ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

IRINA-DOINA PĂŞCAN

CALITATEA RAPORTĂRILOR
FINANCIARE ÎN CONTEXTUL
ADOPTĂRII IFRS: CAZUL
ENTITĂŢILOR ROMÂNEŞTI COTATE

Colecţia
Cercetare avansată postdoctorală în ştiinţe economice

ISBN 978-606-505-995-5

Editura ASE
Bucureşti
2015
Copyright © 2015, Irina-Doina Păşcan
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului.

Editura ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 010374
www.ase.ro
www.editura.ase.ro
editura@ase.ro

Referenţi:

Prof. univ. dr. Rodica PAMFILIE

Prof. univ. dr. Constantin MITRUŢ

ISBN 978-606-505-995-5

Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea materialului şi pentru
sursele bibliografice menţionate.

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea
doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”.
 Cuprins

Summary ................................................................................................................................... 4

Introducere ............................................................................................................................... 7

1. Contextul general privind apariţia şi răspândirea Standardelor Internaţionale

de Raportare Financiară. Adoptarea IFRS la nivel european şi naţional ................... 12
1.1 Evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale .......................... 12
1.2 Raportare financiară în conformitate cu IFRS în România ........................................... 17

2. Cuantificarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare ........ 21

2.1 Definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Efectele adoptării IFRS
asupra calităţii raportărilor financiare în Europa ............................................................ 21
2.2 Premise şi consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare
ca urmare a adoptării IFRS ............................................................................................. 39

3. Cercetări privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile

româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti în contextul adoptării IFRS ............... 46
3.1 Opinii ale cercetătorilor privind efectele adoptării IFRS asupra procesului
de raportare financiară în cazul entităţilor româneşti cotate .......................................... 46
3.2 Măsurarea efectelor adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile ... 55
3.3 Studiu privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB
în contextul adoptării IFRS ............................................................................................ 65

4. Concluzii ............................................................................................................................. 72

Surse bibliografice .................................................................................................................. 77

Anexe ....................................................................................................................................... 89

3
 Summary

Along with the economic globalization, the idea of preparing and publishing the accounting
information in a common language, aimed to ensure comparability, transparency and
communication between transnational stakeholders became reality by the issuance and
widespread of the International Financial Reporting Standards (IFRS).

At European level, the wide use of IFRS was favoured in the context of the adoption of the
Regulation no. 1606 from 2002 on the application the international accounting standards,
according to which entities listed on the European Union regulated markets must prepare
consolidated financial statements in accordance with IFRS starting with January 1st, 2005.
This Regulation summarizes the benefits emerging from the adoption and use of IFRS, related
to a high degree of transparency and comparability of financial statements and, as
consequence, an efficient functioning capital market. However, the achievement of these
expected benefits is based on the assumption that the application of these standards
contributes to the increase in the quality of accounting data reported in the financial
statements.

In Romania, the first attempts to introduce the financial reporting based on the IFRS are
dated in 1999, but without much success, and a national strategy for the implementation of
IFRS was issued in 2006. Accordingly, in Romania, the international standards are used for
the preparation of consolidated financial statements of credit institutions since 2006 and of
listed entities, since 2007 and for the preparation of individual financial statements of these
entities, since 2012.

Researchers show that „regulation of accounting affects the quality and quantity of financial
reporting, which in turn have welfare and policy implications” (Fields et al., 2001, cited in
Gornik-Tomaszewski, 2005:73).

Based on the assumption that “high quality, reliable financial information is the lifeblood of
capital markets”, the IASB Foundation’s primary mission is „to develop, in the public
interest, a single set of high quality, understandable, enforceable and globally accepted
financial reporting standards based upon clearly articulated principles” (IFRS Foundation,
2015).

4
Accounting literature shows that “the quality of accounting is determined by the quality of the
accounting standards chosen” (Soderstrom & Sun, 2007). Moreover, since the IASB aims to
issue high quality accounting standards and it continues to improve the quality of the IFRSs,
financial reporting in accordance with IFRS should become “increasingly value relevant and
reliable” (Soderstrom & Sun, 2007: 688).

Considering the debates in the research literature on the effects of IFRS adoption on
accounting quality and the recent adoption of IFRS in Romania for preparing the individual
financial statements of listed entities, the general objective of our postdoctoral research
(cofinanced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme
Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/142115
„Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics
science domain”) and of this book is to empirically test whether the mandatory IFRS adoption
in 2012 in Romania enhanced the quality of financial reporting published by Romanian
entities listed on Bucharest Stock Exchange. Our scientific approach was built on the
following specific objectives:

OB 1: To analyze the impact of IFRS adoption of financial reporting quality at European

level;

OB 2: To identify the effects of IFRS adoption on the value relevance of accounting

information presented by Romanian listed entities;

OB 3: To analyze the effects of IFRS adoption on the quality of net income published in the
individual financial statements prepared by Romanian listed entities.

The structure of the book

In the first chapter we present the general context of the issuance and widespread of IFRS, in
order to introduce the necessity for the implementation of IFRS at the European Union level.
The final part of this chapter describes the stages of gradual IFRS adoption in Romania.

The second chapter describes the framework for defining and measuring accounting quality
and presents a qualitative study based on the research literature that analyzes the effects of
IFRS adoption on financial reporting quality at European level. The premises of improved
accounting quality after the adoption of IFRS and the economic consequences of IFRS
adoption are explained at the end of this chapter.

5
In the third chapter we present a review of the main studies regarding IFRS adoption in
Romania, focusing on the evidences regarding the quality of financial reporting in case of
Romanian listed entities. Next, a quantitative research is conducted in order to test the value
relevance of accounting data reported by Romanian listed entities. Then, in order to analyze
whether IFRS adoption in Romania in 2012 has contributed to the improvement of the quality
of earnings, we present our research conducted based on the notes accompanying the
individual financial statements, aiming to identify indices of improvement of net income due
to the application of IFRS.

Based on the results presented in this book, we find that IFRS adoption in Romania in 2012
for the purpose of preparing the individual financial statements does not generate significant
changes in the quality of accounting information published by listed entities. Possible
explanations could be related to the stages of Romanian accounting reform, which
contributed to a certain degree of conformity with IFRS provisions or to the fact that,
anticipating the transition towards IFRS, Romanian entities may have chosen to apply those
accounting policies provided by Romanian accounting regulation that are also allowed by
IFRS. However, the economic consequences of IFRS adoption in Romania must be
investigated in future research, since this is the best way to appreciate the real benefits of this
process.

6
 Introducere

Odată cu extinderea fenomenului de globalizare economică, ideea întocmirii şi prezentării

informaţiilor contabile într-un limbaj comun, care să asigure comparabilitatea, transparenţa şi
posibilitatea comunicării între utilizatori transnaţionali, a devenit realitate prin elaborarea şi
răspândirea la nivel mondial a standardelor internaţionale de raportare financiară (engl.
„International Financial Reporting Standards” – IFRS).

La nivel european, larga utilizare a IFRS a fost impulsionată în contextul adoptării de către
Consiliul European a Regulamentului nr. 1606 din 2002 privind aplicarea standardelor
internaţionale de contabilitate, conform căruia entităţile listate pe pieţele reglementate ale
Uniunii Europene au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate în conformitate cu
IFRS începând cu anul 2005.

În România, deşi primele încercări de introducere a raportării financiare pe baza IFRS datează
din 1999, totuşi reforma contabilă îndreptată înspre asimilarea referenţialului internaţional a
intrat pe linie dreaptă în anul 2006, când a fost elaborată o strategie graduală de implementare
a IFRS. Astfel, în România, IFRS se aplică pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate
ale instituţiilor de credit şi ale entităţilor cotate începând cu 2006, respectiv 2007, şi pentru
întocmirea situaţiilor financiare individuale ale acestor entităţi începând cu anul 2012.
Entităţile autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)
trebuie să întocmească în scop informativ un al doilea set de situaţii financiare în conformitate
cu IFRS până în 2016, iar începând cu acest an evidenţa contabilă a acestor entităţi se va ţine
doar pe baza IFRS. De asemenea, prevederi recente (Ministerul Finanţelor Publice, 2015)
introduc obligativitatea ca anumite entităţi cu capital de stat să întocmească, pentru exerciţiile
financiare ale anilor 2016 şi 2017, în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale
individuale în baza IFRS şi să îşi ţină evidenţa contabilă potrivit prevederilor IFRS începând
cu exerciţiul financiar al anului 2018.

Cercetătorii au arătat că „reglementarea contabilităţii afectează calitatea şi cantitatea

raportărilor financiare, care în schimb au implicaţii sociale şi politice” (Fields et al., 2001,
citaţi în Gornik-Tomaszewski, 2005:73). Pornind de la premisa potrivit căreia „informaţiile
financiare de înaltă calitate, credibile reprezintă esenţa, forţa motrice a pieţelor de capital”,
misiunea principală a Fundaţiei IFRS este de a „dezvolta, în interesul public, un set unic de

7
standarde de raportare financiară de calitate, inteligibile, aplicabile şi acceptate la nivel global,
bazate pe principii clar articulate” (Fundaţia IFRS).

„Calitatea informaţiilor contabile este determinată de calitatea standardelor contabile alese”,

afirmă Soderstrom & Sun (2007). În plus, având în vedere preocupările organismului
internaţional de reglementare contabilă IASB de a elabora standarde contabile de înaltă
calitate, precum şi îmbunătăţirea continuă a calităţii standardelor IFRS existente, raportarea
financiară în conformitate cu IFRS ar trebui să devină „mai relevantă şi mai credibilă”
(Soderstrom & Sun, 2007: 688).

Descrierea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării noastre în corelaţie cu

obiectivele proiectului individual de cercetare postdoctorală

În contextul preocupărilor existente în literatura contabilă la nivel internaţional privind

testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile şi având în vedere
recenta adoptare a IFRS în România ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare
individuale ale entităţilor cotate, cercetarea noastră postdoctorală cofinanţată din Fondul
Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi
postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” şi-a propus drept obiectiv
general să testeze empiric măsura în care adoptarea obligatorie a IFRS în România în anul
2012 a contribuit la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile
româneşti cotate la BVB. În scopul realizării acestui obiectiv general, demersul nostru
ştiinţific a urmărit îndeplinirea următoarelor obiective specifice, asumate în cadrul
Proiectului individual de cercetare postdoctorală:

OB 1. Analiza impactului adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel

european;

OB 2. Identificarea impactului adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile

prezentate de entităţile româneşti cotate prin prisma utilităţii (relevanţei) acestora pe piaţa de
capital;

OB 3. Analiza efectelor adoptării IFRS asupra calităţii rezultatelor publicate în raportările

financiare întocmite de entităţile româneşti cotate.

Activităţile de cercetare derulate pe parcursul programului de cercetare postdoctorală ne-au

permis să îndeplinim aceste obiective stabilite, iar rezultatele cercetării postdoctorale sunt
prezentate în această carte. Cartea noastră este structurată astfel încât să asigure prezentarea

8
cercetărilor realizate şi a rezultatelor obţinute pentru a răspunde obiectivului general şi
obiectivelor specifice ale cercetării postdoctorale.

În primul capitol al cărţii am prezentat abordări conceptuale privind evoluţia contabilităţii în

contextul globalizării economiilor naţionale şi am descris etapele introducerii graduale a IFRS
în România.

Al doilea capitol al cărţii cuprinde aspecte conceptuale privind definirea şi măsurarea calităţii
informaţiilor contabile, precum şi un studiu realizat asupra literaturii de specialitate pentru a
cunoaşte efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel european.
Rezultatele acestui studiu, prezentat în subcapitolul 2.1 al cărţii, furnizează răspuns la primul
obiectiv specific al cercetării postdoctorale (OB 1). În continuare am descris câteva trăsături
specifice standardelor internaţionale de raportare financiară care ar putea determina, doar prin
aplicarea acestora şi făcând abstracţie de incidenţa altor factori instituţionali specifici fiecărei
ţări, îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile după adoptarea IFRS şi am prezentat
consecinţe economice favorabile care pot decurge din adoptarea IFRS.

Capitolul al treilea al cărţii este dedicat cercetărilor privind calitatea informaţiilor contabile
raportate de entităţile româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS. Am prezentat o
sinteză a cercetărilor centrate pe adoptarea IFRS în România, care au abordat aspecte
referitoare la reforma contabilităţii din România şi etapele trecerii la IFRS, beneficiile şi
dificultăţile acestui proces şi au evaluat efectele adoptării IFRS în România, prin analiza
modificărilor cifrelor contabile, a calităţii raportărilor financiare şi a consecinţelor economice
care decurg din raportarea unor informaţii contabile calitative. Cercetarea empirică realizată
cu scopul de a măsura efectele adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile,
prezentată în subcapitolul 3.2 al cărţii, permite îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv specific
al cercetării postdoctorale (OB 2). Apoi, pentru a analiza dacă adoptarea IFRS în România în
anul 2012 a contribuit la creşterea calităţii rezultatului publicat în situaţiile financiare
individuale ale entităţilor cotate, am realizat o cercetare pe baza examinării amănunţite a
Notelor explicative din raportările anuale, cu scopul de a identifica indicii ale îmbunătăţirii
calităţii rezultatului net; această cercetare contribuie la atingerea celui de-al treilea obiectiv
specific al cercetării postdoctorale (OB 3).

Originalitatea, relevanţa şi actualitatea conţinutului ştiinţific

Originalitatea demersului nostru ştiinţific este dată de faptul că, după cunoştinţele noastre,
reprezintă prima cercetare care analizează impactul adoptării obligatorii a IFRS în România în

9
2012 asupra calităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate în situaţiile
financiare individuale, prin explorarea relevanţei pe piaţa de capital a informaţiilor contabile
prezentate în conformitate cu IFRS. Calitatea rezultatului contabil publicat de entităţile
româneşti a mai fost măsurată prin analiza relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile de
Filip & Raffournier (2010), pe un eşantion format din 48 de entităţi cotate la BVB, dar pentru
perioada 1998-2004, şi de Takacs (2012), pentru perioada 2005-2010. Însă, nu am identificat
în literatura de specialitate astfel de cercetări care să abordeze impactul adoptării obligatorii a
IFRS în România în 2012 asupra calităţii informaţiilor contabile. Prin cercetarea pe care am
realizat-o şi o vom prezenta în această carte, ne propunem să umplem acest vid existent în
literatură. Pe de altă parte, considerăm că cercetarea privind calitatea rezultatelor entităţilor
româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS este originală pentru arealul investigat
deoarece, faţă de cercetările existente care se bazează pe modele matematice şi prezintă
limitări legate de numărul observaţiilor sau dificultatea validării statistice, demersul nostru a
propus identificarea în raportările anuale a elementelor care să dovedească dacă, într-adevăr,
tranziţia la IFRS a contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatului contabil raportat.

În plus, apreciem relevanţa cercetării realizate prin faptul că oferă atât cercetătorilor, cât şi
utilizatorilor de informaţii contabile (în special investitorilor) perspective asupra efectelor
adoptării IFRS într-o economie emergentă, cu o bursă de valori relativ „nouă” şi mică.

Actualitatea cercetării noastre rezidă în faptul că datele necesare realizării studiilor au fost
culese pentru primii ani (2012, 2013 şi 2014) de raportare obligatorie în conformitate cu IFRS
a situaţiilor financiare individuale. În plus, în contextul noutăţilor legislative referitoare la
obligativitatea aplicării IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare ale entităţilor cu capital
de stat începând cu exerciţiul financiar al anului 2016, considerăm că cercetarea noastră
contribuie la completarea evidenţelor empirice existente în literatura de specialitate privind
efectele procesului de adoptare a IFRS în România şi oferă perspective pentru o mai bună
înţelegere a consecinţelor acestui proces.

Metodologia de cercetare utilizată a fost în concordanţă cu natura obiectivelor specifice

stabilite. Am apelat la o cercetare de tip fundamental şi am aplicat în principal metode de
cercetare calitative, pentru a prezenta conceptul de calitate a raportărilor financiare, pentru a
descrie principalele metode de cuantificare a calităţii raportărilor financiare, dezvoltate şi
testate de cercetători şi pentru a sintetiza experienţele statelor europene privind efectele
adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile şi consecinţele economice favorabile
asociate acestui proces (OB 1 – Capitolul 2). Am realizat în continuare cercetări de tip

10
aplicativ, metodologia de cercetare fiind preponderent cantitativă, pentru a măsura empiric
efectele adoptării IFRS în România asupra relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile
privind capitalurile proprii şi rezultatul net (OB 2 – Subcapitolul 3.2) şi pentru a analiza
calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS (OB 3 –
Subcapitolul 3.3).

Considerăm că cercetarea noastră oferă următoarele contribuţii ştiinţifice:

 prezintă o descriere a principalelor metode de operaţionalizare a calităţii informaţiilor

contabile;

 prezintă o sinteză a realizărilor diferiţilor cercetători care au analizat efectele adoptării

IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, prin studiul literaturii de specialitate
centrat pe cunoaşterea obiectivelor, metodelor de cercetare, datelor analizate,
rezultatelor obţinute şi interpretării acestor rezultate în raport cu particularităţile
arealului investigat;

 permite cunoaşterea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare

publicate de entităţile cotate pe pieţele financiare europene;

 furnizează o trecere în revistă a cercetărilor care au analizat adoptarea IFRS în

România şi prezintă mărturii ale evaluării calităţii raportărilor financiare elaborate în
conformitate cu IFRS de către entităţile româneşti cotate la BVB;

 permite aprecierea relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile raportate conform

IFRS de entităţile româneşti cotate, prin măsurarea empirică a asocierii acestora cu
preţul acţiunilor;

 permite cunoaşterea măsurii în care adoptarea IFRS a contribuit la îmbunătăţirea

calităţii rezultatelor publicate în raportările financiare întocmite de entităţile româneşti
cotate.

11
 1. Contextul general privind apariţia şi răspândirea Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară. Adoptarea IFRS la nivel
european şi naţional

După aproximativ 40 de ani de la elaborarea primelor standarde internaţionale de raportare

financiară, date statistice vin să susţină succesul procesului de adoptare a unor standarde
contabile acceptate la nivel global. Michel Prada, preşedinte al adunării administratorilor din
cadrul Fundaţiei IFRS, arăta în iunie 2015 că standardele internaţionale se aplică în 140 de
jurisdicţii, care împreună reprezintă mai mult de 98% din produsul intern brut total la nivel
mondial şi că aproape fiecare ţară din lume, inclusiv Statele Unite, permite aplicarea IFRS
pentru listări transfrontaliere (Fundaţia IFRS, 2015).

În cadrul acestui capitol vom prezenta cadrul general privind apariţia şi răspândirea la nivel
mondial a acestor standarde internaţionale, vom sublinia necesitatea implementării IFRS în
cadrul Uniunii Europene, urmând ca ultima parte să fie dedicată analizei reformei contabile
din România, cu accent pe procesul de adoptare a IFRS.

1.1 Evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale

Evoluţia şi dezvoltarea contabilităţii a urmat drumul dinspre practică spre teorie; experienţa
practică, precum şi particularităţile cererii de informaţii contabile, sunt cele care au conturat
teoria şi metodele contabilităţii. Contabilitatea nu poate fi analizată decât ca făcând parte
dintr-un sistem complex, în care factori de natură economică, financiară, politică, juridică,
socială, de mediu, culturală, fiscală îşi pun amprenta asupra parcursului său.

În contextul intensificării procesului de globalizare a economiilor, al creşterii numărului şi

puterii companiilor transnaţionale, se nasc preocupări privind producerea şi furnizarea unor
informaţii contabile relevante, prezentate într-un limbaj contabil comun, capabil să faciliteze
comunicarea între toate categoriile de utilizatori.

Fenomene precum normalizare, armonizare şi convergenţă contabilă şi-au făcut apariţia

pentru a răspunde acestor exigenţe.

Normalizarea contabilă presupune „aplicarea de norme contabile identice în acelaşi spaţiu

geopolitic şi urmăreşte crearea de practici contabile uniforme” (Ionaşcu, 2003:99). Cu înţeles

12
sinonim se poate utiliza şi termenul „standardizare contabilă”, care se referă la impunerea
unor standarde sau reglementări contabile, care determină utilizarea unei terminologii unitare
şi realizarea de situaţii financiare unitare în ceea ce priveşte formatul, structura, definirea şi
evaluarea elementelor prezentate prin intermediul acestora.

Beneficiarii procesului de normalizare (standardizare) contabilă sunt, deopotrivă, entităţile

care raportează informaţiile contabile, utilizatorii acestor informaţii, precum şi economiile
naţionale. Practicile contabile sunt reglementate şi îmbunătăţite, informaţiile contabile
comparabile permit utilizatorilor să ia decizii raţionale, transparenţa informaţiilor generează
un mediu de încredere între proprietari şi manageri, credibilitatea socială a contabilităţii este
asigurată prin crearea unui cadru care poate constitui baza de referinţă pentru diferiţi
participanţi la activitatea economică, respectiv între producătorii informaţiilor contabile şi
auditorii chemaţi să certifice calitatea acestor informaţii, raportările financiare la nivelul
grupurilor de entităţi devin mai uşor de pregătit, prin facilitarea operaţiunilor de consolidare.

Armonizarea contabilă internaţională reprezintă „procesul prin care regulile sau normele
naţionale, diferite de la o ţară la alta, uneori divergente, sunt perfecţionate pentru a fi făcute
comparabile” (Feleagă şi Feleagă, 2005: 178), iar finalitatea acestui proces o reprezintă
„reducerea diferenţelor între practicile contabile, la nivel mondial, în vederea asigurării
compatibilităţii şi comparabilităţii lor” (Feleagă, 1997: 228).

La nivel european, procesul de armonizare contabilă a condus la elaborarea directivelor

contabile. Concret, în anii ’70 în cadrul Uniunii Europene a început procesul de armonizare
contabilă pentru ţările membre, iar cele mai importante directive contabile emise în perioada
respectivă au fost: Directiva a IV-a privind situaţiile financiare anuale ale societăţilor de
capitaluri, emisă în 1978, Directiva a VII-a privind situaţiile financiare consolidate (ale
grupurilor de societăţi), emisă în 1983 şi Directiva a VIII-a privind auditul legal al situaţiilor
financiare, emisă în 1984.

Directivele contabile europene sunt texte normative cu caracter obligatoriu pentru statele
membre ale Uniunii Europene, dar aplicarea lor se realizează într-un termen prevăzut de
fiecare directivă, prin încorporarea prevederilor acestora în dreptul contabil al fiecărei ţări
(Ionaşcu, 2003: 100).

La nivel mondial, două organisme contabile internaţionale sunt importante în procesul de

armonizare contabilă internaţională: Comitetul pentru Standarde Contabile Internaţionale

13
(„International Accounting Standards Board” – IASB) şi Comitetul pentru Standarde de
Contabilitate Financiară („Financial Accounting Standards Board” – FASB).

IASB (şi predecesorul său, IASC – „International Accounting Standards Committee”) a luat
fiinţă la Londra, în 1973, printr-un acord între organismele profesionale din principalele ţări
dezvoltate (Australia, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie şi
Irlanda, SUA). Principala sa motivaţie a fost „de a promova armonizarea internaţională a
standardelor contabile, de a reduce diferenţele între ţări referitoare la practicile contabile”
(Zeff, 2012). În perioada 1973-1979, IASB a emis primele treisprezece standarde
internaţionale de contabilitate (IAS – „International Accounting Standards”). În 1987 a fost
iniţiat un proces de revizuire a standardelor, cu scopul de a reduce numărul de opţiuni
permise. Acest proces s-a finalizat în 1993, prin adoptarea a zece standarde revizuite. În 1995,
IASB şi IOSCO (Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare - „International
Organization of Securities Commissions”) au arătat necesitatea de a elabora un set de
patruzeci de standarde de bază (Diaconu, 2007), care să fie aplicat de entităţile care doresc să
fie cotate pe pieţele financiare internaţionale; acest proces a fost finalizat în 1999. Începând cu
anul 2001, odată cu restructurarea IASC în IASB, noile standarde emise sunt denumite IFRS
(Standarde Internaţionale de Raportare Financiară – „International Financial Reporting
Standards”). „Vechile” standarde continuă să fie denumite IAS-uri, astfel încât acronimul
IFRS este folosit cu referire la standardele internaţionale de raportare financiară (emise după
2001), standardele internaţionale de contabilitate (emise în perioada 1973-2000), precum şi
interpretările standardelor internaţionale de raportare financiară.

FASB, organismul american de normalizare contabilă, este responsabil pentru elaborarea

referenţialului contabil american, cunoscut sub denumirea „Principii contabile general
acceptate” („General Accepted Accounting Principles” – GAAP) şi a Enunţurilor privind
standarde de contabilitate financiară („Statements of Financial Accounting Standards” –
SFAS). Aceste standarde sunt aplicate de entităţile americane, dar şi de companiile străine
care doresc să acceadă la finanţare pe pieţele americane şi care îşi retratează situaţiile
financiare pentru a fi conforme cu US GAAP.

Demersurile celor două organisme de reglementare contabilă IASB şi FASB în direcţia unei
convergenţe a referenţialelor lor s-au materializat în septembrie 2002 prin încheierea
Acordului de la Norwalk. Acest acord de colaborare şi-a propus drept obiectiv dezvoltarea
unor standarde compatibile şi de calitate, care să poată fi utilizate atât pentru raportarea
financiară internă, la nivel naţional, cât şi pentru cea de la nivel internaţional. Cele două

14
organisme de reglementare desfăşoară proiecte comune care vizează, în principal, eliminarea
diferenţelor dintre US GAAP şi IFRS (Pitulice, 2007), dar şi coordonarea programelor pentru
a se asigura că, odată obţinută, convergenţa va putea fi menţinută. Referindu-se la acordul de
la Norwalk, Ian Mackintosh, vicepreşedinte al IASB, afirma în noiembrie 2014, că “[d]upă
mai bine de 12 ani de efort, ne apropiem de finalul acestui program. Programul de
convergenţă a avut multe succese, dar şi câteva provocări. Am obţinut rezultate ale
convergenţei în multe domenii, precum raportarea pe segmente, combinări de întreprinderi,
evaluarea la valoarea justă şi, recent, recunoaşterea veniturilor… este cert faptul că
programul de convergenţă a contribuit semnificativ la calitatea raportării financiare la
nivel global…” (Mackintosh, 2014a).

Ca rezultat al procesului de convergenţă contabilă internaţională şi ca o recunoaştere a calităţii

standardelor emise de IASB, o decizie din 2007 a organismului american de reglementare a
pieţei de capital (“Securities and Exchange Commission” – SEC) permite emitenţilor străini
să-şi întocmească situaţiile financiare în conformitate cu IFRS, fără a mai fi necesară
reconcilierea cu US GAAP. Deşi utilizarea IFRS de către companiile americane nu va
reprezenta o cerinţă în viitorul apropiat, referenţialul IFRS rămâne foarte important pentru
multe entităţi americane, prin răspândirea geografică a acestora, activităţi de fuziuni şi
achiziţii, precum şi importanţa modificărilor rezultate din eforturile comune ale IASB şi
FASB pe linia convergenţei contabile internaţionale.

La nivel european, directivele contabile păreau a fi suficiente până în anii ’90, deşi numărul
mare de opţiuni contabile prevăzute în directive şi care pot fi legiferate prin reglementările
contabile ale fiecărei ţări membre a UE au determinat menţinerea unor importante diferenţieri
între prevederile contabile aplicate în statele membre, fapt care a împiedicat realizarea
comparabilităţii informaţiilor contabile publicate în situaţiile financiare. În anii 1990 a
devenit necesară o nouă abordare în cadrul Uniunii Europene, în contextul financiarizării şi
globalizării economiilor, când mari companii europene se îndreaptă spre finanţări pe pieţele
de capital din UE şi din SUA.

Soluţia găsită a fost introducerea IFRS ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare ale
entităţilor europene cotate. Concret, Regulamentul (CE) nr. 1606 din 2002 privind aplicarea
standardelor internaţionale de contabilitate prevede că pentru fiecare exerciţiu financiar care
începe la sau după 1 ianuarie 2005, societăţile reglementate de legislaţia unui stat membru îşi
elaborează situaţiile financiare consolidate în conformitate cu standardele internaţionale de
contabilitate adoptate de Comisia Europeană dacă, la data încheierii bilanţului, titlurile lor

15
sunt admise pentru negociere pe piaţa reglementată a unui stat membru (Comisia Europeană,
2002: art. 4).

Regulamentul nr. 1606 din 2002 nu elimină rolul directivelor contabile, acestea fiind utilizate
în continuare de entităţile nelistate din UE. În plus, directivele a IV-a privind situaţiile
financiare anuale şi a VII-a privind situaţiiile financiare consolidate au fost rescrise, iar
prevederile acestora au fost preluate într-o nouă directivă, modernizată şi îmbunătăţită pentru
a răspunde recentelor preocupări şi dezbateri la nivel european, legate, în principal, de
necesitatea reducerii sarcinilor administrative ale micilor afaceri. Directiva 2013/34/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile
financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi a fost publicată
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29 iunie 2013.

Noua Directivă contabilă europeană se bazează pe principiul “a gândi mai întâi la scară
mică” şi, în acest context, îşi propune drept obiective principale: “să garanteze că sarcinile
administrative sunt proporţionale cu beneficiile pe care le aduc”, prin simplificarea
obligaţiilor de raportare financiară şi reducerea sarcinilor administrative, în special pentru
IMM-uri, care pot contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi “promovarea
internaţionalizării IMM-urilor”; să asigure comparabilitatea informaţiilor financiare pe întreg
teritoriul Uniunii Europene (Comisia Europeană, 2013).

“Contabilitatea este pe cale să devină prima profesie globală din lume, în principal datorită
IFRS” (Mackintosh, 2014a). Pare o afirmaţie îndrăzneaţă, însă date concrete vin să o susţină.
Recenta criză financiară a constituit un exemplu real privind interconectarea globală a pieţelor
de capital naţionale; în acest context, standardele contabile naţionale nu reprezintă altceva
decât “o moştenire a unei epoci apuse”, care generează costuri, complexitate şi riscuri legate
de interpretare pentru entităţile şi investitorii care operează pe piaţa globală (Mackintosh,
2014b). O altă mărturie o reprezintă faptul că peste 100 de ţări solicită aplicarea obligatorie a
IFRS (din cele 140 de ţări incluse într-un studiu, în 116 ţări IFRS sunt obligatorii pentru
toate/majoritatea entităţilor de interes public, în timp ce în restul de 24 de ţări aplicarea IFRS
este permisă pentru anumite categorii de entităţi) (IFRS Foundation, 2015).

Având în vedere faptul că procesul de globalizare a economiilor continuă cu paşi repezi, este
de aşteptat ca argumentele în favoarea adoptării IFRS să evolueze în acelaşi ritm, aplicarea
IFRS să fie extinsă şi în cazul altor ţări, iar IFRS să devină limbajul global al afacerilor.

16
 1.2 Raportare financiară în conformitate cu IFRS în România

În prezent, în România, aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară

reprezintă o cerinţă impusă băncilor şi instituţiilor de credit (pentru întocmirea situaţiilor
financiare consolidate şi individuale), precum şi entităţilor ale căror valori mobiliare sunt
tranzacţionate pe piaţa reglementată - Bursa de Valori Bucureşti (atât pentru situaţiile
financiare anuale consolidate, cât şi pentru cele individuale).

Însă, adoptarea standardelor internaţionale în România a presupus parcurgerea unui proces

gradual, începând cu anul 1999. Astfel, ca răspuns la preocupările privind armonizarea
contabilităţii naţionale cu directivele europene şi cu standardele internaţionale, reglementările
contabile publicate în 1999 prevedeau, printre altele, apariţia standardelor internaţionale de
contabilitate şi a standardelor naţionale de contabilitate (Ministerul Finanţelor Publice, 1999).
Totuşi, „[p]unerea în practică a acestor reglementări a fost efectuată, într-o primă fază în
2000, cu titlu experimental, pentru un număr de 13 societăţi comerciale şi naţionale” (Ristea
& Jianu, 2009:6). De asemenea, trebuie subliniat faptul că în această perioadă, standardele
internaţionale s-au aplicat doar parţial.

O nouă reglementare emisă în 2001 solicita entităţilor mari (clasificate în funcţie de anumite
criterii de mărime) să aplice standardele internaţionale, inclusiv pentru întocmirea situaţiilor
financiare individuale (Ministerul Finanţelor Publice, 2001). Cercetătorii au arătat însă că, în
cazul celor mai multe dintre entităţile care au avut obligaţia să aplice aceste standarde, nu s-a
înregistrat o îmbunătăţire a calităţii raportărilor financiare (Bunea, 2006).

O nouă etapă a reformei contabile din România a vizat elaborarea unei strategii naţionale de
implementare a IFRS, strategie pusă în operă începând cu anul 2005, odată cu apariţia unei
reglementări care stabilea categoriile de persoane juridice care aplică IFRS (Ministerul
Finanţelor Publice, 2005). Astfel, începând cu exerciţiul financiar al anului 2006, instituţiile
de credit întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS.

Sfera de aplicare a IFRS în România se lărgeşte începând cu exerciţiul financiar al anului

2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi ca o consecinţă a obligaţiei ţării
noastre de a aplica Regulamentul IAS al Comisiei Europene din 2002, societăţile „ale căror
valori mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată
şi care întocmesc situaţii financiare consolidate” având obligaţia de a aplica IFRS (Ministerul
Finanţelor Publice, 2006).

17
Reglementări emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM)/Autoritatea de
Supraveghere Financiară (ASF)1 obligă entităţile autorizate, reglementate şi
supravegheate de CNVM/ASF2, să întocmească în scop informativ, pentru exerciţiile
financiare ale anilor 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2014, „un al doilea set de situaţii financiare
anuale în conformitate cu IFRS, obţinute prin retratarea informaţiilor prezentate în situaţiile
financiare anuale întocmite în baza evidenţei contabile organizate potrivit Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene” aplicabile
acestor entităţi (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2011a şi 2011b; Autoritatea de
Supraveghere Financiară, 2014). Pentru exerciţiul financiar al anului 2015, aceste entităţi îşi
organizează evidenţa contabilă în baza reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi
supravegheate de CNVM. Situaţiile financiare anuale individuale aferente exerciţiului
financiar al anului 2015 se întocmesc în baza IFRS prin retratarea informaţiilor din
contabilitatea organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului CNVM. Începând cu
data de 1 ianuarie 2016, entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF (SIIF) vor
ţine evidenţa contabilă în conformitate cu IFRS şi vor întocmi şi publica situaţii financiare
anuale individuale şi consolidate în conformitate cu IFRS (Autoritatea de Supraveghere
Financiară, 2015).

Începând cu data de 1 ianuarie 2012, instituţiile de credit ţin evidenţa contabilă în

conformitate cu IFRS şi întocmesc situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu
IFRS (Banca Naţională a României, 2010a). Reglementările contabile conforme cu IFRS se
aplică tuturor instituţiilor de credit care îşi desfăşoară activitatea în România, indiferent dacă
sunt sau nu listate pe piaţa de capital (Banca Naţională a României, 2010b). Guvernatorul
Băncii Naţionale a României susţine necesitatea utilizării IFRS ca bază a contabilităţii şi
pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale, având în vedere „importanţa armonizării
informaţiei financiare furnizate de societăţi, cu deosebire în privinţa modului de evaluare şi de
prezentare a performanţelor şi a riscurilor aferente activităţii acestora” (Isărescu, 2011).

De asemenea, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile româneşti ale căror
valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia de a
aplica IFRS la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale (Ministerul Finanţelor
Publice, 2012a: art. 1). Pentru a ţine contabilitatea pe baza prevederilor IFRS şi în scopul

1
În 2013, prin reorganizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor şi a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, a luat fiinţă Autoritatea de
Supraveghere Financiară (ASF).

18
întocmirii de situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, au fost aprobate
Reglementări contabile conforme cu IFRS aplicabile acestor entităţi (Ministerul Finanţelor
Publice, 2012b).

Pe lista entităţilor româneşti care îşi publică datele contabile în conformitate cu IFRS se vor
afla, începând cu anul 2016, anumite entităţi cu capital de stat. Prevederi recente obligă un
număr de 17 entităţi cu capital de stat3 să întocmească, pentru exerciţiile financiare ale anilor
2016 şi 2017, în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale în baza
Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aplicabile societăţilor ale căror valori mobiliare
sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Aceste situaţii financiare anuale
individuale întocmite în baza IFRS se obţin prin retratarea informaţiilor din contabilitatea
organizată în baza reglementărilor contabile româneşti aplicabile acestor entităţi. De
asemenea, situaţiile financiare anuale ale anilor 2016 şi 2017 se întocmesc şi se publică, în
condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii, conform reglementărilor contabile româneşti.
Începând cu exerciţiul financiar al anului 2018, aceste 17 entităţi cu capital de stat îşi vor
organiza şi conduce contabilitatea potrivit Reglementărilor contabile conforme cu IFRS,
aplicabile societăţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată (Ministerul Finanţelor Publice, 2015).

Această prezentare succintă a etapelor adoptării IFRS în cadrul entităţilor româneşti ne-a
permis să surprindem modificări semnificative ale reglementărilor contabile, derulate într-o
perioadă relativ scurtă, realizate în scopul asigurării conformităţii informaţiilor contabile
raportate de entităţile de interes public cu standardele internaţionale. În 1999 s-a vorbit pentru
prima dată despre standarde internaţionale în reglementările contabile din România, iar în
perioada 2001-2005 mai mult de 1.700 de entităţi trebuiau să aplice reglementările contabile
armonizate cu standardele internaţionale de contabilitate (doar 10% dintre aceste entităţi fiind
listate la BVB) (Albu et al., 2014); conformitatea cu spiritul standardelor internaţionale a fost
însă pusă sub semnul întrebării, poate şi din cauza slabei conştientizări a importanţei şi

2
Acestea cuprind societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor,
organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, case de compensare şi operatori de piaţă/sistem.
3
Aceste entităţi, menţionate în Anexa la Ordinul MFP nr. 666 din 2015, sunt: Compania Naţională Poşta
Română S.A.; Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A.; Complexul Energetic Oltenia S.A.; Societatea
Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. - Călători" S.A.; Societatea Naţională de Transport
Feroviar de Marfă "C.F.R. - Marfă" S.A.; Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România S.A.; Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica"
S.A.; Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" S.A.; Societatea Comercială
Electrocentrale Bucureşti S.A.; Compania Naţională Loteria Română S.A.; Societatea Comercială "Compania
Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" S.A.; Societatea Comercială Complexul Energetic
Hunedoara S.A.; Societatea Naţională a Sării - "SALROM" S.A.; Regia Autonomă "Administraţia Română a
Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA"; Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" S.A.; Regia
Autonomă "Registrul Auto Român"; Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A.

19
efectelor acestui proces, atât la nivelul entităţilor, cât şi al utilizatorilor de informaţii
contabile. Considerăm însă că etapa actuală a reformei contabile în domeniul adoptării IFRS
are şi va avea mai mult succes, datorită faptului că entităţile care au obligaţia de a aplica IFRS
înţeleg utilitatea şi beneficiile raportării informaţiilor contabile în conformitate cu IFRS, dar
au şi pregătirea, cunoştinţele şi resursele necesare pentru realizarea acestui demers.
Organismul de reglementare contabilă din România prezintă importanţa raportării pe baza
IFRS, făcând referire (în prima parte a reglementărilor contabile conforme cu IFRS) la
„necesitatea alinierii la practica internaţională pentru promovarea transparenţei şi
comparabilităţii situaţiilor financiare”, la faptul că anumite entităţi româneşti cotate aparţin
unor grupuri multinaţionale care aplică IFRS, ceea ce impune asigurarea concordanţei între
informaţiile publicate de acestea, „urmărind interesul statului de a se proteja de eventuale
ieşiri de capital străin prin exploatarea neconcordanţelor de tratament contabil între societăţi
care aparţin unor grupuri multinaţionale”.

20
 2. Cuantificarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor
financiare

Larga răspândire a IFRS la nivel mondial, impulsionată în contextul Regulamentului IAS din
2002, a deschis câmpul pentru realizarea a numeroase studii empirice care analizează diferite
perspective ale adoptării voluntare sau obligatorii a IFRS. Rezultatele obţinute de cercetători
oferă mărturii privind avantajele adoptării IFRS, indică şi limite ale acestui proces, subliniază
efectele tranziţiei la IFRS asupra rezultatului, capitalurilor proprii sau a altor elemente
publicate în situaţiile financiare. Hung & Subramanyan (2004) consideră că „studiul
implicaţiilor asupra situaţiilor financiare este important deoarece, în timp ce adoptarea
standardelor internaţionale ar putea conduce la consecinţe economice indirecte precum
creşterea lichidităţii sau diminuarea costului capitalului, singurele efecte directe ale adoptării
acestor standarde sunt situaţiile financiare modificate…” Regulamentul IAS din 2002
sintetizează beneficiile adoptării şi utilizării standardelor IFRS în cadrul UE, referitoare la
asigurarea unui nivel ridicat de transparenţă şi de comparabilitate a situaţiilor financiare şi,
drept consecinţă, funcţionarea eficientă a pieţei de capital comunitare şi a pieţei interne
(Comisia Europeană, 2002: art. 1). Însă, beneficiile aşteptate ca urmare a adoptării IFRS,
referitoare la creşterea comparabilităţii şi a transparenţei raportărilor financiare, pot fi atinse
doar dacă aplicarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile.

2.1 Definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Efectele adoptării

IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa4

În sens general, calitatea unui obiect, serviciu sau a unor date este apreciată în funcţie de
utilitatea acestuia/acestora pentru persoana care le utilizează. În mod similar, considerăm că
informaţiile contabile sunt calitative dacă sunt utile entităţii sau diferitelor categorii de
utilizatori externi în procesul de luare a deciziilor.

Dar cum poate fi definită calitatea informaţiilor contabile? Cum poate fi evaluată (măsurată)
calitatea informaţiilor contabile prezentate în situaţiile financiare? Având în vedere că IFRS
sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate, simpla aplicare a acestor standarde

4
O sinteză a rezultatelor parţiale ale acestui studiu au fost prezentate la conferinţa internaţională „Emerging
Market Queries in Finance and Business”, Bucureşti, 24-25 octombrie 2014(b), în lucrarea cu titlul „Measuring the
effects on IFRS adoption on accounting quality: a review” („Măsurarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii
datelor contabile: studiu al literaturii de specialitate”), autor Păşcan, I.-D.

21
poate asigura îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare? Care sunt efectele tranziţiei de la
standarde contabile naţionale la IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa? În
acest paragraf (subcapitol) al cărţii noastre vom răspunde la întrebările formulate, prin
intermediul unei cercetări calitative realizate pe baza literaturii contabile.

Cercetarea pe care am realizat-o a avut în vedere lucrările publicate în jurnale incluse în baza
de date ProQuest Central. Pentru a analiza efectul tranziţiei de la standarde contabile naţionale
la IFRS asupra calităţii datelor contabile în Europa, am selectat lucrările ştiinţifice pe care
le-am inclus în studiul nostru conform următoarei metodologii: în baza de date ProQuest am
căutat lucrări care conţin termenii „IFRS” în abstract şi „accounting quality” (trad. „calitatea
informaţiilor contabile”) în textul intergal; am urmărit doar lucrări cu text disponibil integral,
scrise în engleză sau franceză, publicate în jurnale sau proceedings; interogarea bazei de date
a generat o listă de 1.590 articole, publicate între 2002-2014; am realizat o recenzie a
articolelor din lista rezultată şi am eliminat articolele care au analizat relaţia dintre anumite
modificări ale IFRS şi calitatea informaţiilor contabile, precum şi articolele care nu au fost
centrate pe state europene; în urma acestui demers, am reţinut 30 de articole care au făcut
obiectul analizei pentru a răspunde la întrebările de cercetare formulate. În plus, pentru a nu
omite lucrări valoroase publicate în acest domeniu, am urmărit referinţele bibliografice ale
anumitor lucrări şi am căutat lucrările pe care le-am considerat fundamentale pentru
cercetarea realizată.

Definirea calităţii informaţiilor contabile

Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile vom utiliza în primul rând prevederile
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară emis de IASB în 2010 (odată cu
modificarea şi redenumirea vechiului Cadru general pentru întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare). Considerăm că aceasta este calea firească de urmat având în vedere că,
odată cu adoptarea IFRS, entităţile trebuie să aplice şi prevederile Cadrului Conceptual al
IASB, ca fundament teoretic al tuturor standardelor contabile. Cadrul Conceptual stabileşte
obiectivul raportării financiare cu scop general prin referire la principalii utilizatori, de unde
decurg caracteristicile calitative ale informaţiilor contabile utile.

Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile ajută la identificarea

tipurilor de informaţii care pot fi utile pentru investitorii existenţi şi potenţiali,
împrumutători şi alţi creditori în deciziile pe care aceştia le iau cu privire la
entitatea raportoare pe baza rapoartelor financiare ale acesteia. Caracteristicile
calitative ale informaţiilor financiare utile se aplică informaţiilor financiare

22
 oferite în situaţiile financiare, precum şi informaţiilor financiare oferite prin alte
modalităţi (Cadrul general conceptual, 2010: QC1 şi QC3).

Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să

reprezinte exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor
financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune
şi inteligibile (Cadrul general conceptual, 2010: QC4).

Aşadar, din perspectiva Cadrului Conceptual, informaţiile prezentate în situaţiile financiare

sunt calitative dacă sunt utile în procesul de luare a deciziilor privind oferirea de resurse
entităţii şi dacă satisfac caracteristicile calitative fundamentale (relevanţa şi reprezentarea
exactă) şi caracteristicile calitative amplificatoare (comparabilitatea, verificabilitatea,
oportunitatea şi inteligibilitatea).

Interesaţi de studiul efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, diferiţi
cercetători au prezentat definiţii ale conceptului de calitate asociată raportărilor financiare.
Astfel, Martinez-Ferrero (2014) defineşte calitatea raportărilor financiare drept „fidelitatea
informaţiilor transmise prin procesul de raportare financiară… Calitatea raportărilor
financiare solicită entităţilor să extindă în mod voluntar volumul şi calitatea informaţiilor pe
care le raportează, pentru a se asigura că participanţii sunt pe deplin informaţi pentru a lua
decizii de investiţii, creditare etc. bine fundamentate”.

Chen et al. (2010) propun definirea calităţii informaţiilor contabile cu referire la „măsura în
care informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică”.

În opinia cercetătorilor Platikanova & Perramon (2012), „calitatea informaţiilor este mare
dacă utilizatorii sunt capabili să identifice similarităţi şi diferenţe între două seturi de
fenomene economice”, în contextul în care IFRS „ar trebui să elimine externalităţile rezultate
din lipsa comparabilităţii”.

Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii fac referire la elemente precum
reprezentarea fidelă a informaţiilor comunicate în procesul de raportare financiară, utilitatea
informaţiilor contabile în luarea deciziilor de investiţii, creditare etc., măsura în care
informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică, comparabilitate. Constatăm
astfel definirea calităţii informaţiilor contabile prin utilizarea caracteristicilor calitative
prevăzute în Cadrul conceptual al IASB (2010) şi în raport cu utilitatea acestora pentru diferiţi
utilizatori de informaţii.

23
În opinia noastră, informaţiile contabile calitative sunt cele care, prin selectarea şi aplicarea
politicilor contabile adecvate şi adaptate specificului entităţii, redau realitatea economică a
tranzacţiilor derulate, în mod transparent, coerent şi inteligibil.

Modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile

Studiul literaturii de specialitate ne-a permis să realizăm o delimitare a modalităţilor de

măsurare a calităţii informaţiilor contabile şi o încadrare a acestora în şase categorii:

a) calitatea prezentării de informaţii (engl. „disclosure quality”);

b) relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital (engl. „value relevance”);

c) relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare (engl. „credit relevance”);

d) utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului (engl. „earnings

management practices”);

e) oportunitatea recunoaşterii pierderii (engl. „timeliness of loss recognition”) şi

f) conservatismul contabil (engl. „accounting conservatism”).

În continuare vom detalia fiecare dintre aceste metode de operaţionalizare a calităţii

informaţiilor contabile şi vom explica, făcând apel la cercetările analizate, modul în care
metodele enumerate sunt utilizate pentru a aprecia calitatea informaţiilor contabile ca urmare
a adoptării IFRS.

a) Calitatea prezentării de informaţii

Calitatea raportărilor financiare poate fi apreciată analizând calitatea prezentării (divulgării)

informaţiilor în situaţiile financiare (engl. „disclosure quality”). Calitatea prezentării este
definită de cercetători cu referire la următoarele atribute: „cantitatea informaţiilor relevante
comunicate, oportunitatea, precizia, credibilitatea acestora şi cât de pe larg sunt prezentate”
(Brown & Hillegeist, 2007: 26).

Calitatea prezentării afectează riscul informaţional prin difuzarea informaţiilor publice şi

private în rândul investitorilor. Djatej et al. (2009) au comparat calitatea informaţiilor
publice şi a celor private pentru entităţile din 29 ţări europene (17 caracterizate ca fiind vest-
europene şi 12 est-europene). Pentru a delimita informaţiile publice de cele private,
cercetătorii au considerat analiştii financiari drept surogat pentru investitori şi au definit
informaţiile publice ca fiind informaţii disponibile tuturor analiştilor, iar cele private ca fiind

24
informaţii individuale ale analiştilor. Rezultatele cercetării au indicat că implementarea
IFRS într-o anumită ţară contribuie la creşterea calităţii informaţiilor publice şi descreşterea
calităţii informaţiilor private, atât pentru entităţile din ţări est europene, cât şi pentru cele din
ţări vest-europene.

Cantitatea informaţiilor comunicate este măsurată în literatura de specialitate cu ajutorul

indicelui de informare (engl. „disclosure index”), care compară numărul efectiv de elemente
prezentate cu numărul total de elemente care ar putea fi prezentate conform cerinţelor unui
anumit standard. Fekete et al. (2008) au utilizat indicele de informare pentru a testa gradul de
conformitate cu cerinţele de prezentare prevăzute în patru standarde privind procesul de
consolidare, în cazul entităţilor listate la Bursa de Valori din Budapesta, categoria A; utilizând
date culese din primele situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS
pentru anul 2006 (ca urmare a aplicării Regulamentului IAS din 2002), autorii au obţinut un
indice de informare de 0,62, ceea ce indică o nerespectare a cerinţelor de prezentare din
standardele analizate. Gîrbină & Bunea (2009) au utilizat o metodologie de cercetare similară
pe un eşantion format din 10 entităţi româneşti cotate, pentru a analiza dacă acestea
îndeplinesc cerinţele de prezentare din standardele internaţionale referitoare la riscul generat
de instrumentele financiare.

b) Relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

Numeroase cercetări în domeniul contabilităţii utilizează modele matematice care testează

asocierea dintre anumite date contabile (de exemplu, capitaluri proprii, rezultat net, fond
comercial etc.) şi indicatori ai pieţelor de capital (preţul acţiunilor sau randamentul
acţiunilor). Astfel de metode sunt denumite utilizând termenul „value relevance”, care indică
“abilitatea situaţiilor financiare de a capta sau de a sintetiza informaţii, indiferent de sursă,
care afectează valoarea acţiunilor” (Francis & Shipper, 1999: 327).

În legătură cu adoptarea IFRS şi efectele sale asupra calităţii informaţiilor contabile, aceste
modele se utilizează pentru a testa dacă trecerea la IFRS contribuie la îmbunătăţirea value
relevance, adică la îmbunătăţirea asocierii dintre datele contabile şi indicatorii pieţelor de
capital, fapt care sugerează creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate în conformitate
cu IFRS. O astfel de metodologie oferă oportunitatea de a analiza în ce măsură informaţiile
prezentate în conformitate cu IFRS „sunt mai reprezentative pentru evenimentele încorporate
în valorile de piaţă (preţul sau randamentul acţiunilor)” şi, prin urmare, mai utilizate şi
valorizate de către investitori (Lenormand & Touchais, 2009).

25
Un număr mare de cercetări empirice au analizat relevanţa valorilor contabile pe piaţa de
capital pentru a măsura efectele adoptării IFRS asupra calităţii datelor contabile. Considerăm
că o astfel de preferinţă poate fi explicată în contextul accentului pus pe investitori (în special
prin noul Cadru conceptual emis de IASB în 2010), ca utilizatori privilegiaţi ai informaţiilor
cuprinse în raportările financiare întocmite de entităţi.

Studiul lucrărilor ştiinţifice care au analizat relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital ne-a
oferit posibilitatea de a identifica o tipologie a modelelor empirice utilizate de cercetători; pot
fi estimate modele bazate pe preţul acţiunilor, modele bazate pe randamentul acţiunilor sau
modele mixte.

Modelul bazat pe preţul acţiunilor (engl. „price model”) testează asocierea dintre preţul
acţiunilor şi valoarea lor contabilă, însă poate fi utilizat pentru a testa relevanţa oricărei date
contabile (de exemplu, componentele altor elemente ale rezultatului global, în Dhaliwal et al.,
1999). Barth et al. (2008) au aplicat modelul preţului (considerând preţul acţiunilor drept
variabilă dependentă, iar rezultatul net şi capitalurile proprii – variabile independente) pe un
eşantion constituit din entităţi care aplică IFRS din 21 ţări, pe perioada 1994-2003; rezultatele
indică faptul că datele contabile sunt mai puternic asociate cu preţul acţiunilor pentru entităţile
care adoptă IFRS, deci datele contabile raportate pe baza IFRS sunt mai calitative. Pentru a
cuantifica efectele adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, modelul preţului a
fost de asemenea estimat de Muller (2014) pe un eşantion format din entităţi cotate pe bursele
din Londra, Frankfurt şi Paris; Dimitropoulos et al. (2013) pe cazul entităţilor cotate din
Grecia; Paananen & Lin (2009) pe date publicate de entităţi din Germania, precum şi
numeroşi alţi cercetători.

Modelul bazat pe randamentul acţiunilor (engl. „return model”) a fost estimat de Filip &
Raffournier (2010), care au măsurat relevanţa rezultatelor nete publicate de 48 de entităţi
româneşti cotate la BVB, pentru perioada 1998-2004; studiul arată că rezultatul net publicat
de entităţile româneşti prezintă o asociere mai puternică cu randamentul acţiunilor în perioada
2002-2004.

c) Relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare

Având în vedere faptul că există „o varietate de solicitări de raportări financiare din partea
altor părţi interesate decât investitorii pieţelor financiare” (Soderstrom & Sun, 2007),
cercetătorii au dezvoltat şi alte modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile, cu
scopul de a răspunde necesităţilor specifice de informaţii contabile utile exprimate de alţi

26
utilizatori. În acest context, pentru a măsura calitatea raportărilor financiare din perspectiva
împrumutătorilor şi a altor creditori, cercetătorii au propus conceptul de relevanţă a datelor
contabile pentru deciziile de creditare (engl. „credit relevance”) şi l-au utilizat pentru a
aprecia dacă adoptarea IFRS contribuie la obţinerea de situaţii financiare mai utile.

Relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare este definită drept „abilitatea
informaţiilor contabile de a sintetiza informaţii încorporate în rating-urile de credit” (Kosi et
al., 2010: 2). Alţi cercetători definesc acest concept ca fiind „asocierea dintre informaţiile
contabile şi aşteptările creditorilor privind fluxurile de numerar viitoare ce sunt exprimate prin
rating-urile de credit” (Hann et al., 2007, citaţi în Kosi et al., 2010: 14) şi măsoară relevanţa
datelor contabile pentru deciziile de creditare pe baza senzitivităţii rating-urilor de credit la
diferite variabile contabile (Wu & Zhang, 2009, citaşi în Kosi et al., 2010: 14). Testele
aplicate de Kosi et al. (2010) pe un eşantion format din 1.711 entităţi din 17 ţări care au avut
obligaţia de a-şi prezenta informaţiile contabile în conformitate cu IFRS în 2005 au indicat că
informaţiile contabile raportate pe baza IFRS sunt mai relevante pentru deciziile de creditare
decât cele raportate pe baza reglementărilor contabile locale. În concluzie, cercetătorii au
demonstrat că, din perspectiva creditorilor, adoptarea obligatorie a IFRS contribuie la
creşterea calităţii informaţiilor contabile.

Tot din perspectiva măsurii în care informaţiile contabile sunt considerate utile, deci
calitative, de către creditori, Moscariello et al. (2014) au analizat efectul adoptării obligatorii
a IFRS în UE asupra costului datoriei entităţilor. Autorii au explicat legătura dintre adoptarea
IFRS şi costul datoriei prin faptul că cel din urmă este influenţat de riscul asociat informaţiilor
inadecvate privind compania respectivă, informaţiile contabile fiind apreciate de creditori prin
prisma calităţii şi relevanţei. „Această situaţie apare deoarece obţinerea informaţiilor este
costisitoare şi/sau prezentările de informaţii ale unei companii pot fi lipsite de credibilitate.
Creditorul compensează acest risc prin alegerea unei rate a dobânzii (sau a unui alt aspect al
contractului de credit) care reflectă riscul informaţional precum şi riscul economic asociat
debitorului” (Moscariello et al., 2014: 65). Prezentarea de informaţii credibile poate reduce
acest risc, iar costurile cu dobânda pot fi diminuate ca rezultat al unor prezentări de informaţii
suplimentare solicitate în diferite circumstanţe (cum ar fi, spre exemplu, o ofertă publică
iniţială). În consecinţă, ca rezultat al trecerii obligatorii la IFRS, este posibil ca informaţii
contabile noi, credibile şi relevante, să devină disponibile şi să fie valorificate de creditori
pentru a determina componenta privind costul cu dobânda aferentă unui contract de credit.
Rata dobânzii astfel rezultată ar putea fi mai mare sau mai mică, în funcţie de diferenţa dintre

27
prezentările credibile de informaţii conform IFRS şi informaţiile prealabile, cu un grad de risc
mai mare, estimate de creditor. Utilizând date culese de la entităţi din Regatul Unit şi Italia
pentru perioada 2002-2008, Moscariello et al. (2014) au arătat că datele contabile sunt mai
puternic asociate cu costul datoriei după adoptarea obligatorie a IFRS în Italia, sugerând
efecte favorabile ale adoptării obligatorii a IFRS, prin prezentarea de informaţii mai credibile
în conformitate cu IFRS.

d) Utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului

A patra categorie de abordări consideră că adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii

informaţiilor contabile dacă sunt limitate practicile de manipulare a rezultatului (engl.
„earnings management practices”). Legătura dintre adoptarea IFRS şi practicile de
manipulare a rezultatului este explicată de Barth et al. (2008) prin referire la faptul că IFRS
elimină anumite alternative contabile, reducând astfel posibilităţile de manifestare a
comportamentului oportunistic al managerilor privind determinarea şi raportarea rezultatului,
ceea ce determină îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile.

Conceptul de gestiune (manipulare) a rezultatului contabil (engl. „earnings management”)

este utilizat cu referire la strategia utilizată de managementul unei entităţi cu scopul de a
manipula în mod deliberat profiturile entităţii, astfel încât cifrele obţinute să corespundă unei
ţinte prestabilite.

Manipularea rezultatului (incluzând netezirea rezultatului şi procedeul „big bath”5) reprezintă

o componentă a conceptului mai larg de manipulare contabilă (sau manipulare a situaţiilor
financiare), care include şi contabilitatea creativă. Contabilitatea creativă este definită drept
„abilitatea profesioniştilor contabili de a acţiona în sensul dorit de ei în ceea ce priveşte
reflectarea poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii, acest proces realizându-se cu
respectarea literei legii însă nu şi a spiritului acesteia” (Balaciu, 2012: 17).

Manipularea contabilă este bazată în principal pe dorinţa de a influenţa percepţia

participanţilor pe piaţă privind riscul asociat unei entităţi (Breton & Stolowy, 2000: 2). Breton
& Stolowy (2000) clasifică riscul în două categorii, respectiv riscul legat de variaţia
rezultatului, măsurat prin rezultatul pe acţiune (engl. „earnings per share” – EPS) şi riscul
asociat cu structura financiară a entităţii, măsurat prin gradul de îndatorare generală (engl.
„debt/equity ratio”) şi consideră că activităţile de manipulare contabilă sunt structurate în

5
Procedeul numit „big bath” (trad. marea îmbăiere) înseamnă că, în anul în care o entitate înregistrează pierdere,
managerii majorează pierderea respectivă prin includerea tuturor pierderilor probabile viitoare, ceea ce va
permite prezentarea unor câştiguri ridicate, în anii care urmează (Feleagă (Malciu) & Feleagă, 2005: 393).

28
raport cu cele două laturi ale riscului. Astfel, autorii oferă manipulării contabile o semnificaţie
mai largă, considerând că practicile de manipulare a informaţiilor contabile nu se referă doar
la rezultatul prezentat în contul de profit şi pierdere, ci afectează şi poziţia financiară
reflectată prin bilanţ. În plus, cercetări recente au identificat practici de manipulare contabilă a
informaţiilor privind fluxurile de numerar (Matiş et al., 2009; Negrea et al., 2011).

Practicile de manipulare a rezultatului sunt definite drept „alterarea performanţei economice

raportate de o entitate de către persoane din interior, fie pentru a induce în eroare anumiţi
utilizatori externi de informaţii, fie pentru a influenţa rezultatele contractuale” (Leuz et al.,
2003: 506). În acest mod, managerii îşi utilizează controlul asupra entităţii pentru a obţine
beneficii pentru ei înşişi în defavoarea altor părţi interesate; aceştia au posibilitatea, de
exemplu, de a supraevalua rezultatele şi de a ascunde realizările nefavorabile (precum
pierderile) sau de a crea rezerve pentru perioade viitoare prin subestimarea rezultatelor în anii
cu performanţă bună.

Pentru a detecta dacă practicile de manipulare a rezultatului sunt utilizate la nivelul entităţilor,
Leuz et al. (2003) au dezvoltat patru modele matematice care surprind finalitatea activităţilor
managerilor de manipulare a rezultatelor:

 Netezirea rezultatului din exploatare utilizând angajamentele (engl. „smoothing

reported operating earnings using accruals”). Managerii pot ascunde modificări ale
performanţei economice a entităţii atât prin decizii de exploatare reale, cât şi prin
opţiuni contabile. Având în vedere posibilitatea managerilor de a alege opţiunile
contabile, autorii au propus utilizarea angajamentelor pentru a aprecia măsura în care
managerii netezesc, adică reduc variabilitatea rezultatelor raportate prin alterarea
componentei contabile a rezultatului.

 Netezirea rezultatului şi corelaţia dintre modificarea angajamentelor şi a fluxurilor de

numerar din exploatare (engl. „smoothing and the correlation between changes in
accounting accruals and operating cash flows”). Managerii au posibilitatea de a
ascunde şocurile economice asupra fluxurilor de numerar din exploatare, de exemplu,
prin accelerarea raportării veniturilor viitoare sau amânarea raportării cheltuielilor
curente pentru a ascunde slaba performanţă curentă ori prin subaprecierea
performanţei curente pentru a crea rezerve pentru perioade viitoare. În fiecare dintre
aceste situaţii, angajamentele amortizează şocurile fluxurilor de numerar, rezultând o
corelaţie negativă între modificarea angajamentelor şi cea a fluxurilor de numerar din

29
 exploatare. Această corelaţia negativă este un rezultat firesc al contabilităţii de
angajamente (Dechow, 1994 citat de Leuz et al. 2003: 510), însă dimensiuni mai mari
ale acestei corelaţii indică netezirea rezultatului raportat care, în aceste condiţii, nu
reflectă performanţa economică reală a entităţii.

 Mărimea angajamentelor (engl. „the magnitude of accruals”). A treia modalitate de

măsurare a manipulării rezultatului propusă de Leuz et al. (2003) ia în calcul analiza
mărimii (dimensiunii) angajamentelor, ca indiciu că managerii supraevaluează
rezultatele raportate pentru a atinge o anumită ţintă sau pentru a raporta o performanţă
extraordinară în anumite situaţii (de exemplu, emisiunea de noi acţiuni).

 Evitarea raportării de pierderi mici (engl. „small loss avoidance”). Deşi managerii
şi-ar dori să evite raportarea oricăror pierderi, indiferent de mărimea acestora,
posibilităţile lor de manipulare a rezultatului nu le permit să raporteze profit în
schimbul unor pierderi mari; pierderile mici însă pot face obiectul practicilor de
manipulare utilizate de manageri, iar detectarea unor astfel de practici poate fi
realizată utilizând rata profituri mici per pierderi mici.

În contextul adoptării IFRS, modelele matematice care permit detectarea practicilor de

manipulare a rezultatelor sunt utilizate de cercetători pentru a aprecia calitatea rezultatelor
contabile raportate în conformitate cu IFRS; se consideră că diminuarea practicilor de
manipulare a rezultatelor ca urmare a trecerii la IFRS demonstrează creşterea calităţii
informaţiilor contabile raportate, având în vedere că rezultatele care nu sunt manipulate
reflectă mai bine realitatea economică a tranzacţiilor derulate şi astfel sunt mai utile pentru
diferiţi utilizatori externi ai raportărilor financiare.

Cercetătorii au testat mai multe modalităţi pentru a aprecia utilizarea practicilor de manipulare
a rezultatului după adoptarea IFRS, printre care:

 netezirea rezultatului – procedeu de manipulare a informaţiilor contabile care are drept

efect prezentarea unei creşteri continue a profitului şi reducerea variaţiilor mari ale
profitului, prin crearea unor „rezerve” în anii cu profit suficient de mare (Zeghal et al.,
2012; Ahmed et al., 2013; Paanamen & Lin, 2009; Christensen et al., 2008; Chen et
al., 2010; Hellman, 2011; Uyar, 2013);

 manipularea rezultatului pentru a atinge sau depăşi o valoare-ţintă (Ahmed et al.,

2013; Chen et al., 2010);

30
  raportarea de rezultate pozitive mici (Zeghal et al., 2012; Christensen et al., 2008;
Uyar, 2013);

 calitatea angajamentelor (Zeghal et al., 2012; Martinez-Ferrero, 2014; Chen et al.,

2010);

 angajamentele discreţionare6 (Zeghal et al., 2012; Bouchareb et al., 2014;

Boumediene et al., 2014; Chen et al., 2010; Uyar, 2013).

Rezultatele studiilor menţionate mai sus sunt sintetizate în Tabelul nr. 1.

e) Oportunitatea recunoaşterii pierderii

Oportunitatea recunoaşterii pierderii (engl. „timeliness of loss recognition”) este definită

drept „abilitatea rezultatului de a reflecta veştile bune şi veştile proaste încorporate în
venituri” (Zeghal et al., 2012: 10). Acest concept este utilizat pentru a testa calitatea
raportărilor financiare după adoptarea IFRS, axându-se în principal pe calitatea rezultatului
contabil determinat şi prezentat în conformitate cu IFRS. Astfel, se consideră că una dintre
trăsăturile rezultatelor contabile de înaltă calitate este aceea de a diagnostica şi de a declara
pierderile atunci cand acestea au loc (Chen et al., 2010).

f) Conservatismul contabil

Conservatismul contabil (engl. „accounting conservatism”) este unul dintre cele mai vechi
concepte contabile (Maşca & Neag, 2014), utilizat încă din secolul al XV-lea în Italia în
parteneriatele comerciale (Basu, 1997) şi frecvent analizat în studiile empirice recente în
legătură cu manifestarea prudenţei în contabilitate. Conservatismul contabil poate fi explicat
prin faptul că, în general, pierderile nerealizate sunt recunoscute mai devreme decât
câştigurile nerealizate.

Maşca (2015b) arată că prudenţa se regăseşte în multe standarde contabile emise şi revizuite
de IASB, precum nerecunoaşterea activelor contingente, recunoaşterea datoriilor probabile
(prin intermediul provizioanelor), evaluarea stocurilor la valoarea cea mai mică dintre cost şi
valoare realizabilă netă, deprecierea imobilizărilor corporale.

Conservatismul contabil este utilizat în literatura de specialitate ca o modalitate de măsurare a

calităţii raportărilor financiare, deoarece acesta implică „a încorporare mai rapidă, mai

6
Angajamentele discreţionare sunt acea parte a angajamentelor care poate fi influenţată, manipulată de
managementul entităţii, prin selectarea anumitor opţiuni contabile, nivelul angajamentelor discreţionare
indicând gradul de manipulare a rezultatelor prezentate în raportările financiare.

31
oportună a pierderilor economice în rezultatul contabil decât a câştigurilor economice”
(Martínez-Ferrero, 2014: 53).

Oportunitatea recunoaşterii pierderii şi conservatismul contabil sunt adesea estimate împreună

în studiile empirice, deoarece oportunitatea recunoaşterii pierderii este considerată una dintre
formele de manifestare a conservatismului, denumită conservatismul condiţionat.

Oportunitatea şi conservatismul sunt considerate a fi „atribute dezirabile ale rezultatului şi

împreună surprind o mare parte a conceptului des utilizat de transparenţă a situaţiilor
financiare” (Zeghal et al., 2012: 10).

Maşca & Neag (2014) au realizat o sinteză a lucrărilor de specialitate care analizează impactul
adoptării IFRS asupra conservatismului contabil şi au arătat că, în general, după adoptarea
obligatorie a IFRS în Europa, nivelul conservatismului a scăzut în ţările care au avut cele mai
mari diferenţe între standardele contabile locale şi IFRS (Franţa, Germania, Grecia, Olanda,
Portugalia, Spania şi Elveţia). Autorii consideră că diminuarea conservatismului contabil are
un efect negativ asupra calităţii raportărilor financiare, deoarece determină reducerea
credibilităţii şi implicit a interesului utilizatorilor de informaţii contabile conforme cu IFRS.

Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa

Pe baza studiului calitativ realizat asupra lucrărilor de specialitate care au măsurat empiric
efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa, am sintetizat în
tabelul următor metodele utilizate pentru a cuantifica efectele trecerii la IFRS asupra calităţii
informaţiilor contabile, precum şi rezultatele obţinute prin aplicarea acestor modele în diferite
ţări europene sau grupuri de ţări europene.

Tabel 1. Cercetări privind calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS

State europene
Studiu incluse în Metode utilizate Rezultate obţinute
eşantion
Lenormand & Franţa relevanţa datelor Impact pozitiv asupra
Touchais contabile pe piaţa de rezultatului şi capitalurilor
(2009) capital proprii
Nafti et al. Franţa relevanţa datelor Aplicarea IFRS a majorat
(2013) contabile pe piaţa de conţinutul informaţional al
capital datelor contabile

32
 State europene
Studiu incluse în Metode utilizate Rezultate obţinute
eşantion
Boumediene Franţa utilizarea practicilor Gradul de utilizare a
et al. (2014) de manipulare a practicilor de manipulare a
rezultatului rezultatului s-a diminuat
(angajamente
discreţionare)
Bouchareb et Franţa utilizarea practicilor Nivelul angajamentelor
al. (2014) de manipulare a discreţionare s-a redus
rezultatului semnificativ după aplicarea
(angajamente IFRS
discreţionare)
Christensen Germania utilizarea practicilor Nicio dovadă a îmbunătăţirii
et al. (2008) de manipulare a calităţii raportărilor financiare
rezultatului (netezirea pentru entităţile obligate să
rezultatului; adopte IFRS
raportarea de Adoptarea voluntară a IFRS
rezultate pozitive este asociată cu diminuarea
mici); practicilor de manipulare a
oportunitatea rezultatului şi cu recunoaşterea
recunoaşterii mai oportună a pierderii
pierderii
Paanamen & Germania utilizarea practicilor Diminuarea calităţii
Lin (2009) de manipulare a raportărilor financiare
rezultatului (netezirea Calitatea raportărilor contabile
rezultatului); îmbunătăţită pentru entităţile
oportunitatea care au adoptat voluntar IFRS
recunoaşterii
pierderii; relevanţa
datelor contabile pe
piaţa de capital
Karampinis Grecia relevanţa datelor Adoptarea IFRS a influenţat în
& Hevas contabile pe piaţa de mod pozitiv relevanţa pe piaţa
(2009) capital de capital a datelor contabile
privind rezultatul net
consolidat şi capitaluri proprii
consolidate, deşi nu a avut
niciun efect asupra rezultatului
net şi capitalurilor proprii din
situaţiile financiare individuale
Kousenidis et Grecia relevanţa datelor Adoptarea IFRS a redus
al. (2010) contabile pe piaţa de conţinutul informaţional al
capital capitalurilor proprii analizat în
corelaţie cu preţul acţiunilor şi
a îmbunătăţit conţinutul
informaţional al rezultatului
Maggina & Grecia relevanţa datelor Nici un efect al adoptării IFRS
Tsaklanganos contabile pe piaţa de asupra preţului sau
(2011) capital randamentului acţiunilor

33
 State europene
Studiu incluse în Metode utilizate Rezultate obţinute
eşantion
Klimczak Polonia relevanţa datelor Impactul mediu al adoptării
(2011) contabile pe piaţa de IFRS este relativ mic
capital
Takacs România relevanţa datelor Adoptarea IFRS a avut un
(2012) contabile pe piaţa de efect negativ adupra
capital informaţiilor contabile din
perspectiva pieţei financiare
Hellman Suedia utilizarea practicilor Adoptarea voluntară a IFRS a
(2011) de manipulare a oferit entităţilor posibilitatea
rezultatului (netezirea să utilizeze practicile de
rezultatului) manipulare a rezultatului
Karğın Turcia relevanţa datelor Relevanţa pe piaţa de capital a
(2013) contabile pe piaţa de datelor contabile privind
capital capitalurile proprii s-a
îmbunătăţit după adoptarea
IFRS, dar nu au fost observate
îmbunătăţiri ale relevanţei
rezultatului
Uyar (2013) Turcia utilizarea practicilor Calitatea raportărilor
de manipulare a financiare s-a îmbunătăţit şi
rezultatului piaţa a devenit mai activă
(angajamante
discreţionare;
raportarea de
rezultate pozitive
mici; netezirea
rezultatului);
oportunitatea
recunoaşterii
pierderii; relevanţa
datelor contabile pe
piaţa de capital
Chen et al. Austria, Belgia, utilizarea practicilor După adoptarea IFRS:
(2010) Danemarca, de manipulare a diminuarea practicilor de
Finlanda, Franţa, rezultatului (netezirea manipulare a rezultatului spre
Germania, rezultatului; o valoare-ţintă, diminuarea
Grecia, Irlanda, manipularea valorii angajamentelor
Italia, rezultatului spre o discreţionare şi creşterea
Luxemburg, valoare-ţintă; calităţii angajamentelor, dar
Olanda, angajamente creşterea practicilor de
Portugalia, discreţionare; netezire a rezultatului şi
Spania, Suedia, calitatea pierderi mari care nu sunt
Regatul Unit angajamentelor); raportate oportun
oportunitatea
recunoaşterii
pierderii

34
 State europene
Studiu incluse în Metode utilizate Rezultate obţinute
eşantion
Kosi et al. Austria, Finlanda, relevanţa datelor Creşterea relevanţei datelor
(2010) Franţa, Germania, contabile pentru contabile necesare calculării
Grecia, Irlanda, deciziile de creditare ratei de acoperire a dobânzilor
Italia, Olanda, din profit (EBIT);
Norvegia, Creşterea relevanţei datelor
Portugalia, contabile referitoare la
Spania, Suedia, profitabilitate, în cazul
Elveţia, Regatul entităţilor care au avut
Unit obligaţia de a adopta IFRS, din
ţări cu sistem puternic de
protecţie a creditorilor
Lopes et al. Austria, Belgia, utilizarea practicilor Pentru entităţile din UE,
(2010) Danemarca, de manipulare a adoptarea IFRS a generat un
Finlanda, Franţa, rezultatului (valoarea efect negativ asupra calităţii
Germania, absolută a raportărilor financiare;
Grecia, Irlanda, angajamentelor Pentru entităţile europene care
Italia, neobişnuite) nu sunt situate în state membre
Luxemburg, ale UE, adoptarea IFRS a
Olanda, îmbunătăţit calitatea
Portugalia, raportărilor financiare;
Spania, Suedia, Calitatea raportărilor
Regatul Unit, financiare nu creşte doar
Norvegia, Elveţia pentru că adoptarea IFRS este
obligatorie.
Narktabtee & Austria, Belgia, relevanţa datelor Adoptarea IFRS conduce la
Patpanichchot Danemarca, contabile pe piaţa de îmbunătăţirea relevanţei
(2011a) Finlanda, Franţa, capital datelor contabile pe piaţa de
Germania, capital; ţările care beneficiază
Grecia, Irlanda, de adoptarea IFRS sunt cele cu
Italia, cea mai mare deviaţie a
Luxemburg, standardelor contabile locale
Olanda, faţă de IFRS şi cu nivel ridicat
Norvegia, de protecţie a investitorilor
Polonia,
Portugalia,
Spania, Suedia,
Regatul Unit

35
 State europene
Studiu incluse în Metode utilizate Rezultate obţinute
eşantion
Zeghal et al. Austria, Belgia, utilizarea practicilor Unele îmbunătăţiri ale calităţii
(2012) Danemarca, de manipulare a raportărilor financiare;
Finlanda, Franţa, rezultatului (netezirea Entităţile europene manifestă
Germania, rezultatului; diminuarea relevanţei datelor
Grecia, Irlanda, raportarea de contabile pe piaţa de capital şi
Italia, rezultate pozitive diminuarea oportunităţii
Luxemburg, mici; calitatea recunoaşterii pierderii după
Olanda, angajamentelor; aplicarea IFRS;
Portugalia, angajamentele Rezultate mai pronunţate
Spania, Suedia, discreţionare); pentru entităţile din ţările în
Regatul Unit oportunitatea care distanţa dintre
recunoaşterii reglementările contabile locale
pierderii; relevanţa şi IFRS este însemnată;
datelor contabile pe Nu s-a identificat nicio
piaţa de capital schimbare a calităţii
rezultatului pentru entităţile
din ţările care au realizat
convergenţa reglementărilor
locale cu IFRS înainte de
tranziţia obligatorie la IFRS.
Ahmed et al. Grecia, Italia, utilizarea practicilor Creşterea practicilor de
(2013) Portugalia, de manipulare a netezire a rezultatului;
Spania, Austria, rezultatului (netezirea Reducere semnificativă a
Belgia, rezultatului; oportunităţii recunoaşterii
Danemarca, manipularea pierderii;
Finlanda, Franţa, rezultatului spre o Diminuarea calităţii
Germania, valoare-ţintă); raportărilor financiare;
Irlanda, Olanda, oportunitatea Aceste efecte au loc în
Norvegia, Suedia, recunoaşterii principal în ţări cu mecanisme
Elveţia, Regatul pierderii puternice de aplicare a
Unit legislaţiei
Martinez- Regatul Unit, utilizarea practicilor Calitatea raportărilor
Ferrero Irlanda, de manipulare a financiare a crescut la
(2014) Germania, rezultatului (calitatea entităţile care au adoptat IFRS;
Olanda, angajamentelor); Pentru entităţile situate în zone
Luxemburg, conservatismul cu corupţie scăzută, în ţări care
Austria, contabil au adoptat IFRS şi aflate în
Danemarca, expansiune, calitatea
Norvegia, informaţiilor contabile are o
Finlanda, Suedia, influenţă pozitivă asupra
Elveţia, Franţa, performanţei financiare
Italia, Spania,
Belgia,
Portugalia, Grecia
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza lucrărilor ştiinţifice analizate

36
Datele prezentate în acest tabel indică faptul că cercetătorii au utilizat o varietate de modalităţi
pentru a testa empiric efectele adoptării IFRS în Europa asupra calităţii raportărilor financiare.
Rezultatele obţinute de cercetători furnizează evidenţe mixte cu privire la măsura în care
adoptarea standardelor internaţionale a contribuit la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor
contabile publicate; concluziile anumitor studii arată că informaţiile contabile raportate în
conformitate cu IFRS sunt mai calitative decât cele raportate pe baza standardelor contabile
locale utilizate anterior, însă există şi studii care au relevat efecte negative ale adoptării IFRS
asupra calităţii raportărilor financiare sau au obţinut rezultate neconcludente, nesemnificative
din punct de vedere statistic privind calitatea informaţiilor contabile raportate în conformitate
cu IFRS. Remarcăm de asemenea faptul că, utilizând aceleaşi metode pentru măsurarea
calităţii raportărilor financiare, cercetătorii au obţinut rezultate diferite (chiar contrare) cu
privire la abilitatea standardelor internaţionale de a contribui la creşterea calităţii informaţiilor
contabile. Una dintre explicaţii ar putea fi legată de circumstanţele în care entităţile au adoptat
IFRS, respectiv adoptare voluntară sau adoptare obligatorie. Christensen et al. (2008)
sugerează că îmbunătăţiri ale calităţii raportărilor financiare se înregistrează doar în cazul
entităţilor care au motivaţii, interese pentru a adopta standardele internaţionale, iar aceste
motivaţii domină standardele contabile în determinarea calităţii informaţiilor contabile.

De asemenea, cercetătorii prezintă diferiţi factori determinanţi ai calităţii care, alături de

adoptarea IFRS, accentuează calitatea raportărilor financiare. Considerăm că o prezentare
exhaustivă a unor astfel de factori determinanţi aparţine cercetătorilor Soderstrom & Sun
(2007), care susţin că după adoptarea IFRS, calitatea raportărilor financiare depinde de trei
factori:
 calitatea standardelor;
 sistemul juridic şi politic al unei ţări; şi
 motivaţiile privind raportarea financiară, referitoare la dezvoltarea pieţelor financiare,
structura capitalului, structura acţionariatului şi sistemul fiscal.
Efectele adoptării obligatorii a IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile depind de calitatea
standardelor IFRS comparativ cu calitatea standardelor naţionale şi de eficacitatea
mecanismelor de adoptare. Calitatea standardelor contabile utilizate în procesul de raportare
financiară este adesea estimată în literatura contabilă prin „distanţa” dintre reglementările
contabile naţionale utilizate anterior şi IFRS. Ahmed et al. (2013) susţin că dacă IFRS sunt
superioare calitativ comparativ cu standardele locale şi dacă sunt aplicate în mod
corespunzător, atunci este de aşteptat ca adoptarea obligatorie a IFRS să contribuie la

37
îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare”. Aceiaşi autori consideră că un standard
contabil de înaltă calitate este „un standard care fie limitează comportamentul oportunistic al
managerilor prin opţiuni contabile, fie în mod inerent respinge netezirea sau supraevaluarea
rezultatului”.

Alţi cercetători explică modul în care îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile depinde
atât de caracteristicile ţării, cât şi ale entităţii, care influenţează motivaţiile privind raportarea
financiară; „entităţile care îşi desfăşoară activitatea într-un mediu cu protecţie slabă a
investitorilor, iar caracteristicile entităţii induc sau permit managerilor să exercite un
comportament oportunistic (precum dimensiune redusă, volatilitate ridicată a fluxurilor de
numerar, volatilitate ridicată a vânzărilor, pierderi frecvente) nu beneficiază de îmbunătăţire
semnificativă a relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital ca urmare a adoptării IFRS”
(Narktabtee & Patpanichchot, 2011b).

Pe baza studiului prezentat, putem constata că literatura de specialitate furnizează evidenţe

mixte cu privire la efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare. Rezultatele
obţinute de cercetători sunt interpretate în funcţie de: “distanţa” dintre reglementările
contabile naţionale aplicate anterior şi IFRS; gradul de conformitate cu IFRS a raportărilor
financiare; factori instituţionali specifici unei ţări; aşteptările participanţilor la bursă faţă de
aplicarea unui nou referenţial contabil. În opinia noastră, efectele adoptării IFRS asupra
calităţii raportărilor financiare trebuie interpretate în funcţie de caracteristici specifice entităţii
raportoare şi ale ţării în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

De asemenea, deşi există o varietate de modele propuse şi utilizate de cercetători pentru a

măsura calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS, constatăm că niciunul
dintre aceste modele nu are valoare absolută, aplicarea de modele diferite generând rezultate
divergente în acelaşi areal geografic, pentru aceeaşi perioadă şi pe baza aceloraşi date.

Astfel, considerăm că testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare
este importantă, dar nu suficientă; astfel de cercetări ar trebui completate prin investigarea
consecinţelor economice ale creşterii calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare
asupra entităţii care le raportează, asupra utilizatorilor săi de informaţii, dar şi la nivel
macroeconomic, din perspectiva ţării care a adoptat standardele contabile de înaltă calitate.

38
 2.2 Premise şi consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor
financiare ca urmare a adoptării IFRS7

Standardele internaţionale de raportare financiară sunt considerate a fi standarde contabile de

înaltă calitate, iar din adoptarea acestora se aşteaptă să rezulte beneficii legate de
comparabilitatea şi transparenţa informaţiilor contabile publicate, precum şi funcţionarea
eficientă a pieţelor de capital. Însă, obţinerea acestor beneficii aşteptate este condiţionată de
îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS. Din această
perspectivă, în cadrul acestui paragraf ne propunem să răspundem la următoarele întrebări:

 De ce este de aşteptat ca adoptarea IFRS să conducă la creşterea calităţii raportărilor

financiare? sau, cu alte cuvinte, care sunt atributele specifice IFRS care garantează că
adoptarea acestor standarde îşi va atinge finalitatea propusă?

 Dacă adoptarea IFRS contribuie la creşterea calităţii raportărilor financiare, care sunt
consecinţele economice care decurg din publicarea şi utilizarea unor informaţii
contabile mai calitative?

Concret, în continuare vom sintetiza premisele îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca

urmare a trecerii la IFRS şi vom prezenta opiniile cercetătorilor cu privire la principalele
consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării
IFRS.

Premise ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a trecerii la IFRS

Anumite trăsături specifice standardelor internaţionale de raportare financiară ar putea

determina îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile, doar prin aplicarea acestora şi făcând
abstracţie de incidenţa altor factori instituţionali specifici fiecărei ţări.

Vom prezenta în continuare câteva elemente care explică de ce trecerea la IFRS ar putea să
conducă la producerea unor informaţii contabile calitative.

7
Rezultatele acestui studiu sunt sintetizate în Păşcan & Neag (2015) „Economic consequences of the adoption of
the International Financial Reporting Standards: evidences in the research literature”, Proceedings of the 8 th
International Conference on Applied Economics Contemporary Issues in Economy under the title Market or
Government?, vol. Economics and Finance, 18-19 iunie, Torun, Polonia şi Păşcan (2014d) „Premise şi
consecinţe ale îmbunătăţirii calităţii datelor contabile ca urmare a adoptării IFRS”, working paper, prezentată în
cadrul primului seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi
excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”
POSDRU/159/1.5/S/142115, 12-13 decembrie, ASE Bucureşti

39
 a) IFRS sunt standarde contabile bazate pe principii

Obiectivul principal al IASC şi al succesorului său, IASB, este de a elabora un singur set de
standarde de raportare financiară de înaltă calitate, inteligibile, aplicabile şi acceptate la nivel
global, bazate pe principii clar articulate.

Cu un număr mai mic de pagini şi mai puţin detaliate comparativ cu standardele contabile
bazate de reguli, IFRS abordează principalele aspecte de natură contabilă, de la prezentarea
situaţiilor financiare până la combinările de întreprinderi.

IFRS sunt considerate standarde “bazate pe principii” (engl. „principle-based standards”)

deoarece oferă îndrumări generale cu privire la recunoaşterea, evaluarea şi prezentarea
elementelor în situaţiile financiare. Profesioniştii contabili se bazează pe principiile generale
prevăzute în IFRS pentru a-şi ghida raţionamentul profesional.

Scandaluri binecunoscute (precum Enron, WorldCom) pot reprezenta un exemplu privind

modul în care regulile rigide pot fi manipulate pentru a produce informaţii contabile
denaturate, care ascund performanţa reală. Fiind standarde contabile bazate pe principii, IFRS
ar putea contribui la creşterea calităţii informaţiilor contabile, prin faptul că sunt mai dificil de
eludat (spre exemplu, este mai dificil de evitat recunoaşterea unei datorii atunci când sunt
prevăzute şi explicate clar criteriile de recunoaştere).

b) IFRS permit metode de evaluare care reflectă mai bine poziţia financiară şi
performanţa

De exemplu, utilizarea valorii juste ar putea contribui la o mai bună reflectare a realităţii
economice, comparativ cu reglementările contabile naţionale. Valorile contabile care reflectă
mai bine realitatea economică pot contribui la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile
prin faptul că oferă investitorilor informaţii mai utile în luarea deciziilor de investiţii.

c) Limitarea opţiunilor contabile permise

Pentru a reflecta mai fidel poziţia financiară şi performanţa unei entităţi, începând cu 2001,
IASB şi-a propus să elimine alternative contabile permise. Un astfel de demers, având drept
finalitate reducerea numărului de opţiuni contabile permise, constituie o premisă pentru
creşterea calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS, având în vedere faptul că
se îngrădeşte comportamentul oportunistic al managerilor în determinarea valorilor contabile,
de exemplu, prin limitarea posibilităţilor de manipulare a rezultatului.

40
Ewert & Wagenhofer (2005) citaţi de Barth et al. (2008) au arătat că standardele contabile
care limitează comportamentul oportunistic al managerilor permit determinarea unor rezultate
contabile care reflectă mai bine realitatea economică şi, prin urmare, sunt mai calitative.

De asemenea, calitatea informaţiilor contabile ar putea fi îmbunătăţită în situaţia în care,

concomitent cu adoptarea IFRS, ar exista şi modificări ale sistemului de raportare financiară,
spre exemplu, printr-un mecanism de aplicare mai riguros (Barth et al., 2008: 468).

Însă, pe baza studiului prezentat în cadrul paragrafului precedent am constatat că literatura de

specialitate indică efecte mixte asupra calităţii informaţiilor contabile ca urmare a trecerii la
IFRS. Anumiţi cercetători au demonstrat empiric faptul că adoptarea IFRS a contribuit la
creşterea calităţii informaţiilor contabile (spre exemplu, Lenormand & Touchais, 2009, pe
cazul entităţilor din Franţa; Narktabtee & Patpanichchot, 2011, pe un eşantion de entităţi din
17 state UE). Alte studii publicate au arătat că adoptarea IFRS a produs efecte negative asupra
calităţii raportărilor financiare (pentru exemplificare, menţionăm studiile realizate de
Paanamen & Lin, 2009, pentru Germania; Lopes et al., 2010, pentru un eşantion care a inclus
entităţi din 16 state UE; Hellman, 2011, pe cazul Suediei). Astfel, rezultatele studiilor
realizate în acest domeniu nu susţin, în unanimitate, prezumţia că adoptarea IFRS determină
publicarea unor raportări financiare mai transperente, mai comparabile şi, prin urmare, mai
calitative.

Cercetătorii explică aceste rezultate mixte prin referire la faptul că, după adoptarea IFRS,
creşterea calităţii informaţiilor contabile depinde şi de alţi factori. Cu alte cuvinte, doar
aplicarea unor standarde globale de înaltă calitate nu garantează producerea şi publicarea unor
raportări financiare calitative. Diferiţi determinanţi ai calităţii datelor contabile sunt propuşi şi
testaţi în cercetările contabile (Soderstrom & Sun, 2007; Ahmed et al., 2013; etc.).

Şi, chiar dacă practicile de raportare financiară ale entităţilor ar deveni mai transparente şi mai
comparabile ca urmare a aplicării IFRS, consecinţele economice ale acestei îmbunătăţiri a
calităţii informaţiilor contabile nu pot fi cunoscute dinainte, nici nu există vreo garanţie că
astfel de consecinţe economice favorabile vor fi înregistrate.

Considerăm că doar cunoaşterea consecinţelor economice care decurg din adoptarea IFRS,
analizate în raport cu diferite categorii de utilizatori ai raportărilor financiare, ar putea
contribui la înţelegerea pe deplin a efectelor procesului de convergenţă contabilă
internaţională.

41
Consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a
adoptării IFRS

Consecinţe economice sunt definite în literatura de specialitate drept „impactul rapoartelor

contabile asupra comportamentului firmei şi a utilizatorilor săi de informaţii în procesul de
luare a deciziilor” (Zeff, 1978 citat de Brüggemann et al., 2013: 8). De asemenea,
consecinţele economice reprezintă „orice efecte ale raportărilor financiare asupre valorii
firmei şi asupra bunăstării celor care iau decizii pe baza informaţiilor contabile sau sunt
afectaţi de asemenea decizii” (Brüggemann et al., 2013).

Pe baza literaturii de specialitate, vom prezenta în continuare consecinţele economice ale

îmbunătăţirii calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS.

Brüggemann et al. (2013) au clasificat consecinţele economice care rezultă din adoptarea
obligatorie a IFRS în funcţie de obiectivele propuse de UE în Regulamentul IAS din 2002,
astfel:

 Efecte asupra raportărilor financiare, referitoare la:

• conformitatea cu cerinţele şi opţiunile contabile prevăzute de IFRS. În opinia

noastră, este important ca astfel de consecinţe să fie testate, deoarece oferă
informaţii privind măsura în care adoptarea IFRS facilitează comparabilitatea
între ţări a situaţiilor financiare;

• proprietăţi ale datelor contabile, legate, în principal de calitatea rezultatului

(apreciată cu ajutorul unor dimensiuni precum netezirea rezultatului,
conservatism condiţionat, angajamente discreţionare). Studiul proprietăţilor
datelor contabile indică, în principal, dacă obiectivul privind transparenţa
situaţiilor financiare a fost îndeplinit ca urmare a adoptării obligatorii a IFRS;

• relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital, respectiv abilitatea informaţiilor

publicate în situaţiile financiare conforme cu IFRS de a reda valoarea unei
entităţi;

42
  Efecte asupra pieţelor de capital, care ar putea presupune:
• creşterea lichidităţii pieţelor de capital;
• diminuarea spread-ului bid-ask;
• diminuarea costului capitalului;
• creşterea investiţiilor de capital ale investitorilor instituţionali;
• diminuarea costului datoriei publice;
• creşterea eficienţei investiţiilor de capital la nivelul firmei;
• creşterea conţinutului informaţional al raportărilor privind rezultatul;
• îmbunătăţirea calităţii mediului informaţional al analiştilor;
 Efecte macroeconomice, precum creşterea investiţiilor străine.
Ahmed et al. (2013: 1346) sintetizează consecinţele economice favorabile asociate cu
adoptarea obligatorie a IFRS astfel:
• îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor şi reducerea dispersiei;
• îmbunătăţirea lichidităţii şi reducerea costului capitalului;
• reacţii pozitive ale preţului acţiunilor la evenimente asociate cu creşterea
probabilităţii de adoptare obligatorie a IFRS.

De asemenea, creşterea calităţii informaţiilor contabile facilitează transparenţa, care reduce

asimetria informaţională şi satisface necesităţile informaţionale ale investitorilor şi ale altor
utilizatori. Companiile cu o mai bună calitate a informaţiilor contabile vor obţine performanţe
viitoare superioare, datorită faptul că piaţa evaluează în mod pozitiv acele companii
determinate să elaboreze informaţii de calitate pentru acţionari şi alţi utilizatori, dorind să
reducă sau să evite asimetriile informaţionale dintre participanţi (Martinez-Ferrero, 2014).

Amiram (2012) a arătat că investiţiile străine de portofoliu cresc în ţările care adoptă IFRS, iar
Moscariello et al. (2014) au remarcat consecinţe pozitive ale adoptării obligatorii a IFRS
asupra costului capitalului împrumutat.

O direcţie de cercetare interesantă a fost urmată de Daske et al. (2013), care au studiat
consecinţele economice asociate adoptării IFRS, analizând eterogenitatea la nivelul entităţilor
în ceea ce priveşte modul de implementare a noilor standarde. Entităţile au fost clasificate în
„label” (cele care au implementat IFRS de formă) şi „serious” (entităţi care au adoptat IFRS
ca parte a unei strategii de creştere a transparenţei). Consecinţe economice favorabile, privind
creşterea lichidităţii şi diminuarea costului capitalului, au fost sesizate doar în cazul entităţilor

43
denumite „serious”, care au înţeles beneficiile acestui proces şi au raportat informaţiile
contabile în spiritul standardelor internaţionale.

O altă cercetare care a propus testarea consecinţelor economice ale adoptării IFRS în funcţie
de eterogenitatea entităţilor analizate a fost publicată de Christensen et al. (2007). Autorii au
studiat consecinţele economice ale adoptării obligatorii a IFRS în cadrul entităţilor din
Regatul Unit, pornind de la premisa că aceste consecinţe depind de faptul că entităţile percep
(sau nu) beneficii ale adoptării IFRS. Concret, adoptarea obligatorie a IFRS nu produce
avantaje pentru toate entităţile în mod uniform, ci generează câştigători şi perdanţi; obligaţia
de a aplica IFRS determină beneficii nete pentru entităţile care ar fi decis în mod voluntar să
treacă la IFRS dacă ar fi avut oportunitatea, pe când alte entităţi sunt forţate să se conformeze
cu prevederile acestor standarde, în ciuda voinţei lor. Cercetarea a avut în vedere două tipuri
de consecinţe economice. În primul rând, a fost analizată reacţia pieţei financiare (măsurată
prin preţul acţiunilor) la noutăţile legate de decizia UE privind adoptarea obligatorie a IFRS.
În al doilea rând, autorii au avut în vedere modificarea relativă a costului capitalului între
momentul în care UE a început să ia în considerare adoptarea IFRS şi momentul în care
decizia de a adopta IFRS a fost efectiv definitivă şi obligatorie pentru toate statele membre.
Ipoteza formulată de cercetători a fost validată prin rezultatele obţinute; astfel, reacţia preţului
acţiunilor entităţilor din Regatul Unit la noutăţile în favoarea (în defavoarea) adoptării
obligatorii a IFRS este asociată pozitiv (negativ) cu dorinţa acestor entităţi de a adopta IFRS;
de asemenea, modificarea costului capitalului este asociată negativ cu variabilele care
exprimă dorinţa entităţilor din Regatul Unit de a adopta IFRS.

Concluzia generală a acestui studiu este că adoptarea obligatorie a IFRS generează diferenţe
semnificative între entităţi, un aspect important atunci când se analizează costurile şi
beneficiile acestui proces asupra unei societăţi (comunităţi). Autorii afirmă că „implementarea
obligatorie a IFRS are potenţialul de a redistribui bogăţia în rândul agenţilor în comunitate,
prin modificări ale costului capitalului”.

Studiul literaturii de specialitate ne-a permis să identificăm numeroase consecinţe economice

ale creşterii calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS şi să conturăm o
tipologie a acestora; consecinţele economice pot fi analizate în contextul adoptării voluntare
sau obligatorii a IFRS, în funcţie de măsura în care obiectivele procesului de convergenţă
contabilă la nivel european şi internaţional au fost atinse, precum şi în concordanţă cu
beneficiile percepute de fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor publicate în raportările
financiare întocmite în spiritul standardelor IFRS.

44
Standardele contabile globale constituie una din cele mai importante modificări ale procesului
de reglementare a contabilităţii. Decizia CE de a impune adoptarea IFRS pentru entităţile
listate pe pieţele reglementate ale UE, eforturile diferitelor jursidicţii de a realiza convergenţa
reglementărilor contabile naţionale cu IFRS, precum şi dezbaterile recente privind utilizarea
IFRS de către entităţile cotate din Statele Unite, sugerează că IFRS reprezintă un set de
standarde contabile de înaltă calitate. Şi totuşi, consecinţele economice ale acestei schimbări
sunt încă discutabile.

Studierea consecinţelor economice ale adoptării IFRS trebuie să urmărească, pe de o parte,

beneficiile directe asupra entităţilor care raportează aceste informaţii şi, pe de altă parte,
beneficiile resimţite de principalii utilizatori ai informaţiilor contabile.

45
 3. Cercetări privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile
româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti în contextul adoptării
IFRS

Analiza procesului de implementare a IFRS în România şi a impactului acestui proces asupra

cifrelor contabile raportate de entităţile româneşti sau asupra percepţiei diferitelor categorii de
utilizatori de informaţii contabile privind „noile” situaţii financiare prezintă din ce în ce mai
mult interes pentru cercetători.

Studiul adoptării IFRS în România a fost centrat iniţial pe aspecte teoretice, iar în ultimii ani
se remarcă tot mai multe studii empirice care testează impactul adoptării IFRS în România
asupra cifrelor contabile şi asupra calităţii informaţiilor contabile.

Prezentarea literaturii de specialitate referitoare la adoptarea IFRS în România ne-a oferit

posibilitatea de a cunoaşte principalele direcţii de cercetare şi rezultatele obţinute, dar şi de a
identifica viduri în cercetarea contabilă din ţara noastră, care vor fi completate prin cele două
studii pe care le-am realizat asupra entităţilor cotate la BVB, în contextul adoptării obligatorii
a IFRS în 2012.

3.1 Opinii ale cercetătorilor privind efectele adoptării IFRS asupra procesului
de raportare financiară în cazul entităţilor româneşti cotate

În cadrul acestui paragraf vom prezenta o sinteză a cercetărilor centrate pe adoptarea IFRS în
România, care ne permite să cunoaştem principalele abordări şi rezultatele empirice obţinute,
astfel încât să apreciem reuşita acestui proces prin prisma îmbunătăţirii calităţii raportărilor
financiare publicate şi a consecinţelor economice favorabile asociate unor informaţii contabile
mai calitative. În acest scop, lucrările analizate au fost grupate în trei categorii; am inclus în
prima categorie acele lucrări care au investigat impactul adoptării IFRS în România asupra
cifrelor contabile, respectiv au arătat în ce măsură modificarea referenţialului contabil a
contribuit la modificarea datelor contabile referitoare la poziţia financiară sau performanţa
unei entităţi; în a doua categorie de lucrări ne-am propus să prezentăm cercetările care au
abordat efectele adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare, utilizând
diferite modalităţi de măsurare a calităţii regăsite în literatura contabilă; ultima categorie de
lucrări analizate grupează mărturiile existente în literatură privind consecinţele economice

46
care au decurs din adoptarea în România a standardelor internaţionale. În consecinţă, o sinteză
a acestor lucrări este prezentată în continuare, pe următoarele direcţii de cercetare:

Impactul adoptării IFRS asupra cifrelor contabile

Ionaşcu et al. (2007) au realizat o estimare a costurilor aferente implementării IFRS în

România. Autorii au identificat patru categorii de costuri ale armonizării cu standardele
internaţionale: costuri pentru instruirea personalului, onorariile consultanţilor, costuri pentru
ajustarea sistemului informaţional existent şi costuri pentru dubla raportare (în conformitate
cu reglementările din România şi, respectiv, în conformitate cu IFRS). Costul mediu de
implementare a fost evaluat la 30.000 euro, fiind considerat nesemnificativ în comparaţie cu
valoarea cheltuielilor de exploatare anuale raportate de companiile listate incluse în studiu
(costurile de implementare au reprezentat doar 0,035% din cheltuielile de exploatare medii)
(Păşcan, 2012: 283).

Păşcan & Ţurcaş (2012) au analizat impactul adoptării pentru prima dată a IFRS asupra
performanţei entităţilor româneşti cotate, exprimată prin rezultatul net raportat în primele
situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS pentru exerciţiul financiar al
anului 2007. Au fost incluse în studiu toate entităţile româneşti cotate pe BVB, categoriile I şi
II, care întocmesc situaţii financiare consolidate şi, prin urmare, au obligaţia de a aplica IFRS
începând cu 1 ianuarie 2007, eşantionul final fiind format din 14 entităţi. Rezultatele arată că
doar un număr mic de entităţi a explicat modul în care „trecerea de la principiile contabile
general acceptate (GAAP) anterioare la IFRS-uri le-a afectat poziţia financiară raportată,
performanţele financiare şi fluxurile de trezorerie” (IFRS 1 „Aplicarea pentru prima dată a
standardelor internaţionale de raportare financiară”, paragraful 38). Impactul adoptării pentru
prima dată a IFRS asupra performanţei grupurilor româneşti cotate diferă de la o entitate la
alta, IFRS generând o creştere sau diminuare uşoară a rezultatului net raportat în situaţiile
financiare consolidate ale anumitor entităţi, respectiv o creştere spectaculoasă a rezultatului
net în cazul uneia dintre entităţile analizate. Aceste efecte diferite ale aplicării IFRS se pot
datora mărimii entităţilor, domeniului de activitate al acestora sau circumstanţei care a
determinat trecerea la IFRS (unele entităţi au trecut voluntar la aplicarea IFRS în situaţiile lor
consolidate, pe când altele s-au supus unei obligaţii prevăzute de lege).

Începând cu exerciţiul financiar al anului 2009, standardele internaţionale de raportare

financiară (IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”) solicită prezentarea unui nou indicator

47
care exprimă performanţa financiară a entităţilor, numit rezultatul global. Astfel, din 2009,
entităţile româneşti cotate care întocmesc situaţii financiare consolidate au obligaţia de a
raporta rezultatul global. În acest context, Păşcan & Neag (2012) au testat dacă rezultatul
global introdus de IFRS este o măsură mai bună a performanţei financiare comparativ cu
rezultatul net. Eşantionul a fost format din entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori din
Bucureşti, secţiunea BVB, categoriile I şi II, care întocmesc situaţii financiare consolidate şi
care, prin urmare, sunt obligate să aplice IFRS aşa cum sunt adoptate de UE, raportând astfel
rezultatul global. Rezultatele studiului au arătat că pentru entităţile româneşti cotate analizate,
atât rezultatul net, cât şi rezultatul global, sunt asociate cu preţul acţiunilor, dar informaţiile
contabile referitoare la rezultatul net sunt mai relevante pe piaţa de capital (deci mai utile
pentru investitori) comparativ cu cele referitoare la rezultatul global. Pe de altă parte,
rezultatele studiului au arătat că nu există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic
între cele două modalităţi de măsurare şi raportare a performanţei financiare (rezultatul net şi
rezultatul global) publicate de întreprinderile româneşti cotate.

Rezultate similare au fost obţinute pe baza datelor privind rezultatul global şi rezultatul net
raportate în situaţiile financiare individuale ale entităţilor româneşti cotate întocmite în
conformitate cu IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 (Păşcan, 2014a).

În consecinţă, în cazul entităţilor româneşti cotate, rezultatul global nu este o modalitate mai
bună de măsurare a performanţei financiare comparativ cu rezultatul net.

Neag (2014) a analizat indicii de proporţionalitate pentru a estima importanţa reconcilierilor

capitalurilor proprii şi rezultatului net la data trecerii la IFRS, pe un eşantion format din
65 entităţi cotate la BVB. Au fost utilizate date aferente anului 2011, raportate atât în
conformitate cu reglementările contabile din România, cât şi în conformitate cu IFRS, culese
din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate. Rezultatele studiului indică
faptul că impactul adoptării IFRS asupra rezultatului net este relativ redus, având în vedere că
19 din cele 65 entităţi studiate nu au prezentat diferenţe între rezultatul net conform RAR şi
cel conform IFRS şi pentru alte 19 entităţi diferenţele sunt cuprinse între -0,05 şi +0,05.
Referitor la impactul total al adoptării IFRS asupra capitalurilor proprii şi rezultatului net,
rezultatele studiului indică faptul că valoarea capitalurilor proprii raportate conform
reglementărilor contabile din România este în medie cu 1,78% mai mare decât valoarea
capitalurilor proprii conform IFRS, iar rezultatul net prezentat pe baza reglementărilor
contabile din România este în medie cu 7,8% mai mare decât rezultatul net obţinut pe baza
IFRS.

48
Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare

Pentru a prezenta rezultatele cercetărilor privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii
raportărilor financiare în România, vom utiliza delimitarea modalităţilor de măsurare a
calităţii, descrisă în subcapitolul 2.1 al acestei cărţi.

a) Calitatea prezentării de informaţii

Gîrbină & Bunea (2009) au analizat calitatea prezentării de informaţii privind riscurile printr-
o metodologie bazată pe indicele de informare. Pentru eşantionul format din 10 entităţi
româneşti cotate şi utilizând date aferente exerciţiului financiar 2007, cercetătorii au obţinut o
valoare medie relativ redusă a indicelui de informare de 0,38.

O metodologie similară a fost utilizată de Morariu & Dăucianu (2015) pentru a analiza
prezentarea informaţiilor privind riscurile conform cerinţelor cuprinse în IFRS 7 „Instrumente
financiare: informaţii de furnizat”. Au fost studiate situaţiile financiare raportate pentru anul
2012 de cele 64 de entităţi cotate la BVB incluse în eşantion. Rezultatele indică o
conformitate scăzută sau medie cu cerinţele de publicare prevăzute de IFRS 7 în cazul a 52%
din entităţile analizate, autorii concluzionând că entităţile „au tendinţa de a nu divulga
informaţiile care le pot afecta poziţia pe piaţă”.

Tiron-Tudor & Raţiu (2010) au utilizat indicele de informare pentru a studia nivelul
prezentării de informaţii în situaţiile financiare consolidate publicate de entităţile româneşti
cotate, în perioada 2006-2009. Rezultatele au indicat creşterea transparenţei informaţiilor
publicate în situaţiile financiare consolidate, sugerând îmbunătăţirea calităţii informaţiilor
contabile raportate în conformitate cu IFRS având în vedere că grupurile de entităţi româneşti
cotate au obligaţia de a aplica IFRS începând cu anul 2007.

Identificarea gradului de conformitate a situaţiilor financiare cu cerinţele IFRS a reprezentat o

temă de cercetare şi pentru Fădur & Rusu (2012), care au calculat gradul mediu de diseminare
a informaţiilor privind imobilizările necorporale pe baza unui punctaj obţinut de fiecare
entitate studiată în urma unui set de întrebări, formulate în spiritul IAS 38 „Imobilizări
necorporale”. Au fost analizate situaţiile financiare anuale consolidate aferente exerciţiului
financiar 2010, întocmite conform prevederilor IFRS, pentru 19 entităţi cotate la Bursa de
Valori din Bucureşti şi 36 entităţi franceze cotate la Bursa de Valori din Paris. Concluziile
studiului au arătat că, în comparaţie cu entităţile româneşti, entităţile franceze respectă într-o
măsură mai mare prevederile IFRS privind raportarea imobilizărilor necorporale. În plus,
testele efectuate arată că există o corelaţie directă şi semnificativă între ponderea

49
imobilizărilor necorporale în total active imobilizate şi gradul mediu de diseminare a
informaţiilor privind activele imateriale (Păşcan, 2012: 282).

Albu et al. (2014) au analizat transparenţa şi calitatea prezentărilor de informaţii în raportările

financiare publicate pentru anul 2012 de entităţile non-financiare listate la categoria I a Bursei
de Valori Bucureşti. Dimensiunea redusă a eşantionului (15 entităţi), cauzată de numărul
relativ mic de entităţi listate pe BVB, indicată adesea drept limită a cercetărilor derulate în
cazul economiilor emergente, este compensată de autori printr-o analiză în profunzime,
realizată pe baza a 50 de elemente referitoare la prezentarea de informaţii, grupate în doi
indici, unul pentru transparenţă şi altul pentru calitatea informaţiilor prezentate. Astfel, pentru
a aprecia transparenţa raportărilor financiare, au fost calculate anumite sub-scoruri precum:
nivelul de conformitate; aspecte privind raportări voluntare de informaţii financiare şi non-
financiare; aspecte referitoare la transparenţa informaţională generală; transparenţa
informaţiilor privind guvernanţa corporativă; prezentarea generală a informaţiilor. Pentru a
estima calitatea informaţiilor prezentate au fost analizate 21 de elemente care surprind
caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile. Pe baza rezultatelor obţinute,
autorii arată că entităţile româneşti cotate au un nivel mediu de transparenţă şi calitate a
informaţiilor contabile (cu o valoare medie de 1,289 pentru transparenţă şi 1,155 pentru
calitate, pe o scală Likert de 3 puncte, unde 0 înseamnă nicio prezentare de informaţii, 1 –
prezentare limitată, iar 2 – prezentare detaliată). Concluzia generală a acestui studiu este că
reformele contabile derulate au contribuit la atingerea unui nivel semnificativ al prezentărilor
voluntare de informaţii şi un nivel mediu al transparenţei informaţiilor prezentate.

b) Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate de entităţile româneşti

Filip & Raffournier (2010) au studiat calitatea rezultatului publicat în situaţiile financiare
anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate la BVB, pentru perioada 1998-2004. Autorii
au utilizat un model matematic bazat pe randamentul acţiunilor pentru a testa empiric
asocierea rezultatului şi modificării rezultatului cu randamentul acţiunilor. Constatările
autorilor arată că rezultatele contabile par să fie mai value relevant, adică mai puternic
asociate cu randamentul acţiunilor decât cele raportate pentru entităţi din alte state ale Europei
Centrale şi de Est. Pentru a estima impactul reglementărilor contabile8 asupra relevanţei
datelor contabile, autorii au analizat distinct perioadele 1998-2000 şi 2002-2004. Rezultatul
obţinut pentru R2 mediu (element care arată puterea explicativă a modelului şi evoluţia sa este

8
Autorii se referă la Ordinul MFP nr. 94 din 2001 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

50
utilizată pentru a analiza calitatea datelor contabile) este cu puţin mai mare în perioada 2002-
2004 (23,3%) comparativ cu cel obţinut pentru perioada 1998-2000 (21,2%), ceea ce indică
faptul că „înlocuirea vechiului sistem contabil cu unul orientat spre piaţă şi o reglementare
bazată pe IFRS-uri a avut doar un impact limitat asupra relevanţei datelor contabile”. În
opinia autorilor, aceste rezultate nu sunt surprinzătoare, având în vedere „mixtura de filozofii
contabile” ce au caracterizat reforma contabilă din România. În plus, „în ciuda susţinerii
orientării spre IFRS, noua reglementare (n.a. Ordinul MFP nr. 94 din 2001) nu a abandonat
caracteristicile tradiţionale ale sistemului contabil continental european: Ministerul Finanţelor
a controlat implementarea IFRS prin instrucţiuni anuale; doar standardele care nu erau în
contradicţie cu regulile naţionale trebuiau să fie aplicate; şi legătura dintre contabilitate şi
fiscalitate a fost la fel de puternică… În aceste condiţii, este posibil ca mulţi dintre
participanţii pe piaţa de capital să fi considerat că reforma a avut doar un impact limitat
asupra calităţii informaţiilor contabile, ceea ce ar putea explica slaba creştere a relevanţei
datelor contabile pe piaţa de capital după 2001” (Filip & Raffournier, 2010 citaţi în Păşcan,
2012: 281).

Takacs (2012) a analizat relevanţa pe piaţa de capital a informaţiilor contabile raportate de

entităţile cotate pe BVB în perioada 2005-2010, utilizând atât modelul bazat pe preţul
acţiunilor, cât şi modelul bazat pe randamentul acţiunilor. Rezultatele indică un efect negativ
al adoptării IFRS asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital.

c) Utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului

Brad et al. (2014a) au realizat o comparaţie între reglementările contabile româneşti şi IFRS,
prin prisma modelelor matematice privind manipularea rezultatelor, în cazul entităţilor
româneşti cotate la BVB. Autorii au utilizat date raportate în conformitate cu reglementările
contabile româneşti pentru perioada 2010 şi 2011 şi în conformitate cu IFRS, pentru perioada
2011 şi 2012, pe un eşantion format din 56 de entităţi cotate la BVB. Autorii au utilizat trei
modele matematice pentru detectarea netezirii rezultatului şi un model pentru detectarea
preferinţei managerilor de a raporta profituri mici în schimbul unor pierderi importante.
Rezultatele studiului au arătat îmbunătăţiri semnificative în anul adoptării IFRS.

Nechita (2014) a analizat fenomenul de manipulare a rezultatelor în contextul implementării

IFRS pentru situaţiile financiare individuale întocmite de entităţile cotate la BVB. Au fost
utilizate aceleaşi trei modele matematice referitoare la netezirea rezultatului, testate şi de Brad
et al. (2014a) pe date culese manual din situaţiile financiare individuale întocmite de 62 de
entităţi, pentru perioada 2010-2012. Concluziile acestei cercetări au arătat că practicile de

51
netezire a rezultatului nu sunt utilizate după implementarea IFRS de către entităţile cotate,
fapt care sugerează îmbunătăţirea calităţii datelor contabile după adoptarea IFRS.

Brad et al. (2014b) au analizat angajamentele discreţionare în contextul adoptării IFRS în

România în anul 2012. Autorii au comparat media, mediana şi varianţa angajamentelor
discreţionare calculate pe baza datelor raportate conform reglementărilor contabile româneşti
şi conform IFRS, dar nu au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic
între angajamentele discreţionare conform reglementărilor contabile din România şi IFRS şi
nici nu au putut observa factori specifici care să fi influenţat valoarea angajamentelor
discreţionare.

Gajevszky (2014) a studiat relaţia dintre opinia de audit modificată şi angajamentele

discreţionare pe un eşantion format din 60 de entităţi româneşti cotate, pe baza datelor
raportate pentru anul 2012. Autoarea a utilizat un model de regresie multiplă, având drept
variabilă dependentă angajamentele discreţionare. Concluziile acestui studiu au indicat că
diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor se regăseşte în cazul entităţilor auditate de
companii de audit din categoria Big 4.

Carp (2015) a analizat impactul adoptării obligatorii a IFRS asupra procesului de manipulare
a rezultatelor, prin aplicarea modelelor econometrice bazate pe angajamente non-discreţionare
şi angajamente discreţionare, pe date culese de la 62 de entităţi româneşti cotate pentru
exerciţiile financiare ale anilor 2009-2013. Concluziile studiului susţin reducerea intensităţii
practicilor de manipulare a rezultatelor în contextul aplicării IFRS şi, astfel, un efect pozitiv al
standardelor internaţionale asupra calităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile
româneşti cotate.

d) Conservatismul contabil

Maşca (2015a) tratează implicaţiile conservatismului contabil în sustenabilitatea afacerilor, pe

baza unui studiu efectuat asupra a 21 de entităţi listate la BVB, utilizând datele din raportările
financiare publicate pentru anul 2013. Pentru a determina dacă entităţile cotate la BVB
considerate sustenabile (prin prisma indicatorului rezultat pe acţiune) au întocmit raportările
financiare în contextul conservatismului contabil condiţionat, autoarea a utilizat definiţia
conservatismului care presupune că „cele mai mari valori ale datoriilor şi ale cheltuielilor
trebuie să fie raportate”. Astfel, analiza a fost centrată pe recunoaşterea provizioanelor în
raportările financiare ale entităţilor sustenabile, deoarece înregistrarea constituirii unui
provizion presupune atât creşterea datoriilor, cât şi creşterea cheltuielilor. Pe de altă parte,

52
utilizând definirea conservatismului drept „subevaluarea activelor nete, care presupune că cele
mai mici valori ale activelor şi cele mai mari valori ale cheltuielilor trebuie să fie raportate”,
autoarea a analizat ajustările pentru deprecierea activelor raportate de entităţile studiate.
Rezultatele cercetării relevă că 20 din cele 21 de entităţi analizate constituie provizioane, iar
19 entităţi înregistrează ajustări pentru deprecierea activelor. Concluzia generală este că
entităţile cotate şi sustenabile au utilizat intens practicile de conservatism contabil condiţionat,
şi astfel au transmis un mesaj de încredere în raportările financiare publicate.

Consecinţe economice ale adoptării IFRS în România

Ionaşcu et al. (2010) au studiat posibilele beneficii economice ale adoptării IFRS în România,
prin evaluarea costului capitalului înainte şi după adoptarea IFRS. Derulată pe un eşantion
format din 37 companii cotate la Bursa de Valori din Bucureşti, cercetarea indică diminuarea
semnificativă a costului capitalului de la 0,8 înainte de adoptarea IFRS (anul 1999) la 0,07
după implementarea acestora (anul 2003). În opinia autorilor, aceste rezultate constituie „un
argument statistic pentru a susţine că IFRS au indus o comunicare financiară mai bună care a
generat avantajul economic al unui cost mai redus al capitalului pentru companiile româneşti
cotate” (Păşcan, 2012: 283).

Ionaşcu & Ionaşcu (2012) au studiat utilizarea informaţiilor contabile de către analiştii
financiari din România, în special în legătură cu modelele utilizate şi factorii care afectează
acurateţea previziunilor. Datele necesare cercetării au fost culese pe baza chestionarelor
trimise departamentelor de cercetare ale companiilor de brokeraj autorizate de BVB (analiza a
fost efectuată pe baza celor 20 de chestionare returnate din cele 61 trimise). Lucrarea şi-a
propus de asemenea să surprindă percepţia analiştilor financiari români cu privire la rolul
adoptării IFRS în reducerea erorilor de previziune. Majoritatea analiştilor chestionaţi
consideră că adoptarea IFRS va îmbunătăţi semnificativ acurateţea previziunilor. Dintre
caracteristicile IFRS care ar putea contribui la diminuarea erorilor de previziune, analiştii au
indicat în special faptul că adoptarea IFRS contribuie la sporirea comparabilităţii la nivel
internaţional, IFRS-urile conţin cerinţe de publicare extensive şi raportarea financiară
conformă cu IFRS utilizează într-o mai mare măsură valoarea justă (Păşcan, 2012: 285).

Pe baza acestei prezentări detaliate a lucrărilor de specialitate, ne-am propus să analizăm

rezultatele studiilor referitoare la adoptarea IFRS în România, cu accent pe cercetările care au
măsurat efectele trecerii la IFRS asupra calităţii raportărilor financiare şi a consecinţelor

53
economice care decurg din acest proces. Am urmărit, în principal, obiectivele stabilite de
cercetători, eşantionul analizat, tipul datelor utilizate, perioada inclusă în studiu, metodele de
cercetare şi modelele matematice utilizate de cercetători pentru a măsura calitatea raportărilor
financiare în contextul aplicării IFRS în cazul entităţilor româneşti cotate la BVB, precum şi
rezultatele obţinute în funcţie de metodologia utilizată şi interpretarea rezultatelor.

Pe ansamblu, rezultatele analizei noastre indică faptul că cercetările dedicate efectelor

adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare sunt într-un stadiu incipient.
Această situaţie poate fi explicată prin faptul că IFRS au fost introduse relativ recent ca bază
pentru raportarea situaţiilor financiare anuale consolidate şi individuale ale entităţilor
româneşti cotate. Pe de altă parte, numărul mic de observaţii disponibile, cauzat de numărul
redus al entităţilor cotate pe segmentul BVB (în iulie 2015, exceptând instituţiile financiare,
un număr total de 79 de entităţi româneşti erau listate pe piaţa reglementată) poate genera
dificultăţi în aplicarea, interpretarea şi validarea modelelor matematice consacrate pe cazul
pieţelor de capital dezvoltate. Remarcăm percepţiile optimiste ale profesioniştilor contabili,
utilizatorilor de informaţii contabile şi managerilor entităţilor cu privire la obţinerea de
beneficii economice ca urmare a adoptării IFRS în România.

Cercetările aplicative care au măsurat calitatea informaţiilor contabile ca urmare a adoptării

IFRS au utilizat, cu preponderenţă, trei metode de operaţionalizare a calităţii: calitatea
prezentării de informaţii; relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile şi utilizarea
practicilor de manipulare a rezultatului. Am identificat şi o lucrare care analizează
conservatismul contabil pe cazul entităţilor cotate la BVB, iar concluziile arată că entităţile
sustenabile au transmis un mesaj de încredere în raportările financiare publicate în
conformitate cu IFRS pentru exerciţiul financiar al anului 2013, prin faptul au utilizat intens
practicile de conservatism contabil condiţionat (Maşca, 2015a).

Ipoteza că adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare nu este

întotdeauna confirmată de rezultatele cercetărilor realizate pe cazul entităţilor româneşti.
Anumite cercetări sugerează că după adoptarea IFRS calitatea prezentării de informaţii s-a
îmbunătăţit, prin creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare
consolidate (Tiron-Tudor & Raţiu, 2010), în timp ce altele indică un grad de informare
privind riscurile relativ mic (Gîrbină & Bunea, 2009). Puţine studii au analizat relevanţa pe
piaţa de capital a datelor contabile, iar concluziile acestora arată că reforma contabilă
îndreptată spre asimilarea referenţialului internaţional a avut doar un impact limitat asupra
relevanţei informaţiilor contabile raportate în perioada 1998-2004 (Filip & Raffournier, 2010)

54
şi adoptarea IFRS a avut un efect negativ asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei
de capital, în perioada 2005-2010 (Takacs, 2012). Totuşi, adoptarea IFRS în România pare să
fie asociată cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor, care sugerează creşterea
calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS (Brad et al., 2014a; Nechita,
2014; Gajevszky, 2014), deşi analiza angajamentelor discreţionare conform reglementărilor
contabile din România şi IFRS nu a condus la identificarea unor diferenţe semnificative (Brad
et al., 2014b). Referitor la consecinţele economice care decurg din creşterea calităţii
informaţiilor contabile raportate conform IFRS de către entităţile româneşti, studiile analizate
indică diminuarea semnificativă a costului capitalului în anul 2003 (Ionaşcu et al., 2010),
precum şi îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor (Ionaşcu & Ionaşcu, 2012) .

Rezultatele obţinute pe cazul României se suprapun tendinţei pe care am constatat-o la nivel

european, prin analiza realizată asupra literaturii de specialitate care abordează calitatea
raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS la subcapitolul 2.2 al acestei cărţi, în sensul
că nu există un consens privind efectele implementării IFRS asupra îmbunătăţirii
transparenţei, comparabilităţii şi utilităţii informaţiilor contabile. În plus, cercetările viitoare
ar trebui să fie concentrate pe documentarea consecinţelor economice care rezultă din
raportarea financiară în conformitate cu IFRS în cazul entităţilor româneşti.

3.2 Măsurarea efectelor adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor

contabile9

Adoptarea obligatorie a IFRS în România pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale

ale entităţilor cotate, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, constituie prilej pentru
măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
(IFRS) sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate; prin urmare, adoptarea IFRS ar
trebui să conducă la îmbunătăţirea calităţii datelor raportate, care ar trebui să devină mai utile
pentru diferitele categorii de utilizatori de informaţii şi, în special, pentru investitori.
Literatura de specialitate prezentată la subcapitolul precedent a evidenţiat faptul că există un
număr limitat de studii care investighează calitatea raportărilor financiare în contextul
adoptării IFRS în România, iar cercetările care au utilizat drept metodologie testarea
relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital se opresc la analiza datelor raportate până în

9
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în lucrarea “Measuring the effects of IFRS adoption in Romania on
the value relevance of accounting data”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 16(2),
2014c, pp. 263-273, autor Păşcan, I.-D.

55
2010, astfel încât nu surprind efectele adoptării obligatorii a IFRS pentru întocmirea situaţiilor
financiare anuale individuale începând cu anul 2012.

În acest context, cercetarea pe care o vom prezenta în cadrul acestui paragraf are drept
obiectiv să testeze dacă adoptarea obligatorie a IFRS în România în 2012 contribuie la
îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare. Pentru a măsura calitatea raportărilor financiare,
am analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile referitoare la capitaluri proprii şi
rezultat raportate pentru perioada 2010-2013 de entităţile româneşti cotate la BVB.

Eşantionul este format din toate entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti,
secţiunea BVB, care trebuie să întocmească situaţii financiare individuale în conformitate cu
IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012. Lista entităţilor obligate să aplice IFRS
la întocmirea situaţiilor financiare individuale începând cu 2012 este cuprinsă în Ordinul MFP
nr. 881 din 2012 (Ministerul Finanţelor Publice, 2012a). Numărul total al acestor entităţi
(după eliminarea instituţiilor financiare) este de 68; însă, am exclus din studiu 4 entităţi
deoarece acestea au fost recent delistate şi, în consecinţă, asocierea dintre preţul acţiunilor şi
datele contabile nu mai este nici relevantă, nici posibil de estimat. Tabelul următor cuprinde
lista entităţilor analizate.

Tabel 2. Prezentarea entităţilor incluse în eşantion

Nr.
Simbol Denumirea entităţii Cod fiscal Judeţ
crt.
1. ARS Aerostar S.A. 950531 BC
2. ALR Alro S.A. 1515374 OT
3. ALT Altur S.A. 1520249 OT
4. ALU Alumil Rom Industry S.A. 10042631 B
5. AMO Amonil S.A. 2071105 IL
6. ATB Antibiotice S.A. 1973096 IS
7. ARM Armatura S.A. 199001 CJ
8. ARTE Artego S.A. 2157428 GJ
9. BRM Bermas S.A. 723636 MS
10. BIO Biofarm S.A. 341563 B
11. SPCU Boromir Prod S.A. 1145077 BZ
12. TEL CNTEE Transelectrica 13328043 B
13. CAOR Calipso S.A. 56150 BH
14. CBC Carbochim S.A. 201535 CJ
15. BCM Casa de Bucovina S.A. 10376500 SV
16. CEON Cemacon S.A. 677858 SJ
17. CMCM Comcm S.A. 1868287 CT
18. CMF Comelf S.A. 568656 BN
19. CMP Compa S.A. 788767 SB

56
Nr.
Simbol Denumirea entităţii Cod fiscal Judeţ
crt.
20. ENP Compania Energopetrol S.A. 1323700 PH
21. COFI Concefa S.A. 787460 SB
22. COMI Condmag S.A. 1100008 BV
23. CGC Contor Group S.A. 6308493 AR
24. DAFR Dafora S.A. 7203436 SB
25. ELJ Electroaparataj S.A. 51 DB
26. ELGS Electroarges S.A. 156027 AG
27. ELMA Electromagnetica S.A. 414118 B
28. EPT Electroputere S.A. 6312800 DJ
29. RMAH Farmaceutica Remedia S.A. 2115198 HD
30. ECT Grup Industrial Electrocontact S.A. 607321 BT
31. IMP Impact Developer & Contractor S.A. 1553483 IF
32. MECF Mecanica Ceahlau S.A. 2045262 NT
33. MEF Mefin S.A. 1332032 PH
34. MJM MJ Maillis Romania S.A. 6770017 IF
35. OIL Oil Terminal S.A. 2410163 CT
36. OLT Oltchim S.A. 1475261 VL
37. SNP OMV Petrom S.A. 1590082 B
38. PEI Petrolexportimport S.A. 1578364 B
39. PREH Prefab S.A. 1916198 B
40. PPL Prodplast S.A. 108 B
41. RTRA Retrasib S.A. 3906360 SB
42. ROCE Romcarbon S.A. 1158050 BZ
43. RRC Rompetrol Rafinare S.A. 1860712 CT
44. PTR Rompetrol Well Services S.A. 1346607 PH
45. RPH Ropharma S.A. 1962437 BV
46. TGN SNTGN Transgaz S.A. 13068733 SB
47. SNO Sartierul Naval Orsova S.A. 1614734 MH
48. COTR Transilvania Constructii S.A. 199044 CJ
49. STZ Sinteza S.A. 67329 BH
50. SRT Siretul Pascani S.A. 1997826 IS
51. SOCP Socep S.A. 1870767 CT
52. STIB Stirom S.A. 335588 B
53. TRP Teraplast S.A. 3094980 BN
54. ART TMK – Artrom S.A. 1510210 OT
55. TBM Turbomecanica S.A. 3156315 B
56. TUFE Turism Felix S.A. 108526 BH
57. EFO THR Marea Neagra S.A. 2980547 CT
58. UAM UAMT S.A. 54620 BH
59. UCM UCM Resita S.A. 1056654 B
60. UZT Uztel S.A. 1352846 PH
61. VESY Ves S.A. 1223604 MS
62. APC Voestapline Vae Apcarom S.A. 1151753 BZ
63. VNC Vrancart S.A. 1454846 VN
64. SCD Zentiva S.A. 336206 B
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Ordinului MFP nr. 881 din 2012

57
Cercetarea noastră cuprinde perioada 2010-2013. Pentru exerciţiile financiare ale anilor 2010
şi 2011, entităţile analizate au întocmit situaţii financiare anuale individuale în conformitate
cu reglementările contabile româneşti (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055 din
29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene), astfel încât perioada 2010-2011 este denumită în studiul nostru perioada pre-IFRS.
Anii 2012 şi 2013 reprezintă primii doi ani de aplicare obligatorie a IFRS la întocmirea
situaţiilor financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate; astfel, perioada 2012-
2013 este menţionată drept perioada post-IFRS.

Anumite entităţi din eşantion nu au fost listate la secţiunea BVB pe toată perioada analizată
(anterior, acestea au fost listate la secţiunea RASDAQ) şi am exclus din studiu datele aferente
acestor entităţi pentru perioada respectivă. În consecinţă, cercetarea a fost realizată pe un
număr total de 249 observaţii (59 de observaţii pentru anul 2010; 62 pentru anul 2011; 64
pentru anul 2012; 64 pentru anul 2013).

Utilizând o metodologie de cercetare similară unor autori precum Dimitropoulos et al.

(2013), Muller (2014), am analizat impactul adoptării IFRS în România asupra calităţii
informaţiilor contabile prin măsurarea relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile. Am
aplicat modelul preţului, care a presupus drept variabilă dependentă preţul de închidere al unei
acţiuni, iar variabilele independente au fost, pe rând, valoarea capitalurilor proprii pe acţiune
şi, respectiv, valoarea rezultatului net pe acţiune. Modelele matematice aplicate sunt
următoarele:
Pit = α0 + α1BVit + εit (1)
Pit = α0 + α1NIit + εit (2)
unde:
 Pit reprezintă preţul de închidere al acţiunii entităţii i la sfârşitul anului t;
 BVit reprezintă valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (valoarea capitalurilor proprii
ale entităţii i raportată pentru exerciţiul financiar al anului t, împărţită la numărul total
de acţiuni pentru entitatea i la sfârşitul anului t); şi
 NIit reprezintă valoarea rezultatului net pe acţiune (valoarea rezultatului net al entităţii
i raportată pentru exerciţiul financiar al anului t, împărţită la numărul total de acţiuni
pentru entitatea i la sfârşitul anului t).

Datele necesare studiului, referitoare la valoarea capitalurilor proprii, valoarea rezultatului

net, preţul de închidere al acţiunilor, numătul total de acţiuni aflate în circulaţie la o anumită
entitate, au fost colectate din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate şi

58
de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (http://bvb.ro/). Valoarea capitalurilor proprii pe
acţiune şi, respectiv, valoarea rezultatului net pe acţiune, au fost calculate în Excel; datele
utilizate pentru determinarea acestor indicatori, precum şi rezultatele obţinute sunt sintetizate
în tabelele prezentate în anexele 1-4 ale acestei cărţi.

Procesarea datelor a fost realizată cu ajutorul softului econometric EViews, iar pentru testarea
obiectivelor am utilizat modelele de regresie liniară simplă şi metoda celor mai mici pătrate
(OLS - Ordinary Least Squares).

Rezultatele cercetării privind relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate

conform IFRS de entităţile româneşti cotate

Pentru a răspunde obiectivului specific al cercetării noastre, am aplicat cele două modele
matematice pentru fiecare dintre cei patru ani supuşi analizei. Rezultatele sunt sintetizate în
tabelul de mai jos:
Tabel 3. Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii
şi rezultatul net pe perioada 2010-2013
Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii
2010 2011 2012 2013
α0 -1,230 (-0,464) -1,149 (-0,887) -1,199 (-1,081) -0,494 (-1,082)
α1 0,854*** (11,949) 0,684 *** (21,081) 0,745*** (24,027) 0,668*** (53,596)
Nr. obs. 59 62 64 64
R2 0,715 0,881 0,903 0,979
R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979
F-statistic 142,781*** 444,406*** 577,293*** 2872,559***

Ecuaţia (2) Variabila independentă: Rezultat net

2010 2011 2012 2013
α0 3,497*** (2,730) 0,951*** (2,112) 1,055*** (2,810) 2,105*** (2,716)
α1 8,267*** (27,431) 6,909*** (63,078) 7,732*** (72,901) 6,503*** (30,327)
Nr. obs. 59 62 64 64
R2 0,930 0,985 0,988 0,937
R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936
F-statistic 752,447*** 3978,784*** 5314,622*** 919,701***
*** Semnificativ diferit de 0 la 1%
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Rezultatele estimării modelelor prin metoda celor mai mici pătrate (OLS) prezentate în
Tabelul nr. 3 arată că, pentru ambele modele şi în toţi cei patru ani, coeficientul α1 ataşat
variabilelor independente este pozitiv şi semnificativ diferit de zero la 1%, sugerând că există
o corelaţie pozitivă între valoarea capitalurilor proprii pe acţiune şi preţul acţiunii şi,
respectiv, între valoarea rezultatului net pe acţiune şi preţul acţiunii. Mai mult, aşa cum
menţionează anumiţi cercetători, “o cifră contabilă se consideră a fi relevantă pe piaţa de

59
capital atunci când coeficientul său de regresie (α1) este semnificativ din punct de vedere
statistic” (Filip & Raffournier, 2010: 91). În studiul nostru, rezultatele obţinute pentru
coeficientul α1 arată că atât capitalurile proprii, cât şi rezultatul net raportare de entităţile
româneşti cotate pentru perioada 2010-2013 sunt relevante din perspectiva pieţei de capital.

O altă observaţie importantă care se poate desprinde din tabelul de mai sus o constituie faptul
că, pe toată perioada analizată, puterea explicativă a celor două modele (dată de R2 Ajustat)
este ridicată, sugerând o puternică asociere între datele contabile studiate şi preţul acţiunilor.

Având în vedere că puterea explicativă a unui model econometric este utilizată ca o măsură a
utilităţii pe piaţa de capital şi, prin urmare, a calităţii datelor contabile (Muller, 2014: 980),
studiul nostru a vizat în continuare analiza evoluţiei rezultatelor obţinute pentru R2 Ajustat.

Tabel 4. Evoluţia relevanţei datelor contabile privind capitalurile proprii

Pre-IFRS Post-IFRS
An 2010 2011 2012 2013
Nr. observaţii 59 62 64 64
R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979
∆ R2 Ajustat x 0,169 0,022 0,078
R2 Ajustat Mediu 0,795 0,940
∆ R2 Ajustat Mediu 0,145
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Tabel 5. Evoluţia relevanţei datelor contabile privind rezultatul net

Pre-IFRS Post-IFRS
An 2010 2011 2012 2013
Nr. observaţii 59 62 64 64
R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936
∆ R2 Ajustat x 0,057 0,03 -0,052
R2 Ajustat Mediu 0,957 0,962
∆ R2 Ajustat Mediu 0,005
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Rezultatele prezentate în Tabelul nr. 4 arată că relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile
privind capitalurile proprii este în creştere de la an la an. Cea mai importantă creştere (de
16,9%) este înregistrată în anul 2011. Adoptarea IFRS în 2012 contribuie la îmbunătăţirea
calităţii capitalurilor proprii, care creşte cu 2,2% în 2012 şi cu 7,8% în 2013. În medie, în
perioada post-IFRS, relevanţa informaţiilor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai
mare decât în perioada pre-IFRS. Aceste rezultate demonstrează că adoptarea IFRS determină

60
creşterea calităţii informaţiilor contabile (exprimate prin valoarea capitalurilor proprii)
raportate în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate.

Tabelul nr. 5 prezintă evoluţia relevanţei rezultatului net pe acţiune, în decursul perioadei
2010-2013. Rezultatele sunt în principal similare cu cele obţinute în cazul analizei datelor
privind capitalurile proprii. În medie, se constată de asemenea o creştere a calităţii rezultatului
net în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS, însă această creştere de doar
0,5% ar putea să nu fie semnificativă din punct de vedere statistic. Cea mai importantă
creştere a relevanţei datelor privind rezultatul net (de 5,7%) o regăsim tot în 2011, similar
rezultelor descrise pentru capitaluri proprii.

Considerăm că această creştere importantă a relevanţei datelor contabile privind capitalurile

proprii şi rezultatul net înregistrată în anul 2011 poate fi explicată cu referire la legislaţia în
domeniul contabilităţii din acea perioadă. O reglementare emisă în iulie 2010 de Banca
Naţională a României solicită instituţiilor de credit să ţină evidenţa contabilă şi să
întocmească situaţiile financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, începând cu data
de 1 ianuarie 2012 (Banca Naţională a României, 2010a). De asemenea, conform unei
reglementări din 2011, entităţile autorizate şi supravegheate de CNVM (recent reorganizat în
ASF) trebuie să întocmească, în scopuri informative, un set adiţional de situaţii financiare în
conformitate cu IFRS (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2011a). În aceste condiţii,
considerăm că entităţile româneşti cotate au început să se pregătească pentru tranziţia la IFRS,
şi-au aliniat practicile contabile cu cele permise de IFRS, iar pe de altă parte investitorii,
anticipând posibilele schimbări care urmau să aibă loc în reglementările contabile, au fost mai
încrezători în calitatea informaţiilor contabile. Aceasta ar putea fi şi explicaţia pentru creşterea
relativ mică a calităţii informaţiilor contabile înregistrată în anul 2012, după adoptarea IFRS,
comparativ cu 2011, anul ultimelor raportări în conformitate cu reglementările contabile
româneşti.

Comparând rezultatele prezentate în tabelele 4 şi 5, putem constata că, de-a lungul perioadei
analizate, creşterea relevanţei rezultatului net este mai mică decât creşterea relevanţei
capitalurilor proprii. Pentru a explica aceste rezultate, ne vom referi la concluziile unui studiu
privind efectele adoptării obligatorii a IFRS în 2012 asupra rezultatului net şi capitalurilor
proprii în cazul entităţilor româneşti cotate. Astfel, Neag (2014) a constatat că dintre cele
65 de entităţi româneşti cotate analizate, un număr mare (19 entităţi, reprezentând în jur de
30% din entităţile incluse în eşantion) nu a prezentat diferenţe între rezultatul net raportat în
conformitate cu reglementarea contabilă din România şi rezultatul net raportat în conformitate

61
cu IFRS. Autoarea a prezentat şi posibile explicaţii ale acestor constatări surprinzătoare,
referitoare la o posibilă lipsă a conformităţii în aplicarea IFRS sau la faptul că, în ultimii ani,
reglementarea contabilă din România a fost modificată şi multe tratamente contabile au
devenit conforme cu IFRS.

Suntem şi noi de părere că adoptarea IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale
nu generează modificări importante ale calităţii informaţiilor contabile publicate de entităţile
româneşti cotate (măsurată prin relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital) deoarece
etapele reformei contabilităţii din România au contribuit la o anumită conformitate a
reglementării contabile româneşti cu prevederile IFRS. Pe de altă parte, considerăm că
entităţile româneşti cotate, anticipând tranziţia spre IFRS, au ales să aplice acele politici
contabile prevăzute de reglementarea contabilă din România care sunt permise şi de IFRS.

Pentru a testa validitatea (robusteţea) rezultatelor pe care le-am obţinut, am exclus din
eşantion entităţile româneşti cotate care sunt societăţi-mamă şi am estimat din nou cele două
modele pe numărul rămas de observaţii (201 observaţii). Motivăm acest demers prin referire
la una dintre specificităţile Bursei de Valori din Bucureşti, care constă în faptul că cea mai
mare parte a entităţilor cotate nu sunt societăţi-mamă; în schimb, pe pieţele de capital
europene dezvoltate, majoritatea entităţilor cotate deţin una sau mai mult filiale. Concret, din
numărul total de 64 de entităţi incluse în eşantionul nostru, 12 sunt societăţi-mamă şi, prin
urmare, au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate. În plus, aşa cum am prezentat
în capitolul 1 al acestei cărţi, începând cu 2007, anul în care România a devenit stat membru
al Uniunii Europene, entităţile româneşti cotate trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare
consolidate în conformitate cu IFRS, pentru a se supune Regulamentului IAS din 2002 al
Consiliului European. Cu alte cuvinte, cele 12 entităţi româneşti cotate au adoptat IFRS
pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate începând cu anul 2007 şi pentru întocmirea
situaţiilor financiare individuale începând cu anul 2012. Ne întrebăm dacă, în cazul acestor
12 entităţi, situaţiile financiare individuale întocmite conform IFRS ar putea să aducă
informaţii contabile mai utile sau superior calitative comparativ cu cele deja raportate
conform IFRS încă din 2007 şi disponibile prin intermediul situaţiilor financiare consolidate?
Din moment ce informaţii contabile conforme cu IFRS sunt disponibile investitorilor
începând cu 2007, ce noutăţi ar putea să aducă raportarea situaţiilor financiare individuale în
conformitate cu IFRS începând cu 2012?

Considerăm că, pentru cele 12 entităţi româneşti cotate, raportarea situaţiilor financiare
individuale ale anilor 2012 şi 2013 în conformitate cu IFRS nu generează creşterea calităţii

62
informaţiilor contabile. Astfel, excluzând cele 12 entităţi din eşantion, ne aşteptăm ca
rezultatele regresiilor să fie similare cu cele obţinute pentru întreg eşantionul.

În tabelul următor am prezentat rezultatele celor două regresii, obţinute după excluderea din
eşantion a societăţilor-mamă, pe un număr de 201 observaţii rămase.

Tabel 6. Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii

şi rezultatul net – după eliminarea societăţilor-mamă

Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii

2010 2011 2012 2013
α0 -1,410 (-0,421) -1,394 (-0,867) -1,351 (-1,001) -0,572 (-1,072)
α1 0,858*** (10,581) 0,687*** (18,866) 0,751*** (21,913) 0,671*** (50,774)
Nr. obs. 47 50 52 52
R2 0,713 0,881 0,906 0,981
R2 Ajustat 0,707 0,879 0,904 0,981
*** ***
F-statistic 111,959 355,911 480,160*** 2577,959***
Ecuaţia (2) Variabila independentă: Rezultat net
2010 2011 2012 2013
α0 3,931 (2,541) 0,942 (1,936) 0,689 (1,974) 2,106 (2,356)
α1 8,270*** (25,437) 6,915*** (64,920) 7,771*** (87,266) 6,571*** (29,192)
Nr. obs. 47 50 52 52
R2 0,935 0,989 0,993 0,945
R2 Ajustat 0,934 0,989 0,993 0,943
*** ***
F-statistic 647,060 4214,588 7615,368*** 852,163***
*** Semnificativ diferit de 0 la 1%
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Similar rezultatelor obţinute pentru întreg eşantionul, datele sintetizate în tabelul nr. 6
indică îmbunătăţirea relevanţei valorilor capitalurilor proprii şi rezultatului net pe perioada
2010-2013.

Pentru a testa afirmaţia noastră de mai sus, referitoare la faptul că pentru cele 12 entităţi
româneşti cotate, care au întocmit situaţii financiare consolidate în conformitate cu IFRS
începând cu anul 2007, raportarea situaţiilor financiare individuale ale anilor 2012 şi 2013 pe
baza IFRS nu determină creşterea calităţii informaţiilor contabile, am comparat rezultatele
celor două regresii liniare obţinute pentru întreg eşantionul cu cele obţinute pentru eşantionul
rezultat după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă. Am urmărit în special
evoluţia utilităţii datelor contabile în perioada analizată, măsurată cu ajutorul puterii
explicative a modelelor econometrice aplicate (R2 Ajustat). Rezultatele acestei comparaţii sunt
prezentate în tabelul de mai jos.

63
 Tabel 7. Evoluţia relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile – întreg eşantionul
versus eşantion după eliminarea societăţilor-mamă

Pre-IFRS Post-IFRS
An 2010 2011 2012 2013
Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii
Întreg eşantionul (A)
R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979
2
R Ajustat Mediu 0,795 0,940
∆ R Ajustat Mediu
2
0,145
Eşantionul după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă (B)
R2 Ajustat 0,707 0,879 0,904 0,981
R2 Ajustat Mediu 0,793 0,943
∆ R2 Ajustat Mediu 0,150
Diferenţe (B) – (A) 0,005

Ecuaţia (1) Variabila independentă: Rezultat net

Întreg eşantionul (A)
R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936
R2 Ajustat Mediu 0,957 0,962
∆ R2 Ajustat Mediu 0,005
Eşantionul după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă (B)
R2 Ajustat 0,934 0,989 0,993 0,943
R2 Ajustat Mediu 0,962 0,968
∆ R2 Ajustat Mediu 0,006
Diferenţe (B) – (A) 0,001
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Conform rezultatelor prezentate în tabelul nr. 7, creşterea calităţii informaţiilor privind

capitalurile proprii în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS este cu 0,5 puncte
procentuale mai mare pentru eşantionul obţinut după eliminarea societăţilor-mamă decât
pentru întreg eşantionul. Rezultate similare se înregistrează şi în cazul informaţiilor privind
rezultatul net, această creştere fiind cu doar 0,1 puncte procentuale mai mare. Considerăm că
diferenţele obţinute între cele două eşantioane analizate nu sunt semnificative din punct de
vedere statistic şi afirmaţia noastră este validată prin testele pe care le-am efectuat.
Concluzii ale analizei privind relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate
conform IFRS de entităţile româneşti cotate

Cercetarea pe care am realizat-o arată că, în medie, în România, în perioada post-IFRS,

relevanţa pe piaţa de capital a datelor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai mare
decât în perioada pre-IFRS, indicând că adoptarea IFRS în România contribuie la creşterea

64
calităţii informaţiilor contabile raportate în situaţiile financiare individuale (atunci când
analiza include date privind capitalurile proprii); de asemenea, calitatea datelor privind
rezultatul net a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada post-IFRS comparativ cu perioada
pre-IFRS, însă considerăm că acest rezultat nu este semnificativ din punct de vedere statistic.

Rezultate similare au fost obţinute atunci când am exclus din eşantion societăţile-mamă,
datorită faptului că acestea întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS încă
din 2007, astfel că investitorii aveau deja acces la informaţii contabile întocmite în
conformitate cu standarde contabile de înaltă calitate.

Rezultatele acestui studiu trebuie analizate cu precauţie, din cauza potenţialelor limite ale
cercetării, pe care le sintetizăm în continuare. Una dintre limite se referă la faptul că anumite
entităţi incluse în eşantion au aplicat voluntar IFRS la întocmirea situaţiilor financiare
individuale şi astfel au prezentat informaţii contabile în conformitate cu IFRS înainte de 2012,
anul adoptării obligatorii a IFRS. Pentru aceste entităţi, este de aşteptat ca adoptarea
obligatorie a IFRS din anul 2012 să nu contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor
contabile. Excluderea acestor entităţi din eşantion ar putea conduce la rezultate mai fidele
pentru obiectivul pe care l-am propus. O altă limită a studiului nostru ar putea fi legată de
faptul că anumite entităţi analizate au raportat valori negative pentru capitaluri proprii şi/sau
pentru rezultat net. S-ar putea ca analiza noastră să fie îmbunătăţită dacă pierderile ar fi
eliminate, iar asocierea dintre datele contabile şi preţul acţiunilor ar fi testată doar pentru
valori pozitive.

3.3 Studiu privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB

în contextul adoptării IFRS10

Recenta adoptare a IFRS în România a constituit prilej pentru cercetători de a analiza efectele
tranziţiei la IFRS asupra procesului de raportare financiară în cadrul entităţilor româneşti
cotate. Urmând direcţiile de cercetare existente la nivel internaţional şi utilizând metodele de
cercetare bine cunoscute care testează calitatea datelor contabile raportate în conformitate cu

10
Această cercetare a fost prezentată de Păşcan, I.-D. (2015) în lucrarea cu titlul „Cercetări privind calitatea
rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS”, working paper, cel de-al doilea
seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă
în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”
POSDRU/159/1.5/S/142115, 29-30 mai, ASE Bucureşti

65
IFRS, cercetătorii au analizat dacă adoptarea IFRS în România a contribuit la îmbunătăţirea
calităţii datelor contabile.

Cele mai multe dintre lucrările analizate în cadrul subcapitolului 3.1 al acestei cărţi au utilizat
modele matematice pentru a testa creşterea calităţii rezultatului net raportat în conformitate cu
IFRS, precum cele referitoare la netezirea rezultatului sau angajamentele discreţionare. Însă,
alături de faptul că anumite rezultate obţinute de cercetători nu au putut fi validate din punct
de vedere statistic (Brad et al., 2014b), aceste studii au prezentat drept limite, de cele mai
multe ori, dimensiunea redusă a eşantionului şi prin urmare, numărul mic de observaţii
(Takacs, 2012). Considerăm că numărul mic al entităţilor cotate la BVB, precum şi
eterogenitatea acestora (în ceea ce priveşte domeniul de activitate, mărimea acestora, natura
rezultatului – profit/pierdere) ar putea face dificilă sau mai puţin relevantă testarea unor
modele matematice conturate pe cazul unor burse dezvoltate. Pe de altă parte, numărul mic de
entităţi listate pe BVB ar putea fi transformat într-un avantaj pentru cercetătorii care au acest
domeniu de interes, prin faptul că au posibilitatea de a analiza trăsături specifice fiecărei
entităţi şi modul concret în care tranziţia la IFRS a generat modificări ale poziţiei financiare şi
performanţei, precum şi ale metodelor şi estimărilor contabile.

În acest context, obiectivul general al cercetării pe care o vom prezenta în cadrul acestui
paragraf este de a analiza dacă adoptarea IFRS în România a contribuit la creşterea calităţii
rezultatului publicat în situaţiile financiare individuale ale entităţilor româneşti care au
obligaţia de a adopta IFRS începând cu anul 2012.

Metodologia de cercetare: pentru îndeplinirea obiectivului stabilit, am avut în vedere studiul

amănunţit al Notelor explicative din raportările anuale, cu scopul de a identifica indicii ale
îmbunătăţirii calităţii rezultatului net ca urmare a aplicării IFRS. Concret, am analizat Notele
explicative din raportările anuale ale entităţilor româneşti cotate la BVB, întocmite pentru anii
2011 (reglementări contabile româneşti - RAR), 2012 (anul trecerii la IFRS şi prezentarea
efectelor tranziţiei), 2013 şi 2014 (IFRS), pentru a identifica indicii ale îmbunătăţirii calităţii
rezultatului net ca urmare a adoptării IFRS.

În ceea ce priveşte eşantionul, în această lucrare au fost analizate entităţile cotate la BVB din
domeniul farmaceutic (entităţi cu cod CAEN din subgrupa 21 “Fabricarea produselor
farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice”), respectiv Antibiotice SA (ATB),
Biofarm SA (BIO) şi Zentiva SA (SCD).

66
Datele necesare studiului au fost culese manual din raportările anuale, disponibile pe site-ul
BVB sau pe site-urile entităţilor analizate. O metodologie similară a fost utilizată de Nichols
et al. (2012), care au studiat modificările raportării pe segmente în cazul celor mai mari
entităţi europene (blue chips), ca urmare a implementării standardului revizuit IFRS 8
„Segmente operaţionale”.

Pentru a răspunde obiectivului general al cercetării noastre, am avut în vedere identificarea şi

analiza următoarelor elemente care ar putea să indice dacă, în România, tranziţia la IFRS a
contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatului contabil raportat:

 tipul opiniei de audit;

 numărul de pagini ale raportărilor anuale (o creştere a numărului de pagini ar putea

reprezenta un indiciu privind creşterea transparenţei datelor prezentate şi, prin urmare,
îmbunătăţirea calităţii acestora);

 modificări ale metodelor şi estimărilor contabile cu impact asupra rezultatului net, ca

urmare a trecerii la IFRS;

 decizia de a aplica anticipat standarde sau interpretări noi, cu impact asupra măsurării
performanţei (aceasta putând sugera interesul pentru a raporta date mai calitative,
conforme cu noile modificări ale referenţialului internaţional);

 schimbări voluntare ale politicilor contabile cu impact asupra rezultatului net – decizia
conducerii entităţii de a schimba anumite politici contabile ar trebui să urmărească o
prezentare mai fidelă a realităţii economice din cadrul entităţii respective, incluzând şi
rezultatul net.

Rezultatele analizei

Primele situaţii financiare anuale individuale întocmite în conformitate cu IFRS pentru anul
2012 au inclus şi date comparative pentru anul 2011, retratate pe baza prevederilor IFRS.
Astfel, pentru entităţile analizate, utilizând date aferente exerciţiului financiar 2011 din
primele situaţii financiare conforme cu IFRS raportate pentru anul 2012 şi din ultimele situaţii
financiare conforme cu reglementările contabile din România (RAR) întocmite pentru anul
2011, am avut posibilitatea de a realiza o comparaţie între rezultatul net raportat pe baza celor
două referenţiale contabile, pentru aceeaşi perioadă de timp (anul 2011). Rezultatele sunt
prezentate în tabelul de mai jos.

67
 Tabel 8. Comparaţie între rezultatul net RAR şi rezultatul net IFRS

Entitate Rezultat net Rezultat net Modificare Modificare

RAR 2011 IFRS 2011 absolută relativă
Antibiotice SA 20.298.909 lei 20.196.416 lei (102.493) lei (0,5049)%

Biofarm SA 14.220.788 lei 14.220.788 lei 0 lei 0%

Zentiva SA 33.857.309 lei 34.177.108 lei (319.799) lei (0,9445)%

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

În cazul entităţii Biofarm SA, există diferenţe pentru anul 2012 între rezultatul net conform
RAR şi cel conform IFRS, modificarea absolută fiind de (56.153) lei, reprezentând în termeni
relativi o diminuare cu 0,2676% a rezultatului net conform IFRS faţă de cel raportat conform
RAR.

În continuare am sintetizat informaţiile culese din raportările financiare ale entităţilor

analizate, întocmite pentru anii 2011-2014, care ar putea indica îmbunătăţirea calităţii
rezultatului net ca urmare a adoptării IFRS în România.

Tabel 9. Sinteză a informaţiilor culese din raportările financiare ale entităţilor analizate

Entitate Informaţii 2011 2012 2013 2014

Opinie audit fără rezerve cu rezerve cu rezerve cu rezerve
Nr. pag. raport
64 91 97 81
anual
Modificări • modificare politici contabile - -
metode şi evaluare stoc produse finite;
estimări • modificare politici contabile
contabile la imobilizări corporale (utilizare
trecerea la IFRS valoare justă drept cost presupus
la data tranziţiei);
ATB • variaţie provizion calcule
actuariale;
• cheltuieli impozit amânat
(urmare a retratărilor)
Aplicare
anticipată - Nu Nu -
standarde noi
Schimbări
voluntare politici Nu Nu Nu Nu
contabile

68
Entitate Informaţii 2011 2012 2013 2014
Opinie audit fără rezerve fără rezerve fără rezerve fără rezerve
Nr. pag. raport
59 84 82 84
anual
Modificări • depreciere imobilizări corporale - -
metode şi (utilizare valoare justa drept cost
estimări presupus la data tranziţiei);
contabile la • ajustare cheltuială recalculată
BIO
trecerea la IFRS conform IFRS
Aplicare
anticipată - Nu Nu Nu
standarde noi
Schimbări
voluntare politici Nu Nu Nu Nu
contabile

Opinie audit fără rezerve fără rezerve fără rezerve fără rezerve
Nr. pag. raport
8311 78 70 71
anual
Modificări • reclasificarea anumitor elemente - -
metode şi de venituri şi cheltuieli conform
estimări cerinţelor IFRS;
contabile la • reclasificarea unor cheltuieli cu
trecerea la IFRS beneficiile angajaţilor (87.000
SCD
lei) la alte elemente ale
rezultatului global
Aplicare
anticipată - Nu Nu Nu
standarde noi
Schimbări
voluntare politici Nu Nu Nu Nu
contabile
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Informaţiile cuprinse în tabelul de mai sus pot fi interpretate în raport cu obiectivul general al
acestui studiu, astfel:
 Se constată creşterea numărului de pagini al raportărilor anuale începând cu anul 2012,
respectiv anul trecerii la IFRS; această creştere ar putea sugera preocupări ale
entităţilor româneşti cu privire la creşterea transparenţei informaţiilor contabile; însă, o
analiză atentă a notelor explicative la situaţiile financiare anuale arată că sunt detaliate

11
Numărul mare de pagini cuprinse în raportările anuale ale entităţii Zentiva SA întocmite conform
reglementărilor contabile din România pentru anul 2011 se explică prin faptul că notele explicative sunt
prezentate atât în limba română, cât şi în limba engleză.

69
 aspecte teoretice generale referitoare la politicile contabile conforme cu IFRS aplicate,
fără a explica modul concret în care acestea sunt puse în operă la nivelul entităţii.
 Cu excepţia uneia dintre entităţile analizate (Antibiotice SA), auditorii au exprimat
opinie de audit fără rezerve, pe toată perioada inclusă în studiu; am remarcat de
asemenea că niciuna dintre entităţi nu şi-a schimbat auditorul în cursul perioadei
analizate. În cazul entităţii Antibiotice SA, începând cu anul 2012 auditorul a exprimat
o opinie de audit cu rezerve, motivată prin faptul că situaţiile financiare includ costuri
cu servicii achiziţionare pentru care nu se poate cuantifica nivelul reducerilor
comerciale incluse în acestea şi, prin urmare, nu se poate estima impactul în Situaţia
rezultatului global.
 Principalele modificări ale metodelor şi estimărilor contabile cu impact asupra
rezultatului net, ca urmare a trecerii la IFRS au fost legate de: modificarea politicii
contabile privind imobilizările corporale (utilizarea valorii juste drept cost presupus la
data tranziţiei); reclasificarea anumitor elemente de venituri şi cheltuieli conform
cerinţelor IFRS; recunoaşterea cheltuielii cu impozitul amânat, ca urmare a retratărilor
efectuate. Însă, aşa cum se poate observa şi din tabelul nr. 8, considerăm că aceste
modificări au avut un impact limitat asupra rezultatului net raportat în conformitate
cu IFRS.
 În perioada 2012-2014, entităţile analizate au decis să nu aplice anticipat standarde sau
interpretări noi, cu impact asupra măsurării performanţei; în plus, informaţiile
prezentate în notele explicative arată că modificările standardelor internaţionale nu
afectează poziţia financiară sau performanţa entităţilor raportoare.
 Nu am identificat schimbări voluntare ale politicilor contabile cu impact asupra
rezultatului net în situaţiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS în cazul
entităţilor incluse în eşantion.

Concluziile analizei privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în

contextul adoptării IFRS

Prin intermediul acestui studiu ne-am propus să identificăm elemente concrete care ar putea
arăta că în România, tranziţia la IFRS a generat îmbunătăţirea calităţii rezultatului publicat de
entităţile cotate la BVB. Metodologia utilizată şi rezultatele obţinute indică însă faptul că
adoptarea IFRS a generat doar un impact limitat asupra rezultatului net, iar modificările

70
metodelor sau estimărilor contabile au fost făcute doar în scopul asigurării conformităţii cu
litera, dar nu şi cu spiritul IFRS.

În ultimii ani, reglementările contabile din România au fost modificate şi multe metode sau
tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. În acest mod se poate justifica numărul
redus al modificărilor de metode contabile, ca urmare a trecerii la IFRS. Pe de altă parte,
există posibilitatea ca entităţile analizate să nu fie interesate de informaţii contabile conforme
cu IFRS, astfel încât tranziţia la IFRS este considerată o obligaţie legală, şi nu un proces
pozitiv care ar putea genera beneficii în favoarea entităţii respective, prin creşterea calităţii
informaţiilor raportate.

Cercetarea va fi extinsă asupra entităţilor româneşti care au prezentat diferenţe între rezultatul
net conform RAR şi cel conform IFRS, pentru a analiza trăsături specifice fiecărei entităţi şi
modul concret în care tranziţia la IFRS a generat modificări ale poziţiei financiare şi
performanţei, precum şi ale metodelor şi estimărilor contabile.

71
 4. Concluzii

Cercetarea noastră postdoctorală cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect
POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi
postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” a avut drept obiectiv general să
testeze empiric măsura în care adoptarea obligatorie a IFRS în România în anul 2012 a
contribuit la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile româneşti
cotate la BVB. Rezultatele obţinute pe parcursul programului postdoctoral în corelaţie cu
obiectivul general şi cu obiectivele specifice stabilite, prezentate pe parcursul acestei lucrari,
sunt sintetizate în continuare.

În contextul actual care caracterizează economia mondială (expansiunea tranzacţiilor

internaţionale, creşterea rolului pieţelor financiare, creşterea investiţiilor străine directe,
creşterea numărului de corporaţii multinaţionale), abordările conceptuale din primul capitol al
cărţii ne-au permis să conturăm necesitatea introducerii şi aplicării standardelor internaţionale
de raportare financiară pe scară largă la nivel internaţional, referitoare la imperativul de a
asigura comunicarea unor informaţii contabile relevante, transparente, comparabile, într-un
limbaj contabil comun, inteligibil pentru investitori transnaţionali şi pentru toate categoriile de
utilizatori ai raportărilor financiare. De asemenea, având în vedere faptul că procesul de
globalizare a economiilor continuă cu paşi repezi, este de aşteptat ca argumentele în favoarea
adoptării IFRS să evolueze în acelaşi ritm, aplicarea IFRS să fie extinsă, iar IFRS să devină
limbajul global al afacerilor.

Pe baza prezentării etapelor adoptării IFRS în România, am remarcat faptul că reglementările

contabile îndreptate spre realizarea conformităţii datelor contabile raportate de entităţile de
interes public cu standardele internaţionale au înregistrat modificări semnificative, într-o
perioadă de timp relativ scurtă. Concret, în 1999 s-a vorbit pentru prima dată despre standarde
internaţionale de contabilitate în reglementările contabile din România, iar în perioada 2001-
2005 mai mult de 1.700 de entităţi trebuiau să aplice reglementările contabile armonizate cu
standardele internaţionale de contabilitate (Albu et al., 2014); însă, conformitatea cu spiritul
standardelor internaţionale a fost pusă sub semnul întrebării, poate şi din cauza slabei
conştientizări a importanţei şi efectelor acestui proces, atât la nivelul entităţilor, cât şi al
utilizatorilor de informaţii contabile. Considerăm însă că etapa actuală a reformei contabile în

72
domeniul adoptării IFRS are mai mult succes, datorită faptului că entităţile româneşti care au
obligaţia de a-şi prezenta raportările financiare în conformitate cu IFRS (instituţii financiare,
entităţi listate pe piaţa reglementată, entităţi reglementate şi supravegheate de ASF, anumite
entităţi cu capital de stat) înţeleg utilitatea şi beneficiile acestui demers, având în acelaşi timp
pregătirea, cunoştinţele şi resursele necesare.

Cercetarea calitativă prezentată în capitolul al doilea al acestei cărţi a constituit prilej pentru
definirea conceptului de calitate asociat informaţiilor contabile, cunoaşterea celor mai des
utilizate modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile, sintetizarea experienţelor
europene privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare, precum şi
pentru analiza premiselor şi consecinţelor economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor
financiare ca urmare a adoptării IFRS.

Lucrările de specialitate analizate arată că pentru a defini calitatea datelor contabile,

cercetătorii fac referire cel mai adesea la elemente precum reprezentarea fidelă a informaţiilor
comunicate în procesul de raportare financiară, utilitatea informaţiilor contabile în luarea
deciziilor de investiţii, creditare etc, măsura în care informaţiile din situaţiile financiare
reflectă realitatea economică, comparabilitate. În opinia noastră, informaţiile contabile
calitative sunt cele care, prin selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate şi adaptate
specificului entităţii, redau realitatea economică a tranzacţiilor derulate, în mod transparent,
coerent şi inteligibil.

Pentru a măsura calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii au dezvoltat şi au testat mai

multe modele matematice pe care, pe baza analizei literaturii, le-am încadrat în şase categorii:
calitatea prezentării de informaţii, relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital, relevanţa
datelor contabile pentru deciziile de creditare, utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a
rezultatului, oportunitatea recunoaşterii pierderii şi conservatismul contabil.

Pe baza cercetării realizate pentru identificarea impactului adoptării IFRS asupra calităţii
raportărilor financiare la nivel european, putem concluziona că rezultatele obţinute de
cercetători furnizează evidenţe mixte cu privire la măsura în care adoptarea standardelor
internaţionale a contribuit la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile publicate; anumite
studii arată că informaţiile contabile raportate în conformitate cu IFRS sunt mai calitative
decât cele raportate pe baza standardelor contabile locale utilizate anterior, însă există şi studii
care au relevat efecte negative ale adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare sau au
obţinut rezultate neconcludente, nesemnificative din punct de vedere statistic privind calitatea
informaţiilor contabile raportate în conformitate cu IFRS. Rezultatele diferite privind

73
îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile după adoptarea IFRS sunt explicate în literatură
prin prezentarea unor factori determinanţi ai calităţii care, alături de adoptarea IFRS,
accentuează calitatea raportărilor financiare. Aceşti factori se referă, în principal, la calitatea
standardelor IFRS în raport cu calitatea standardelor locale aplicate anterior şi eficacitatea
mecanismelor de adoptare, sistemul juridic şi politic al unei ţări, precum şi motivaţiile pe care
le au entităţile atunci când raportează informaţii contabile pe baza IFRS.

În opinia noastră, efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare trebuie
interpretate în funcţie de caracteristici specifice entităţii raportoare şi ale ţării în care aceasta
îşi desfăşoară activitatea.

Pe de altă parte, deşi există o varietate de modele propuse şi utilizate de cercetători pentru a
măsura calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS, constatăm pe baza
cercetării realizate că niciunul dintre aceste modele nu are valoare absolută, aplicarea de
modele diferite generând rezultate divergente în acelaşi areal geografic, pentru aceeaşi
perioadă şi pe baza aceloraşi date.

Astfel, considerăm că testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare
este importantă, dar nu suficientă; astfel de cercetări ar trebui completate prin investigarea
consecinţelor economice ale creşterii calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare
asupra entităţii care le raportează, asupra utilizatorilor săi de informaţii, dar şi la nivel
macroeconomic, din perspectiva ţării care a adoptat standardele contabile de înaltă calitate.

Înainte de a măsura efectele adoptării obligatorii a IFRS în România asupra calităţii

raportărilor financiare, am realizat o trecere în revistă a principalelor studii referitoare la
aplicarea IFRS în România. Pe ansamblu, rezultatele analizei noastre indică faptul că
cercetările dedicate efectelor adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare
sunt într-un stadiu incipient. Cercetările aplicative analizate care au măsurat calitatea
informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS au aplicat, cu preponderenţă, trei metode
de operaţionalizare a calităţii: calitatea prezentării de informaţii; relevanţa pe piaţa de capital a
datelor contabile şi utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului. Similar tendinţei pe care
am regăsit-o la nivel european, studiul nostru a relevat că ipoteza potrivit căreia adoptarea
IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare nu este întotdeauna
confirmată de rezultatele cercetărilor realizate pe cazul entităţilor româneşti. Anumite
cercetări sugerează că după adoptarea IFRS calitatea prezentării de informaţii s-a îmbunătăţit,
prin creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare consolidate (Tiron-
Tudor & Raţiu, 2010), în timp ce altele indică un grad de informare privind riscurile relativ

74
mic (Gîrbină & Bunea, 2009). Puţine studii au analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor
contabile, iar concluziile acestora arată că reforma contabilă îndreptată spre asimilarea
referenţialului internaţional a avut doar un impact limitat asupra relevanţei informaţiilor
contabile raportate în perioada 1998-2004 (Filip & Raffournier, 2010) şi adoptarea IFRS a
avut un efect negativ asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital, în
perioada 2005-2010 (Takacs, 2012). Totuşi, adoptarea IFRS în România pare să fie asociată
cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor, care sugerează creşterea calităţii
raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS (Brad et al., 2014a; Nechita, 2014;
Gajevszky, 2014). Referitor la consecinţele economice care decurg din creşterea calităţii
informaţiilor contabile raportate conform IFRS de către entităţile româneşti, studiile analizate
indică diminuarea semnificativă a costului capitalului în anul 2003 (Ionaşcu et al., 2010),
precum şi îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor (Ionaşcu & Ionaşcu, 2012).

Cercetarea cantitativă pe care am realizat-o pentru a testa relevanţa pe piaţa de capital a

datelor contabile raportate conform IFRS de entităţile româneşti cotate a arătat că, în medie,
în perioada post-IFRS, relevanţa pe piaţa de capital a datelor privind capitalurile proprii este
cu 14,5% mai mare decât în perioada pre-IFRS, indicând că adoptarea IFRS în România
contribuie la creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate în situaţiile financiare
individuale (atunci când analiza include date privind capitalurile proprii); de asemenea,
calitatea datelor privind rezultatul net a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada post-IFRS
comparativ cu perioada pre-IFRS, însă considerăm că acest rezultat nu este semnificativ din
punct de vedere statistic. Rezultate similare au fost obţinute atunci când am exclus din
eşantion societăţile-mamă, datorită faptului că acestea întocmesc situaţii financiare
consolidate conforme cu IFRS încă din 2007, astfel că investitorii aveau deja acces la
informaţii contabile întocmite în conformitate cu standarde contabile de înaltă calitate.

Pentru a analiza calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul

adoptării IFRS, ne-am propus să identificăm elemente concrete care ar putea arăta că în
România, tranziţia la IFRS a generat îmbunătăţirea calităţii rezultatului. Rezultatele obţinute
pe cazul celor trei entităţi analizate pe perioada 2010-2014 indică însă faptul că adoptarea
IFRS a generat doar un impact limitat asupra rezultatului net, iar modificările metodelor sau
estimărilor contabile au fost făcute doar în scopul asigurării conformităţii cu litera, dar nu şi
cu spiritul IFRS.

În ultimii ani, reglementările contabile din România au fost modificate şi multe metode sau
tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. Pe de altă parte, anumite entităţi româneşti

75
cotate ar putea să nu fie interesate de informaţii contabile conforme cu IFRS, considerând
tranziţia la IFRS ca fiind o obligaţie legală, şi nu un proces pozitiv care ar putea genera
creşterea calităţii informaţiilor raportate. Trecerea la IFRS nu a fost generată de solicitări de
informaţii contabile calitative din partea utilizatorilor de informaţii, ci a reprezentat calea
firească de urmat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană; devenind stat membru al
UE în 2007, România a trebuit să aplice Regulamentul din 2002 privind utilizarea IFRS
pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate ale entităţilor cotate.

Cercetările realizate ne conduc spre concluzia că adoptarea IFRS în România pentru

întocmirea situaţiilor financiare individuale nu generează modificări importante ale calităţii
informaţiilor contabile publicate de entităţile cotate. În opinia noastră, aceste rezultate pot fi
explicate cu referire la etapele reformei contabilităţii din România, care au contribuit la o
anumită conformitate a reglementării contabile româneşti cu prevederile IFRS; pe de altă
parte, considerăm că entităţile româneşti cotate, anticipând tranziţia spre IFRS, au ales să
aplice acele politici contabile prevăzute de reglementarea contabilă din România care sunt
permise şi de IFRS. Şi totuşi, consecinţele economice ale trecerii la IFRS trebuie investigate
prin cercetări viitoare, deoarece reprezintă cea mai bună modalitate de a aprecia beneficiile
reale ale adoptării IFRS în România.

76
 Surse bibliografice

Albu, N., Albu, C., Bunea, S., Calu, D.A. & Gîrbină, M. (2011) “A story about IAS/IFRS
implementation in Romania”, Journal of Accounting in Emerging Economies, vol. 1(1):
76 -100
Albu, N., Vasile, L. G., Albu, C. N. & Mateescu, R. (2014) „Transparency and quality of
financial disclosures. The case of Romanian listed companies”, Theoretical Journal of
Accounting, vol. 78 (134): 7-24
Ahmed, A. S., Neel, M. & Wang, D. (2013) “Does Mandatory Adoption of IFRS Improve
Accounting Quality? Preliminary Evidence”, Contemporary Accounting Research, vol.
30 (4): 1344-1372
Amiram, D. (2012) “Financial Information Globalization and Foreign Investment Decisions”,
Journal of International Accounting Research, vol. 11 (2): 57-81
Autoritatea de Supraveghere Financiară (2014) Instrucţiunea nr. 2 din 6 august 2014 privind
aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară de către entităţile
autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din
Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 593 din 8 august 2014
Autoritatea de Supraveghere Financiară (2015) Instrucţiunea nr.1/2015 pentru modificarea şi
completarea Instrucţiunii nr. 2/2014 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de
Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor
Financiare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 343 din 19 mai 2015
Balaciu, D. (2012) Contabilitate creativă, Editura Universităţii din Oradea
Banca Naţională a României (2010a) Ordin nr. 9 din 16 iulie 2010 privind aplicarea
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către instituţiile de credit, ca
bază a contabilităţii şi pentru întocmirea de situaţii financiare anuale individuale,
începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 535
partea I din 30 iulie 2010
Banca Naţională a României (2010b) Ordin nr. 27 din 16 decembrie 2010 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, publicat în Monitorul Oficial nr. 890 partea
I din 30 decembrie 2010

77
Barth, M. E., Landsman, W. R. & Lang, M. H. (2008) “International accounting standards
and accounting quality”, Journal of Accounting Research, vol. 46(3): 467-498
Basu, S. (1997) “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”,
Journal of Accounting and Economics, vol. 24: 3-37
Bertoni, M., Cristea, Ş. & De Rosa, B. (2007) “Provocări în procesul de armonizare din
România şi Italia”, Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, vol. 3: 34-41
Bircea, I. & Ştefănescu, D. (2011) Statistică şi analiză economico-financiară, Editura
Universităţii Petru Maior, Tîrgu Mureş
Bouchareb, M., Ajina, A. & Souid, S. (2014) “Does the Adoption of IAS/IFRS with a Strong
Governance Mechanism Can Deter Earnings Management?” International Journal of
Academic Research in Economics and Management Sciences, vol. 3(1): 264-282
Boumediene, E., Boumediene, S. L. & Nafti, O. (2014) “Impact of Adopting IAS-IFRS on the
Handling of Accounting Data: The Case of France”, The Journal of Applied Business
Research, vol. 30(4): 1239-1252
Brad, L., Dobre, F., Turlea, C. & Braşoveanu, I. V. (2014a) “The impact of IFRS adoption in
Romania upon the earnings management of the Bucharest Stick Exchange entities”,
Procedia Economics and Finance, vol. 15: 871-876
Brad, L., Dobre, F. & Ciobanu, R. (2014b) “Evidence of no difference between the values of
discretional accruals computed using the Romanian accounting standards and the
international financial reporting standards”, 9th International Conference Accounting
and Management Information Systems AMIS 2014: 556-567
Breton, G. & Stolowy, H. (2000) A Framework for the Classification of Accounts
Manipulations, HEC Accounting & Management Control Working Paper No. 708/2000,
disponibil on line pe SSRN: http://ssrn.com/abstract=263290 sau
http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.263290
Brown, S. & Hillegeist, S. A. (2007) “How Disclosure Quality Affects the Level of
Information Asymmetry”, Review of Accounting Studies, vol. 12: 1-53
Brüggemann,U., Hitz, J-M. & Sellhorn, T. (2013) „Intended and Unintended Consequences of
Mandatory IFRS Adoption: A Review of Extant Evidence and Suggestions for Future
Research”, European Accounting Review, vol. 22 (1): 1-37
Bunea, Ş. (2006) “Analiza impactului procesului de convergenţă contabilă asupra evoluţiei
unor sisteme contabile naţionale şi învăţăminte pentru România”, Congresul al XVI-lea
al profesiei contabile din România: 201-216
Bursa de Valori Bucureşti (2015) http://www.bvb.ro

78
Calu, D., Olimid, L., Dumitru, M. & Avram, V. (2010) “Une évaluation des effets de la
thanatogénèse dans la comptabilité roumaine”, Crises et nouvelles problématiques de la
Valeur, Nice, Franţa, 20 pag., disponibil on line pe http://halshs.archives-
ouvertes.fr/docs/00/48/42/91/PDF/p152.pdf
Carp, M. (2015) “Impactul trecerii la IFRS asupra calităţii rezultatelor raportate de companiile
româneşti cotate”, Audit financiar, vol. 8(128): 17-31
Chen, H., Tang, Q., Jiang, Y. & Lin, Z. (2010) “The role of International Financial Reporting
Standards in accounting quality: Evidence from the European Union”, Journal of
International Financial Management & Accounting, vol. 21(3): 1-57
Christensen, H. B., Lee, E. & Walker, M. (2007) “Cross-sectional variation in the economic
consequences of international accounting harmonization: The case of mandatory IFRS
adoption in the UK”, The International Journal of Accounting, vol. 42: 341–379
Christensen, H. B., Lee, E. & Walker, M. (2008) “Incentives or standards: What determines
accounting quality changes around IFRS adoption?”, working paper, disponibil on line
pe https://research.mbs.ac.uk/investmentrisk/Portals/0/docs/ChristensenLeeWalker
2008-IncentivesStandards.pdf
Comisia Europeană (2002) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de
contabilitate, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene JO L 243, 11.09.2002,
disponibil on line pe http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=
CONSLEG:2002R1606:20080410:RO:PDF
Comisia Europeană (2013) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe
ale anumitor tipuri de întreprinderi, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29
iunie 2013, disponibilă on line pe http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0034&from=EN
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (2011a) Ordin nr. 11/2011 pentru aprobarea
Instrucţiunii nr. 3/2011 privind aplicarea Standardelor internaţionale de raportare
financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia
Naţionala a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial nr. 145 din 28 februarie
2011
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (2011b) Ordinul nr. 116 din 21 decembrie 2011
pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind aplicarea Standardelor internaţionale
de raportare financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de

79
 Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial nr. 82 din 1
februarie 2012, cu modificările ulterioare
Committee of European Securities Regulators CESR (2003) Recommendation for additional
guidance regarding the transition to IFRS. European Regulation on the Application of
IFRS in 2005. CESR/03–323e, 23 decembrie 2003, Paris, Franţa, disponibil on line pe
http://www.cesr-eu.org/index.php?page=consultation_details&id=22
Daske, H., Hail, L. & Leuz, C. (2013) „Adopting a label: heterogeneity in the economic
consequences around IAS/IFRS adoptions”, Journal of Accounting Research, vol. 51
(3): 495-547
Dhaliwal, D., Subramanyam, K.R. & Trezevant, R. (1999) “Is comprehensive income
superior to net income as a measure of firm performance?”, Journal of Accounting and
Economics, vol. 26: 43-67
Diaconu, P. (2007) “Adoptarea standardelor internaţionale de contabilitate – un process
evolutiv”, Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, vol. 1: 12-18
Dimitropoulos, P. E., Asteriou, D., Kousenidis, D. & Leventis, S. (2013) „The impact of IFRS
on accounting quality: Evidence from Greece”, Advances in Accounting, incorporating
Advances in International Accounting, vol. 29(1): 108-123
Djatej, A., Gao, G., Sarikas, R. & Senteney, D. (2009) „An investigation of the comparative
impact of degree of implementation of IFRS upon the public and private information
quality of East and West European firms”, Advances in Accounting, incorporating
Advances in International Accounting, vol. 25: 208-215
Dumontier, P. & Raffouriner, B. (1998) „Why Firms Comply with IAS: an Empirical
Analysis with Swiss Data”, Journal of International Financial Management and
Accounting, vol. 9 (3): 216-242
Fădur, C. & Rusu, A. (2012) “Financial reporting of intangible assets. Comparative study
Romania – France concerning the application of IAS/IFRS”, 7th International
Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012),
Academia de Studii Economice Bucureşti, 13-14 iunie, 22 pag.
Fekete, S., Matiş, D. & Lukacs, J. (2008) „Factors influencing the extent of corporate
compliance with IFRS. The case of Hungarian listed companies”, Annales Universitatis
Apulensis Series Oeconomica, vol. 1: 46-57
Feleagă, N. (1996) Controverse contabile. Dificultăţi conceptuale şi credibilitatea
contabilităţii, Editura Economică, Bucureşti

80
Feleagă, N. (1997) Dincolo de frontierele vagabondajului contabil, Editura Economică,
Bucureşti
Feleagă (Malciu), L. & Feleagă, N. (2005) Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică,
Bucureşti
Feleagă, L. & Feleagă, N. (2005) Contabilitate financiară – o abordare europeană şi
internaţională, vol. I şi vol. II, Editura Infomega, Bucureşti
Feleagă, L. & Feleagă, N. (2006) “Convergenţe contabile internaţionale prin prisma aderării
la Uniunea Europeană”, Economie Teoretică şi Aplicată, vol. 3: 37-44
Feleagă, N. & Feleagă, L. (2007) “Le passage des entreprises Rounaines aux normes IFRS:
Quels anantages? Quelles difficultes?”, The Annals of the University of Oradea,
Economic Sciences, vol. 2: 328-331
Feleagă, N., Feleagă, L., Sandu, R. & Avram, V. (2009) “Quelques propos sur la reforme
comptable. Le cas de la Roumanie”, Analele Universităţii din Oradea, vol. 3 Finanţe,
Bănci şi Contabilitate: 954-959
Filip, A. & Raffournier, B. (2010) “The value relevance of earnings in a transition economy:
The case of Romania”, The International Journal of Accounting, vol. 45: 77-103
Francis, J. & Schipper, K. (1999) “Have Financial Statements Lost Their Relevance?”,
Journal of Accounting Research, vol. 37(2): 319-352
Fundaţia IFRS (2015) http://www.ifrs.org
Gajevszky, A. (2014) “The impact of auditor’s opinion on earnings management: evidence
from Romania”, Network Intelligence Studies, vol. II, issue 1(3): 61-73
Gîrbină, M. M. & Bunea, Ş. (2009) “Este informarea privind riscul entităţilor româneşti în
conformitate cu IFRS 7?”, Journal of Accounting and Management Information
Systems, vol. 8(1): 53-77
Gornik-Tomaszewski, G. (2005) “Antecedents and expected outcomes of the new accounting
regulation in the European Union”, Research in Accounting Regulation, vol. 18: 69-103
Hellman, N. (2011) “Soft Adoption and Reporting Incentives: A Study of the Impact of IFRS
on Financial Statements in Sweden”, Journal of International Accounting Research,
vol. 10(1): 61-83
Hung, M. & Subramanyam, K. R. (2007) “Financial statement effects of adopting
international accounting standards: the case of Germany”, Review of Accounting
Studies, vol. 12: 623-657
IASB (2010) Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară, septembrie

81
IFRS Foundation (2015) Financial Reporting Standards for the World Economy, iunie,
disponibil on line pe http://www.ifrs.org/Use-around-the-world/Documents/Financial-
Reporting-Standards-World-Economy-June-2015.pdf
Ionaşcu, I. (2003) Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane, Editura Economică,
Bucureşti
Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Olimid, L. & Calu, D. A. (2007) “An empirical evaluation of the
costs of harmonizing with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS)”,
Accounting in Europe, vol. 4: 169-206
Ionaşcu, I., Stere, M. & Ionaşcu, M. (2010) “Implementarea IFRS şi reducerea costului
capitalului pentru companiile româneşti cotate”, Revista Audit Financiar, nr. 1: 32-36
Ionaşcu, M. & Ionaşcu, I. (2012) “The use of accounting information by financial analysts in
emergent markets: the case of Romania”, 7th International Conference Accounting and
Management Information Systems (AMIS 2012), Academia de Studii Economice
Bucureşti, 13-14 iunie, 12 pag.
Ionescu, C. (2005) “Implicaţiile adoptării IFRS asupra contabilităţii româneşti”, Simpozion
Ştiinţific Internaţional „Provocările cunoaşterii în contextul integrării europene”,
Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 13-14 mai, 7 pag.
Isărescu, M. (2011) Cuvânt de deschidere cu ocazia conferinţei: IFRS-experienţa
internaţională şi implementarea de către sectorul bancar din România în 2012, 20
iunie, disponibil on line pe http://www.bnro.ro/Cuvant-de-deschidere-cu-ocazia-
conferintei-IFRS-experienta-internationala-si-implementarea-de-catre-sectorul-bancar-
din-Romania-in-2012---20-iunie-2011-7072.aspx
Karampinis, N. & Hevas, D. (2009) “The Effect of the Mandatory Application of IFRS on the
Value Relevance of Accounting Data: Some Evidence from Greece”, European
Research Studies, vol. XII(1): 73-100
Karğın, S. (2013) “The Impact of IFRS on the Value Relevance of Accounting Information:
Evidence from Turkish Firms”, International Journal of Economics and Finance, vol.
5(4): 71-80
Klimczak, K. M. (2011) “Market reaction to mandatory IFRS adoption: evidence from
Poland”, Accounting and Management Information Systems, vol. 10(2): 228-248
Kosi, U., Pope, P. F. & Florou, A. (2010) “Credit relevance and mandatory IFRS adoption”,
Intacct Working Paper Series, disponibil on line pe http://ssrn.com/abstract=1679672,
74 pag.

82
Kousenidis, D. V., Ladas, A. C. & Negakis, C. I. (2010) “Value Relevance of Accounting
Information in the Pre- and Post-IFRS Accounting Periods”, European Research
Studies, vol. XIII (1): 143-152
KPMG România (2010) “Sondaj cu privire la aplicarea IFRS în România”, 2010, disponibil
on line pe http://www.finmedia.ro/conferences/conferintele/ifrs/ed1/prezentari
/30032010/Angela%20Manolache.pdf
Lenormand, G. & Touchais, L. (2009) “Do IFRS improve the quality of financial
information? A value relevance approach”, Comptabilité – Contrôle – Audit, vol. 15(2):
145-164
Leuz, C., Nanda, D. & Wysocki, P. D. (2003) “Earnings management and investor protection:
an international comparison”, Journal of Financial Economics, vol. 69: 505-527
Lopes, C., Cerqueira, A. & Brandão, E. (2010) “Impact of IFRS adoption on accounting
quality in European firms”, Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 6(9):
20-31
Mackintosh, I. (2014a) “The maturing of IFRS”, noiembrie, disponibil on line pe
http://www.ifrs.org/Alerts/Conference/Documents/2014/Ian-Mackintosh-Maturing-
IFRS-speech-November-2014.pdf
Mackintosh, I. (2014b) “Are truly global standards achievable?”, august, disponibil on line pe
http://www.ifrs.org/Alerts/Conference/Documents/2014/Ian-Mackintosh-speech-Are-
global-standards-achievable-August-2014.pdf
Maggina, A. & Tsaklanganos, A. (2011) “Market Reaction to IAS/IFRS Evidence from the
Athens Stock Exchange”, International Journal of Accounting and Financial Reporting,
vol. 1(1): 1-17
Malciu, L. (1998) Cererea şi oferta de informaţii contabile, Editura Economică, Bucureşti
Martínez-Ferrero, J. (2014) “Consequences of financial reporting quality on corporate
performance. Evidence at the international level”, Estudios de Economía, vol. 41(1): 49-88
Maşca, E. (2013) Standarde naţionale şi internaţionale de raportare financiară pentru firmele
nelistate la bursă, Editura Media Image, Tg. Mureş
Maşca E. & Neag, R. (2014) “Accounting conservatism in Europe: a literature review”,
Proceedings of the 2nd International Scientific Conference IFRS: Global Rules and
Local Use, Oct. 10, Prague: 113-127
Maşca, E. (2015a) „Accounting conservatism – an argument for sustainable businesses”,
Ovidius University Annals Economic Sciences Series, vol. XV(1): 815-820

83
Maşca, E. (2015b) „The continuity of conservatism in the standards developed by the IASB”,
Ovidius University Annals Economic Sciences Series, vol. XV(1): 809-814
Matiş, D., Vladu, A. B. & Negrea, L. (2009) „Cash-flow reporting between potential creative
accounting techniques and hedging opportunities Case study Romania”, Annales
Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 11(1): 140-153
Ministerul Finanţelor Publice (1999) Ordin nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, publicat în Monitorul Oficial
nr. 480 din 4 octombrie 1999
Ministerul Finanţelor Publice (2001) Ordin nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial
nr. 85 din 20 februarie 2001
Ministerul Finanţelor Publice (2005) Ordin nr. 907 din 27 iunie 2005 privind aprobarea
categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile
conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 597 din 11 iulie
2005, cu modificările ulterioare
Ministerul Finanţelor Publice (2006) Ordinul nr. 1121 din 4 iulie 2006 privind aplicarea
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr.
602 din 12 iulie 2006, cu modificările ulterioare
Ministerul Finanţelor Publice (2009) Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în
Monitorul Oficial nr. 766 din 10 noiembrie 2009
Ministerul Finanţelor Publice (2012a) Ordinul nr. 881 din 25 iunie 2012 privind aplicarea de
către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o
piaţă reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în
Monitorul Oficial nr. 424 din 26 iunie 2012
Ministerul Finanţelor Publice (2012b) Ordinul nr. 1286 din 1 octombrie 2012 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt
admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul Oficial Partea I
nr. 687 din 4 octombrie 2012

84
Ministerul Finanţelor Publice (2015) Ordinul nr. 666 din 9 iunie 2015 privind aplicarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară de către unele entităţi cu capital de stat, publicat in Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 442 din 22 iunie 2015
Morariu, A. & Dăucianu (Avram), M. (2015) „Paradigmele riscurilor pe piaţa de capital – un
studiu relevant al entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti”, Audit financiar, vol.
9(129): 3-10
Moscariello, N., Skerratt, L. & Pizzo, M. (2014) “Mandatory IFRS adoption and the cost of
debt in Italy and UK”, Accounting and Business Research, vol. 44(1): 63-82
Muller, V.-O. (2014) “The impact of IFRS adoption on the quality of consolidated financial
reporting”, Procedia Social and Behavioral Sciences, vol. 109: 976-982
Nafti, O., Boumediene, E. & Boumediene, S. L. (2013) “IAS-IFRS Adoption Impact on
Accounting Information: The Case of France”, Journal of Modern Accounting and
Auditing, vol. 9(3): 321-334
Narktabtee, K. & Patpanichchot, S. (2011a) “Investor Protection, Deviation of Local
Accounting Standards from IFRS, and the Effectiveness of the IFRS Adoption”,
Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 7(12): 1329-1343
Narktabtee, K. & Patpanichchot, S. (2011b) “The impact of country-level vs firm-level factors
on the effectiveness of IFRS adoption: the case of European Union”, International
Business & Economics Research Journal, vol. 10(10): 79-92
Neag, R. (2000) Reforma contabilităţii româneşti între modelele francez şi anglo-saxon,
Editura Economică, Bucureşti
Neag, R. (2003) Contabilitate financiară între naţional şi internaţional, Editura Universităţii
„Petru Maior”, Tîrgu-Mureş
Neag, R. (2014) “The effects of IFRS on net income and equity: evidence from Romanian
listed companies”, Procedia Economics and Finance, vol. 15: 1787-1790
Nechita, E. (2014) “Earnings management analysis after IFRS adoption: evidence from
Bucharest Stock Exchange listed companies”, Proceedings of the 9th International
Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2014): 674-690
Nichols, N., Street, D. & Cereola, S. (2012) “An analysis of the impact of adopting IFRS 8 on
the segment disclosures of European blue chip companies”, Journal of International
Accounting, Auditing and Taxation, vol. 21: 79-105
Negrea, L., Matiş, D. & Mustaţă, R. (2011) „Cash flow reporting and creative accounting”,
The Annals of the University of Oradea, Economic Sciences, Tom XXI, vol. 2: 597-602

85
Paananen, M. & Lin, H. (2009) „The development of accounting quality of IAS and IFRS
over time: the case of Germany”, Journal of International Accounting Research, vol.
8(1): 31-55
Păşcan, I.-D. (2012) Teza de doctorat cu titlul „Standardele IFRS şi impactul lor asupra
performanţei: cazul întreprinderilor româneşti cotate”, coordonator ştiinţific prof. univ.
dr. Liliana Feleagă, Bucureşti, 2012
Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2012) „Study on the value relevance of comprehensive income.
Case of Romanian listed entities”, Proceedings of the 7th International Conference
Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012): 1095-1108
Păşcan, I.-D. & Ţurcaş, M. (2012) „Measuring the impact of first-time adoption of
International Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed
entities”, Procedia Economics and Finance, vol. 3: 211-216
Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2013) „IFRS adoption and its effects on accounting numbers: some
considerations about the IASB’s Framework”, Advances in Accounting, Auditing and
Risk Management, Proceedings of the 2nd International Conference on Finance,
Accounting and Auditing (FAA '13), Braşov, România, pp. 51-56
Păşcan, I.-D. (2014a) „Does comprehensive income tell us more about an entity’s
performance compared to net income? Study on Romanian listed entities”, Procedia
Economics and Finance, vol. 15: 1077-1082
Păşcan, I.-D. (2014b) „Measuring the effects on IFRS adoption on accounting quality: a
review”, lucrare prezentată la Emerging Market Queries in Finance and Business, 24-25
octombrie, Bucureşti
Păşcan, I.-D. (2014c) “Measuring the effects of IFRS adoption in Romania on the value
relevance of accounting data”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol.
16(2): 263-273
Păşcan (2014d) „Premise şi consecinţe ale îmbunătăţirii calităţii datelor contabile ca urmare a
adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul primului seminar naţional de
diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă în
cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”
POSDRU/159/1.5/S/142115, 12-13 decembrie, ASE Bucureşti
Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2015) „Economic consequences of the adoption of the International
Financial Reporting Standards: evidences in the research literature”, Proceedings of the
8th International Conference on Applied Economics Contemporary Issues in Economy

86
 under the title Market or Government?, 18-19 iunie, Torun, Polonia, vol. Economics
and Finance
Păşcan, I.-D. (2015) „Cercetări privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la
BVB în contextul adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul celul de-al
doilea seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului
„Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor
economice din România” POSDRU/159/1.5/S/142115, 29-30 mai, ASE Bucureşti
Pitulice, C. (2007) Teorie şi practică privind grupurile de societăţi şi situaţiile financiare
consolidate, Editura Contaplus, Bucureşti
Platikanova, P. & Perramon, J. (2012) “Economic consequences of the first-time IFRS
introduction in Europe”, Revista Española de Financiación Y Contabilidad, vol.
XLI(156): 497-519
Ristea, M. & Jianu, I. (2009) L’experience de la Roumanie dans l’application des normes
IAS/IFRS, La place de la dimension européenne dans la Comptabilité Contrôle Audit,
Strasbourg, Franţa, pp. 1-16, disponibil on line pe http://halshs.archives-
ouvertes.fr/halshs-00459361/en/
Securities and Exchange Commission SEC (2007) “Acceptance from Foreign Private Issuers
of Financial Statements Prepared in Accordance with International Financial Reporting
Standards without Reconciliation to U.S. GAAP”, Release No. 33-8879, 21 decembrie,
disponibil on line pe: www.sec.gov/rules/final/2007/33-8879.pdf
Soderstrom , N. S. & Sun K. J. (2007) “IFRS Adoption and Accounting Quality: A Review”,
European Accounting Review, vol. 16(4): 675-702
Takacs, L. M. (2012) “The Value Relevance of Earnings in a Transition Economy: Evidence
from Romanian Stock Market”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica,
vol. 14(1): 88-103
Tiron-Tudor, A. & Raţiu, R. V. (2010) „How transparent are companies listed on the
Bucharest Stock Exchange when disclose there consolidated financial statements?”,
Annales Universitatis Apulensis – Series Oeconomica, vol. 12(1): 185-190
Toma, M. (2010) “Dificultăţi ale implementării standardelor internaţionale în România”,
Curierul Naţional, anul 15, nr. 5632, 18 Martie, disponibil on line pe
http://www.curierulnational.ro/Specializat/2010-03-
18/Dificultati+ale+implementarii+standardelor+internationale+in+Romania+
Uyar, M. (2013) “The Impact of Switching Standard on Accounting Quality”, Journal of
Modern Accounting and Auditing, vol. 9(4): 459-479

87
Zeff, S. A. (2012) “The Evolution of the IASC into the IASB and the Challenges it Faces”,
The Accounting Review, vol. 87 (3): 807-837
Zeghal, D., Chtourou, S. M. & Fourati, Y. M.. (2012) „The Effect of Mandatory Adoption of
IFRS on Earnings Quality: Evidence from the European Union”, Journal of
International Accounting Research, vol. 11(2): 1-25

88
 Anexe

Anexa 1. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea

rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2010

Preţ Capitaluri Rezultat

Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3
1. ARS 1,010000 117.136.530 78.877.353 11.276.413 0,673380 0,096267
2. ALR 2,990000 713.779.135 1.459.251.506 159.781.849 2,044402 0,223853
3. ALT 0,040500 824.388.338 108.439.259 2.948.021 0,131539 0,003576
4. ALU 1,450000 31.250.000 63.634.679 2.173.848 2,036310 0,069563
5. AMO 0,014200 1.112.658.091 87.691.859 435.115 0,078813 0,000391
6. ATB 0,620000 454.897.291 262.612.444 12.539.100 0,577301 0,027565
7. ARM 0,129700 40.000.000 2.237.534 -6.413.841 0,055938 -0,160346
8. BRM 0,785000 21.553.049 21.674.004 1.944.272 1,005612 0,090209
9. BIO 0,205000 1.094.861.499 145.761.009 14.414.793 0,133132 0,013166
10. SPCU 0,280000 123.589.496 130.775.179 507.082 1,058142 0,004103
11. TEL 19,35000 73.303.142 2.355.441.697 9.557.424 32,13289 0,130382
12. CBC 3,100000 3.882.399 64.486.210 2.127.709 16,60989 0,086141
13. BCM 0,082000 167.339.600 40.396.649 859.195 0,241405 0,005134
14. CEON 0,108900 244.389.650 38.725.473 -697.030 0,158458 -0,002852
15. CMCM 0,363000 236.316.678 275.044.109 -3.236.239 1,163879 -0,013695
16. CMF 1,660000 23.412.940 30.750.032 520.653 1,313378 0,022238
17. CMP 0,427000 218.821.038 275.193.053 9.515.839 1,257617 0,043487
18. ENP 0,900000 2.024.655 9.896.839 53.675 4,888161 0,026511
19. COMI 0,459000 229.725.317 117.163.671 11.786.731 0,510016 0,006204
20. CGC 0,070000 193.829.166 64.299.742 -2.243.606 0,331734 0,051308
21. DAFR 0,123900 973.577.335 160.430.934 8.146.877 0,164785 0,008368
22. ELJ 0,146900 64.615.351 34.928.076 4.947.018 0,540554 0,076561
23. ELGS 0,979000 28.620.280 15.614.013 7.583.271 0,545558 0,264961
24. ELMA 0,345000 338.019.352 257.050.017 26.270.469 0,760459 0,077719
25. EPT 0,093900 337.602.913 117.141.948 -7.335.655 0,346981 -0,021729
26. RMAH 0,201000 106.089.800 27.260.497 1.959.398 0,256957 0,018469
27. ECT 0,031300 145.000.000 13.006.308 -411.725 0,089699 -0,002839
28. IMP 0,470100 200.000.000 315.930.582 -17.546.665 1,579653 -0,087733
29. MECF 0,090000 239.908.460 35.666.330 2.222.540 0,148666 0,009264
30. MEF 0,695000 5.292.720 29.983.492 -1.622.245 5,665044 -0,306505
31. MJM 2,400000 10.431.728 -7.835.064 -9.247.729 -0,751080 -0,886500
32. OIL 0,221000 582.430.253 193.051.096 2.008.441 0,331458 0,003448
33. OLT 0,203000 343.023.858 -548.546.339 -223.315.891 -1,599149 -0,651021
34. SNP 0,335000 56.644.108.335 16.195.075.527 1.799.154.602 0,285909 0,031762
35. PEI 19,40000 408.697 12.777.689 -1.540.819 31,26446 -3,770077
36. PREH 1,900000 48.533.419 212.174.792 3.362.632 4,371726 0,069285
37. PPL 1,379000 17.072.385 44.642.546 1.685.730 2,614898 0,098740
38. ROCE 0,235800 264.122.096 144.289.439 -530.738 0,546298 0,076777
39. RRC 0,057500 21.099.276.002 581.590.514 -669.762.488 0,027564 -0,002009
40. PTR 0,313000 278.190.900 117.200.142 14.553.986 0,421294 -0,031743
41. RPH 1,100000 291.005.550 81.736.819 10.881.737 0,280877 0,037394
42. TGN 280,0000 11.773.844 2.586.426.275 376.352.986 219,6756 31,96518
43. SNO 4,380000 11.422.919 88.030.024 17.330 7,706439 0,001517
44. COTR 33,10000 709.520 123.216.699 335.165 173,6621 0,472383
45. STZ 0,240000 66.112.590 168.963.482 15.329 2,555693 0,000232

89
 Preţ Capitaluri Rezultat
Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
46. SRT 0,018200 158.760.836 13.381.535 -5.831.453 0,084287 -0,036731
47. SOCP 0,370000 343.425.744 93.902.014 4.462.356 0,273427 0,012994
48. TRP 0,420000 297.875.880 156.250.524 6.496.220 0,524549 1,163884
49. ART 1,620000 116.251.294 295.203.976 -10.897.336 2,539361 0,021808
50. TBM 0,094500 369.442.475 86.931.908 -10.547.173 0,235306 -0,093739
51. TUFE 0,178000 496.149.456 185.903.831 5.032.298 0,374693 -0,028549
52. EFO 0,146000 192.983.313 330.326.324 2.047.460 1,711683 0,010610
53. UAM 0,520000 25.085.447 46.003.756,00 308.681 1,833882 0,012305
54. UCM 0,172000 94.269.404 -252.736.359 -376.606.942 -2,681001 -3,995007
55. UZT 1,852307 5.365.459 88.912.889 -17.600.833 16,57135 -3,280397
56. VESY 0,068500 118.817.185 23.587.150 116.515 0,198516 0,000981
57. APC 0,699500 73.796.185 69.250.166 5.817.276 0,938398 0,078829
58. VNC 0,074000 795.518.590 86.237.496 3.104.765 0,108404 0,003903
59. SCD 1,000000 416.961.150 339.350.534 57.377.448 0,813866 0,137609
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare
anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2010 şi de pe site-ul BVB

90
 Anexa 2. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea
rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2011

Preţ Capitaluri Rezultat

Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3
1. ARS 0,990000 117.136.530 102.543.403 11.618.296 0,875418 0,099186
2. ALR 3,250000 713.779.135 1.553.478.084 100.784.686 2,176413 0,141199
3. ALT 0,034000 824.388.338 108.817.663 378.406 0,131998 0,000459
4. ALU 1,030000 31.250.000 67.317.750 3.683.071 2,154168 0,117858
5. AMO 0,013600 1.112.658.091 65.085.786 -22.741.061 0,058496 -0,020438
6. ATB 0,390000 568.007.100 287.058.407 20.298.909 0,505378 0,035737
7. ARM 0,100000 40.000.000 174.910 -2.099.932 0,004373 -0,052498
8. ARTE 2,100000 9.949.377 78.885.933 4.349.174 7,928731 0,437130
9. BRM 0,840000 21.553.049 23.061.192 1.988.160 1,069974 0,092245
10. BIO 0,192900 1.094.861.499 153.957.996 14.220.788 0,140619 0,012989
11. SPCU 0,169900 233.063.738 128.786.567 1.177.363 0,552581 0,005052
12. TEL 17,40000 73.303.142 2.468.483.558 90.913.316 33,67500 1,240238
14. CBC 5,800000 3.882.399 64.750.678 1.468.013 16,67801 0,378120
15. BCM 0,072000 167.339.600 41.188.707 792.059 0,246138 0,004733
16. CEON 0,051500 262.872.486 33.427.837 -7.053.127 0,127164 -0,026831
17. CMCM 0,160000 236.316.678 262.717.089 1.139.891 1,111716 0,004824
18. CMF 1,800000 23.412.940 31.673.000 923.006 1,352799 0,039423
19. CMP 0,389000 218.821.038 292.562.890 17.369.837 1,336996 0,079379
20. ENP 1,040000 2.024.655 9.953.612 56.773 4,916202 0,028041
21. COFI 0,023700 630.041.255 61.029.381 -51.905.451 0,096866 -0,082384
22. COMI 0,162600 381.335.751 133.194.377 850.645 0,349284 0,002231
23. CGC 0,024000 193.829.166 -6.250.349 -67.032.139 -0,032247 -0,345831
24. DAFR 0,061000 1.002.323.294 157.590.102 2.008.175 0,157225 0,002004
25. ELJ 0,107000 64.615.351 30.891.869 -3.915.426 0,478089 -0,060596
26. ELGS 0,330000 61.975.340 26.260.086 7.310.566 0,423718 0,117959
27. ELMA 0,272000 676.038.704 269.148.044 15.075.281 0,398125 0,022299
28. EPT 0,044000 337.602.913 -20.898.016 -48.063.969 -0,061901 -0,142368
29. RMAH 0,199000 106.089.800 39.835.319 4.077.449 0,375487 0,038434
30. ECT 0,032900 145.000.000 11.698.064 -596.485 0,080676 -0,004114
31. IMP 0,182000 200.000.000 296.828.110 -22.261.045 1,484141 -0,111305
32. MECF 0,115000 239.908.460 42.913.158 7.246.828 0,178873 0,030207
33. MEF 1,100000 5.292.720 34.928.783 11.263 6,599401 0,002128
34. MJM 0,210000 14.531.761 -8.607.446 -4.872.415 -0,592320 -0,335294
35. OIL 0,180000 582.430.253 345.226.806 545.419 0,592735 0,000936
36. OLT 1,097000 343.211.383 -826.884.427 -278.342.623 -2,409257 -0,810995
37. SNP 0,290000 56.644.108.335 18.890.890.000 3.685.610.000 0,333501 0,065066
38. PEI 17,90000 408.697 13.013.030 235.341 31,84029 0,575832
39. PREH 1,050000 48.533.419 202.531.399 917.740 4,173030 0,018909
40. PPL 0,960000 17.072.385 47.572.517 2.929.971 2,786519 0,171620
41. RTRA 0,190000 100.012.054 23.037.153 1.188.188 0,230344 0,011880
42. ROCE 0,166900 264.122.096 133.187.048 2.712.128 0,504263 0,010268
43. RRC 0,038300 44.109.205.726 -134.091.000 -735.847.584 -0,003040 -0,016682
44. PTR 0,281000 278.190.900 128.436.335 15.813.330 0,461684 0,056843
45. RPH 0,690000 291.005.550 91.212.485 10.687.756 0,313439 0,036727
46. TGN 223,3500 11.773.844 3.262.877.964 379.571.465 277,1294 32,23853
47. SNO 2,820000 11.422.919 88.410.039 380.016 7,739706 0,033268
48. COTR 26,00000 945.803 129.964.290 1.085.936 137,4116 1,148163
49. STZ 0,520000 66.112.590 167.543.309 -1.330.486 2,534212 -0,020125
50. SRT 0,014100 158.760.836 13.152.686 -823.285 0,082846 -0,005186

91
 Preţ Capitaluri Rezultat
Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
51. SOCP 0,344500 343.425.744 99.800.086 7.092.137 0,290602 0,020651
53. TRP 0,200300 297.875.880 130.073.872 -14.642.198 0,436671 -0,049155
54. ART 1,346000 116.251.294 428.779.732 67.503.261 3,688387 0,580667
55. TBM 0,046600 369.442.475 67.520.493 -19.411.417 0,182763 -0,052542
56. TUFE 0,160000 496.149.456 173.052.703 6.738.894 0,348791 0,013582
57. EFO 0,072000 578.949.939 232.964.488 172.844 0,402391 0,000299
58. UAM 0,460000 39.481.911 46.546.752 542.995 1,178939 0,013753
59. UCM 0,059900 965.668.064 -598.079.487 -328.082.796 -0,619343 -0,339747
60. UZT 1,852307 5.365.459 86.197.982 5.443.317 16,06535 1,014511
61. VESY 0,053800 118.817.185 18.237.037 -5.239.798 0,153488 -0,044100
62. APC 0,650000 73.796.185 61.770.689 7.163.903 0,837044 0,097077
63. VNC 0,067000 795.518.590 88.234.850 1.997.353 0,110915 0,002511
64. SCD 0,887000 416.961.150 256.395.839 33.857.309 0,614915 0,081200
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare
anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2011 şi de pe site-ul BVB

92
 Anexa 3. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea
rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2012

Preţ Capitaluri Rezultat

Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3
1. ARS 1,437000 117.136.530 128.061.000 15.068.000 1,093263 0,128636
2. ALR 2,000000 713.779.135 1.184.214.070 -155.270.970 1,659076 -0,217534
3. ALT 0,029500 824.388.338 72.305.647 5.310.245 0,087708 0,006441
4. ALU 1,136000 31.250.000 68.165.021 3.185.627 2,181281 0,101940
5. AMO 0,006600 1.112.658.091 63.951.062 128.793 0,057476 0,000116
6. ATB 0,376400 568.007.100 346.548.531 27.110.836 0,610113 0,047730
7. ARM 0,115000 40.000.000 -839.922 -3.938.834 -0,020998 -0,098471
8. ARTE 8,500000 9.949.377 89.946.304 11.699.944 9,040396 1,175947
9. BRM 1,500000 21.553.049 22.087.527 1.581.486 1,024798 0,073376
10. BIO 0,208500 1.094.861.499 164.539.257 21.036.200 0,150283 0,019214
11. SPCU 0,136400 233.063.738 108.382.162 -1.364.520 0,465032 -0,005855
12. TEL 12,69000 73.303.142 2.430.758.272 34.487.968 33,16036 0,470484
13. COAR 2,490000 17.978.469 64.831.648 -3.766.326 3,606072 -0,209491
14. CBC 8,200000 3.882.399 51.346.500 285.742 13,22546 0,073599
15. BCM 0,073200 167.339.600 36.709.103 864.237 0,219369 0,005165
16. CEON 0,020400 262.872.486 15.939.384 -17.522.029 0,060635 -0,066656
17. CMCM 0,119000 236.316.678 265.566.431 2.867.130 1,123774 0,012133
18. CMF 1,500000 23.412.940 72.144.738 3.862.535 3,081404 0,164974
19. CMP 0,550000 218.821.038 286.483.979 22.473.705 1,309216 0,102704
20. ENP 0,910000 2.024.655 12.818.972 764.606 6,331435 0,377648
21. COFI 0,010200 630.041.255 -37.549.560 -53.194.040 -0,059599 -0,084429
22. COMI 0,087000 381.335.751 82.384.809 -22.824.079 0,216043 -0,059853
23. CGC 0,024000 193.829.166 2.685.721 12.990.202 0,013856 0,067019
24. DAFR 0,033300 1.002.323.294 -112.031.411 -22.669.545 -0,111772 -0,022617
25. ELJ 0,123500 64.615.351 16.954.355 618.455 0,262389 0,009571
26. ELGS 0,398100 80.850.271 44.904.146 13.145.892 0,555399 0,162596
27. ELMA 0,188900 676.038.704 242.655.031 15.955.898 0,358937 0,023602
28. EPT 0,016000 337.602.913 -17.273.010 -56.784.692 -0,051164 -0,168200
29. RMAH 0,265200 106.089.800 41.118.064 5.553.843 0,387578 0,052350
30. ECT 0,033200 145.000.000 9.776.105 -1.099.911 0,067421 -0,007586
31. IMP 0,115000 197.866.574 326.121.386 -74.892.467 1,648188 -0,378500
32. MECF 0,127000 239.908.460 45.989.700 7.406.938 0,191697 0,030874
33. MEF 1,580000 5.292.720 34.134.594 -794.977 6,449348 -0,150202
34. MJM 0,119000 14.531.761 -14.660.725 -6.573.039 -1,008875 -0,452322
35. OIL 0,160000 582.430.253 396.244.467 540.105 0,680329 0,000927
36. OLT 0,516000 343.211.383 -1.522.329.485 -569.443.477 -4,435545 -1,659163
37. SNP 0,428100 56.644.108.335 22.911.450.000 3.850.610.000 0,404481 0,067979
38. PEI 19,40000 408.697 14.160.829 1.147.799 34,64872 2,808435
39. PREH 1,451000 48.533.419 203.721.850 2.373.051 4,197558 0,048895
40. PPL 1,090000 17.072.385 45.117.474 -2.168.184 2,642717 -0,126999
41. RTRA 0,210000 100.012.054 20.664.142 -3.162.979 0,206617 -0,031626
42. ROCE 0,149000 264.122.096 116.528.181 689.282 0,441191 0,002610
43. RRC 0,031500 44.109.205.726 2.143.733.843 -297.653.500 0,048601 -0,006748
44. PTR 0,324900 278.190.900 141.276.156 22.053.148 0,507839 0,079273
45. RPH 0,670000 291.199.635 107.774.582 6.988.615 0,370105 0,023999
46. TGN 218,0000 11.773.844 2.987.576.449 329.305.243 253,7469 27,96922
47. SNO 2,000000 11.422.919 80.874.571 -7.812.773 7,080027 -0,683956

93
 Preţ Capitaluri Rezultat
Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
48. COTR 29,69000 945.803 111.825.942 2.156.606 118,2339 2,280185
49. STZ 0,340000 66.112.590 87.309.324 1.102.075 1,320616 0,016670
50. SRT 0,010400 158.760.836 9.496.084 -3.621.224 0,059814 -0,022809
51. SOCP 0,212000 343.425.744 100.358.649 2.231.745 0,292228 0,006498
52. STIB 4,500000 16.278.692 276.318.770 13.506.278 16,97426 0,829691
53. TRP 0,206000 297.875.880 114.259.853 -8.979.353 0,383582 -0,030145
54. ART 1,335000 116.170.334 430.705.644 42.493.632 3,707536 0,365787
55. TBM 0,029700 369.442.475 41.377.556 -13.707.000 0,112000 -0,037102
56. TUFE 0,152500 496.149.456 175.626.966 2.948.355 0,353980 0,005942
57. EFO 0,061500 578.949.939 220.875.055 3.154.284 0,381510 0,005448
58. UAM 0,443300 39.481.911 63.058.577 3.076.455 1,597151 0,077921
59. UCM 0,526166 109.933.904 -387.279.604 3.158.715 -3,522840 0,028733
60. UZT 1,852307 5.365.459 89.884.633 3.470.934 16,75246 0,646903
61. VESY 0,030900 118.817.185 19.436.039 566.475 0,163579 0,004768
62. APC 0,735000 73.796.185 62.892.025 5.309.131 0,852240 0,071943
63. VNC 0,067000 795.518.590 96.673.094 5.249.901 0,121522 0,006599
64. SCD 0,775000 416.961.150 251.857.380 32.095.077 0,604031 0,076974
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare
anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2012 şi de pe site-ul BVB

94
 Anexa 4. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea
rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2013

Preţ Capitaluri Rezultat

Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3
1. ARS 1,093257 117.136.530 132.384.920 14.863.993 1,130176 0,126895
2. ALR 1,447000 713.779.135 1.194.974.592 -120.577.152 1,674152 -0,168928
3. ALT 0,042700 824.388.338 73.148.048 842.402 0,088730 0,001022
4. ALU 1,012000 31.250.000 69.995.968 559.578 2,239871 0,017906
5. AMO 0,005100 1.112.658.091 66.181.568 1.569.835 0,059481 0,001411
6. ATB 0,558000 671.338.040 348.651.360 31.380.856 0,519338 0,046744
7. ARM 0,109700 40.000.000 -1.900.690 -1.060.768 -0,047517 -0,026519
8. ARTE 10,00000 9.949.377 89.150.656 5.185.992 8,960426 0,521238
9. BRM 1,050000 21.553.049 22.051.752 1.277.371 1,023138 0,059266
10. BIO 0,302000 1.094.861.499 175.887.136 25.581.080 0,160648 0,023365
11. SPCU 0,099800 233.063.738 97.524.024 -4.715.107 0,418444 -0,020231
12. TEL 15,79000 73.303.142 2.598.712.832 200.927.856 35,45159 2,741054
13. COAR 1,950000 20.584.931 64.442.040 -6.905.762 3,130544 -0,335477
14. CBC 6,500000 3.882.399 51.772.364 359.181 13,33515 0,092515
15. BCM 0,093000 167.339.600 37.317.876 620.463 0,223007 0,003708
16. CEON 0,051300 262.872.486 9.281.693 -6.535.138 0,035309 -0,024860
17. CMCM 0,205000 236.316.678 99.219.832 1.036.494 0,419860 0,004386
18. CMF 1,800000 23.412.940 72.900.072 2.733.891 3,113666 0,116768
19. CMP 0,516000 218.821.038 300.703.296 21.374.414 1,374197 0,097680
20. ENP 1,360000 2.024.655 3.590.492 -3.520.122 1,773385 -1,738628
21. COFI 0,010200 630.041.255 -55.163.512 -17.209.146 -0,087555 -0,027314
22. COMI 0,076100 381.335.751 59.099.488 -23.285.324 0,154980 -0,061063
23. CGC 0,027100 193.829.166 -3.517.209 -6.048.112 -0,018146 -0,031203
24. DAFR 0,030000 1.002.323.294 -50.951.080 -145.660.560 -0,050833 -0,145323
25. ELJ 0,131000 64.615.351 13.134.325 -1.869.560 0,203269 -0,028934
26. ELGS 0,658500 80.850.271 56.956.440 12.052.296 0,704468 0,149069
27. ELMA 0,217500 676.038.704 259.043.280 16.273.854 0,383178 0,024072
28. EPT 0,019000 337.602.913 -83.842.952 -83.842.952 -0,248348 -0,248348
29. RMAH 0,295000 106.089.800 40.294.104 3.013.374 0,379811 0,028404
30. ECT 0,028500 145.000.000 9.323.228 -534.807 0,064298 -0,003688
31. IMP 0,544000 197.866.574 281.430.496 -42.457.620 1,422325 -0,214577
32. MECF 0,142000 239.908.460 45.397.868 727.130 0,189230 0,003031
33. MEF 1,500000 5.292.720 31.941.182 -2.193.702 6,034928 -0,414475
34. MJM 0,034000 14.531.761 -23.615.294 -8.954.570 -1,625081 -0,616207
35. OIL 0,113500 582.430.253 437.815.392 0 0,751704 0,000000
36. OLT 0,307000 343.211.383 -2.288.160.256 -946.867.200 -6,666912 -2,758846
37. SNP 0,469800 56.644.108.335 26.164.748.288 4.839.327.232 0,461915 0,085434
38. PEI 21,00000 408.697 14.738.555 351.815 36,06230 0,860821
39. PREH 2,200000 48.533.419 204.610.768 803.402 4,215874 0,016554
40. PPL 2,500000 17.072.385 54.525.828 9.326.482 3,193803 0,546291
41. RTRA 0,155000 100.012.054 22.744.542 2.080.400 0,227418 0,020801
42. ROCE 0,062800 264.122.096 90.534.680 52.135 0,342776 0,000197
43. RRC 0,042800 44.109.205.726 2.419.266.560 -224.026.000 0,054847 -0,005079
44. PTR 0,478000 278.190.900 160.807.632 27.599.020 0,578048 0,099209
45. RPH 0,349000 509.599.360 114.164.552 7.202.901 0,224028 0,014134
46. TGN 185,2500 11.773.844 3.072.633.344 334.491.424 260,9711 28,40970
47. SNO 1,295000 11.422.919 78.460.416 -2.860.961 6,868684 -0,250458

95
 Preţ Capitaluri Rezultat
Nr. BV NI
Simbol acţiune Nr. acţiuni proprii net
crt. (lei/acţ) (lei/acţ)
(lei/acţ) (lei) (lei)
48. COTR 60,00000 945.803 113.392.256 2.701.287 119,8899 2,856078
49. STZ 0,359000 66.112.590 86.197.128 56.087 1,303793 0,000848
50. SRT 0,006800 158.760.836 9.514.248 18.164 0,059928 0,000114
51. SOCP 0,176900 343.425.744 103.113.576 3.564.275 0,300250 0,010379
52. STIB 4,100000 16.278.692 280.737.792 3.764.906 17,24572 0,231278
53. TRP 0,158800 288.875.880 114.040.688 5.201.129 0,394774 0,018005
54. ART 2,200000 116.170.334 442.801.184 11.821.386 3,811655 0,101759
55. TBM 0,026500 369.442.475 32.785.328 -8.592.228 0,088743 -0,023257
56. TUFE 0,163500 496.149.456 178.123.616 3.985.094 0,359012 0,008032
57. EFO 0,063000 578.949.939 220.674.128 714.345 0,381163 0,001234
58. UAM 0,890500 39.481.911 72.673.904 9.650.996 1,840689 0,244441
59. UCM 0,526166 109.933.904 -487.589.120 2.201.640 -4,435293 0,020027
60. UZT 3,295000 5.365.459 94.107.224 1.711.914 17,53945 0,319062
61. VESY 0,039000 118.817.185 18.354.080 -1.081.962 0,154473 -0,009106
62. APC 0,715000 73.796.185 62.566.832 4.692.946 0,847833 0,063593
63. VNC 0,069100 863.717.920 108.525.920 -6.822.732 0,125650 -0,007899
64. SCD 1,070000 416.961.150 272.064.608 40.297.608 0,652494 0,096646
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare
anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2013 şi de pe site-ul BVB

96