Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

3.1. Elementele ce definesc geometria navei Pink Coral

3.1.1. Dimensiunile principale ale navei

Tabelul 1 - Dimensiunile principale ale navei

Lungime maximă 183.0 m
Lungime între perpendiculare 174.0 m
Lățime 32.2 m
Înălţime de construcţie 19.1 m
Pescaj maxim de vară 13.2 m

3.1.2. Semilățimile navei

Tabelul 2 - Tabel semilățimi (1)
Cupla/P 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lutirea
0 0 0.26 0.54 1.20 2.44 5.40 8.10 10.2 12.0 12.8 13.0
376 636 576 92 708 12 8664 1992 112 7496
1 - 0.64 2.69 4.74 7.40 9.77 12.0 13.7 15.0 15.7 15.7
0.48 056 412 768 412 796 576 9088 1548 6908 6908
984
2 - 1.14 3.73 6.46 9.26 11.6 13.7 15.2 16.0 16.1 16.1
0.71 924 032 212 928 4312 7204 4156 5168 082 082
592
3 - 1.37 4.72 7.95 10.6 12.9 14.7 15.9 16.1 16.1 16.1
0.86 532 884 048 6344 2424 3288 0096 082 082 082
664
4 - 1.43 5.78 9.23 11.9 13.9 15.4 16.1 16.1 16.1 16.1
0.99 184 388 16 4456 416 488 082 082 082 082
852

38
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

5 - 1.63 7.08 10.4 12.8 14.7 15.8 16.1 16.1 16.1 16.1
1.28 908 384 9388 8656 1404 4444 082 082 082 082
112
6 - 3.01 8.47 11.7 13.7 15.2 16.1 16.1 16.1 16.1 16.1
1.07 44 8 3732 7204 7924 082 082 082 082 082
388
7 1.35 5.35 9.92 12.6 14.5 15.6 16.1 16.1 16.1 16.1 16.1
648 056 868 9816 8216 9372 082 082 082 082 082
8 2.09 7.40 11.2 13.6 15.1 16.0 16.1 16.1 16.1 16.1 16.1
124 412 098 0248 662 14 082 082 082 082 082

Tabelul 3 - Tabel semilățimi (2)

Cupla/Pluti 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
rea
0 13.07 12.60 11.5 9.834 6.838 3.824 1.770 0.32 0 0
4 3 30 0
1 15.76 15.54 15.5 13.69 11.51 8.685 5.538 3.16 2.18 1.63
9 3 43 6 1 5 5 9
2 16.10 16.10 16.1 14.90 12.98 10.23 6.989 4.31 2.92 2.14
8 8 08 2 0 0 4 0 7
3 16.10 16.10 16.1 15.46 13.79 11.15 7.743 4.86 3.07 2.12
8 8 08 7 0 3 0 0 8
4 16.10 16.10 16.1 15.75 14.31 11.79 8.459 5.19 2.97 1.60
8 8 08 0 8 3 9 6 1
5 16.10 16.10 16.1 15.86 14.61 12.30 8.949 5.53 2.82 0.86
8 8 08 3 9 2 8 6 6
6 16.10 16.10 16.1 15.95 14.88 12.69 9.476 5.91 3.01 0.35
82 82 08 7 36 8 5 4 7
7 16.10 16.10 16.1 16.01 15.03 13.05 9.966 6.42 3.10 0.22
82 82 08 4 4 6 4 8 6
8 16.10 16.10 16.1 16.08 15.22 13.37 10.47 7.02 3.65 0.41
82 8 08 9 2 6 5 7 4 4

39
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

3.2. Determinarea coordonatelor centrului de greutate al navei (XG, KG) pentru situația
de încărcare considerată

Având în vedere că nu se cunoaşte cota centrului de greutate pentru nava goală, ̅̅̅̅
KGng , aceasta
poate fi determinată în mod empiric cu formula:
̅̅̅̅ng = k x D = 0.55 x 19.1 m = 10.505 m ,
KG
unde
D - înălţimea de construcţie în m;
k - coeficient propriu tipului de navă.

Tabelul 4 - Tabel cu valori ale lui k pentru diferite tipuri de nave

Tipul navei k
Nave de pasageri 0,56-0,63
Nave mixte mari 0,60-0,70
Nave mixte mici şi mijlocii 0,66-0,74
Nave de transport mari (mineraliere, carboniere) 0,54-0,63
Nave de transport mijlocii şi mici 0,66-0,72
Petroliere 0,50-0,58
3.3. Calculul de carene drepte (Aw, XF, IL, IT, V, XB, KB)

3.3.1. Calculul ariei suprafeţei plutirii drepte

Formula utilizată pentru efectuarea calculului este:
1
A Wj  2  [ y 0 j  y1 j  y 2 j ...  y 20 j  ( y 0 j  y 20 j )] , cu 𝑗 = 0,8
̅̅̅̅ [𝑚2 ]
2

Tabelul 5 - Ariile suprafețelor plutirilor drepte

Aw0 Aw1 Aw2 Aw3 Aw4 Aw5 Aw6 Aw7 Aw8
2305.1 3474.8 3859.7 4056.1 4196.9 4306.2 4442.0 4602.7 4746.3

3.3.2. Calculul abscisei centrului geometric al plutirii drepte

Formula utilizată pentru efectuarea calculului este:
22
x Fj 
AW j
 
10 y 20 j  y0 j  9 y19 j  y1 j   ...  1 y11 j  y9 j   2  y 20 j  y0 j  [m] .
 10 

40
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

Tabelul 6 - Abscisele centrelor geometrice ale plutirilor drepte

xF0 xF1 xF2 xF3 xF4 xF5 xF6 xF7 xF8
1.982 3.040 2.530 1.679 0.758 -0.220 -1.440 -3.122 -3.960

3.3.3. Calculul momentului de inerţie al suprafeţei plutirii drepte calculat faţă de axa centrală
longitudinală de inerţie
Formula utilizată pentru efectuarea calculului este:
2 
I Lj    y03 j  y13j  y 23 j  ...  y 20
3 
3
j 
1 3

y0 j  y 20
3 
 ̅̅̅̅
j  , j = 0,8
2 
Tabelul 7 - Valorile momentului de inerţie al suprafeţelor plutirii drepte calculat faţă de axa
centrală longitudinală de inerţie
IL0 IL1 IL2 IL3 IL4 IL5 IL6 IL7 IL8
91330. 204146. 249513. 272071. 290352. 304778. 319414. 333057. 347698.
7 4 9 9 8 0 3 9 1

3.3.4. Calculul momentului de inerţie al suprafeţei plutirii drepte calculat faţă de axa centrală
transversală de inerţie:
Formulele utilizate pentru efectuarea calculului sunt:
̅̅̅̅ [m4].
ITj=Iyj– Awj x2Fj , j = 0,8


I yj  23 10 2 y 0j  y 20j   9 2 y1j  y19j   ...  12 y11j  y 9j  
10 2
y 0j  y 20j  , j = ̅̅̅̅
0,8.
 2 

Tabelul 8 - Momentul de inerţie

Iy0 Iy1 Iy2 Iy3 Iy4 Iy5 Iy6 Iy7 Iy8
208735 475983 581376 642209 684603 72009 778975 865594 208735
6.176 8.289 3.514 7.051 9.859 94.9 7.85 3.984 6.176

Tabelul 9 - Momentul de inerţie

IT0 IT1 IT2 IT3 IT4 IT5 IT6 IT7 IT8
207830 472773 578906 641066 684362 720078 778055 861108 941134
4.168 5.027 4.968 0.213 5.738 6.905 2.698 2.91 5.582

41
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

3.4. Calculul mărimilor care se referă la carena navei

3.4.1. Calculul volumului carenei corespunzător plutirilor drepte

Relaţia de calcul a volumului carenei pentru plutirea dreaptă j este:
1
Vj  t  [0  (A w 0  A w1 )  (A w1  A w 2 )  ...  (A w , j1  A w , j )] [m3 ]
2

Tabelul 10 - Valorile volumelor carenelor corespunzătore plutirilor drepte

V V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8
0

0 4768.44 10819.4 17349.93 24158.6 31173.71 38391.01 45852.9 53565.8

2 1 9 4 5 7 3 6

3.4.2. Calculul abscisei centrului de carenă

Relația de calcul utilizată este:
t
x Bj  [0  (A W0 x F0  A W1x F1 )  (A W1x F1  A W 2 x F2 )  ...  (A Wj1x Fj 1  A Wjx Fj )] [m].
2V j

Tabelul 11 - Valorile absciselor centrelor de carenă

XB0 XB1 XB2 XB3 XB4 XB5 XB6 XB7 XB8
0.000 2.618 2.704 2.474 2.118 1.701 1.223 0.651 0.046

3.4.3. Calculul cotei centrului geometric al carenei

Relaţia de calcul utilizată este:

t2
( KB) j  {0  (0A W 0  1A W1 )  (1A W1  2A W 2 )  ...  (4A Wj1  5A Wj )} [m] .
2V j

Tabelul 12 - Valorile cotelor centrelor geometrice ale carenelor

KB0 KB1 KB2 KB3 KB4 KB5 KB6 KB7 KB8
0.000 0.992 1.846 2.711 3.579 4.447 5.319 6.201 7.092
3.4.4. Diagrama de carene drepte
Prin trasarea unei diagrame ce conține toate elementele hidrostatice ale carenei calculate în
paragrafele anterioare, se obține diagrama de carene drepte.
În figura 3.1 este prezentată diagrama de carene drepte, reprezentată la scară.

42
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

Tabelul 13 - Valorile mărimilor care se referă la plutirile drepte și la carena navei

Awj XFj Ilj Itj CWj Vj 1:10 XBj KBj Plutirea
1:10 1:0.01 1:100 1:10000 1:0.01 1:1 1:0.01
230.51 198.16 913.31 207.83 48.17 0.00 0.00 0.00 0
347.48 303.96 2041.4 472.77 60.21 476.84 2.62 99.19
6 1
385.97 252.96 2495.1 578.91 65.47 1081.94 2.70 184.56
4 2
405.61 167.92 2720.7 641.07 68.80 1734.99 2.47 271.13
2 3
419.69 75.84 2903.5 684.36 71.19 2415.86 2.12 357.87
3 4
430.62 -21.98 3047.7 720.08 73.04 3117.37 1.70 444.66
8 5
444.20 -143.95 3194.1 778.06 75.35 3839.10 1.22 531.91
4 6
460.27 -312.20 3330.5 861.11 78.07 4585.29 0.65 620.13
8 7
474.63 -396.00 3476.9 941.13 80.51 5356.59 0.05 709.20
8 8

43
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

9.00

8.00

7.00
Awj 1:10
6.00 XFj 1:0.01
Ilj 1:100
5.00
Itj 1:10000
4.00 CWj 1:0.01
Vj 1:10
3.00
XBj 1:1
2.00 KBj 1:0.01

1.00

0.00
-1000.00 0.00 1000.00 2000.00 3000.00 4000.00 5000.00 6000.00

Figura 3.1. Diagrama de carene drepte

3.5. Alegerea situației de încărcare

Nava a fost încărcată cu mase de marfă ce au fost dispuse în cargotancuri la anumite cote, după
cum sunt prezentate în tabelul 14.
Tabelul 14 - Repartizarea greutăţilor
Nr. crt. Masa (mi) [t] Cota (zi) [m]
1 5010 8
2 5600 8.6
3 5600 9.1
4 5947.5 9.1
5 6147.5 9.2
6 6147.5 9.2
Suma 34800 131.6

 Cota centrului de greutate în urma încărcării:

n
KG'ng   mi z i
i 1
KG  n
 12.413 [m]
ng   mi
i 1

44
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

 Raza metacentrică transversală:

IL 333058
BM T    7.2636
V 45853

 Cota metacentrului transversal:

KM T  BM T  KB  7.2636  6.201  13.465 [m]

 Înălțimea metacentrică transversală:

GM T  KM T  KG  BM T  KB  KG  7.2636  12.413  1.051 [m]

Valoarea înălţimii metacentrice transversale iniţiale respectă condiţia privind stabilitatea

iniţială, și anume că aceasta trebuie să fie mai mare de 0.15 m.

Tabelul 15 - Valorile minime ale înălţimii metacentrice pentru diferite tipuri de nave
Tipul navei ̅̅̅̅̅𝑻 )min
(𝑮𝑴
Nave de pescuit LCWL≤20 m 0.35 m
Nava cu LCWL≤20 m de orice tip 0.50 m
Nave destinate transportului de lemn pe punte 0.05 m
Nave destinate transportului de cereale 0.30 m
Nave de pescuit LCWL≥20 m 0.35 m
Nave port-container 0.20 m
Nave cu LCWL≥20 m de alt tip 0.15 m
Nave militare de suport logistic 0.70 m
Nave militare de luptă 0.80 m

3.6. Studiul stabilităţii la unghiuri mari de înclinare

Pentru a analiza stabilitatea navei la diferite unghiuri mari de înclinare și verificarea respectării
condiţiilor IMO privind stabilitatea navei la aceste unghiuri de înclinare, se vor determina
brațele stabilității statice și dinamice, apoi acestea vor fi reprezentate sub forma unor diagrame
(diagramele de stabilitate statică și dinamică).
Cotele metacentrice transversale, KN, corespunzătoare unghiurilor de înclinare transversală și
funcție de deplasamentului navei () au fost extrase din diagrama de pantocarene a navei.
Brațele calculate ale stabilității statice se calculează știind că:

45
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

ls = KN - KG [m], unde:
ls - brațul stabilității statice, în m;
KN - cota metacentrică transversală, în m;
KG - cota centrului de greutate a navei pentru situația de încărcare, în m.

Tabelul 16 - Valorile brațelor stabilității statice

φ [°] 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
KN [m] 0.000 2.210 4.420 6.557 8.444 10.084 11.455 12.444 13.175 13.513
Sinφ 0 0.174 0.342 0.50 0.643 0.766 0.866 0.940 0.985 1
[rad]
KG*sinφ 0 2.155 4.245 6.207 7.979 9.509 10.750 11.664 12.224 12.413
[m*rad]
GZ [m] 0 0.201 0.501 0.785 1.01 1.102 0.880 0.560 0.209 -0.203

Brațele calculate ale stabilității dinamice au fost determinate știind că:

δφ
𝑙𝑑 = ∗ [0|0|𝑙𝑑0 + (𝑙𝑠0 + 𝑙𝑠10 )|𝑙𝑑10 + ⋯ + (𝑙𝑠80 + 𝑙𝑠90 )|𝑙𝑑90 ] [𝑚] , unde:
2

δφ - distanța dintre unghiurile de înclinare, în radiani;

ldφ - brațul stabilității dinamice aferent unghiului φ, în m;
lsφ - brațul stabilității statice aferent unghiului φ, în m.

Tabelul 17 - Valorile brațelor stabilității statice și dinamice

φ [°] 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
ls [m] 0 0.201 0.501 0.785 1.01 1.102 0.880 0.560 0.209 -
0.203
ld[m] 0.000 0.018 0.079 0.191 0.347 0.532 0.704 0.830 0.897 0.898

46
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

1.2
GZ [m]
1 Curba de stabilitate
statică
0.8

0.6

0.4 Unghi de înclinare

transversală
0.2 [°]

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
-0.2

-0.4

Figura 3.2. Diagrama de stabilitate statică

1.0
ld [m]
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
Unghi înclinare transversală φ [°]
0.0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Figura 3.3. Diagrama de stabilitate dinamică

În continuare, sunt prezentate calculele pentru determinarea aproximativă a ariilor de sub curba
stabilității statice, folosind ca metodă de determinare aproximativă a ariilor metoda Simpson.
Criteriile IMO principale de stabilitate a navei și verificarea întrunirii acestora au fost
sintetizate și prezentate în tabelul 18.

 Aria delimitată de Curba Stabilităţii Statice, abscisa şi de verticala unghiului φ

= 30°
47
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

Aplicând cea de-a doua regulă a lui Simpson:

Aria 30° = 1/3 * h * (1*A + 3*B + 3*C + 1*D) = 1/3 * 10/57.3 * (1*0 + 3*0.27 + 3*0.55 +1
*0.95) = 0.168 [m*rad], unde:

h - distanța dintre intervale (intervalele sunt unghiurile 0°, 10°, 20°, 30° de înclinare ale navei),
în radiani;
A, B, C, D - valorile brațelor stabilității statice aferente unghiurilor de înclinare de 0°, 10°, 20°,
30°, în metri.

 Aria delimitată de Curba Stabilităţii Statice, abscisa și de verticala unghiului φ

= 40°
Aplicând prima regulă a lui Simpson:

Aria 40° = 1/3 * h * (1*A + 4*B + 2*C + 4*D + 1*E) = 1/3 * 10/57.3 * (1*0 + 4*0.27 + 2*0.55
+ 4*0.95 + 1*1.3) = 0.346 [m*rad], unde

h - distanța dintre intervale (intervalele sunt unghiurile de 0°, 10°, 20°, 30°, 40° de înclinare
ale navei), în radiani;
A, B, C, D, E - valorile brațelor stabilității statice aferente unghiurilor de înclinare de 0°, 10°,
20°, 30°, 40° de înclinare ale navei, în metri.

 Aria delimitată de Curba Stabilităţii Statice, abscisa și verticalele unghiurilor φ

= 30° şi φ = 40°

Aria 40° - Aria 30° = Aria 40° - Aria 30° = 0.346 - 0.168 = 0.178 [m*rad]

Tabelul 18 - Criterii IMO de stabilitate

Criteriul IMO (minim) Valoarea obținută Respectarea
GMT ≥ 0,15 m 1.051 m DA
Aria 0-30 0.055 m*rad 0.168 m*rad DA
Aria 0-40 0.09 m*rad 0.346 m*rad DA
Aria 30-40 0.03 m*rad 0.178 m*rad DA

48
 Capitolul 3-Calculul de asietă și stabilitate pentru o situație de încărcare

Valoarea maximă, ls ≥ 0.2 m ≈ 1.1 m DA

Brațul maxim, ls ls max aferent unui φ ≥ 30° aferent lui φ = 48° DA

3.7. Concluzii
Stabilitatea este vitală pentru siguranța navei, și implicit a mărfii și a echipajului. Ca urmare a
faptului că condițiile prevăzute de legislație sunt îndeplinite, cargoplanul a fost întocmit corect,
și în această situație de încărcare nava are o stabilitate bună.

49