RECAPITULARE

2. Identificaţi asocierea corectă dintre următoarele fascicule şi caracteristicile acestora:

A. nigrospinal şi rubrospinal – au origine în etaje diferite ale trunchiului cerebral
B. cuneat – este mai scurt comparativ cu fasciculul gracilis
C. corticonucleare – sinapsează cu neuronii motori din coarnele anterioare
D. spinocerebelos dorsal – se încrucişează în măduva spinării
3. De la nucleii vestibulari pornesc fibre spre:
A. nucleii motori ai nervilor II, IV şi VI
B. girusul temporal superior din vecinătatea ariei acustice
C. neuronii somatomotori medulari
D. arhicerebel, prin pedunculii cerebeloşi superiori
4. Calea sensibilităţii tactile epicritice are:
A. traseu prin cordonul posterior de pe partea opusă
B. fibre încrucişate la nivel medular
C. proto- şi deutoneuronul localizaţi de aceeaşi parte
D. al treilea neuron în trunchiul cerebral

8. Sunt staţii de releu ale căii acustice:

A. neuronii senzitivi din ganglionul spiral Corti
B. nucleii cohleari din trunchiul cerebral
C. coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal
D. corpii geniculaţi laterali din metatalamus
9. Maculele:
A. detectează viteza de deplasare a capului și corpului
B. conţin celule conectate cu dendrite ale protoneuronilor vestibulari
C. ocupă o suprafaţă întinsă din utriculă și saculă
D. menţin echilibrul în condiţiile acceleraţiilor circulare ale capului
10. Nervul optic:
A. drept trimite fibrele de la retina nazală în tractul optic stâng
B. stâng conţine fibre senzoriale de la retina nazală dreaptă
C. drept conduce impulsuri de la ambii globi oculari
D. stâng trimite colaterale spre coliculul superior stâng
11. Nervii cranieni motori au următoarele acţiuni:
A. deservesc reflexul depresor
B. ridică pleoapa superioară
C. determină secreţie salivară
D. contractă muşchii masticatori
16. Dendritele sau axonii neuronilor din ganglionii spinali pot forma:
A. fasciculele gracilis și cuneat din coarnele posterioare
B. terminaţiile primare anulospirale din mușchii viscerali
C. fasciculele spinocerebeloase direct și încrucișat
D. terminaţiile nervoase din alcătuirea corpusculilor Ruffini
19. Analizatorul olfactiv se caracterizează prin:
A. gruparea în mănunchiuri a axonilor protoneuronilor, care traversează osul sfenoid
B. localizarea receptorilor olfactivi printre celule epiteliale de susţinere
C. formarea senzaţiei caracteristice în lobul temporal, pe faţa laterală
D. conducerea impulsurilor nervoase prin neuroni unipolari și multipolari
25. Maculele ca și crestele ampulare sunt:
A. localizate în vestibulul membranos
B. stimulate în condiţii statice și dinamice
C. alcătuite din celule senzoriale ciliate și neciliate
D. organe vestibulare scăldate de endolimfă
4
26. Fasciculul spinobulbar Burdach:
A. conţine axoni ai unor neuroni pseudounipolari
B. se continuă cu lemniscul lateral până la nucleii talamici
C. apare în măduva toracală superioară și lombară inferioară
D. conduce impulsuri ce determină formarea senzaţiilor presionale
27. Porţiunea centrală a fibrelor cu sac nuclear poate să fie inervată de:
A. terminaţii nervoase senzitive secundare cu viteză mare de conducere
B. fibre somatosenzitive din ganglionul trigeminal
C. prelungiri celulipete ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
D. axoni ai neuronilor din dispozitivul somatomotor
29. Calea olfactivă are următoarele caracteristici:
A. receptorii sunt reprezentaţi de celulele bazale ale mucoasei olfactive
B. axonii celulelor mitrale străbat lama ciuruită a etmoidului
C. cilii olfactivi pătrund în mucusul secretat de celulele de susţinere
D. unii axoni ai deutoneuronilor ajung în nucleul amigdalian
30. Sinapsele colinergice:
A. asigură transmiterea bidirecţională a impulsurilor în cadrul plăcilor motorii
B. intervin în realizarea acomodării pentru vederea obiectelor apropiate
C. favorizează micţiunea prin contracţia sfincterului vezical intern
D. determină scăderea forţei de contracţie a celulelor miocardice
31. Identificaţi asocierile corecte dintre următorii nervi cranieni şi particularităţi ale acestora:
1. glosofaringieni – determină secreţie salivară apoasă
2. faciali – au fibre care se distribuie în regiunile zigomatică şi mandibulară
3. oculomotori – determină contracţia muşchilor circulari ciliari
4. vagi – au fibre care se distribuie la inimă, ficat, stomac şi vezica urinară
32. Sunt efecte ale stimulării SNV parasimpatic:
1. contracţia muşchiului constrictor pupilar
2. scăderea forţei de contracţie a miocardului
3. relaxarea sfincterelui vezical intern
4. stimularea glicogenolizei hepatice
38. Eferenţa parasimpatică se deosebeşte de eferenţa simpatică prin:
1. fibre postganglionare amielinice mai scurte
2. foloseşte calea nervilor III, V, VII, IX şi X
3. staţie în ganglioni vegetativi intramurali
4. sinapsă colinergică în ganglionii vegetativi
39. La nivelul căii optice se desprind colaterale care ajung direct sau indirect la:
1. coliculii inferiori, centri ai reflexului de orientare vizuală
2. centrii mezencefalici care reglează diametrul pupilar
3. celulele secretoare de melanină din glanda pineală
4. centrii hipotalamici implicaţi în reglarea ritmului nictemeral
40. Celulele cu con, spre deosebire de celulele cu bastonaş:
1. au un prag de excitabilitate mai ridicat
2. conţin un pigment în porţiunea lor periferică
3. sunt prezente în foveea centralis
4. trimit prelungiri spre celulele pigmentare
41. Identificaţi enunţurile corecte referitoare la fusurile neuromusculare:
1. sunt inervate senzitiv de prelungiri dendritice mielinizate
2. detectează modificări de lungime ale muşchiului striat
3. au inervaţia motorie asigurată de neuroni din măduva spinării
4. sunt responsabile de iniţierea reflexelor miotatice
42. Identificaţi asocierea corectă dintre următorii receptori cutanaţi şi caracteristicile lor:
1. corpusculii Meissner – se găsesc în derm; sunt stimulaţi de atingeri puternice
2. corpusculii Ruffini – se găsesc în derm; sunt stimulaţi de mişcări rapide, slabe
3. corpusculii Pacini – se găsesc în derm; recepţionează tracţiuni şi deformaţii
4. discurile Merkel – recepţionează atingeri; se adaptează lent şi parţial
43. Procesul de fuzionare a imaginilor de pe cele două retine:
1. începe la nivelul corpilor geniculaţi mediali
2. are loc dacă imaginile se formează în puncte corespondente
3. determină incapacitatea de a vedea în profunzime
4. se produce pe scoarţă, rezultând imaginea unică a obiectului privit
44. La contactul dintre substanţele sapide şi celulele receptoare gustative are loc:
1. închiderea canalelor ionice pentru Na+
2. depolarizarea celulelor receptoare
3. pătrunderea ionilor de K+
în celula receptoare
4. apariţia potenţialului de receptor
45. Stimularea SNV simpatic determină la nivelul sistemului digestiv:
1. secreţie salivară redusă, cu conţinut enzimatic crescut
2. contracţia splinei și a ficatului
3. scăderea tonusului și motilităţii gastrice
4. stimularea secreţiei glandelor intestinale
51. În cazul vederii de aproape:
1. cristalinul eliberează de sub tensiune ligamentul suspensor și se bombează
2. mușchii circulari ai irisului se contractă, prevenind pătrunderea razelor divergente
3. raza de curbură se mărește ca urmare a modificării curburii cristalinului
4. convergenţa axelor oculare este mai pronunţată, cu cât obiectul este mai apropiat
59. Potenţialul de acţiune din fibra miocardică:
1. are o valoare negativă
2. prezintă o fază de depolarizare foarte scurtă
3. are o durată comparabilă cu cel neuronal
4. include o perioadă de repolarizare lungă
60. Calea vizuală și calea auditivă au în comun următoarele caracteristici:
1. conţin neuroni cu localizare mezencefalică
2. prezintă nervi care aparţin trunchiului cerebral
3. preiau impulsuri de la receptori de origine epitelială
4. au sinapse interneuronale la nivelul metatalamusului

1. La miopi:
A. imaginea se formează în spatele retinei
B. distanţa focală este mai mare decât la ochiul emetrop
C. corecţia se realizează cu lentile biconcave
D. axul antero-posterior este mai mic de 17 mm

2. La nivel medular se încrucişează:

A. fasciculul care conduce sensibilitatea epicritică
B. fasciculul corticospinal situat în cordonul lateral
C. fasciculul cu origine în coliculii cvadrigemeni superiori
D. fasciculul spinocerebelos anterior cu proiecţie în paleocerebel

3. Comparativ cu celulele cu conuri, bastonaşele:

A. conţin rodopsină în citoplasma lor
B. pot fi stimulate de o singură cuantă de lumină
C. sunt celule nervoase modificate
D. au un prag de excitabilitate mai ridicat

4. Acomodarea pentru vederea de aproape presupune:

A. transformarea razelor luminoase în potenţiale de acţiune
B. contracţia muşchilor ciliari radiari şi dilatarea pupilei
C. scăderea razei de curbură a cristalinului şi micşorarea pupilei
D. descompunerea pigmenţilor fotosensibili la lumină

5. Stimularea simpaticului produce:

A. contracţia musculaturii bronhiilor
B. vasodilataţie la nivelul glandelor lacrimale
C. scăderea tonusului musculaturii stomacului
D. secreţie salivară abundentă şi săracă în mucină

6. În mezencefal sunt localizaţi centrii următoarelor reflexe:

A. secretorii şi motorii digestive
B. de orientare vizuală şi auditivă
 C. cardioacceleratoare şi cardioinhibitoare
D. pupilodilatator şi pupiloconstrictor
7. Fasciculul rubrospinal stâng:
A. se termină la motoneuronii cornului lateral stâng
B. se încrucişează cu cel de partea opusă în măduva spinării
C. are traseu descendent prin cordonul anterior stâng
D. conduce impulsuri pentru coordonarea tonusului muscular

8. Receptorii gustativi:
A. conțin celule senzoriale prevăzute cu cili la polul bazal
B. sunt înconjuraţi de terminaţii ale nervilor VII, IX, X şi XII
C. se găsesc în mucoasa linguală, palatină, epiglotică, amigdaliană
D. sunt grupaţi în papile fungiforme localizate la baza limbii

9. Fasciculul spinobulbar Burdach:

1. se încrucişează în măduva toracală superioară şi cervicală
2. conduce sensibilitatea proprioceptivă de control al mişcării
3. are traseu ascendent prin cordonul posterior opus
4. conţine axoni ai neuronilor senzitivi din ganglionul spinal

10. Comparativ cu ochiul normal, în cazul ochiul hipermetrop:

1. convexitatea cristalinului este diminuată
2. razele luminoase sunt focalizate înaintea retinei
3. punctul proxim este situat mai departe de ochi
4. corecţia se realizează cu lentile divergente
11. Cordonul lateral drept conţine fasciculele:
1. piramidal direct drept cu origine în neocortexul motor
2. rubrospinal cu originea în nucleul roșu stâng
3. spinocerebelos posterior drept care urcă la talamus
4. spinotalamic lateral care conduce informaţii de la mâna stângă

12. Epiteliul olfactiv conţine:

1. celule glandulare care secretă mucus
2. celule de susţinere şi celule bazale
3. neuroni bipolari cu dendrite scurte
4. celule mitrale multipolare

13. Talamusul stabileşte conexiuni cu:

1. ariile somestezice I şi II
2. coarnele posterioare medulare de aceeaşi parte
3. prima circumvoluţie temporală
4. nucleii senzitivi bulbari Goll şi Burdach
14. Calea sensibilităţii gustative prezintă:
1. protoneuronul situat în papilele gustative, cu excepţia celor filiforme
2. deutoneuronul localizat în nucleul solitar din punte
 3. al treilea neuron situat în talamus, de aceeaşi parte cu deutoneuronul
4. proiecţie corticală în porţiunea inferioară a girusului postcentral

15. Stimularea nucleului dorsal al vagului determină următoarele efecte digestive:

1. creşterea secreţiei glandelor salivare
2. creşterea tonusului şi motilităţii gastrice
3. stimularea glicogenolizei hepatice
4. stimularea secreţiei exocrine a pancreasului

16. În trunchiul cerebral se închid următoarele reflexe somatice:

1. reflexul de supt (în punte)
2. reflexul pilomotor (în mezencefal)
3. reflexul de vomă (în bulb)
4. reflexul pupilar fotomotor (în mezencefal)

17. Calea sensibilităţii vibratorii poate avea:

1. protoneuronul în ganglionul trigeminal
2. deutoneuronul în cornul posterior medular
3. traiect direct prin cordonul medular posterior
4. proiecţie în scoarţa paleocerebelului

18. Bulbul rahidian conţine:

1. deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzoriale ale nervilor VII, IX şi X
2. locul de încrucişare al fasciculului olivospinal cu traseu descendent
3. nucleii de origine ai fibrelor preganglionare care fac sinapsă în ganglionul otic
4. centrii reflexelor lacrimale şi de salivaţie pentru glandele parotide

19. Receptorii dureroşi:

1. sunt stimulaţi de substanţe chimice eliberate de celule vătămate
2. se găsesc în epidermă, în articulaţii şi în cornee
3. se adaptează puţin sau deloc în prezenţa stimului
4. fac parte din categoria chemoreceptori fazici