1)strongilidoze dig carnivore- sp+ciclu

2)Ascarididoza – MC,diag,trat

3)Tricocefaloze sp+CB

4)Habronemoza-etio+MC

5)Lingatuloza-etio-epidemio

6)Raia la mamifere-etio+localizare/enumerare

7)Gasterofiloza-sp+CB

8)Demodicoza-mc+diag+trat

9)Combaterea capuselor ixodidae

10)Trichofitie etio+epidemio

1) Strongilidoze digestive ale carnivorelor – specii, hranire, ciclu biologic

(ancilostomatidoze, ankilostomoze, anemia cainelui de haita)

Ancylostoma caninum

Ancylostoma tubaeforme

Ancylostoma braziliense

Ancylostoma ceylanicum

Ancylostoma duodenale

Uncinaria stenocephala

Hranire – hematofagi

Ciclu biologic

- Monoxen
- Elimina ouale prin fecale
- Dezvoltare exogena – larvele eclozioneaza in conditii 20-30 grade si umiditate ; 6-8 zile L1-L3
- Dezvoltare endogena – infestare transcutanata si bucala
a) Cutanat-penumo-traheo-enterala
b) Cutanat-pneumo-somatic
o L3 – prin foliculi pilosi – cord drept si pulmoni – trahee – intestin – L4 – lumen – L5 –
adulti
o L3 – mucoasa bucala – pulmoni – intestin – L4 – lumen – L5 – adulti
o Pot ajunge si in alte organe
o Infestatie (la femelele getante) transplacentar sau pe cale galactogena a cateilor
- Posibil GP – rozatoare mici, oaie, capra (L3 in lapte)

2) Ascaridioza MC+diag+trat
Modificari anatomopatologice

Mamifere – hemoragii punctiforme in ficat si pulmoni,bronhopneumonie,hepatite cronice

cirogene,encefaloze, aspect de „sir de carnati”(vitei) al intestinului, enterita cronica
catarala,obstructii,perforatii,echimoze,anemie,slabire,cahexie

Pasari – slabire, cahexie,paraziti in lumenul intestinal,congestii,microhemoragii

Simptome

Suine – la 3-8 luni, balonament abdominal, constipatie-diaree,bulimie,slabire

,anemie, slabirea cresterii,rahitism, tulburari nervoase(crize epileptiforme 1-5minute)

Cabaline – 3-12 luni: Intarzieri de crestere,Anemii,Astenie,Horipilatie,Transpiratie,Oboseala la

efort,Fecale uscate, dense,Colici usoare,Balonare

Vitei – apetit diminuat,Anorexie,Polidipsie,Timpanism,Colici,Diaree,Balonare

Caine – anorexie,Vomismente,Balonare,Coprostaza-diaree,Colici,Crize
epileptforme,Apatie,Prurit,Rahitism,Anemie hipocroma,Hipercheratoza,Stagnarea cresterii

Pasari – scaderea ritmului de crestere,Slabire,anemie, adinamie, abatere,lipsa

vioiciunii,diaree,pseudoparalizie,pica,cahexie

Diagnostic

- Greu la mamifere in viata, usor la pasari (clinic)

- Examen coproscopic – confirmare
- Examen necropsic – certitudine

Tratament: Med speciala iar in caz de complicatii med simptomatica

Saruri de piperazin: adipat de piperazin: 200-300mg/kg nematocid bland,actiune lenta, se elimina in

2-3zile;

Imizoli:tetramisol(rumeg,suine,pasari)-15mg/kg; levamisol-7,5 mg/kg carnivore

Benzamidazoli:albendazol 2,5mg/kg posibil embriotoxic, fenbendazol 7,5mg/kg, mebendazol (

singurul utilizat la om) 10mg/kg, oxibendazol( suine), flubendazol 20 mg/kg

Ivermectine(6 tipuri): 0,2mg/kg la porc 0,3mg/kg

La cal:tratamen doar oral

Tetrahidropirimidine: pamoat de pirantel,morantel 19 mg/kg

La carnivore: Lopatol, Cestal

3)Tricocefaloze sp+CB

Cele mai importante: Trychuris vulpis-carnivore; T.suis la suine;T. Ovis,

T.affinis,T.dyscolor,T.globulosu-larumegatoare;T.leporis,T.trichiura la om(infestatiile masive sunt
asociate cu apendicita)
Ciclu biologic: Adultii patrund in faldurile mucoasei, chiar submucoase I.G cu portiunea anterioara>
oua eliminate prin fecale>oul element infestant (nu eclozioneaza) are larva in interior> contaminare
pe cale bucala prin ingerarea oului > ecoliune in tub.dig>lumenul I.G>adulti

Dezvoltarea endogena simpla intraparietala 50-60zile; adulti in 1-3luni

Monoxen,direct. Sunt hematofagi

In conditiile de mediu favorabile oul elarveaza, larvele nu parasesc oul, naparlire in ou; oul cu L3-
infestant

4) Habronemoza – specii, ciclu biologic, tablou morfoclinic

Habronema megastoma – stomac la ecvine

Habronema muscae – suprafata mucoasei fundului de sac drept al stomacului la ecvine, uneori
cecum si colon

Habronema microstoma

Ciclu biologic

- Diheteroxen – GI muscidele
- L1 eclozioneaza in tubul digestiv si eliminate cu crotinele – ingerate de formele larvare ale
muscidelor – 2 naparliri – L3 in aparatul bucal – contaminarea gazdei definitive –
a) Pe mucoasele buzelor – 2 naparliri devin adulti (stomac)
b) Pe piele, conjunctiva, orificii nazale – pulmon – nu evolueaza – habronemoza larvara

Tablou morfoclinic

Habronemoza cutanta – burjeoni carnosi, tesut de granulatie, plagi purulenta, flegmoni

Habronemoza gastrica – gastrita cronica, noduli voluminosi, perforari ale stomacului, peritonita

Habronemoza pulmonara – bronsita, noduli

Habronemoza conjunctivala – inflamatie nodular-ulcerativa, noduli

Simptome

- Habronemoza cutanata – sezoniera, estivala; plagi pruriginoase; burjeoni carnosi, rosii,

friabili
- Habronemoza conjunctivala – rara; epifora abundenta; fotofobie; conjunctivita granuloasa;
cherato-conjunctivita
- Habronemoza pulmonara – obisnuit asimptomatica; bronsita; bronhopenumonie
- Habronemoza gastrica – apetit capricios; pica; polidipsie; slabire; indigestii gastrice; ruptura
stomacului; peritonica; colici grave

5)Lingatuloza-etio-epidemio

Linguatula serrata ,Fam Linguatulidae,Artropod pentastomid cu corp vermiform,aspect de spatula,

masculul-1,8-2cm, femela 8-13cm cu o cuticula striata transversal, aspect inelar, peri chitinosi,
culoare alba,corp din cefalotorace si abdomen,orificiu bucal cu 2 perechi de crosete.
Ou – oval-alungit, coaja fina bruna, embrionat la ponta.Paraziteaza In mucoasa foselor nazale,
sinusuri, pe volutele etmoidale, rar faringe la Caine, lup, rar pisica sau om

Hranire cu secretii, celule epiteliale, limfa.Larve si nimfe la erbivore si rozatoare (in organele interne,
ficat, limfonoduri mezenterice)

Ciclu biologic

Femele depun oua care sunt eliminate prin jetaj sau fecale – GI (bovine, ovine, capre, camila, iepure,
rozatoare) se infesteaza prin ingerarea; omul se infesteaza pri alimente infestate – ouale
eclozioneaza in tubul digestiv – larva „embrion acariform”- L1 penetreaza peretele intestinal – se
inchsteaza sau migreaza – ficat, rinichi – 9 naparliri – nmfa – cavitate toracica a gazdei

GD se infesteaza prin consumul de organe cu nimfe – in stomac migreaza catre esofag, faringe, fose
nazale

Epidemio:Sursele de infestare sunt reprezentate de carnivorele infestate care disemineaza ouale

poluand mediul si pasunile.

Prevalenta la caine in unele regiuni poate ajunge la 40%, in tara noastra avand caracter sporadic, mai
frecvent la cainii ce frecventeaza abadoarele.

Receptivitatea cea mai mare : cainii de peste 5 ani, vulpile sunt mai rezistente

Diagnostic

- Pe baza semnelor clinice

- Confirmare prin examen microscopic al jetajului, fecalelor cu evidentierea oualor
a) Linguatuloza viscerala a rumegatoarelor

Linguatula serrata (Pentastoma taenicolis)

Larve si nimfe,larve albicioase, triunghiulare. Nimfe-2 perechi de crosete peribucale, numerosi spini
cuticulari. Paraziteaza in ficat,limfonoduri mezenterice,rinichi,seroase

Epidemi: infestarea animalelor are loc prin ingerarea oualelor linguatulidelor, odata cu apa sau hrana
contaminata.Incidenta infestatiei este mai ridicata la taurine, mai ales la cele cu varsta de 2-4 ani . in
unitatile de izolare TBC infestatiile la taurine au ajuns de 47%

Diagnostic

- Imposibil de stabilit la animalele in viata - surpriza de abator

6)Raia la mamifere etio+loc

Etiologie

La mamifere: acarienii railor apartin a doua familii: Sarcoptidae si Psoroptidae.

 Familia Sarcoptidae

Rostrum scurt. Corp rotund. Picioare scurte, cele anterioare nu depasesc rostrumul, cele posterioare
nu depasesc marginea posterioara a corpului. Ventuze la picioare in capatul unor filamente mici
nearticulate. Nu au aparat copulator vizibil. Paraziteaza in straturile profunde ale dermului.
Determina tuneluri depunand ouale in gramezi 2-5 oua.
Sarcoptes scabiei ,Notoedres cati
 Familia Psoroptidae

Rostrum lung, ascutit. Corp oval. Picioare lungi, cele anterioare depasesc rostrumul, cele posterioare
depasesc marginea posterioara a corpului. Ventuze la picioare in capatul unor filamente lungi,
formate din 3 articole. Au aparat copulator reproducator la mascul de 2 lobi abdominali cu ventuze
copulatoare si filamente, la femela 2 tuberculi copulatori. Paraziteaza in straturile superficiale,
imediat sub cruste. Sapa cuiburi si depun cate 1 ou.

Chorioptes bovis. Otodectes cynotis.

7)Gasterofiloza-sp+CB

Miaza a tubului digestiv intalnita la cabaline, produsa prin dezv larvelor diverselor specii de
Gasterophylus care se pot dezv in diferite segmente ale tubului digestiv producand forme specifice
de boala.

Insectele adulte 4-7 mm, zboara libere in natura in sez cald, active in zilele calde si linistite, depun
ouale pe corpul animalului in reg capului, obrajilor, gatului, toarcelui, membrele anterioare (z.
buletului) sau pe obiectele din jurul animalelor (iesle, jgheaburi). Ouale 700-900 microni, vizibile,
albicioase, evolueaza foarte rapid, elarvarea si ecloziunea realizandu-se in 3-6 zile, sau spontan in
mom lingerii de catre animal. Dupa eclozare larvele patrund activ la nivelul peretilor obrajilor,
orientandu-se mai ales catre comisura buzelor (G. inermis) sau sunt preluate prin lins. Larvele ajung
in cavitatea bucala, stationeaza la nivelul mucoasei bucale sau faringiene 1-1,5 luni producand prima
forma de gasterofiloza - gasterofiloza buco-faringiana. Apoi larvele se desprind si migreaza in tubul
digestiv cantonandu-se in diferite segmente: stomac - G. pecorum, G. haemoroidalis, duoden - G.
vitrinus (duodenalis), G. nigricans, rect - G. inermis, G. haemoroidalis. Larvele naparlesc, devin L2,
dupa 2-3 luni devin L3 (16-20 mm), dupa 2 luni se desprind si sunt eliminate in fecale si nimfeaza in
mediu, apoi dupa 1,5-2 luni devin adulte.

8)Demodicoza-mc+diag+tratament

MC la caine: 2 forme: simpla,necomplicata(uscata) si f.complicata(supurativa)

IN f.simpla: eritem la cap si membre,uneori pe gat,torace,abd, se asociaza cu melanoza. Urmeaza

tulburari de cheratogeneza cu formarea de scvame fine, alb-galbui. Seboreea, depilatii. Are evo lenta
si nu afecteaza major starea generala.

In f.complicata(supurata,pustuloasa) complicatie la f simpla, apare des. Se poate finaliza prin

moartea animalului, pielea apare infiltrata, edematiata,seboreica. Apare foliculita supurativa, pustule
superficiale sau profunde, depilatie extinsa si difuza, durere la palpare, membre edematiate. Stare
generala puternic afectata: animale triste, anorexice, slabire, aspect de „caine batran”, miros
respingator de unt ranced, limfon regionale mariti si durerosi. Animalele pot muri prin uremie

MC la pisica: simptome discrete, benigne, depilatii pe cap si pe gat, otita externa, posibil puruit

Mc la bovine:dermatita nodulara apruriginoasa, noduli cu continut cazeos,purulent usor hemoragic,

de marime variabila pe zona axilara, gat articulatia scapulo humerala, bot. La nivelul nodulului: mici
cruste si depilatii

Mc la caprine: eritreme si papule care vor forma noduli, duri si proeminenti. La deschiderea
nodulului- magma alba-galbuie cu paraziti.
La tineret se poate generaliza si modifica stare generala, animale anemice, slabesc chiar si
mortalitate. In inf masive scade productia de lapte.

Diagn: Demodicoza canina:dificil in prima faza a bolii. Confirmarea se face prin examenul microscopic
al raclajului cutanat profund( pana la sange).

La pisica: evidentierea parazitilor in probe de raclaj cutanat.

La caprine: ex microscopic al raclatului nodular

Tratament:Demodicoza canina: Neguvon, benzoat de benzil, cypermethrina, grisetin, amitraz,

avermectine( Imizol) in 0,2-0,3mg/kg repetabil la 7 zile

Pe langa trat specific: trat simptomatic antibiotice, antimicotice, vitaminoterapie,imunostimulente,

stimulente generale

La pisica: frictionari saptamanale pe tot corpu cu amitraz; sampoane cu carbamati 3-4 saptamani.

La bovine: frictionari cu amitraz

La caprine cu neguvon, local 3 zile

9)combaterea capuselor ixodidae se realizeaza in momentul parazitarii sau in timpul vietii libere.

Combaterea capuselor pe animale: cu acaricide,debarasarea animalelor de capuse si asanarea

pasunilor; interzicerea pe pasune a animalelor netratate.

Se folosesc: organofosforice: Neguvon,Neocidol; carbamati; piretrinoizi: Flumetrin, Cipermetrine;

Furamidine: Amitraz; avermectine.

Repetarea in infestatiile produse cu 3 gazde la 3-5zile, cu 2 gazde la 7-10zile, cu o gazda la 15-30

zile.Trebuie avut grija sa nu apara chimorezistenta.

Combaterea capuselor in mediu: greu realizabila dar se poate face prin: amenajarea si intretinerea
pasunilor, utilizarea de plante nocive pentru capuse: gramineele africane, leguminoasele americane;
rotatia pasunilor; imprastierea de ixodicide pe pasune; combaterea biologica.

Experimental: selectia de animale rezistente la atacul ixodidelor, combaterea genetica.

Combaterea integrata

10)Tricofitie etio+epidemio

Etiologie: Speciile de Tricophyton cel mai frecvent intalnite:

Tricophyton verrucosum: micelium 1-4 microni, spori rotunzi,ovali de 3-6 microni situati terminal sau
intercalati micelilor. Este endo-exo-trix , se dezvolta printre straturile intraepidermice`, pe suprafata
si in maduva firelor de par, parzit la om, taurine, ovine,capra, ecvine, caine, pisica

Tricophyton mentagrophytes cu filamente ce se pot termina in coarne de cerb, microcondii rotunde

si macroconidii pediculare. Parazit la ecvine, rumeg mici, carnivore, porc, rozatoare, om. E dermatofit
zoofil

T.equinum: microconidii de forma variabila, macroconidiile rare sau absente. Este exotrix, parazit la
cabaline, rar om si taurine
T.megninii: microconidii mici, macroconidii rare, lungi. E parazit la om dar si la taurine, ecvine, pisica

Epidemiologie: Surse de contaminare: subiectii bolnavi sau aflati in perioada de incubatie.

Contaminarea: direct de la subiectul bolnav la cel sanatos, cel mai frecvent; indirect prin materiale ce
au fost in contact cu bolnavii.

Receptivitatea: taurinele sun cele mai receptive, tricofitia fiind o entitate morbida in femele de
taurine; varsta este un factor esential, cel mai receptiv fiind tineretul( la tineretul bovine poate
evolua la 10-50% din efectiv). Tineretul raselor ameliorate e mai receptiv decat al celor rustice;
femelele fiind cele mai receptive la toate speciile deoarece hormonii androgeni influenteaza
compositia firelor de par si a pielii marind rezistenta masculilor la infectie. Apare mai frecvent la
animalele subnutrite.