14 e 6 q ep ~ qiei
emopld q ugurg~el83 eleln6u!s pu!!) ! u w o ~ e oeo!gcwds JolelueuKuwu! !6 loleepemld !!JgnJpn szwq,
u i emu!iqo 'o!#iu!g$ etqueuepury eleluewn6~e'esle~oJ~uoo u i !o!e u g ~ ) nN
~ ! .e!~pugurep J O ~~mnezel
U l lWw! 8 WNbJvH epeo!~ed83 u!Ueun g d a o o ~!UgUOJ ~ol!io~no!de 8 g@el03 'W!JOW~U 'lde)'ed
wideaxe g o q gs eewd nu eJn#no!de '!!1gi 8 gje!oosa~!woume
y e p i w%ee~lu!u! eseonJpezep !Jguun pugue~lue'6s-npu!9nqg~deleuo!ieu !e!uouoce qemopes e l e o ~
!!us 1!w(4lnu!p !eflenys gq~olwpsnpold 8-s e!upuot( u!p eu!qlo ep !!l!uro) ep Jolatwpep ealepgos
.!e!ielndod 18!ell ep !nlnleA!u 18~otwo!pu!83 lez!l!w
pu!g eJe!u ep Inwnsuoo eluw$suno~!oal!unuw u? 'eo!Bolooe !!iwo!ldw! eve3 p u p 3 ')?wenlodeu pldwoo
epyNPe o else Joleu!q(e eeleflelo snld ul 'I~JIIU~~IJ~U8 k?lalqe)JeA emlo:, ewe s l n ~ n q d ugo
B(&~J!)w mop) e-s sues tseae ul .ele$syunq !Q"etetgu=+s ep Inle4u eiuenlw! lod eo (e$ueueleo~o!w 'asJeA!p
eu!wsgA 'ep!d!l 'eu!elo~d'ep!onlB) eleJn$wu eslnsal ep apes o Bp ! i e ~ ! l dleu!j u? pu!!) !!uaujeo a ~ w n o q e
'gu!qle ep esnpa ewloue Jol!!o!hles esd!l u! eo!Mpnd) JW nu el!)owolue eleo a ~ l u pe3en!~mele)e6a~
yoads allnyy ~o!~8~1o!xle Jghepe !nun lo p!los 1n)w)sqns e!iuap!~ae n~luad'plwuo!ideoxa @uevodu(
o ep ~olez!uelodtue68 eo !eu!qlw lnloJ !B lnooj-ap Woeell u? tgoep w!~u!waa~ gs ~esaoeualse nN
.!ou 131 !eunu nu alet!lwnpe ep ape alesamu,
;oles~nse~ eeJ!sgbl !$ wnoe peseoeu else - e~nqno!de'!!jednoo !qaeAg,ls !aIseoe e glefoos -e!belo~d
.ayun !edolng eeu!6aw! ugpiue~edsep eeJ!Jgo!l w!JgzeJlui gs'gsel au !s guweddlns eelel!unwoD
u!p !rmqno!~6y18 !J~S!U!W ap !nln!l!suo=) !n(e)u!paseld es!weJ elalueunmp 'esu!~de~lu!el!un!iob
. . ,,ipVOW
w t f n l l n 3 l d y limp "N,, ~!leleciu! 1n~ua6u!~ls,qns !nln~e~o'al!zyp ed lelse,!uew ne-!Saseon~wazap
i o l !a!$ngs. 8~dns8e!~uelee 6 8 ~ ~e8 n~tuadsellexnlg' ~ ~ ' g u n l ~nuu!s !adom3 lnprou ui u!p
'8!1~6n&10d'8!3e19 'e!lw~'e!uew~eg' e ! u w d ~'e!ie~l=~ 'e!6lag ' e i u w ~u!pj !!lollno!& 'ue !nlsaoa InmbaouL
81 .!ou 81 !ewnu nu sap !eu lot )!znri aoo) as !$ alel!lenpe ep else !!~n~no!de aaJerrles nqued Inlady
-
. .!nlnzuoJqeoode u!p gou?ueedo~naIn!JoI!Jel ad )eo!peld etsaln)!~gu!qlapo w!lu!weabJ
.l~ya!ewnu nu !9 wp1es ap lol!lol&
e auseJ!w !etniy~auo a ~ o ~ l en~tuad s p
!B e ~ ! p n ~ l s !'a~!oou !un!ioe Joun eal!l!Ags n~luada~eu!dwglui
u?g u y QS a183 e)ua6~n!Jnsgw gp ipaqosd un aundnsd~dJo(au!qle w ~ J ! ! ! J ~!suea~al$a~o ! ;yjiapuedap~e)u!
!k t?.)oe~!p'eiiwla~oo u?pu!!j 'lan~oe~e!oosInvaluoo ui !!i~o!ldw! eld!llnw ale elnt!no!~be'loqol6 p;!Apd
.gu!dn$s u?!nlnl!lo~d8 !$ !!ounw !aiueko!be e 'aleuo!sa~o~d JO~
!eiueladwoo we~alsa~o ep !iadnooa~dtuauew~ad'!y&!w!gdo!$ !sole~no!ueueo tuns !!Jo$lno!da93 etseouno
as ma ~ g l n j u a ~ 0 8au!Aap eln~no!dee ~ u n o nu poep.w=+qa~lu? au gs puFJno ap $93 ale0 ue6un!e 9 s
.elns ehelg:, ~ e o pw1 !ue !!w!lln u! sunte ws; ateuo!ioele~!o@u000.09 alsed ap glnpuph !b gpzq8aJ glenue
e!bnpold o B( ep =+aW!~U!UBFS lue!o!jns else e~eo!)!ldwexeo 83 !$ .!nlnl!l?dnts ep?p !JnI!Aol eeple
PI tuns e w ! ~ d!!Jatew Jotla e !B !nln~gqeze '18~0ls8dut yodsuwll e p . l o l e m e '~ol!iuwlncf~eo '!nlnuwel
ee~flunag 'h!)onqs!p toale un ala !& )nAe ne e ! ~ n @ u! ~oleu!dn&sele woo8 ap lolam) eeJeonpoJlu!
u!ld elez!le!~atew!)own -'elue!a~nosepej!jn'sg(y .eo!~euo~e
- !Q ajeu!o!pew elueld no nws !nla~eos-ea~eol)
ep al!lnNr)o ep ejwdnoo J O ~ O ~ ~ ealapgos ) B J ~ ~ 'ao!6olo!q
S J O ~!!Jo~!A eaJ!qg(s ap nes wgolos ep Jol!lnpgd
eeleosn ap e q ~ else o ~ ' l e ~ u o =.eu!qle
) ep !!l!wej ap JoleA!toa)e e a~enu!u!po e j snpuoo ne axou !S !iua6e
!ur, !bo~ewnu!4 eo!leeJ) !ezugd a Q ! !ele+sowle,e glelaue6 ea~anlod'al!gowolua ~ol!~nuno -e !B lolunpgd
sal~tgugselenu!puoo u?wpeje JOA giuw~nf3!sno ;!s lepaje noeo!6olooe Jolews!ueoaw 8el816aJaa
-
.ao!de~ey~&
!8 so!le~wsoo'loo!de zn-ep eIuewwe!peu !B a!ej!)n 'etjeun '!dnls 'au!qle ap !!j!we)-'!~n!o~'!stgw el !s
~ e tpo d x e 81P U ~ J~nw!ld5~eu -npu!Ja)el 'eJa!w (nsnpo~d el !emnu nu '!nlnJopas !e !jue~~odw! !~oteo!pu!
83 elunie~dseje !ew !6 e!bnpo~do!ls8~ptauenl~u!ne gvelo-e~e~eo ,,lnuols!d,, u!td eie!d, gmel6eJ
e ~ t ngiue~nouooap ejaleyN ynln~ednts~n!etu-e~w u? euneaplotu? nu -,el!o!Jejeu u!p lap 'aseJeiu!
-
e&u-)!zedy!l ne-s g i y d ep a!uouooe o elds e!kzuwl ep !ua !ou!o edeo~ds!a3 u! 'B~n~lno!de u? !$
Rezrilfale ale crr-cer fil-ilor- .v/ii~z/ificc

PALATABILITATEA*'FAINII DE URZICA i~
ALIMENTATIA ALBINELOR
Ilie CORNOIU, (;heorghe S/\I&AN, Liviil MAI<(;III'I'A?
Universiratea dc Sliin!c Agricolc Cluj-Napoc:)
Facultatca d e Zootchnic

Albinele melifere sub influenia permanents Scopul lucrarii

a condi?iilor de mediu s-au adaptat si se
adapteaza cOntinuu la zOnele bioapicole in
care traiesc si isi desfasoara activita!ile
specifice.
In condi!iile p i i noastre exista zone
geografice si perioade ale anului, sursele
poleno-nectarifere lipsesc sau nu acoperz in
totalitate nevoile proteice ale familiilor de
albine.
Acest lucru, determina ca in practica
apicola sa se foloseasca diferiti inlocuitori
proteici de origine: vegetal2 (faina de soia
degresata, orzoaica etc.), microorganica si
neconven!ionale (drojdii), animal3 (lapte
degresat, galbenus de ou etc,) - capabili sa
acopere intr-un fel lipsa polenului sau
pasturii.
Numeroasele referiri bibliografice asupra
hranirilor suplimentare stimulative sau de
completare a rezervelor cu inlocuitori de
polen, elaborarea si administrarea diferitelor
re!ete, confirma rolul proteinelor in
perpetuarea si dinarnica dezvoltarii familiilor
de albine.
Tabel 1. Rezultate globale ale experientei.
pornind de la paflicularitatile farmaceutice si
de con!inut biochimic ale plantelor rje "pica
mare (uflicadioica L,), precum si de faptul c.ar
putea constitui un inlocuitor de polen pentru
albine ( ~ g ~ ~1993) ~ ~ , propus sa
h i -~ ne.am
constatam modul in care insusirile organoleptice
tnainte de inflorire) sub forma de faina foarte
fins .ale acesteia; atrag albinele la consum, in
cornparalie cu alte resurse proteice folosite in
alimentatiaalbinelor,
Material si metoda
In primavara anului 1994, am montat o
experien!a in conditii de laborator, folosind
600 de albine e ~ l ~ z i ~ nin
a taceeasi
e zi, dim-0
singura familie de Putere medie.
Materialul biologic, simultan si in aceeasi
zi, a fast impaflit in patru loturi cu cate 3
repeti!ii la fiecare lot. Fiecare repeti!ie a f0st
Constituita din cate 50 de albine gazduite in
cuSti Pentru iernarea matcilor in afara
ghemului (adica: 3 repeti!ii x 50 albine/repeti!ie
= 150 albinellot X 4 loturi = 600 albine). Hrana
s-a pregatit din miere poliflor8 'in amestec 5%

pa- - LOTURI -
. -
1 -- -2 - 3 --. -- .-
SPECIFICARI Miere poliflora Miere poliflora Miere poliflora Miere poliflor8
Polen polifloral Soia Mazare Urzica
5% 5% 5% 5%
. Total repeti!ii 3 3
Total albine folosite 150 150
Hrana administrata (g) 105,27 105,14
Hran2consumata (g) 80,50 71,13
Consum (%) 76,47 67,65
-

*) Terrnen care se referti la plticerea anirnalului de a consuma o anume hranti.

 cu ingrediente proteice de origine vegetia protentual consumuri de: 76,47% (lot 1):
(uscate, macinate si cernure printr-o sita cu 67,65% (lot 4), 64,73% (lot 2), 50,38% (lot 3).
ochiuri de 0,05 mm). Administrarea s-a facut La o prima analiza, rezuttatele oblinute pot fi
in eprubetele hranitor ale custilor astfel: lot 1 -
puse si pe seama unor insusiri organoleptice ale
polen polifloral, lot 2 - soia (Gliycine hispida),ingredientelor proteice folosite in amestec cu
lot 3 - mazare (Pisum sativum), lot 4 - urzlca mierea si administrate in hrana albinelor.
mare (Urtica dioica). Chiar daca polenul r3rnAne cu gradul de
.Experien!a a durat pAna ' la moartea palatabilitate cel mai ridicat-- fa!a de ceitalli
treptata a tuturor albinelor (33 zile). Zilnic, inlocuitori, urzica se dovedeste a fi consumata
albinele moarte au fost scoase din custi si cu placere de catre albine.
pastrate in
' congelator pentru alte studii.
Rezultate si discqii mod .
Fala de rezultatele ob!inute si prezentate in
succint, putem preciza urmatoarele:
- recomandata ca un pos~bilinlocuitor
_ ' In ce priveste cantitatea de hrana, in cele
de polen, faina de urzica mare (ob!inute prin
33de zile eprubetele hranitor ale fiecarei custi,
uscarea, macinarea si cernerea frunzelor,
au fost incarcate $1 reincarcate pe masura ce
inainte de inflorirea plantelor) prez~ntain
albitiele o consumau, fara sa se constate
condi!ii experimentale de laborator un bun
cazuri de naclaire.
grad de palatabilitate;
Din datele prezentate in tabelul 1,
- efectul concrel al fainii de urzica asupra
cantitalile de hrana administrate au fost
ritmului de dezvoltare a familiilor de albine
propoflionate in mod aproximativ egal. Fa!a
necesar 'in anumite perloaae ale anului - va
de cantitajile administrate, in urma ~Antaririlor
face obiectul altor studii in condilii de
pe balan!a analitica, consumul de hrana
laborator si de stupina.
prezinta 'urmatoarea ordine: 80,5 g (lot I),
BlBLlOGRAFlE
71,13 g (lot 4), 68,lO (lot 2) si 52,90 (lot 3). 1. Haydak M.H. - Hriinirea albinelor, Revista
CalculAnd - raportul (hrana consuma- "Apicultura" nr. 6, 711972.
tWhran8 administrata)xlOO si avAnd in vedeie 2. Mhrghita~,L. - 0 p o s i b i l ~sursii de proteins
aceeasi vbsta a albinelor, aceleasi condilii de pentru albine - fiiina de urzic5, revista "RornBn~a
mediu in laborator (16-19OC) - se remarca apicolg" nr. 111993.

CIRCULARA" A BIROULUI EXECUTN AL

ASOCL4 TIEI CRESC~TORILORDE ALBINE N R E S A T ~
- TUTUROR FILIALELOR JUDETENE t
'
i
Vi2 facem cunoscut cd in stupinele inzuficient si incorect tratate parazitul Varroa jacobsoni
s-a inmultit, favorizat si de sezonul de vard excesiv de cdlduros. Multe stupine au fost
reinfestate fn pastoral. Aceastd situafie face sti revenim asupra obl~gafieice o avefi de a
sustine si a realiza campania de combatere a varroozei stiut fiind cd cele mai bune rezultate
se obfin in sezonul de toamnd.
Vd recomandSm sd luati masuri de urge+ pentru tratarea intregului efectiv de familii de
alBlne, din toate zonele fdrii, cu Varachet si Mavrirol - medicamente produse de lnstitutul de
Eercetare 8i Productie pentru Apiculturd, cu respectarea i~tocmai a instruc~iun~lor
;orospectele care insotesc preparatele respective.
- din

In acest sens, KY atragem atenfie cd urmeazd s.4 luati imediat toate masurile ce se impun penbu
a$oviziomma inagaunelorA.CA. cu medicamentele necesare combaterii acestei maladii.
asemenea, vd rugam sd afi9at.i la sediile filialelor, cercurilor si magazinelor A.CA.,
precum gi fn locurile frecvent vizitate de apicultori anunful anexat, pentru informarea acestore
asupra pericoluiui pe care il reprezintd varrooza.
II I ~.-
PRESEDINTE, SECRETAR TEUN~C, --
1'.
I

-. ., Eugen Mhrza Eugen Zoricl

'1 *.,:,
&-

; & % < - e - 9'-

i ..;
11 --
\
i
, ,
_.- -. - -
.
-7
 - - PASTRAREA UTILAJUWI APICOL
'.
i
I
I
Ing. Ilie ClLUJEANU
Universitatea de Stiinle Agricole Cluj-Napoca
Facultatea de Zootehnie
1 $ L

In condi!iile actualei tranzi!ii, nivelul atelierul stupinei. Periodic sau ori de cate ori
fluctuant (de regula cresckltor) al preprilor, ne, este nevoie, dupa folosire vor trebui spalate,
pune in situa!ia -de a r&un!a 'la anumite ?terse cu carp8 uscat8, ferite de umezeala. - ,

investqii auplimentare in atupiiid. Ulllajul dlr~lemn (slupl, corpurlle de srupr), . ,

Cum produsele apicole se realizeaza cu periodic sau dupa caz se curaja mecanic cu ,.
cheltuieli tot mai ridicate este firesc s3 ne dalta apicola, se dezinfecteaza chimic (c"
intrebam: cum sa iesim mai eficien!i, cum sB solqie 10% formol) sau termic (prin flambare) '' , '.

.cheRuim mai pqin pentru ca stradaniile sa dea se chituieste si se vopseste corespunzator. .]

satisfacjii? Atbinele nu stiu si nici nu vor s3 $ie Data vopseaua ni se pare . pr& scumpa, . ? .
,,

nimic despre gandurile noastre! Daca le iubim pentru a le prelungi durata de folosire, stupii. y:
trebuie s2 le asiguram toate sansele
, se pot pensula in interior si la exterior cu o -.
supraviejuirii si condYiile prin care sa-si solutie preparata din 5 1 aph si 1 kg piatra - . :-
manifeste capacitatea utila. . acra. Dupa aplicarea acestei solujii - inainte de . ..... , ;

Considerand cB in apicuRur8 50% uscare- se mai aplica (pon pensulare) inca o

reprezinta dragoste si investi!ie Sufleteasca
pentru materialul biologic, diferenia de 50% o
soluiie preparata din 5 1 apa fierbinte in care se :- 1
dizolva 1 kg sapun de rufe. Cele doua solujii . 1
,
reprezinta investijia mate ria la^ si baneasca in realizeaza un strat capabil sa imper- ,., I
~ t i l a j uapicol.
l Trebuie sB !inem cont cB: meabilizeze si sa pastreze in bune condijii '.; 1
Degeaba dorim sa formam - spre
exemplu - un roi artificial, daca stupul ce i se
materialul lemnos, marindu-i durata de folosire . ?
de 2-3 ori.
. i
cuvine, sta dezmembrat, ros de carii si ticsit Bidoanele, extractorul centrifugal pentru
: i.
hiere si alte utilaje confec?ionate din metal - . -; I
4
de paianjeni prin mag&ia stupinei.
- . Degeaba dorim sa ob!inem o miere de dupa fiecare intrebuin!are, trebuie spalate de j,
'
calitate, daca extractorul a ramas stropit cu 2-3 ori cu ap8 calda, sterse-cucarp8 uscata si :,
miere de la ultima extraclie. expuse la soare. . ... .
I
.
"

Degeaba dorim o produqie superiiara Utilajul apicol destinat extragerii si .i

de ceara (cantitatwa si calitativa), daca in
magazia 'stupinei Soarecii si gaselni!ele fac tot
ce vor, sau daca utilajul necesar extraqiei cerii
este napadit de rugina.
Degeaba ne dorim o stupina sanatoasa,
daca niciodata n-am purces la cura!ifea _si
dezinfeciia (o data pe an) a utilajului apicol
condi!ionarii cerii se cere a fi curalat dupa ;"
folosire, cu o carpa cSrrata si uscata. Pastrarea j'
se face in locuri . uscate, pentru a prwenii ':
ruginirea paqilor metalice.
Rulotele' si. platformele apicole tractate, - )
dupa terminarea pastoralelor,: vor fi ;:
conservate prin: suspendarea osiilor, , ;

aferent tehnologiei de crestere si intre!inere a veriiicarea si. ungerea cu vaselina auto a s ,

familiilor de albine.. . , sistemelor d e rulare, pastrarea in locuri ferite .:
Pornind de la aceste cateva considera!ii de prec~pita!ii(copertine, garaje). - I

practice,, nu este lipsit de importan!&, ca ConcluzionAnd cele aratate, putem aprecia .: I

atenlia sa ne fie fndreptata in egala masura ca utilajul apicol aferent stupinei asigura~;: :
si-n spre utilajul apicol din inventarul sfupinei. cresterea productivitqii muncii cu albinele in -:
Uneltele curente: . daRa apaicola, condi!iile unei intrqineri si . pastrari :.'
afumatorul, coliviile pentru introducerea corespunzatoare, menit6 sa prelungeasc~',.;
, i
i1 . ~
mtitcilor, randalina, plntenul apicol, trebuie durata de fntrebuiqare. 1
pastrate- intr-un anumit loc in magazia sau - .
..;,
..
:
.
-.
I

-. I

. . .- -.. I
. -- i
....: :
>
I
 CALENDARUL APICULTORULIJ PE LUNA
t

OCTOMBRIE -
A zecea lunB calendaristica "brumArel" este luna miezului de toamna c i n d cerul devine
de reguls plumburiu si posomoritf Presiunea atmosferice este oscilanta ca si in zilele care
trec si alterneaza, cele reci, ploioase si vintoase, cu zile insorite, caldufe si pldcute care
permit albinelor tinere abia eclozionate sB faca primele zboruri in stupina.
in luna octombrie creSterea puietului hceteazs in intreaga !ara. Cu unele exceppi, la
familiile cu m3tci-tinere imperecheate in luna august sau la inceputul lunii septembrie mai
pot figssite mici suprafep de puiet cilpscit gata de eclozionare.
Pe milsura rdcirii timpului, cdnd temperatura scade sub +8OC albinele se strsng treptat
' in ghemul de iernare din care se desfac numai atuncl csnd temperatura crepe la + 12°C -
+ 74°C.
In zilele fnmrite si calduroase, spre a m i a ! , albinele execuk4 zboruri de curatire de
scurt& durat& si de mica intensitate la caresunt antrenatein primul rind albinele tinere eclo-
zionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz& s3 ierneze.
Se intilnesc si situafii c i n d din diferite motive unele iucrari care asigura buna ier-
nare a familiilor de albme nu au putut fi executate si exist6 pericolul ca aceste familii sZI
nu poata trece peste perioada de iarna. Avind in vedere ca in !ara noastra in luna oc-
tombrie sunt la orele de amiaza numeroase zile insorite si calde, daca nu toate, majorita- '
tea dintre asemenea lucrari ce se impun in aceasts perioada de sfirSit de sezon, pot fi.
executate in totalitate, asigurind famillilor de alblne o iernare normala.

- 1
-1' '

i . Lucrgri de executat in aceasth pedoadii:

-
i strdmtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor soarecilor;
bine ocupa?i de albine, iar in cazul familiilor protejarea stupilor contra vdnturilor si - .

slabe se poate organiza iernarea intr-un stup a a curentilor reci de aer prin impachetarea
.. doua familii despaqite printrro diafragma indiviuala a acestora cu carton gudronat sau .
_
,

etansa; proteclie colectiva prin amenajarea in jurul . .

stimularea si supraveghereazborurilor
Hrzii-decuralire ale albinelor;
. -
efectuarea a doua tratamente
/ - obligatdrii pentru combaterea varroozei c u
stupilor a unor perdele de proteclie
, confec!ionate din nuiele, tulpini de .
floarea-soarelui, stuf sau coceni de porumb;
continuarea sortarii si reformarii fagurilor . .

1
I
. ' varachet sau alte substanle specifice, atunci necorespunz~tori (vechi, rup$ sau cu celule
I .,
r t b n d in familii puietul a eclozionat - in
' trantor) si topirea acestora. Protejarea de
! .
.- . .. .
: I . 'totalitate; atacul soaiecilor a fagurilor de rezetva cu . '
1 ..r
impachetarea cuibului familiilor de albine miere precum si a celor gal ce urmeaza sB fie
.;I, :.:
,, . , - . ..
, -

eu -material0 izolatoare;. folosfli in sezonul urrnator;

- -

/ f,. .:1' '-. 0: instalarea la urdini$urileCstupilor a plantarea de arbori si arbuql meliferi in

gratiilor - care d impiedice patrunderea gradini, paduri si terenurile disponibile.
. -- \ . ,

-
. . ..
..
.
1.. - - ...-.. . ,

: j ..; :-j~-:- :

.-- .----Mica
publicitate -. -.
!i&::.r-. - .
. <
.

; I . . : . -:
, . ' . . . ~. - 0VAND pavnion apicol ornologti si inregistrat in circulatie pemru 42 de familii cu lazi de ' ' -
,. .-
. . f 2 ' i j m e qi magazine. Tel.: 065112.82.70, dupa ora 18.00. (27) . .
.. . i
j,: . :
*. . ~ -
I=.: :. '
 PRODUSELE AP.ICOLE - MEDICAMENTE
MIRACULOASE
Prof. Vladimir I-IUMENI

in rdndurile de rnai jos vreau sd relatez cum albinele din mica mea stupind
ne-au redat sdndtatea mie si sofiei mele.
- Fiind la o vdrstd inaintatd, intr-o bund zi inima subsemnatului a inceput sd dea
semne de slabire; la un-efort rnai mare incepea sd batd rnai repede gi cu scurte
intreruperi, pulsul accelerAndu-se foarte mult. Au inceput astfel palpitafiile. Stiind cd
inima este un motorag care pompeazd sdngele in tot timpul viefii omului, ca orice
motor are nevoie de un combustibil iar cel rnai bun combustibil pentru inimii este
mierea. De asemeni inima mai are nevoie de unele metale, in special de magneziu
care se-gdseste in polen impreund cu multe alte oligoelemente, multe vitamine,
enzime, proteine, toate sub formd ugor asimilabild de organismu1 omenesc. Stiind
acestea,_am inceput sd iau in fiecare dimineaFd cAte o lingura de miere gi o
linguri!d de polen, renunfdnd la preparatul prescris de medic. Au trecut de atunci
mai bine de doud luni dar inima s-a rnai inzdrdvenit $i nu md mai necdjeste.
- Anul trecut so!ia mea s-a imbolndvit de artroza: la un genunchi. Timp de pase
luni a urmat tratamentul prescris de medic dar pAna la urmd genuncfiiul s-a
anchilozat si piciorul nu rnai putea fi pus pe piirnant. Verdictul medicului a fost cd
trebuie fdcutd infiltraFie in genunchi cu nu gtiu ce lichid; treabd complicatd cu
transportul pAnd la policlinicd. -

in aceastd situafle ne-amhotdrdt sd-i fac.infiltxa!ie cu venin de albine cdci rdu nu

:poate fi. Am pus intAi o singurd albinii s-o infepe la incheietura genunchiului, apoi
la 2-3 zile mdream numZlru1 infepdturilor cu cAte una. fnainte de a scoate a e l e se
strdnge fntre degete vezica cu venin, incdt acesta sd pdtrundd mai mult sub piele.
Am ajuns sd-i aplic cdte 5-6 in!epdturi deodatd in jurul genunchiului, deci un
tratament cu apipuncturd. Dupd zece zile de la inceperea tratamentului genunchiul
gi-a dat drumul, bolnava putand sd mipte piciorul, iar dupd incd o sdptdmdnd a
inceput sd umble prin casd. Acum poate sd facd si-scurte plimbdri pe jos prin ora;.
.Tratamentul continua toatd vara aplicdndu-i cAte 4-5 albine la 7-8 zile si se intrerupe
pe perioada de iarn&
- La unii oameni la vdrstd mai inaintatd, apar pe piele aga numitele alunite
de culoare neagrd care nu totdeauna sunt agreate. ConsultAnd un medic
dermatolog, mi-a spus cd orice incercare de a le inldtura este riscantd. Totugi
am fdcwt o experienfd pe pielea mea. Am tamponat zilnic aceste alunife
dimineafa si seara cu o solufie de propolis in alcool. Dupd 10- 12 zile au inceput
sd se ~ojeascdsi sd se desprinda, rdmdndnd inlocul lor Pete cen'upii mai p u p
vizibile. -
Am scris cele de,rnai sus cu gdndul cd poate si al!i oameni suferinzi "or g d i
alinare la albinele noastre dragi.
 mWl3Jml WlqW 8t 31 (9 .
BJmlPJm l
WrqlP EL* (q
e~wownnle u q l ~L.S (e
:q8 p e @ b r p w ~ B J ~
4 I ~ W ~mmu
' a W m l U 14 BJl?lM!JO8p "ddwn:, amwmrp o BI b3rq0 ~d 'Q
gmmwaehs ewl~dmo ep u w h p 13
emoqlnluomlraemlltouwnl demed [q
Flndnls yvmiu! u! pen {a
4'wnqs
:erecrle~mle w q w 'RLWJJ
wckuls !yw me:, ~nmink n3 ZL '
- s608%Bb
%m-oz (q
- %#OEle
* :wwrroldar~~m~etn~qey~
'ruunar !eun lnnnxip u p 'pww pow
ul ~e e w r q u ep spuldep eugp ep e(pws4
&JWP n ~ s o l m n 3auiqle ep InJwunN
 ~ A T ECEVA DESPRE PRICORfl
M i h i BF4tIU

Cu vreo 10-15 mi h urn# se spunw. sB pn'gdils sun! o mdteir, 91 sun? ba@sfmte h

'Cartea rople"a sp~d1lor pe cak de &sparipe.
in uMmu1 limp tot mi des gi mai des stupinele d!n Sfspvbiica Md&w sunt atacate de
pr@di Aesstw ($1 hc c d k l in m d d l e ebnrp~eale l ~ r t r l o rnislpadllor,
, W t a cn rarultat
sl alumdnlor de m n .
In timpu~pridvedi pr$ari~tenu e h c mare dwnd deoere~eeu fn ~ u ox rn- tie in-
seere da alt gen ce 1% servesc ce had. La {el pridv8m prigmlk formbaZa psrachl, 191
mp3 cu crmul vriurn! de o 8dhcirne oslrontald de 2-25 m In matunib sus amttrte. PmgR
Hndu-8E eujbul, farnda &puns W B tfmp de 7-8 tlle. Durala clocrtului este de 79-20 n'li?.
Peste 30 ale dupg resiree dtn ou, pub pBrBsesc cuibul. tn pnmele dm14 s4pMdni pud
fnvstB sd zbmm fm preqma cu~brmlor,deprlnzhd c@&Mpe wgoriI/ar MlMna. de e
prim& insect% din rbor.
Alblns a p h s d de prigorle cu ciocur esre I&ta $ fghitihl pe be. Oislrugem a l b l n ~
I# se pducsr cu i n m i t e t e mal ales h e dova /ufn4?etea tunit august ~i h luna sep.
tembfie, c&d Cn jut llpsssc & fnsecte.
Nbim canstltuie 0 pr&A p r d m l b penhu pn'gorli oriunde: in camp, la prLsac8 +dc h k h
kplre din stup, &i este *qtoptet&"la urdints.
-
0 p8sh-e-prigwispoate nrrnfcf 75- $20elbtne pa p m v l undzNe aldm 3-w &sit th
guga pdsd#Iof icise. Decl timp de 2 IunE o prigarie pmFe nrmici pdn& b 5-8 mii de alblne ce
w aCCBtuj cv(eg1Uwrele a 2-3lamilii de o pulere mglwre. Prreln~:pentru prlgorla este
I m l e ~ o f i ~rnrnarurw
ea de uvifur~,g e p i , CPR Yn du~manE1 poten!~aII
Nimlclrea pr~gwblwcu arm8 se p a t e face in pertaada ewWrrMulI on!Ce ierea pCtW10r
linere h timpul primului Iw rbar. Cu efwt sparit esta drsttugerea cuiburfIw care ss pot dis-
trugs wl se pol &lure cu wr dop din ItR amestecat cu peJe fn grosime de 12-15 cm.Lutul sa
'
usuc-4, se f r r H m t 8 $1 W r o a nu-1 p& stdprrnge cu oocuf. I w p t t m t este ca o&he dls-
trus cuibul, pdprra nu mm dspum o d a d w a cad.
Filnd l&&e fn vole primiiIe pot sceate 8 8 pur la permhe. h m w b se nemdsimtipri.
gon'ila pot duce la pretde~aaunun n u m mare de &bins si micgorerea pdwffilw stpicde.
Albinela ;pi c u m c dusmanul $6 ZBrindv-le deasupra p n ' a i r , sb-asemddstfel c13 stupne
pare m r t 8 . Migwea prrgwiiIw R1 caf& incepe fn e boua jmtate a hfiti septsrmbrie
-----------
@'Fa Ja 70 oclornbrle:

~ u lai cuptor
1
Ss dscupeaz8, sa Mreeza gi pi@rear&puiut, se pune in tma,S$ bat ImpraunL sucul de La
+
o IBmBle, o portcrcala $ 4 linguri de mrere, Se toarna peste c m se pune La fm.
Dln TO h 20 - I

de minute sen intoarce 8 se stropa$te CIJ SUCUI din tav&

- I2

I Ingradism: Un altrat crewml, 250 g. MId, 1 dl lapte, 1 lingura de miere, 15 g clrojdir,60 :

1 m,me, un ou: 4 m u 5 mere, un ou perrtru urn.
Prepsnw SB prqBtBple a l w l . SB lasa crew%Se innde )i sa taia patrate cu tam
de 15 crn Se pun pe fiecare patrat bw&tj da mere tmwe qi scob~te.Se ung mwgmlk cu ou
I
L-----------I;
,J

mvt.in scobltun morelot se pune miere. So PnchM margtnlle fd # ung cu w. Se coc 20 :

minute la 2000.
 pkrw3 m6361 'pwpulnslr03 as 'JW n3 m~llpnd e~ qmylu
GP ap d Y r ~,QOZ q 85909 BS .811nddmUP ~ l ~ l ~ lm
l lm
~a
l l puma mfi 14earnu I Y C B ~ ~ B
eg '#*UO~ Ug P O ; 88 lun W l 0-JWl -V3gJ ~ d oInUn
l @ IWlU3n ? ~ @ P R '
ss wrq w es 'WIWrS eredel~6nwepleas w~us'el& 'meu m.rseurceS : W m d
~
' mtr ' F J U I6~ mi
.m 6 oz ' a m ' u a l enBU!(I 'etde~IP tr w ' w w 6 GL WJWI
em lemw n3 lermuulq md BB 8183 B W B ~ m 3 nm w m n wn~d€3 a :anrqpa,buj
1
I
ajwasn a q ~ nas
a a$.trssnaurud na usid
,
'W1BSI m B W W 'JKR q
pro z/t rAm es .ern1I$ a m ~ m
'lreru eleu + emd lnwl laurn1 w .emu 6 GL (B tun B OOI
' ~ I I W Aeulq mez w B EL @mns . W wep nlul UI-JWI b P d m w e p j 6 w l ~ J W9s