1.
Epiteliile de acoperire – SIMPLE (unistratificate)
Tipul Forma celulei Localizare
Pavimentos Pavimentoasa, plata, poligonala Tapeteaza peretele intern al
vaselor de sange si limfatice
Tapeteaza foita interna/externa a:
pleurei, pericardului, peritoneului
Participa la formarea membranei
alveolo – capilare (respiratorie)
Cubic Celule de forma cuboida Mucoasa bronhiolelor terminale si
respiratorii
Cilindric Celule de forma cilindrica (mai Mucoasa tubului digestiv (de la
inalte in comparative cu cele STOMAC la RECT)  la nivelul
cubice) intestinului subtire, celulele
intestinale (ENTEROCITELE)
prezinta microvilli la polul apical
(creste astfel suprafata de
absorbtie)
La nivelul trompelor uterine
(celulele prezinta cili la polul
apical)
Observarii
Peretele intern al vaselor de
sange = endoteliu vascular
Capilarele sangvine sunt lipsite de
epiteliu de acoperire (sunt cele
mai mici vase de sange)
Pleura, pericardul si peritoneul
sunt grupate in clasa
SEROASELOR
Bronhiole = cele mai mici diviziuni
ale cailor respiratorii pulminare,
din structura lobulului pulmonar
Pot prezenta cili la polul apical
(polul superior = cranial) sau
microvilli (formeaza platoul striat)
 2. Epitelii de acoperire – pseudostratificate
Tipul Forma celulei Localizare Observatii
Pseudostratificat Celule cilindrice cu cili sau fara Mucoasa traheei si a bronhiilor Celule de inaltimi diferite, unele
principale dintre ele ajung la suprafata
epiteliului dand aspectul fals de
stratificare (pseudo)

3. Epiteliile pluristratificate

Tipul Forma celulei Localizare Observatii

Pavimentos Pavimentoasa, plana, poligonala Keratinizat – epidermul (stratul Numarul straturilor variaza ca si
superficial al pielii) forma celulelor din ultimul strat
Este de 2 feluri: keratinizat Nekeratinizat – mucoasa bucala, (care va da numele epiteliul) 
(prezenta de keratina – proteina faringiana, esofagiana, laringiana celulele superficiale sunt
impermeabila pentru apa) si PAVIMENTOASE iar cele din
nekeratinizat straturile profunde au rol
generator
Cubic Forma cubioda Canalele mici, de excretie, ale
glandelor salivare
Cilindric Forma cilindrica Canalele de excretie ale glandelor
EXOCRINE
Uroteliul = de tranzitie Vezica urinara + cai urinare Asigura impermeabilitatea vezicii
(uretere) urinare la apa
4. Epiteliile glandulare (secretorii)
Dupa numarul de celule
Glande unicelulare
Glande pluricelulare (epiteliu
glandular + tesut conjunctiv +
vase de sange si inervatie)
Tipul glandei
SIMPLE:
Glande tubuloase
Glande acinoase
Glande alveolare
COMPUSE:
Glande tubuloase compuse
(ramificate)
Glande tubulo – alveolare
Glande tubulo - glomerulare
Glande tubulo – acinoase
Caracteristici
Aspect de tub, celulele
glandulare se afla pe membrana
bazala; glanda se deschide
direct in lumenul organului
Portiunea secretorie dilatate,
captusita de celule epiteliale de
forma piramidala
Asemanatoare celor acinoase,
dar portiunea secretorie e mai
dilatata
Mai multi tubi care vor fuziona la
nivelul suprafetei de evacuare a
secretiei
Tubi glandulari + saci glandulari
Portiunea secretorie sub forma
unui ghem
Au la capat cate un acin
(acinoase compuse). Acinii
formeaza parenchimul secretor
Localizare
Glandele Liberkuhn din
intestinal subtire
Glandele lacrimale
Glandele sebacee (din derm) 
produc sebuum
Glandele Brunner din DUODEN
Strctura exocrina a PROSTATEI
Glandele sudoripare
Glandele salivare
Parenchim excretor al
pancreasului
5. Tesutul conjunctiv – MOALE
Tipul de tesut Caracteristici
Tesut conjunctiv LAX Cel mai raspandit tip de tesut
conjunctiv
Bogat in fibre de collagen,
elastina si reticulina
Tesut conjunctiv reticulat Bogat in fibre de reticulina si
celule reticulare (cu multe
prelungiri)
Tesutul adipos Celule adipoase grupate in jurul
capilarelor si arteriolelor
Celule cu nucleul excentric –
centrul fiind ocupat de picaturi
de grasime
Rol: trofic, mecanic si de izolare
termica
Tesutul fibros (MOALE!!) Predomina fibrele de collagen si
elastic
Plasticitate redusa
Rezistenta mare  rol de
protectie
Tesut elastic (MOALE!!) Predomina fibre elastice
6. Tesut conjunctiv SEMIDUR
Localizare
Insoteste alte tesuturi; leaga
unele organe, umple spatiile
libere dintre organe,
formeaza HIPODERMUL
(stratul profund al pielii), leaga
fibrele musculare + se intinde
de-a lungul nervilor si vaselor
Ganglioni limfatici, splina,
maduva osoasa hematogena,
ficat
In jurul unor organe (rinichi,
suprarenale, ochi, tiroida) + in
HIPODERM (alaturi de cel lax)
Tendoane, aponevroze,
ligament, fascii musculare,
capsulele unor organe (splina,
rinichi, ganglioni limfatici),
cornee
Localizat in tunica medie (de
mijloc) a ARTERELOR MARI
(Aorta) + VENE
Corzile vocale
 Tipul de tesut Subtipul
Tesut conjunctiv Hialin
CARTILAGINOS (SEMIDUR)
Elastic
Fibros
7. Tesut conjunctiv DUR = OSOS
Tipul de tesut Caracteristici
OSOS – HAVERSIAN (compact) Format din numeroase canale
Havers
In jurul canalelor Havers,
substanta osoasa se dispune
sub forma de lamele osoase
concentrice  OSTEOANE
OSOS – SPONGIOS Format din trabecule (areole) –
(trabecular) cavitati (dau aspect buretos,
spongios) = aceste contin
maduva hematogena
Atentie!! Tesutul CONJUNCTIV FLUID = SANGELE!!!!
Caracteristici
Impregnarea tesutului cu
CONDRINA (substanta
fundamentala)
Retea bogata de fibre elastice
Fibre de colagen
Localizare
Diafizele oaselor lungi, la
suprafat oaselor scurte si late
Epifizele oaselor lungi; interiorul
oaselor scurte si late
Localizare
Cartilajele de crestere diafizo –
epifizare (la limita dintre epifiza
si diafiza), cartilajele articulare
(de pe suprafata oaselor),
cartilajele costale, laringeale,
traheale, ale bronhiilor
Pavilionul urechii, epiglota
Discul intervertebral, meniscuri
articulare (art genunchiului)
Observatii
Celulele sistemului osos:
Celule tinere – care produc
OSEINA = OSTEOBLASTE
Celule mature – polynucleate,
cu enzime hidrolitice =
OSTEOCLASTE