Proiectarea si implementarea unei Retele Locale si a unei

Aplicatii de Contorizare a activitatii Retelei.

Cuprins
 1.Introducere……………………………………………………………
……………………..…3

2.Dotare
tehnica……………………………………………………………………………

……6

3.Proiectarea sistemului
informatic……………………………………………………10

3.1 FTP si posta

electronica……………………………………………….…..16
3.2Modele de topologii si standardele
aferente………………….…18

3.3 ituatii
!nale……………………………………………………………………
.26

2
 1.Introducere

"Proiectarea si implementarea unei retele locale si aunei aplicatii de contorizare a activitatii

retelei" este o tema care poate fi dezvoltata in orice organizatie, atat intr-o companie de succes
cat si intr-o intreprindere noua pe piata economica. In cazul de fata sarcina mea este sa sa
proiectez si sa implementez o retea locala si a unei aplicatii de contorizare a retelei intr-o firma
care exista deja dar doresc o reorganizare a retelei.

SC. BL! CSL#I$% S&L, functioneaza ca o firma de creare jocuri PC si console.

Crearea unei retele in astfel de companie ajuta enorm dezvoltarea acestia si este relativ usor de
proiectat. Permite utilizatorilor un acces mai usor si mai sigur la o 'aza de date, dar si la anumite
informatii pe care serverul le permite, de la orice calculator din cadrul acestei retele. Proiectarea
acestui sistem informatic ajuta la cresterea profitului intreprinderii prin reducerea costurilor
acesteia.

(ezoltarea unei retele locale usureaza munca angajatiilor intreprinderii prin folosirea
noilor te)nologii de programare.

tilizand sistemul de operare *indo+s  si programul Pacet#racer am reusit sa creez o

retea sigura si puternica.

In cadrul sistemului de operare *indo+s Server /0 instalarea, configurarea si

administrarea serverului ($S, instalarea controller-ului de domeniu, instalarea serverului de e-
mail !xc)ange /01, instalarea serverului de administrare a adreselor (2CP reprezinta
aplicatiile de 'aza ale acestuia.

SC BL!
jocuri C$SL#I$%
video. S&Lcompania
7ondat8 in //9, 3BC4 esteaun dezvoltator
fiind un pionierinterna5ional,
al industriei editor 6i distri'uitor
jocurilor de de
pe calculator
la :nceputurile acesteia 6i a fost cunoscut8 pentru promovarea designerilor 6i programatorilor
responsa'ili pentru jocurile dezvoltate de Blue Consulting.
La :nceput, BC a fost o companie produc8toare de jocuri la domiciliu. La sf;r6itul anilor
9/ compania a :nceput s8 scoat8 jocuri la domiciliu 6i pentru console la :nceputul anilor </. BC a

3
angajat mai t;rziu programatori de succes. La :nceputul anului //<, BC devenea unul dintre cei
mai mari distri'uitori de jocuri. #ot in //< BC se plasa pe locul 9 :n clasamentul celor mai mari
produc8tori soft+are din lume. =n luna mai a anului //<, compania a raportat venitul anual de
>,/ miliarde de dolari :n anul fiscal //<. =n mod curent, Blue Consulting de5ine un loc de v;rf
:n industria jocurilor de pe calculator, fiind una dintre cele mai de succes companii de dezvoltare
de jocuri aceasta de5in;nd pe plan glo'al un num8r mare de sedii 6i studiouri de dezvoltare.

Sediul Blue Consulting este amenajat :n %ala ți, :n imo'ilul aflat pe Strada 2alelor, $r ,
Sector 1, imo'ilul 6i terenul fiind propietate privat8 a firmei, ac)izi5ionate odat8 cu firma ?amdat
6i este format din teren de <// mp iar cl8direa av;nd :n8l5imea de Su'sol @ Parter @ A etaje.
Personalul dispus de c8tre firma Blue Consulting :n momentul actual este de 1 de angaja5i.

Structura organiza5ional8 a societ85ii Blue Consulting este prezentat8 pe dou8 nivele decizionale,
sistemul de conducere 6i sistemul condus. ceast8 structur8 este prezentat8 :n organigrama din
figura nr 0.

4
 Presedinte

Director General

Director EconomicDirector Dezvoltare

Director Calitate Director Marketing

epartament es!rse "mane -Departament Programare

- Departament Testare
Departament Aprovizionare -Departament Design
- Departament Media & Adve
- Departament #inanciar

Fig 1. Structura Organizaţionala

$
 .(otarea #e)nic8

!c)ipamentele 3computerele 6i programele soft+are :n special4 de ultima genera5ie cu un

grad de performan58 crescut sunt vitale pentru dezvoltarea optim8 a jocurilor pe computer sau
consola.

7irma SC BL! C$SL#I$% S&L de5ine dot8ri te)nologice de ultim8 or8,

ec)ipamentele 3p8r5ile )ard+are 6i soft+are ale pc-urilorserverelor4 dar 6i facilit85ile av;nd cel
mai :nalt grad de performan58 pentru necesit85ile angaja5ilor, fapt ceea ce asigur8 un pas :nainte
:n fata competitorilor.

7irma dispune de un num8r de // de sisteme de tip PC (estop ce sunt :mp8r5ite pe

departamente. cestea sunt vitale activit85ii firmei de zi cu zi deoarece acestea asigura accesul la
'aza de date, u6ureaz8 gestiunea informa5iilor, procesul de dezvoltare 6i testare a jocurilor, 6i a
tuturor activit85ilor din cadrul firmei ce necesit8 suport soft+are. Configura5ia urm8toare a fost
aleas8 pentru a asigura func5ionalitatea optim8 a acestora.

Analiza PC-urilor

Caracteristici
Serie Precision
Sistem de perare *indo+s  Professional
Procesor
#ipProcesor IntelDeon
Eodel *1F/1
7recven5a >//E)z

Cac)e
L1 >/<A
G'
Placa (e Baz8
SloturiEemorie A
Sloturi (ou8sloturiPCI-ex9%en
conectate ca sloturi x> 3unul
este la jum8tate din lungime4
(ou8 sloturi grafice PCI-e x0A

%
 %en 
(ou8 sloturi PCI 3unul la
jum8tate din lungime, unul la
jum8tate din lungime :n
orientare destop4
&e5eaintegrat8 Lan0/0//0///E'
udio
integrat (a

Porturi 00xSB
0 x./
Serial
0 x Paralel
 x PS
0 x &?->F
Hideo
Produc8tor nHidia
C)ipsetvideo nHidiauadro7DF9/
Capacitatememorievideo F0EB
Eemorie
Capacitatememorie >/<AEB
7recven5amemorie 0111E2z
#ip
memorie ((&1
Standardmemorie PC1-0/A//
2((
Capacitate2(( 0///%B
Interfa5a S#
Hitezaderota5ie //
Buffer EB
0A

Eultimedia
nitateoptic8 (H(-&*0Ax
Placaaudio 2ig)(efinitionudio
C86ti >#ec)
ltele


 Carcas8 Eini#o+er
(imensiuni3*x(x24 0x>A9x>>
Eouse (ellpticalScrollSB3
'uttons scroll4 Blac
#astatur8 S!uro3*!&#J4(ell
Standard Blac

7irma dispune de dou8 sisteme de tip server, primul fiind cel principal pe care se
stoc)eaz8 totalitatea informa5iilor firmei iar cel de-al doilea reprezint8 serverul de rezerv8 unde
sunt p8strate copii ale informa5iilor de pe server-ul principal, scopul server-ului de rezerv8 fiind
unul de interven5ie :n cazul :n care sunt pierdute informa5iile stocate :n server-ul principal.
Configura5ia urm8toare a fost aleas8 pentru a asigura func5ionalitatea optim8 a acestora.
Analiza Serverelor

Caracteristici
Serie Precision
Sistemdeoperare *indo+sserver /01

Procesor
#ipprocesor IntelDeon
Eodel *1F/1
7recven5a >//E)z
Cac)e
L1 >/<A
GB
Placa (e Baz8
Sloturi
memorie A
Sloturi (ou8sloturiPCI-ex9%en
conectate ca sloturi x> 3unul este
la jum8tate din lungime4
(ou8 sloturi%en
grafice
 PCI-e x0A
(ou8 sloturi PCI 3unul la jum8tate
din lungime, unul la jum8tate din
lungime :n orientare destop4
udio
integrat (a
Porturi 00xSB./,0xSerial
0 x Paralel,  x PS

'
 0 x &?->F
Placa de re5ea
Interfa5a PCI!xpress
(imensiuni 0<.Fx0.Ax0/mm
Standarde I!!!9/.0HL$s,I!!!
9/.1K 3z, a', u, x4 flo+ control
support
&atatransfer 0/,0//,0///E'ps
*ireless $u
Hideo
Produc8tor nHidia
C)ipsetvideo nHidiauadro7DF9/
Capacitate memorie video F0 EB Eemorie
2((
Capacitate2(( 0///%B
Interfa5a S#
Hitezaderota5ie //
Buffer EB
0A
Eultimedia
nitateoptic8 (H(-&*0Ax
Placaaudio 2ig)(efinitionudio
ltele
Carcas8 Eini#o+er
(imensiuni3*x(x24 0x>A9x>>
Eouse (ellpticalScrollSB3
'uttons scroll4 Blac
#astatur8 S!uro3*!&#J4(ell
Standard Blac

(
 1.P)*ECTAEA +*+TEM","* *#)MAT*C

• Retelele de calculatoare s-au dezvoltat spectaculos :n ultimii ani, datorita evolutiei

te)nologiilor )ard+are,
utilizarea retelelor soft+are si de
de calculatoare :n interconectare.
toate domeniile#e)nologii de mare viteza cu
vietii socio-economice, au rezultate
dus la
deose'ite.

(upa criteriul distantei, retelele de calculatoare se clasifica in 1 mari categorii

. L$ 3Local rea $et+or4M

. E$ 3Eetropplitan rea $er+or4M

. *$ 3*ide rea $et+or4

ceasta clasificare este foarte cunoscuta astazi, iar Internet-ul este accesi'il aproape
oricui. !xtinderea utilizarii Internet-ului a dus la dezvoltarea serviciilor si aplicatiilor distri'uite.
Serviciile Internet cele mai rasp;ndite sunt *orld *ide *e' 3***4, posta electronica 3e-
mail4, transferul fisierelor 3ftp4, conectarea la distanta 3telnet, ss)4.

nul dintre cele mai folosite servicii Internet este serviciul *e'. *orld *ide *e'
3***4, cunoscut si su' denumitrea de *e' sau *1, reprezinta serviciul Internet care permite
navigarea pe colectii de documente multimedia 3)Npertexte4, din diferite retele, calculatoare prin
)Nperlegaturi, utiliz;nd o interfata comuna 3'ro+ser-ul4.

Caracteristici serviciului +e'

- Prin conceptia sa, serviciul +e' se deose'este de alte servicii Internet deoarece
:nglo'eaza si 7#P, %op)er, #elnet, $e+sM
- &eprezinta su'nivelul superior al nivelului aplicatieM
- 7ace apel la urmatoarele elemente

o &L 3niversal &esource Locators4 identificatorul uniform al resurselorM

o 2##P 32Nper#ext #ransfer Protocol4M

o 2#EL 32Nper#ext Earup Languages4.

• Mediul Internet

/0
 Internetul a ajuns sa fie un instrument o'isnuit de lucru si in viata de zi cu zi. n numar
din ce in ce mai mare de utilizatori il considera ca o conditie indispensa'ila pentru a-si putea
desfasura activitatea curenta si posi'ilitatea accesului la reteaua internet.

riginile internetului tre'uie cautate in proiectele derulate in anii O/ de catre armata
Statelor nite in cola'orare cu mediul academic prin care se urmarea identificarea unor metode
de conectare a mai multor calculatoare care sa ramana operationale c)iar si in conditiile in care o
parte dintre acestea erau scoase din functiune. Prima retea astfel construita era formata din >
calculatoare - anul 0<A<. In anul 0<1 s-a realizat o conectare intre mai multe retele de
calculatoare. In scurt timp universitatile americane au dezvoltat o retea utilizand experienta
militara. u aparut din ce in ce mai multe retele, motiv pentru care acestea au fost interconectate
prin utilizarea protocolului #CPIP care a devenit standardul o'isnuit pentru managementul,
organizarea si transmisia datelor. stfel se poate spune ca a fost creata reteaua numita Internet.

Inceputul anilor O</ a marcat un adevarat "'oom" al internetului, prin desc)iderea

accesului catre pu'licul larg, iar saltul decisiv a fost marcat de crearea sistemului de organizare a
*orld *ide *e' 3+++4.

&aspandirea internetului a atras de la sine o explozie a infrastructurii de deservire, legata

de cresterea permanenta a numarului de utilizatori si a tipurilor de servicii oferite.

!xista un numar mare de furnizori 3ISP - Internet Service Providers - furnizori de servicii
internet4 ce ofera acces la internet, si din ce in ce mai des acest serviciu este oferit in mod gratuit.

7iecare calculator din reteau internet se identifica printr-o adresa avand o forma numerica
si usor de memorat. !xemplu de adesa numerica 0<F.>1.<A.09 3IP4. #ransmisia informatiei are
loc prin intermediul unui sistem de "pac)ete" care se formeaza prin divizarea acesteia la
"expeditor" si recompunere la "destinatar", circuland in mod independent prin retea dar su'
controlul permanent al protocolului #C!IP, asigurandu-se conservarea continutului si a formei
initiale.

Serviciile si posi'ilitatile de utilizare sunt intr-o continua dezvoltare, ceea ce atrage si

diversificarea scopurilor si im'unatatirea metodelor pentru care si prin care se va apela la reteaua
internet.

Internetul ofera posta electronica 3e-mail4, explorare 3'ro+ser4, forum de discutii

3conferinte si ne+sgroups4, linii de discutii pentru utilizare cola'orativa 3c)at lines4, navigare
3surfing4, accesare directa, motoare de cautare 3searc) engine4 - google, Na)oo, altavista, lNcos,
excite, )ot'ot , loo smart, go net+or, searc) online..

//
 Fig.2 Interfetele de lucru a unul dintre cele mai populare motoare de cautare Google

!xemple de domenii pe internet

.ro - &omania

.de - %ermania

.fr - 7ranta

.au - ustria

.com - operatori comerciali

.edu - universitati

.org - organizatii non profit

.gov - institutii guvernamentale

.net - organizatiile de management in retele

Prezenta pe internet

Pentru o companie, internetul poate reprezenta un mijloc suplimentar pentru promovare,

cola'orarea cu furnizorii si clientii, contact direct cu 'eneficiarul final, extinderea si dezvoltarea
afacerii. &ealizarea si administrarea unui website sau derularea unor afaceri pe +e' pot fi
desfasurate la diferite nivele de utilizare ale internetului caracterizate prin cresterea nivelului de
complexitate organizationala, functionala si te)nologica. stfel se pot numara +e'site pentru
prezentarea companiei, +e'site pentru uzul intern al sustinerii proceselor din firma, +e'site

/2
pentru implementarea unei solutii de comert electronic, +e'site pentru im'unatatirea relatiilor cu
partenerii.

Costuri asociate internetului

Costurile glo'ale legate de accesul la internet si administrarea unui +e'site propriu

variaza in funtie de numerosi factori si de furnzorii de servicii selectati.

ricare dintre urmatoarele elemente implica costuri

- Linia telefonica si serviciul de telefonieM

- Serviciul de acces la internetM
- dministrarea e-mailului
- Inregistrarea +e'situluiM
- Crearea si administrarea +e'sitului

Avantaje si riscuri

vantaje

K Hizi'ilitatea si prezenta pe o poiata glo'ala

KConfruntarea contiuna cu concurenta

KScaderea costurilor pentru comunicatii

K Eodul de prezentare a unei companii pe +e' nu depinde de marimea acesteia

K portunitati pentru IEE

&iscuri

K (iversificarea si cresterea numarului de oferte alternative

K Clientul are la randul sau posi'ilitatea de a compara mai multe oferte

K (oar companiile mari si marcile notorii dispun de instrumentele adecvate care sa le

garanteze si sa le promoveze vizi'ilitatea pe internet.

/3
3.1. FTP si posta electronica

Caracteristici

• Permite transferul fisierelor de orice tip 3fie ele 'inare sau de tip text4 :ntre doua
calculatoare din Internet.
• !ste 'azat pe un sistem de autentificare a utilizatorilor.
•

• !xista servere
un contpu'lice,
special, sau cele anonymous
numit care ofera 7#P
3sauanonim.
ftp4, care nu este protejat prin parola si
pentru care majoritatea serverelor moderne cer introducerea ca parola a adresei de posta
• electronica a utilizatorului client.
• =n mod normal, pentru accesul la documentele de pe un server 7#P, un utilizator tre'uie
sa detina un nume de cont si o parola valida pentru respectivul server.
• Parola este transmisa :n clar prin retea, permit;nd oricarui utilizator local care are acces
la un program de monitorizare a retelei sa o afle. (in acest motiv, transferul de informatii
prin 7#P se va efectua doar :n zone :n care se stie ca nu este posi'ila monitorizarea
retelelor de catre orice utilizator.  alta posi'ilitate este folosirea de clienti sau servere
modificate, astfel :nc;t transferul sa se realizeze prin canale sigure 3de exemplu, folosind
SSL - Secure Socets LaNer4.
• Bro+serele cunosc nativ si protocolul 7#P 3sc)ema &L este ftp
QcontRserver.domeniu 4.
• Protocolul este 7#P 37ile #ransfer Protocol4 si este specificat
•
:n &7C >F>.
• 7unctioneaza pe modelul client-server.

er"iciul de posta electronica # e#mail

Cunoscut si su' denumirea de e-mail 3electronic mail4, este cel care a stat la 'aza
dezvoltarii Internet-ului, datorita caracteristicii sale de a permite trimiterea de documente
electronice :ntre utilizatorii conectati la retea.

7unctionarea serviciului poate fi considerata asincrona, :n sensul ca emitatorul si

receptorul nu tre'uie sa fie simultan conectati pentru ca mesajul sa ajunga de la sursa la
destinatie.

Principalele componente sunt

0. agentul utilizator 3 - ser gent4, care este de o'icei un program cu care utilizatorul
:si citeste si trimite posta electronicaM

. serverul de posta electronica 3cutia postala4, locul :n care ajunge posta electronica si
din care agentul utilizator preia postaM

/4
 1. agentii de transfer 3E# - Eail #ransfer gent4, care preiau mesajele de la  si le
retransmit prin retea catre cutia postala a destinatarului.

Fig.
3. Modul de transmisie a postei electronice si protocoalele utilizate în cadrul acestui sistem

La terminarea compunerii unei scrisori, agentul utilizator o plaseaza :ntr-o coada

prelucrata de agentul de transfer. cesta asteapta ca :n coada sa de intrare sa fie plasata o
scrisoare, pe care o trimite tuturor destinatarilor. Pentru a trimite scrisoarea unui destinatar,
agentul de transfer actioneaza ca un client si contacteaza serverul masinii de la distanta :n care se

afla cutia :n
mesajul, postala a destinatarului.
conformitate ClientulSE#P
cu protocolul sta'ileste o legatura
3Simple Eail #CP cu serverul
#ransport si :i trimite
Protocol4. Serverul
primeste mesajul si plaseaza copia scrisorii :n cutia corespunzatoare destinatarului. Programul de
transfer este optimizat sa trateze :mpreuna toti recipientii situati :ntr-o aceeasi masina distanta.

Pentru comunicarea :ntre utilizatorii diferitelor sisteme de posta electronica s-au introdus
porti de posta electronica 3realizeaza conversia :ntre formatele de mesaje proprietare si permit,
astfel, transmiterea mesajelor dintr-un sistem :n altul4.

Posta electronica are facilitati importante de retransmitere a mesajelor catre unul sau mai
multi destinatari. Programul care realizeaza retransmiterea 7#P si posta electronic foloseste o
'aza de date, din care afla cum tre'uie sa prelucreze mesajul.

7iecare intrare :n 'aza de date, numita lista postala 3mailing list4 are propria sa adresa
postala si contine o multime de adrese. La sosirea unei scrisori, programul examineaza adresa de
destinatie si determina daca aceasta corespunde unei liste postale. (aca da, atunci programul
retransmite o copie a mesajului catre fiecare adresa din lista.

Programul de retransmitere consuma resurse importante 3memorie si timp4. (e aceea el

este gazduit de un sistem care ofera aceste resurse, numit poarta postala 3e-mail gate+aN4. Listele
pastrate de portile postale sunt, de o'icei, pu'lice.

/$
 Eesajele de posta electronica sunt compuse din trei parti, primele doua fiind descrise :n
cadrul RFC !! antet zona care cuprinde informatiile de control ale mesajului 3adresele
emitatorului si receptorilor, data expedierii, traseul mesajului etc.4M mesaj cuprinde mesajul
propriu-zisM fisiere atasate: sunt de regula 'inare si :nsotesc mesajul principal.

(in punctul de vedere al utilizatorului, cele mai importante c;mpuri ale antetului se
refera la adresa destinatarului 3sau ale destinatarilor4. C;mpul to specifica o lista de adrese de
posta electronica, fiecare destinatar din cei mentionati :n aceasta lista urm;nd sa primeasca o
copie a mesajului. C;mpul cc 3de la car'on copN, copie la indigo4 specifica, de asemenea, o lista
de persoane care vor primi copii ale mesajului. tunci c;nd se doreste trimiterea mesajului catre
un destinatar, fara ca receptorii sa cunoasca acest lucru, se poate folosi c;mpul bcc 3'lind car'on
copN, copie la indigo invizi'ila4.

dresele de posta electronica au formatul general utilizator@serer!posta, unde

utilizator este numele de cont sau un pseudonim al destinatarului, iar serer!posta este adresa
statiei care face serviciul de cutie postala sau un nume de domeniu.

Protocoale implicate :n transferul postei electronice pe Internet

0. S"#P 3Simple Eail #ransport Protocol4 - unul dintre cele mai importante protocoale
de comunicatie :ntre E#-uri, definit :n &7C 90.

!l este folosit at;t pentru comunicarea :ntre agentii de transport al postei, c;t si pentru
transmisia mesajului
3care, :n mod de laacelasi
uzual, este agentulcuutilizator catrementine
serverul care serverulcutiile
local de transmisie a postei electronice
postale4.

. Post O$$ice Protocol , definit :n &7C 0F. Hersiunea sa cea mai utilizata se numeste
PP1 - permite descarcarea postei de pe serverul central, iar modelul de lucru implementat este
decuplat 3off-line4.

• Presupune existenta a doua cutii postale, una pentru receptie 3cea de pe server4 si
una de lucru 3cea gestionata de agentul utilizator4.
• Sincronizarea :ntre cele doua cutii postale nu este prevazuta explicit :n cadrul
protocolului si este, practic, imposi'il de realizat o mentinere unitara a postei
electronice :n cazul :n care utilizatorul nu foloseste :ntotdeauna acelasi calculator
pentru a-si accesa posta.
• Serverul PP1 lucreaza pe masina pe care se afla cutia postala.
• Clientul PP1 se executa pe PC-ul utilizatorului. La apelul sau, clientul PP1
face identificarea utilizatorului 3numeparola4, apoi legatura cu serverul PP1.
cesta acceseaza cutia postala a utilizatorului si transmite clientului noile scrisori
aflate aici. PP1 foloseste tot protocolul #CP, ca si SE#P, dar este diferit de
acesta.
• Sistemul care pastreaza cutia postala gazduieste doua servere, unul SE#P si unul
PP1. Serverul PP1 poate fi folosit si cu conexiuni comutate 3dial-up4.

/%
 1. %"AP 3Interactive Eail ccess Protocol4 - definit :n &7C 0/A>, ajuns la versiunea >.
Se foloseste pentru a se :nlatura deficientele constatate :n PP1.

• cesta permite ca agentul utilizator sa lucreze cu copii temporare ale mesajelor,

iar toata gestiunea mesajelor este mentinuta pe server.
• Eodul de gestiune folosit de produsele 'azate pe IEP este cuplat 3on-line4.
ceasta a'ordare este comoda pentru utilizatorii care nu au un punct fix de lucru,
fiind adaptata

pentru retele de tip Intranet.

>. &"SP 3(istri'uted Eail SNstem Protocol4 - definit :n &7C 0/FAM presupune existenta
mai multor cutii postale si permite transferul scrisorilor catre o statie de lucru, dupa care se
deconecteaza. (upa reconectare, scrisorile sunt retransferate si sistemul este resincronizat.

m'ele protocoale au doua mari deficiente autentificarea se face pe 'aza unei parole
care circula :n clar prin retea iar mesajele aduse de la server sunt transferate :n clar.

Servicii de directoare

• L(P 3Lig)t+eig)t (irectorN ccess Protocol4 - protocol usor de acces la

cataloage.
• Serviciul de directoare este folosit, :n special, :n legatura cu sistemul de posta
electronica deoarece
pentru criptarea :i furnizeaza
si semnarea acestuia
mesajelor at;t adrese, c;t si certificate necesare
de posta.
• Se poate construi o agenda cu informatii despre persoanele implicate :n sistemul
de posta, printr-un serviciu centralizat de directoare si clienti L(P 3at;t
$etscape, c;t si Eicrosoft au adoptat L(P4.
• #ransferul documentelor prin intermediul postei electronice
• Prin facilitatea de atasare a documentelor la un mesaj de posta electronica este
posi'ila transmiterea unui fisier 'inar, nu numaitext, de la emitator catre
destinatar. Pentru o transmisie corecta si o identificare usoara a tipului
documentului atasat, transferul se face conform standardului EIE!.
• (ocumentele 'inare sunt codificate conform standardului BS!A>, care specifica
transformarea unei secvente de 1 caractere pe 9 'iti :ntr-o succesiune de >
caractere care pot fi tiparite 3litere, cifre, semne de punctuatie4, reprezentate pe A
'iti.
• #ipul documentului atasat este indicat :n antetul mesajului de posta electronica,
folosindu-se codificarea 'azata pe tipurile EIE!. #ipul documentului permite
programelor de posta electronica sa lanseze :n executie programul care stie sa
vizualizeze documentul atasat receptionat.
• La sistemele nix, unde se utilizeaza programul mail pentru trimiterea mesajelor,
fiserele se ataseaza cu comanda "r nume!fis :n corpul mesajulul. Implicit SE#P-
ul permite transfer de documente SCII. Cele 'inare tre'uie trimise dupa ce li s-a
• aplicat uuencode, iar la receptie se va face uudecode.
• Caracteristici EIE!

/
 • EIE! 3Eultipurpose Internet Eail !xtensions4 - standard definit pe parcursul a
mai multor documente &7C 0F0, />F, />A, />, />9 si /><.
• Cel mai folosit mod de specificare a tipului de continut.
• (ezvoltat initial pentru a permite introducerea :n cadrul mesajelor de posta
electronica a unor noi tipuri de informatii pe l;nga cele clasice de tip text.
Sistemul EIE! a fost preluat si de *e' prin protocolul 2##P. (in acest motiv,
tipurile documentelor sunt cunoscute si su' numele de tipuri EIE!.
Identificatorul de tip este definit ca fiind compus dintr-un tip si un subtip, cele
doua componente fiind separate printr-un slas).

3.2 Modele de topologii si standardele aferente

 Topologia LAN si tehnologia Ethernet

In formele lui diverse !t)ernetul se foloseste cel mai adesea in topologia L$. &etelele
L$ prezinta viteza mare de transfer a datelor, pierdere redusa de semnal si date, insa nu pot
acoperi o zona geografica extinsa. Se conecteaza statii de lucru, ec)ipamente periferice,
terminale si alte device-uri intr-o singura cladire, sau intr-o zona geografica limitata la cateva
zecisute de metri.

!t)ernetul a fost conceput pentru a face legatura intre retelele de mare distanta, cu viteza
mica de transfer si retelele de camera, transmitand cu o viteza mai mare pe o distanta limitata.
7iind proiectata sa
proiectantilor activeze
fost partea resurselor
sa foloseasca pe nivelul
costuri reduse, unui grup de
compati'ilitate, lucru local,
intarziere micascopul
a pac)etelor si
viteza mare de transfer.

!t)ernetul reprezinta te)nologia dominanta a L$-urilor la nivel mondial. Inca de la

inceputurile sale, anul 0<<, cresterea cererilor retelelor de trafic intens a reprezentat un punct
forte pentru acest tip de retele. vand o viteza mult mai mare si pierderi mult mai putine, aparitia
fi'rei optice a reprezentat un avantaj pentru !t)ernet. (aca in anul 0<1 acelasi protocol
transporta cu o viteza de 1 mega'iti pe secunda, in prezent acesta poate transporta pana la 0/
giga'iti pe secunda.

Cu ceva vreme inainte, %iga'it !t)ernet a fost conceputa ca te)nologie de L$, insa, in
prezent s-a ajuns la atingerea distantelor foarte mari, fapt ce atesta ca !t)ernetul este o retea
metropolitana si c)iar un *ide rea $et+or 3 *$ 4.

In urma cu aproximativ 1/ ani, &o'ert Eetcalfe si cola'oratorii sai de la compania

Derox, au fost cei care au fondat primul L$ din lume, reprezentand versiunea srcinala a
!t)ernetului. Primul !t)ernet standard a fost pu'licat la un simpozion la (igital !Tuipment
CompanN, Intel si Derox 3 (ID 4 in anul 0<9/.

Institutul de Inginerie electrica si electronica 3II!!4 este o organizatie profesionala care

defineste standardele de retea. In 0<9F aceste standarde au fost facute pentru retele
metropolitane si L$-uri. In ceea ce priveste retelele L$, standardele II!! sunt cele mai 'ine

/'
definite. ceste standarde incep cu standardul 9/, standardul 9/.1 fiind cel care s-a 'azat pe
!t)ernet. Institutul a vrut sa se asigure ca standardele sunt compati'ile si se potrivesc cu cele de
la SI, reprezentantii II!! divizand stratul (ata Lin al modelului SI in doua su'diviziuni
separate Eedia cces Control 3EC4 si Logical Lin Control 3LLC4. &ezultatul a fost aparitia
unor mici modificari in standardul !t)ernetului 9/.1, insa aceste modificari sunt intr-adevar
minore, orice placa de retea recunoaste pac)etele si framurile, atat de la !t)ernet , cat si de la
9/.1 !t)ernet.

. Ethernet si modelul OSI

Standardele L$-urilor definesc partea fizica si conectorii folositi pentru a conecta device-
urile si ec)ipamentul media la stratul fizic al stratului  al nivelului SI. L$-urile standard
definesc, de asemenea, ruta prin care device-urile comunica stratul data lin.

Cu alte cuvinte, standardele pentru L$-uri definesc cum se incapsuleaza protocolul

specific traficului care tre'uie sa mearga spre diferitele straturi superioare ale protocoalelor si sa
poata folosi aceleasi canale prin care trec aceleasi straturi ale modelului SI. Pentru a furniza
aceste functii stratul II!! !t)ernet data lin are doua su'straturi

0. Eedia cces Control 3EC4 9/.1 - defineste cum se transmite frame-urile mai
departe in ca'lul fizic si cum se prelucreaza adresa fizica asociata cu fiecare device si
topologie de retea definita.
. Logical Lin Control 3LLC4 9/.1 - su'laNerul LLC este responsa'il cu identificarea
logica a diferitelor tipuri de protocoale. n tip de cod opereaza identificarea logica.
Standardul II!! 9/.1 defineste stratul fizic 3laNer 04 si portiunea EC a stratului (ata Lin
3laNer 4.

Pentru a permite livrarea locala de frame-uri in !t)ernet, existenta unui sistem de

adresare este indispensa'ila, deoarece calculatoarele si interfetele sunt numite. 7iecare computer
din retea are un mijloc unic de identificare si o adresa fizica. $ tre'uie sa existe  adrese fizice
identice in aceeasi retea. (aca ne referim la Eedia cces Control 3EC4, adresa fizica este
implementata pe placa de retea 3 $IC 4.

!t)ernetul foloseste adresa EC pentru identificarea unica a device-urilor. 7iecare

device 3computer, router, s+itc)4 cu o interfata !t)ernet conectata la L$ tre'uie sa ai'a un o
adresa EC, atfel celelalte device-uri nu pot comunica cu el.  adresa EC este reprezentata
de >9 de 'iti si este exprimata in 0 cifre. Primele sase cifre, sta'ilite de II!! identifica
fa'ricantul, celelalte sase cifre ramase semnifica "serial num'er interface". dresele EC mai
sunt uneori numite si adrese "'urned-in" deoarece sunt implementate in memoria de citire 3read
onlN memorN - &E4 si sunt copiate in memoria de acces 3 random acces memori - &E 4 cand
palca de retea 3 $IC 4 este initializata.

In a'senta adresei EC, L$ urile ar reprezenta un grup de computere neidentificate unul
fata de celalalt si ar fi imposi'ila livrarea frame-urile !t)ernet. (rept urmare la nivelul stratului
(ata Lin un antet si un sfarsit sunt adaugate su'stratului superior de date. ntetul si sfarsitul

/(
contin informatie de control de prelucrare pentru stratul (ata Lin al sistemului. (atele laNere-
lor superioare sunt incluse in antetul si sfarsitul stratului (ata Lin.

!t)ernet si 9/.1 sunt retele de 'roadcast. #oate calculatoarele componente vad toate
frame-urile. 7iecare statie tre'uie sa examineze fiecare frame pentru a determina daca acea statie
este statia destinatar.

Intr-o retea !t)ernet, cand un device vrea sa transmita informatie catre un alt device poate
desc)ide o ruta de comunicare catre un al treilea device folosind adresa EC. Cand un device
sursa transmite informatie asupra intregii retele, informatia detine adresa EC a calculatorului
destinatar. In timp ce informatia se propaga in intreaga retea, placa de retea a fiecarei
componente a retelei verifica daca adresa sa de EC corespunde cu adresa EC trimisa de
sursa expeditoare. (aca nu, placa de retea inlatura datele.

. Modelul de referinta OSI

IS a dezvoltat modelul de referinta SI 3pen SNstems Interconnection -

interconectarea sistemelor desc)ise4, pentru a facilita desc)iderea interconexiunii sistemelor de
calculatoare.  interconexiune desc)isa este o interconexiune care poate fi acceptata intr-un
mediu multiproducator. cest model a sta'ilit standardul universal pentru definirea nivelurilor
functionale necesare acceptarii unei astfel de conexiuni intre calculatoare.

In urma cu aproape / de ani, cand a fost dezvoltat, modelul de referinta SI a fost
considerat radical. La
ar)itecturi 'revetate, vremea
cu un singur respectiva, producatorii desc)isa
producator. Comunicatia de calculatoare 'locau
a fost privita ca o clientii
invitatie in
la
competitie. (in perspectiva producatorilor, competitia era nedorita. Prin urmare, toate functiile
erau integrate cat mai compact posi'il. $otiunea de modularitate functionala,
sau layering 3stratificare4, parea in antiteza cu misiunea oricarui producator.

!ste important de remarcat ca modelul a avut mare succes. 'ordarea integrata

anterioara, 'revetata, a disparut. stazi, comunicatiile desc)ise sunt un lucru necesar. In mod
curios, foarte putine produse respecta in totalitate modelul SI. In sc)im', structura sa
elementara, pe niveluri, este frecvent adaptata noilor standarde. Pe de alta parte, nivelul de
referinta SI ramane un mecanism via'il pentru explicarea functionarii retelei.

In ciuda succeselor sale, continua sa existe numeroase confuzii legate de modelul de

referinta SI.

Prima confuzie este aceea ca modelul de referinta SI a fost dezvoltat de International
Standards rganisation 3tot IS4, cu sediul la Paris. $u este adevarat.

Eodelul de referinta SI a fost dezvoltat de catre International rganization for

Standardization.Eodelul SI clasifica diferitele procese necesare intr-o sesiune de comunicare
pe sapte niveluri 3straturi4 functionale. rganizarea acestor straturi are la 'aza secventa naturala
de evenimente care apare in timpul sesiunii de comunicare. 7igura 0. prezinta modelul de

20
referinta SI. $ivelurile 0-1 asigura accesul prin retea, in timp ce nivelurile >- sunt dedicate
logisticii necesare pentru a comunica dintr-un capat in altul.

Modelul de Numarul

referinta OSI nivelului

Aplicatie 7

Prezentare 6

Sesiune 5

Transport 4

Retea 3

Legaturadedate 2

Fizic 1

Fig.7. Modelul de referinta OSI

'ivelul 1( Fizic

Primul nivel este numit niel Fizic. cest nivel raspunde de transmiterea sirului de 'iti. !l accepta cadre de
date de la nivelul , Legatura de date, si transmite serial, 'it cu 'it, structura si continutul acestora.

(e asemenea, este raspunzator pentru receptionarea, 'it cu 'it, a sirurilor de date care sosesc. ceste siruri
sunt transmise apoi nivelului Legatura de date, pentru a fi refacute cadrele.

cest nivel vede, literalmente, numai cifre de / si 0. !l nu are nici un mecanism pentru determinarea
semnificatiei 'itilor pe care ii transmite sau ii primeste, ci este preocupat exclusiv de caracteristicile fizice ale
te)nicilor de transmitere a semnalelor electrice sisau optice. cestea includ tensiunea electrica utilizata pentru
transportul semnalului, tipul mediului si impedantele caracteristice si c)iar forma fizica a conectorului utilizat la
capatul mediului de transmisie.

2/
 'ivelul !( Legatura de date

l doilea nivel al modelului de referinta SI est nivelul Legatura de date. Ca toate celelalte, nivelul
Legatura de date are doua seturi de responsa'ilitati transmisie si receptie. !l raspunde de asigurarea validitatii cap-
la-cap a datelor transmise.

(in punct de vedere al transmisiei, nivelul Legatura de date raspunde de gruparea in cadre a instructiunilor,
datelor si asa mai departe. n cadru este o structura inerenta nivelului Legatura de date, care contine informatii
suficiente pentru a asigura transmiterea reusita a datelor, prin reteaua locala, spre destinatie.

n transfer reusit presupune ca, la sosirea la destinatie, cadrele sa fie intacte. Prin urmare, cadrele tre'uie
sa contina un mecanism de verificare a integritatii continutului in timpul transferului.

Pentru o livrare garantata a datelor tre'uie sa se intample doua lucruri

• $odul initial tre'uie sa primeasca o confirmare pentru fiecare cadru care a fost primit intact de
catre nodul destinatar.
• Inainte de a confirma primirea unui cadru, nodul destinatar tre'uie sa verifice integritatea
continutului cadrului respectiv.
• !xista numeroase situatii care pot face ca la transmiterea cadrelor, acestea sa nu ajunga la
destinatie sau sa se deterioreze si sa devina inutiliza'ile in timpul transferului. $ivelul Legatura de
date este raspunzator de detectarea si corectarea tuturor erorilor de acest tip.

$ivelul Legatura de date este raspunzator si de reasam'larea in cadre a oricaror siruri 'inare primite de la
nivelul 7izic. #otusi, dat fiind ca sunt transmise atat structura, cat si continutul unui cadru, nivelul Legatura de date
nu reconstruieste cu adevarat un cadru. In sc)im' el pastreaza 'iti sositi pana cand are un cadru complet.

$ivelurile 0 si  sunt necesare oricarui tip de comunicatie, indiferent daca reteaua este L$ sau *$.

'ivelul )( Retea

#ielul $etea raspunde de sta'ilirea rutei care va fi utilizata intre calculatorul initial si cel de destinatie.
cest nivel nu are inclus nici un mecanism de detectiecorectie a erorilor de transmisie si, prin urmare, este o'ligat
sa se 'azeze pe serviciul fia'il de transmisie cap-la-cap al nivelului Legatura de date.

$ivelul retea este utilizat pentru sta'ilirea comunicatiilor cu sistemele de calculatoare care se gasesc
dincolo de segmentul L$ local. !l poate face acest lucru pentru ca are propria ar)itectura de adresare pentru
rutare, care este separata si diferita de adresarea calculatoarelor la nivelul .

• Printre protocoalele ruta'ile se numara

• IP 3Internet Protocol4
•

IPD 3Internet Pacet !xc)ange4

tilizarea nivelului &etea este optionala. cesta este necesar numai daca sistemele de calculatoare se afla
in segmente ale retelei separate printr-un router.

'ivelul *( #ransport

#ielul %ransport ofera un serviciu similar nivelului Legatura de date, prin faptul ca raspunde de
integritatea cap-la-cap a transmisiunilor. Spre deose'ire de nivelul Legatura de date, nivelul #ransport este capa'il sa

22
realizeze aceasta functie dincolo de segmentul L$ local. !l poate sa detecteze pac)etele care sunt a'andonate de
routere si sa genereze automat o cerere de retransmisie.

 alta functie semnificativa a nivelului #ransport este resecventierea pac)etelor, daca ele nu au ajuns in
ordine. cest lucru se poate intampla din diverse motive. !ste posi'il ca pac)etele sa urmeze cai diferite prin retea,
de exemplu, sau ca unele pac)ete sa se deterioreze in timpul transferului. In acest caz, nivelul #ransport este capa'il
sa identifice secventa de pac)ete initiala si sa le rearanjeze in acea succesiune inainte de a trimite continutul lor
nivelului Sesiune.

'ivelul +( Sesiune

l cincilea nivel al modelului de referinta SI este numit nielul &esiune. cest nivel este relativ neutilizat
ca nivel separatM numeroase protocoale includ functiile acestui nivel in nivelurile lor #ransport.

7unctia nivelului Sesiune SI este de a gestiona fluxul comunicatiilor in timpul conexiunii dintre doua
doua sisteme de calculatoare. cest flux de comunicatii este cunoscut ca sesiune. cest nivel determina daca
respectivele comunicatii pot fi uni sau 'idirectionale. !l asigura, de asemenea, ca o cerere este satisfacuta inainte de
a fi acceptata una noua.

'ivelul ,( Prezentare

#ielul 'rezentare este responsa'il cu gestionarea modului in care sunt codificate datele. $u toate
sistemele de calculatoare utilizeaza aceeasi metoda de codificare a datelor, iar nivelul Prezentare are rolul de
translator intre metodele de codificare a datelor, altfel incompati'ile, ca transformarea din SCII in 'inar, samd.

$ivelul Prezentare poate fi utilizat pentru a media diferentele dintre formatele in virgula mo'ila, ca si
pentru asigurarea serviciilor de criptarea si decriptare.

'ivelul ( Aplicatie

$ivelul de varf al modelului de referinta SI se numeste niel (plicatie. In ciuda numelui sau, acest nivel
nu include aplicatii. In sc)im', el asigura interfata dintre aplicatiile respective si serviciile retelei.

cest nivel poate fi considerat motivul initierii sesiunii de comunicare.

Comunicatiile peer-to-peer

Pentru ca pac)etele de date sa ajunga de la sursa la destinatie, fiecare laNer al modelului

SI la sursa tre'uie sa comunice cu laNerul perec)e de la destinatie. ceasta forma de
comunicare este numita peer-to-peer communication. In timpul acestui proces, protocoalele de pe
fiecare laNer, numite Protocol (ata nits 3PSOs4, fac s)im' de informatii intre laNerele perec)i.
7iecare laNer de comunicatie de pe computerul sursa comunica cu un laNer specific 3P(4 si cu
laNerul sau perec)e al computerului destinatie.

Pac)etele de date dintr-o retea au srcinile intr-o sursa iar apoi se indreapta spre
computerul destinatie. 7iecare laNer depinde de serviciul functiilor laNerelor inferioare. Pentru a
furniza acest serviciu, laNerul inferior foloseste capsularea pentru a pune P( laNerului inferior
in campul sau de date. tunci fiecare laNer adauga orice fel de antete necesare pentru a putea
23
indeplini functionarea. In timp ce datele se transmit prin laNerele modelului SI, sunt adaugate
antete aditionale. %rupul de date de la nivelul laNerului > P( se numeste segment.

LaNerul $et+or furnizeaza serviciu catre LaNerul #ransport. LaNerul $et+or muta
datele prin intermediul internet+orului, campsuland datele si atasandu-i un antet pentru a crea
un pac)et 3laNer 1 P(4. ntetul contine informatii necesare pentru a putea inc)eia transferul
precum adresa logica a sursei si a destinatarului.

LaNerul (ata Lin furnizeaza serviciu catre LaNerul $et+or care il capsuleaza in
frameuri 3laNer  P(4. ntetul frame contine adresa fizica necesara pentru completarea
functiilor data lin, iar coada frame-ului contine frame-ul de verificare 37CS4, care este folosit de
receptioner pentru a detecta orice fel de eroare din date, apoi datele sunt trimise mai departe catre
laNerul fizic.

LaNerul P)Nsical furnizeaza serviciul catre laNerul data lin. LaNerul P)Nsical decodeaza
frame-urile data lin in cifre de 0 si / 3'its4 ca sa fie transmise mai departe in mediul de transport
3de o'icei fire4 la laNer 0.

(evice-urile de retea precum )u'uri, s+itc)uri si routere lucreaza la cele 1 nivele. 2u'ul
opereaza la laNer 0, s+itc)ul la laNer , iar )u'ul la laNer 1. Primul laNer care se preocupa cu
transportul end-to-end intre terminal si useri este laNerul de transport 3laNer >4.

 Modelul architectural TCPIP

(esi modelul de referinta SI este recunoscut pe plan mondial, #ransmission Control
ProtocolInternet Protocol este standardul desc)is din punct de vedere etnic si istoric. Eodelul de
referinta 3#CPIP4 si suita protocolului #CPIP fac posi'ile comunicatiile data dintre doua
calculatoare oriunde in lume la aproape viteza luminii. Eodelul #CPIP are importanta istorica ,
exact ca si standardele care permit telefonului, curentului electric, televizorului si industriei
casetelor video sa infloreasca.

Cei de la (o( doresc ca datele lor sa ajunga la destinatie oricand, su' orice conditii, dintr-
un punct in altul. ceasta pro'lema majora de design a dus la crearea modelului #CPIP, care a
devenit inca de la aparitia sa, standardul in care internetul s-a extins.

Spre deose'ire de modelul SI care avea  laNere, modelul #CPIP are doar > laNere

• pplication laNer
• #ransport laNer
• Internet laNer
• $et+or cces laNer

!ste important de notat ca, desi unele dintre laNerele modelului #CPIP au aceleasi nume cu
unele dintre laNerele modelului SI, unele indeplinesc acelelasi functii, iar altele alte funcii.

Procesul de incapsulare detaliat

24
 #oate comunicatiile intr-o retea au srcinea la o sursa si sunt trimise catre o destinatie.
Informatia care este trimisa de-a lungul unei retele se numeste OdateO sau Opac)et de dateO. (aca un
computer 3gazda 4 vrea sa transmita date unui alt computer 3gazda B4 datele tre'uie mai intai
impac)etate printr-un proces numit incapsulare.

%ncapsularea

Cum datele se misca in jos spre laNerele modelului SI, fiecare laNer SI adauga un antet
3si de asemenea o coada laNerului 4 in date inainte de a o trimite mai departe catre laNerul
inferior. ntetele si cozile contin informatia de control pentru device-urile retelei si receptori,
informatie necesara asigurarii livrarii corecte a datelor, dar si ca destinatarul sa poata interpreta
corect datele. (e exemplu comparam un antet cu adresa de pe plic.  adresa este solicitata pe
plic pentru ca scrisoare dinauntrul plicului sa fie livrata la adresa dorita.

(upa ce informatia este trimisa de la sursa, aceasta traverseaza prin laNerul application spre
celelalte laNere. Pac)etele si traficul informatiei sc)im'ate trece prin sc)im'ari asa cum laNerele
isi indeplinesc serviciile pentru terminale.

Informatia, su' forma unor semnale electronice, tre'uie sa stra'ata un ca'lu catre destinatia
corecta in computer, iar apoi sa fie transformata in forma sa srcinala pentru a fi citita de catre
receptor. Eai multi pasi sunt implicati in acest proces, din acest motiv producatorii )ard+are,
soft+are si de protocoale recunosc ca cea mai eficienta metoda de a implementa comunicarea la
nivelul retelei ar fi procesarea laNerelor.

&etelele tre'uie sa parcurga urmatoarele cinci transformari pentru a incapsula o informatie

Pasul 1 Construirea informatiei.

(e indata ce un user trimite un e-mail, caracteristicile sale alfanumerice sunt transformate

in informatia ce stra'ate internetul.

Pasul ! Impac)etarea informatiei pentru transportul end-to-end.

Informatia este impac)etata pentru transportul prin internet. Prin folosirea de segmente,
functia de transport asigura ca mesajul am'elor gazde ale sistemului de e-mail sa poata fi
comunicat adecvat.

Pasul )( daugarea adresei de retea la antet.

Informatia este pusa intr-un pac)et ce contine antetul retelei cu sursa si destinatia adresei
logice. ceste adrese ajuta device-urile de retea sa trimita pac)etele in retea impreuna cu o
anumita cale.

Pasul *( daugarea adresei locale la antetul data linului

2$
 7iecare device de retea tre'uie sa puna pac)etul intr-un frame. 7rame-ul permite
conexiunea la cea mai apropiata directie conectata de la retea la conector. 7iecare device in calea
de retea aleasa cere ca framingul sa se conecteze la urmatorul device.

Pasul +( #ransformarea in 'iti pentru transmisie

 functie care masoara timpul permite device-urilor sa diferentieze 'itii in timp ce

traverseaza mediul. Eediul din reteaua fizica de internet poate varia in functie de calea aleasa.

&e-incapsularea

Cand device-ul departat primeste o secventa de 'iti, LaNerul P)Nsical de la device-ul

departat trimite 'iti mai departe catre LaNerul (ata Lin pentru manipulare. LaNerul (ata Lin
face urmatoarele

Pasul 1( Herifica daca adresa EC-ului destinatar se potriveste acestei adrese a statiei sau
este un !t)ernet 'roadcast. (aca nu se intampla nici una dintre aceste situatii acesta este
inlaturat.

Pasul !( (aca datele sunt eronate, pot fi inlaturate, si laNerul data lin poate cere ca datele
sa fie retransmise. (aca datele sunt corecte laNerul data lin citeste si interpreteaza controlul
informatiei in antetul data linului.

Pasul )( LaNerul data lin verifica antetul si coada data linului iar apoi trimite datele
ramase sus catre laNerul net+or 'azat pe controlul informatiei aflat in antetul data linului.
cest proces este numit deincapsulare. 7iecare laNer su'secvent performeaza un process de
deincapsulare similar.

 Modele de topologii de retele

 topologie de retea defineste modul de conectare a computerelor, imprimantelor,

dispozitivelor de retea si a altor dispozitive.

#opologia are o mare influenta in functionarea retelei. &etelele pot avea atat topologii
fizice cat si topologii logice.

#opologia fizica se refera la ec)ipamentele si resursele necesare proiectarii unei retele.

Cele mai folosite topologii fizice de retea sunt

- #opologia magistrala 3'us4M

- #opologia steaM
- #opologia inelM
- #opologia de tip ar'oreM
- #opologia complete 3mes)4M
- #opologia neregulata 3partial-mes)4.

2%
 #opologia logica defineste cum este accesat mediul de catre statii de lucru pentru a
trimite informatia.

3.3 ituatii !nale

Routerul este un device de internet+or care transmite pac)etul de date intre retelele
'azate pe adresele laNerului 1. n router poate face decizii in ceea ce priveste cea mai 'una cale
de a livra datele in retea. Lucrand la laNerul 1 permite ca routerul sa ia decizii 'azate pe adresele
de retea 3IP4 in loc de dresa individuala de EC 3laNer 4. &outele pot deasemenea conecta
diferite te)nologii care lucreaza la laNer , precum !t)ernet, #oen &ing si 7i'er (istri'uted
(ata Interface 37((I4. (easemenea routerele permit conectarea de sNnc)ronous #ransfer
Eode 3#E4 si conexiuni seriale. #otusi, din pricina capa'ilitatii de a rula pac)etele 'azate pe
laNerul 1, routerele au devenit coloana internetului si modul de rulare a protocolului IP.

Scopul unui router este de a examina pac)etele de intrare 3datele de laNer 14, alegand cea
mai 'una cale pentru ca ele sa stra'ata reteua, iar apoi sa le desparta spre portul corespunzator de
iesire. &outerele sunt cele mai importante device-uri de reglare a traficului in retelele mari.
&outerele fac posi'ila comunicarea computerelor cu oricare alt computer oriunde in lume.

nitatea fundamentala pentru transmiterea oricarei informatii este 'itul 3acesta lucreaza
la leNer 04.



00///
'NteU9 'iti.
'itiU0E'.

Se folosesc mai multe tipuri de ca'luri indoor 3utp, fac parte din categoria C# F,Fe4 si
outdor 3ftp, stp, etc, fac parte din categoria C# A4 acestea din urma prezinta un ca'lu care se
poate lega la o sursa de impamantare pentru a se descarca.

tat ca'lurile indoor cat si cele outdor sunt confectionate din 9 fire mai mici fiecare de
culoare diferita, la cele outdor firele sunt mai groase si mai rigide si sunt infasurate in folie de
aluminiu, iar cele indoor sunt infasurate intr-o folie de nailon.

(upa standardele internationale 3I!!4 ca'lurile specific retelelor tre'uie sa ai'e

urmatoarele culori portocaliu, verde, al'astru, maro, al'-portocaliu, al'-verde, al'-al'astru, al'-
moro.

(ealungul timpului s-a experimentat toate com'inatiile posi'ile dintre cele 9 ca'luri si
s-a ajuns la formuca FA9B. FA9B inseamna al'-portocaliu, portocaliu, al'-verde, al'astru, al'-
al'astru, verde, al'-maro, maro. S-a constatat ca prin aceast aranjament de fire se produce cea
mai mica interferenta astfel incat pierderea datelor este minima.

In retelele mai vec)i se folosea ca'lul coaxial.

2
 Ca'lurile indoor cat si outdor se pot folosi pe distante relative mici, L$-uri. Ca'lul
#P pentru o functionare optima este recomandat sa nu se intinda pe o distant mai mare de 0//
de metri fara un aparat de amplificare 3s+ic), repeater, )u', router4. In sc)im' ca'lul 7#P poate
fi folosti pe o distante putin mai mare circa 0F/ m.

2'
2(