A202 PDF

cyan magenta yellow black
AVIZAT Valentina Capotã Aurora Dincã

Ministerul
Mirela Nicoleta Dinescu Valentina Menegatos
Finanþarea afacerii
Educaþiei,
Cercetãrii ºi Teodora Chiac Gabriela Uglean
Tineretului
2 0 0 7
Finanþarea
afacerii
Manual pentru clasa a XII-a ºi a XIII-a ruta progresivã

Manual pentru clasa a XII-a
ºi a XIII-a ruta progresivã
ISBN 978-973-1730-28-8
9 789731 730288
coperta finantare afacere

09 August, 2007 8:29:25 PM
Aprobat de Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului
cu Ordinul nr. 1561 din 23.07.2007
Valentina Capot\ Mirela Nicoleta Dinescu Teodora Chiac

Aurora Dinca Valentina Menegatos Gabriela Uglean
Finan]area Afacerii
Manual pentru clasa a XII-a
[i a XIII-a ruta progresiv\
PROFIL SERVICII SPECIALIZAREA:

TEHNICIAN ÎN ACTIVIT|}I ECONOMICE, TEHNICIAN IN TURISM,
TEHNICIAN ÎN ACHIZI}II {I CONTRACT|RI, TEHNICIAN IN
ADMINISTRA}IE PUBLIC|,
TEHNICIAN ÎN ACTIVIT|}I DE PO{T|,
ORGANIZATOR BANQUETING ( CLASA a XIII-a ruta progresiv\),
TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE (CLASA a XIII-a ruta progresiv\),
TEHNICIAN ÎN HOTEL|RIE (CLASA a XIII-a ruta progresiv\),
TEHNICIAN ÎN ACTIVIT|}I DE COMER| (CLASA a XIII-a ruta progresiv\)
Finan]area Afacerii
Manual pentru clasa a XII-a [i a XIII-a ruta progresiv\
Copyright © 2007 Akademos Art
Toate drepturile asupra acestei edi]ii apar]in editurii Akademos Art.

Reproducerea integral\ sau par]ial\ a acestei lucr\ri este interzis\
f\r\ acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educa]iei, Cercet\rii [i

Tineretului nr. 1561/101 din 23.07.2007 în urma evalu\rii calitative [i este realizat
în conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al Ministrului Educa]iei [i
Cercet\rii nr. 3172/30.01.2006
Referen]i:
Tania Sandu - Inspector de specialitate MECT
Profesor Universitar Doctor C\lin Oprea
Editura Akademos Art

Aleea Botorani 2, Bucure[ti, sector 5
Tel./Fax: 021/411.76.80
Tel.: 0742.15.42.36 [i 0766366500
ISBN 978-973-1730-28-8
Tip\rit la tipografia Ana
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
Finan]area afacerii : manual pentru clasa a XII-a /

Valentina Capot\, Mirela Nicoleta Dinescu, Teodora
Chiac, .... - Bucure[ti : Akademos Art, 2007
ISBN 978-973-1730-28-8
I. Capot\, Valentina
II. Dinescu, Mirela Nicoleta
III. Chiac, Teodora Valentina
336.144
Finan]area afacerii
CUPRINS
SURSE PROPRII {I STR|INE ÎN FINAN}AREA UNEI AFACERI
1. Identificarea tipurilor de surse de finan]are proprii [i str\ine (4)

2. Selectarea surselor proprii de finan]are ale agentului economic [i
CAPITOLUL I
caracteristicile acestora (11)

2.1 Structura financiar\ a unei întreprinderi (11)
2.2 Autofinan]area activit\]ii economice (13)
2.3 Surse proprii externe (aporturi noi la capital) (21)
3. Selectarea surselor str\ine de finan]are dup\ natur\ [i scaden]\ (29)
3.1 Creditul bancar (29)
3.2 Împrumuturile obligatare (37)
3.3 Leasing (Credit-bail) (43)
R\spunsuri pentru aplica]iile propuse (44)
CAPITOLUL III CAPITOLUL II
DOCUMENTE {I REGISTRE OBLIGATORII

ÎN DERULAREA UNEI AFACERI (Laborator tehnologic)
1. Identificarea documentelor [i registrelor obligatorii în derularea

unei afaceri (46)
2. Verificarea registrelor contabile (71)
INFORMA}IILE ECONOMICO-FINANCIARE
DIN BILAN}
1. Identificarea func]iilor bilan]ului (112)

2. Compararea informa]iilor din Bilan] pentru perioada
curent\ cu cele din perioada precedent\ (114)
3. Calcularea indicatorilor pe baza informa]iilor din Bilan] (123)
Dic]ionar de termeni economici (130)
3
Capitolul I Surse proprii [i str\ine `m finan]area unei afaceri
SURSE PROPRII {I
STR|INE ~N FINAN}AREA
UNEI AFACERI
· Identificarea tipurilor de surse de finan]are: proprii [i Competente
str\ine; individuale:
· Selectarea surselor proprii de finan]are ale agentului C1
economic [i caracteristicile acestora: capital, pri me de Determin\
capital, rezerve, rezultatul exerci]iului, rezultatul reportat, sursele
provizioane pentru riscuri [i cheltuieli; proprii [i
· Selectarea surselor str\ine de finan]are dup\ natur\ [i str\ine în
scaden]\: finan]area
unei afaceri
- împrumuturi, datorii fa]\ de ter]i,
pe termen lung (mai mare de un an),
pe termen scurt (mai mic de un an )[i
caracteristicile lor:
- sursele proprii sunt neram-
bursabile [i se utilizeaz\ conform
legisle]iei în vigoare asigurând
finan]area permanent\ a între-
prinderii;
- sursele str\ine au caracter
rambursabil [i sunt de regul\
purt\toare de dobânzi, asigurând
finan]area temporar\ a întreprinderii.
1. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE SURSE

DE FINAN}ARE: PROPRII {I STR|INE
Realizarea cu succes a oric\rei afaceri necesit\ existen]a [i utilizarea unor

resurse financiare care s\ permit\ firmei men]inerea [i apoi afirmarea pe pia]\.
De modul cum sunt administrate aceste resurse, dar [i de nivelul acestora
depinde în mare m\sur\ evolu]ia ulterioar\ a activit\]ii economice desf\[urate.
De aici rezult\ interesul deosebit pe care agen]ii economici îl acord\
problemei finan]\rii afacerii.
4
Finan]area afacerii Capitolul I
Finan]area afacerii reprezint\ totalitatea modalit\]ilor prin
care agentul economic reu[e[te s\ dispun\ în timp util de
resursele financiare necesare realiz\rii proiectelor propuse în
condi]ii de eficien]\ maxim\.
Scopul oric\rei activit\]i economice îl constituie maximizarea profitului. În

acest sens, se procedeaz\ la analiza financiar\ a activit\]ii, stabilindu-se
punctele tari [i punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundament\rii
unei noi strategii de men]inere [i de dezvoltare într-un mediu concuren]ial.
Astfel, devine de mare importan]\ identificarea tipurilor de surse de finan]are
care sus]in activitatea economic\ respectiv\.
Analizând datele din documentele contabile de sintez\ rezult\ c\ pasivul
bilan]ier, prin componen]a sa, eviden]iaz\ modul de finan]are sau de sus]inere
financiar\ a activului [i exigibilitatea surselor de finan]are.
Astfel, categoria de pasiv corespunz\toare finan]\rii proprii a activului,
asigurat\ de proprietar, ca investitor, este denumit\ capitaluri proprii.
Capitalurile proprii cuprind:

· aporturile de capital;
· primele de capital;
· rezervele;
· rezultatul reportat;
· rezultatul exercitiului financiar.
Sursele proprii sunt nerambursabile [i se utilizeaz\ conform legisla]iei în
vigoare asigurând finan]area permanent\ a întreprinderii.
Finan]area str\in\ a activului se reg\se[te în

categoria datoriilor. În aceast\ situa]ie se afl\:
· creditele bancare [i de la alte institu]ii de credit;
· împrumuturile din emisiunile de obliga]iuni;
· datoriile comerciale fa]\ de furnizori;
· datoriile fiscale, salariale [i sociale;
· datoriile c\tre asocia]i rezultate din opera]iuni de capital
[i dividende;
· alte datorii.
Având în vedere termenul de scaden]\ al datoriilor, acestea pot fi:
· pe termen lung: împrumuturi, datorii fa]\ de ter]i ;
· pe termen scurt: credite comerciale, credite bancare pe termen scurt.
Sursele str\ine au caracter rambursabil [i sunt de regul\ purt\toare de
dobânzi, asigurând finan]area temporar\ a întreprinderii.
5
~n func]ie de sursele utilizate, exist\ dou\ c\i

de finan]are a afacerii:
· finan]area prin fonduri proprii;
· finan]area prin angajamente la termen.
În fig. 1 sunt prezentate c\ile de finan]are ale unei afaceri în func]ie de

sursele utilizate.
Autofinan]are Noi aporturi
Prin fonduri în numerar
proprii
Cre[teri de
Încorporarea
capital
rezervelor
Finan]area
unei afaceri Credite
bancare Conversiune
a datoriilor
Împrumuturi
obligatare
Prin
angajamente Datoriile
la termen comerciale
Datorii
fiscale,
salariale
[i sociale
Rezult\ c\ activitatea oric\rei firme se desf\[oar\ pe baza surselor proprii [i a
surselor str\ine. Pentru ca aceast\ activitate s\ se poat\ men]ine în parametrii de
rentabilitate [i pentru ca valoarea acestora s\ fie într-o continu\ cre[tere se
procedeaz\ periodic la analiza activit\]ii [i din punct de vedere al echilibrului
financiar. Astfel, se va analiza utilizând anumi]i indicatori financiari, dac\ realizarea
necesit\]ilor permanente ale firmei (numite [i aloc\ri permanente sau cu caracter
permanent) se realizeaz\ pe seama surselor permanente, pe de o parte, iar pe de
alt\ parte dac\ aloc\rile temporare (necesit\]ile de finan]are a ciclului de
exploatare) se realizeaz\ pe seama surselor temporare, a datoriilor pe termen
scurt. În figura urm\toare este prezentat\ structura necesarului brut de finan]are.
necorporale
Termen lung imobiliz\ri corporale
financiare Necesarul
brut
stocuri de
Termen scurt crean]e finan]are
lichidit\]i
6
STUDIU DE CAZ
Societatea Comercial\ „ Vulturul" SA prezint\ urm\toarea situa]ie în ceea ce
prive[te necesit\]ile de finan]are [i sursele de capital:
(mii lei)
Necesit\]i de finan]are Surse de capital
Imobiliz\ri
Capital propriu 820
Teren 220
Cl\diri 560
Ma[ini 293
210 Împrumuturi
[i utilaje
Instala]ii 123
Activ circulant
Stocuri 125 Datorii de

380
Crean]e 200 exploatare
Trezorerie
55
net\
Total 1.493 Total 1.493
Din situa]ia prezentat\ rezult\ c\ SC „ Vulturul" SA se

bucur\ de echilibru financiar datorit\ faptului c\ finan]area
necesit\]ilor permanente (terenuri, cl\diri ma[ini, utilaje insta-
la]ii) se realizeaz\ pe seama surselor permanente (capital
propriu [i împrumuturi pe termen lung).
Astfel,
220+ 560 +210 + 123 = 820 +293 = 1.113
Pentru analiza financiar\ a activit\]ii economice prezint\
importan]\ calculul capacit\]ii de îndatorare pe termen lung.
Acest indicator se calculeaz\ ca raport procentual între
valoarea împrumuturilor pe termen lung ale societ\]ii [i
valoarea capitalurilor proprii.
Capacitatea de îndatorare pe termen lung nu trebuie s\
dep\[easc\ 100%.
7
În cazul SC „ Vulturul" SA, capacitatea de îndatorare este de (293:820) x
100 = 35,73% , valoare favorabil\ pentru firm\ fiind situat\ sub 100%.
Raportând valoarea capitalurilor proprii la valoarea imobiliz\rilor, rezult\ c\
73,67% din acestea sunt ob]inute pe seama surselor proprii. Restul de 26,33%
reprezint\ imobiliz\ri procurate pe seama surselor str\ine pe termen lung.
În ceea ce prive[te necesit\]ile de finan]are a ciclului de exploatare, r\mân
exclusiv, pe seama datoriilor de exploatare, ale c\ror termene de scaden]\, în
raport cu cele ale crean]elor, permit existen]a unei trezorerii nete de 55 mii lei.
EVALUARE
I. Completa]i spa]iile libere:
1 Sursele proprii sunt ..........................[i se utilizeaz\ conform legisla]iei în
vigoare asigurând finan]area .............................a întreprinderii.
2. Sursele str\ine au caracter ....................[i sunt de regul\ purt\toare
de....................., asigurând finan]area ...............a întreprinderii.
3. În func]ie de sursele utilizate, exist\ dou\ c\i de finan]are a afacerii:
· finan]area prin....................................;
· finan]area prin.....................................
II. Încercui]i r\spunsul corect:
1. În general, activitatea oric\rei firme se desf\[oar\ pe baza:
a) numai a surselor proprii de finan]are;
b) numai a surselor atrase;
c) surselor proprii [i surselor str\ine;
d) datoriilor pe termen lung ale acesteia.
2. Capitalurile proprii reprezint\:
a) surse proprii de finan]are ale unei afaceri;
b) surse str\ine de finan]are ale unei afaceri;
c) surse atrase de finan]are;
d) atât surse proprii cât [i surse str\ine de finan]are.
3. Creditele comerciale fac parte din categoria surselor:
a) proprii;
b) str\ine;
c) proprii dar [i str\ine;
d) nu sunt surse de finan]are ale unei afaceri rentabile.
8
III. ACTIVITATE DE LUCRU ÎN ECHIP|
În vederea realiz\rii acestui exerci]iu, se propune împ\r]irea elevilor în patru
grupuri de lucru.
Se prezint\ tuturor situa]ia firmei de panifica]ie „ LUCPAN" SRL care trebuie
s\ ia o decizie în ceea ce prive[te activitatea de investi]ii.
Din analiza economico-financiar\ desf\[urat\ la nivelul firmei dar [i din
studiul pie]ei produselor de panifica]ie s-a ajuns la concluzia c\ este necesar\
achizi]ionarea unei noi linii de fabrica]ie mai performant\ care s\ permit\
optimizarea procesului de fabrica]ie ( atât din punct de vedere al cantit\]ii
produse, al elimin\rii pierderilor cât [i al cre[terii calit\]ii produselor). Valoarea
noii linii de fabrica]ie este de 50.000 lei.
În momentul în care se pune problema achizi]ion\rii acestei linii de
fabrica]ie, SC „ LUCPAN" SRL dispune de fonduri de investi]ii în valoare de
12.000 lei.
Având în vedere c\ile de finan]are ale unei afaceri, fiecare grup de lucru va
trebui:
a) s\ identifice posibile surse de finan]are pentru realizarea cu succes a
acestei investi]ii;
b) în cazul în care se apeleaz\ [i la surse str\ine ve]i ]ine seama [i de costul
acestora pentru firm\. În acest sens, men]ion\m c\ rata dobânzii la creditele
bancare este de 10% pe an.
c) La sfâr[itul analizei pe care o realiza]i, fiecare grup de lucru va prezenta
argumentând celorlalte decizia adoptat\ în ceea ce prive[te finan]area
investi]iei la SC „ LUCPAN" SRL ;
Observa]ie:
În urma analizei efectuate fiecare grup de lucru ar putea avea propria
op]iune în ceea ce prive[te finan]area investi]iei. Aceasta arat\ c\ exist\ o
multitudine de variante posibile de a finan]a o afacere. Problema este de a o
alege pe aceea care este cea mai avantajoas\ pentru firma analizat\ în
condi]iile date de loc [i de timp.
d) În urma argumentelor pro [i contra exprimate în ceea ce prive[te decizia

de finan]are la SC „ LUCPAN" SRL, grupurile de lucru vor hot\rî care a fost cea
mai bun\ variant\ propus\ sau vor propune o a cincea variant\ rezultat\ ca
urmare a discu]iilor purtate, variant\ considerat\ optim\ pentru SC „ LUCPAN"
SRL.
9
IV. STUDIU DE CAZ
Societatea Comercial\ „TEODOR" SA prezint\ urm\toarea situa]ie în ceea ce

prive[te necesit\]ile de finan]are [i sursele de capital:
(mii lei)
Necesit\]i de finan]are Surse de capital
Imobiliz\ri Capital 420

Teren 120 propriu
Cl\diri 360
Ma[ini 393
210 Împrumuturi
[i utilaje
Instala]ii 123
Activ circulant
Stocuri 125 Datorii de

380
Crean]e 200 exploatare
Trezorerie net\ 55
Total 1.193 Total 1.193
Având în vedere datele prezentate, analiza]i cât din necesit\]ile de finan]are

ale firmei sunt acoperite pe seama surselor proprii [i cât pe seama surselor
str\ine.
Analiza]i, de asemenea care este gradul de îndatorare al firmei.
10
2. SELECTAREA SURSELOR PROPRII DE
FINAN}ARE ALE AGENTULUI ECONOMIC
{I CARACTERISTICILE ACESTORA
2.1 STRUCTURA FINANCIAR| A UNEI ÎNTREPRINDERI
Având în vedere finan]area unei afaceri devine important\ cunoa[terea
structurii financiare a întreprinderii.
Prin structura financiar\ a unei întreprinderi se în]elege raportul existent
între finan]\rile pe termen scurt [i cele pe termen lung.
Aproape în toate cazurile întreprinderile nu se finan]eaz\

100% din surse proprii, ci apeleaz\ concomitent [i la surse
externe.
Selectarea mijloacelor de finan]are extern\ [i ponderea acestora în raport cu

finan]area intern\ reprezint\ un aspect de maxim\ importan]\ al politici financiare
a întreprinderii. Astfel, se decide asupra ponderii creditelor de trezorerie fa]\ de
capitalul permanent, dar [i asupra structurii capitalului permanent.
Capitalul permanent se compune din fonduri proprii ale întreprinderii [i din
împrumuturi pe termen lung [i mijlociu [i acoper\ activele imobilizate [i o parte
a stocurilor de exploatare ( active circulante) sub denumirea de fond de rulment.
Resursele de trezorerie sunt formate din credite bancare pe termen scurt,
precum [i din creditele comerciale, adic\ datoriile fa]\ de furnizori.
Acest surplus de surse permanente poate fi folosit pentru reînnoirea
stocurilor [i crean]elor, fiind cunoscut sub numele de fond de rulment. El este
expresia realiz\rii echilibrului financiar pe termen lung [i a contribu]iei acestuia
la realizarea echilibrului finan]\rii pe termen scurt.
Fond de rulment = surse permanente - aloc\ri permanente
Structura simplificat\ a bilan]ului financiar al unei firme

Capital propriu
Active imobilizate Datorii la termen
(lung [i mijlociu)
Credite comerciale
Active circulante Credite bancare
pe termen scurt
11
Rezult\ c\ fondul de rulment se mai poate calcula [i astfel:
Fond de rulment = ( capitaluri proprii + datorii financiare) -

imobiliz\ri nete (f\r\ amortizare)
Un fond de rulment negativ reflect\ faptul c\ o parte din sursele temporare

au fost folosite pentru acoperirea unor necesit\]i permanente, contrar regulilor
fundamentale ale echilibrului financiar (enun]ate mai jos).
Aloc\rile permanente (în imobiliz\ri) sunt, de regul\, acoperite din surse
permanente (capitaluri proprii [i datorii financiare). Cu cât sursele permanente
sunt mai mari decât necesit\]ile permanente de alocare a fondurilor b\ne[ti, cu
atât firma dispune de o marj\ de securitate, care o protejeaz\ de evenimente
neprev\zute.
Regulile fundamentale ale echilibrului financiar:

- Nevoile permanente pentru constituirea activelor fixe trebuie
finan]ate din surse permanente mobilizate pe termen lung sau
pe termen nelimitat;
- Nevoile temporare trebuie acoperite din surse temporare, iar
fondul de rulment trebuie s\ fie mai mare decât nevoia de
fond de rulment pentru a degaja o trezorerie net\ pozitiv\.
În vederea finan]\rii afacerii, principala alegere se face între sursele proprii

[i cele împrumutate. Criteriul de selec]ie îl reprezint\ costul procur\rii
capitalului, urm\rindu-se ca acesta s\ fie cât mai mic.
În cadrul surselor proprii, gestiunea financiar\ a afacerii

are de ales între autofinan]are (capital intern) [i aporturi noi la
capital (surse proprii externe).
12
2.2. AUTOFINAN}AREA ACTIVIT|}II ECONOMICE
valoarea amortiz\rilor
si provizioanelor
calculate [i
neconsumate înc\;
Capacitatea
de autofinan]are
valoarea profiturilor
este determinat\ de:
nerepartizate înc\;
veniturile din
dezinvesti]ii.
Amortizarea reprezint\ recuperarea treptat\ a capitalului alocat în active fixe.

Ca urmare a deprecierii ireversibile, mijloacele fixe sunt supuse amortiz\rii.
Amortizarea se calculeaz\ pe toat\ durata de folosire a mijlocului fix, pân\ la
recuperarea integral\ a valorii lui.
A[a cum a]i înv\]at [i la contabilitate, în ]ara noastr\ sunt admise trei
metode de amortizare:
· Amortizarea liniar\;
· Amortizarea degresiv\;
· Amortizarea accelerat\.
Amortizarea liniar\ presupune repartizarea uniform\ a valorii de intrare a
mijloacelor fixe pe toat\ durata de func]ionare a acestora.
Amortizarea degresiv\ presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniar\
cu coeficien]ii prev\zu]i de lege.
Coeficien]ii degresivi normali sunt:
1,5 pentru o durat\ de via]\ de 2-5 ani
2,0 pentru o durat\ de via]\ de 5-10 ani
2,5 pentru o durat\ de via]\ mai mare de 10 ani
Amortizarea accelerat\ presupune urm\toarele:

· Calcularea în exerci]iul în care mijloacele fixe într\ în activul unit\]ii
patrimoniale a unei amortiz\ri de pân\ la limita prev\zut\ de lege din valoarea
de intrare a acestora ( 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix) ;
· În anii urm\tori urm\tori pân\ la sfâr[itul duratei normate de utilizare,
amortizarea se calculeaz\ dup\ regimul amortiz\rii liniare.
13
Amortizarea liniar\ se calculeaz\ pe toat\ durata de folosire a mijlocului fix,
pân\ la recuperarea integral\ a valorii lui.
Amortizarea liniar\ anual\ se calculeaz\ dup\ urm\toarea rela]ie:
Vi
A= ,
N
A = amortizare anual\;
Vi = valoare de intrare (de înregistrare) a mijlocului fix;
N = timpul de func]ionare
De exemplu,
se înregistreaz\ amortizarea aferent\ unui mijloc de transport,

achizi]ionat 5 000 lei [tiind c\ durata normat\ de utilizare este de
5 ani.
Amortizarea liniar\ anual\ aferent\ mijlocului de transport
achizi]ionat se calculeaz\ dup\ rela]ia:
Vi 5.000
A= = = 1.000 lei/an
N 5
Lunar, se vor recupera 1.000 lei : 12 = 83,33 lei
Dup\ trecerea celor 5 ani, firma va dispune de valoarea

de 5.000 lei ca urmare a recuper\rii acesteia prin amortizare.
Acast\ sum\ se va constitui ca surs\ de finan]are intern\ pentru
procurarea, de exemplu a unui alt mijloc de transport.
În vedera aplic\rii metodei de amortizare degresiv\ se va proceda astfel:

· Se calculeaz\ mai întâi cota de amortizare liniar\ (a) utilizând urm\toarea
formul\:
a = 100/ n
n = durata normat\ de utilizare a mijlocului fix
· se calculeaz\ apoi cota de amortizare degresiv\ (d) utilizând urm\toarea

formul\:
d = a x coeficientul degresiv corespunz\tor
· se calculeaz\ amortizarea degresiva anual\ ( Ad) astfel:

Ad = d x valoarea mijlocului fix
· Pentru fiecare an se compar\ amortizarea anual\ degresiv\ cu

amortizarea anual\ liniar\; din momentul în care anuitatea degresiv\ este mai
14
mic\ decât cea liniar\, pentru restul perioadei se va calcula amortizarea dup\
regimul liniar.
În exemplul nostru, dac\ amortizarea se calculeaz\ [i dup\ metoda
degresiv\ rezult\ urm\toarea situa]ie:
Amortizare Amortizare anual\

Ani Valoarea r\mas\
anual\ liniar\ degresiv\
1. 1.000 5000 x 30% = 1.500 5.000 - 1.500 = 3.500
2. 1.000 3.500 x 30% = 1.050 3.500 - 1.050 = 2.450
2.450 x 30% = 735

3. 1.000 735 < 1.000 2.450 - 816,66 = 1.633,34
2.450 : 3 = 816,66
4. 1.000 816,66 1.633,34 - 816,66 = 816,66
5. 1.000 816,66 816,66 - 816,66 = 0
a = 100 / n = 100 / 5 = 20%
Cum durata de amortizare a mijlocului de transport este de 5 ani, rezult\ c\

valoarea coeficientului degresiv (prezentat anterior) pe care trebuie s\-l lu\m
în calcul este de 1,5.
A[adar,
d = 1,5 x 20% = 30%
Calculul amortiz\rii dup\ metoda accelerat\:
Ani Amortizare anual\ accelerat\
1. 5.000 : 2 = 2.500 = 2.500 lei
2. 2.500 : 4 = 625 lei
3. 625 lei
4. 625 lei
5. 625 lei
15
Amortizarea [i provizioanele sunt cheltuieli calculate care sunt exonerate de
la plata de la plata impozitului pe profit. Economiile fiscale rezultate din aceast\
deductibilitate duc la sc\derea costului autofinan]\rii.
Profitul net (profitul r\mas dup\ calcularea [i re]inerea din profitul brut a
impozitului) este o surs\ gratuit\ de finan]are pân\ la încorporarea, în capitalul
social a rezervelor astfel constituite.
Autofinan]area presupune un cost mai mic decât cel mediu [i din aceast\
cauz\ este considerat\ a fi cea mai bun\ solu]ie de acoperire a nevoilor
permanente de capitaluri.
Datorit\ costurilor mici autofinan]area este cel mai r\spândit principiu de
finan]are [i presupune c\ firma î[i asigur\ dezvoltarea prin for]e proprii,
folosind drept surse de finan]are o parte a profitului ob]inut, [i fondul de
amortizare acoperind atât nevoile de înlocuire a activelor imobilizate, cât [i
cre[terea activului economic.
Capacitatea de autofinan]are reflect\ poten]ialul financiar

de cre[tere economic\ a firmei, sursa financiar\ generat\ de
activitatea economic\ desf\[urat\ dup\ sc\derea tuturor
cheltuielilor pl\tibile la o anumit\ scaden]\.
Capacitatea de autofinan]are (CAF) se poate determina prin dou\ metode:

metoda deductiv\ [i metoda adi]ional\.
Determinarea capacit\]ii de autofinan]are dup\ metoda deductiv\:
CAF = venituri încasabile - cheltuieli pl\tibile
Rezult\:
CAF = produc]ia exerci]iului
- consumuri externe (de la ter]i)
+ subven]ii de exploatare
- cheltuieli de personal
- impozite, taxe, v\rs\minte asimilate
+ alte venituri din exploatare încasabile
- alte cheltuieli din exploatare pl\tibile
+ venituri financiare [i excep]ionale încasabile
- cheltuieli financiare [i excep]ionale pl\tibile
- impozitul pe profit
- participarea salaria]ilor la profit
(dac\ aceast\ cheltuial\ se va înregistra ca
fiind deductibil\ din materia impozitului pe profit)
16
Determinarea capacit\]ii de autofinan]are dup\ metoda aditiv\ porne[te de
la rezultatul net al exerci]iului la care se adaug\ cheltuielile calculate
(amortiz\ri, provizioane etc.), nepl\tibile la o anumit\ scaden]\ dup\ ce s-au
sc\zut din acestea veniturile calculate (relu\rile asupra provizioanelor):
CAF = rezultatul net+ cheltuieli calculate -venituri calculate
Rezult\:
CAF = rezultatul net al exerci]iului
+ amortiz\ri [i provizioane calculate
- relu\ri asupra provizioanelor
- cota parte a subven]iilor virate în contul de
rezultate
+ (valoarea net\ contabil\ a activelor cedate -
venituri din cedarea activelor)
STUDIU DE CAZ
SC „ VLAD" SA având ca obiect de activitate ob]inerea de confec]ii prezint\
urm\toarea situa]ie financiar\ privind activitatea desf\[urat\:
(mii lei)
I VENITURI DIN EXPLOATARE sum\
1. Produc]ia vândut\ 3.000
2. Produc]ia stocat\ 30
3. Produc]ia imobilizat\ 8
4. Subven]ii de exploatare 1
5. Relu\ri asupra provizioanelor 12
6. Alte venituri 7
TOTAL I: 3.058
II. CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Cheltuieli cu materii prime [i materiale 740

1
pentru produc]ie
2. Valoare stocuri materiale 10
17
II. CHELTUIELI DE EXPLOATARE
3. Alte cheltuieli externe 14

4. Impozite, taxe, v\rs\minte asimilate 44
5. Cheltuieli cu salariile 332
6. Cheltuieli sociale 112
7. Amortiz\ri calculate 100
Provizioane calculate asupra

8. 22
activului circulant
Provizioane pentru riscuri [i cheltuieli

9 50
privind actvitatea de exploatare
10. Alte cheltuieli 5

TOTAL II: 1.429
Rezultatul din exploatare (I-II): 1.629
III. VENITURI FINANCIARE
1. Venituri din participa]ii 7
2. Alte dobânzi [i venituri financiare 12
Relu\ri asupra
3. 2
provizioanelor financiare
Diferen]e de curs
4. 0,7
valutar favorabile
TOTAL III 21,7
IV CHELTUIELI FINANCIARE
1. Amortiz\ri [i provizioane calculate 2
2. Dobânzi [i cheltuieli asimilate 19
3. Diferen]e negative de curs valutar 2
TOTAL IV: 23
Rezultatul financiar (III-IV): -1,3
Profitul curent al exerci]iului: 1.627,7
18
V. VENITURI EXCEP}IONALE
Din opera]ii de gestiune

1. 0,2
(penalit\]i, scutiri de impozite etc.)
2. Din opera]ii de capital 1
TOTAL V: 10,2
VI CHELTUIELI EXCEP}IONALE
1. Privind opera]iile de gestiune 0.1
2. Privind opera]iile de capital: 0,2
Amortiz\ri [i provizioane excep]ionale

3. 3
calculate
TOTAL VI: 3,3
Rezultat excep]ional (V-VI): 6,9
VII. Impozitul pe profit (16%) 261,5
TOTAL VENITURI (I+III+V): 3.089,9
TOTAL CHELTUIELI
1.455,3
(II+IV+VI+VII):
PROFITUL NET AL EXERCI}IULUI: 1.373,1
19
Firma î[i propune s\ calculeze capacitatea de autofinan]are pe baza datelor
de mai sus preluate din contul de rezultate.
Având în vedere formulele de calcul ale capacit\]ii de autofinan]are
prezentate anterior studiului de caz, vom proceda la calculul acestui indicator
dup\ cele dou\ metode, astfel:
Calculul CAF prin metoda deductiv\:
Capacitatea de autofinan]are = 1.526,3
3.000+30+8 = 3.038
produc]ia exerci]iului
- consumuri externe (de la ter]i) 740+10+14 = 764
+ subven]ii de exploatare 1
- cheltuieli de personal 332+112 = 444
- impozite, taxe, v\rs\minte

44
asimilate
+ alte venituri din exploatare încasabile 7
- alte cheltuieli din exploatare pl\tibile 5
+ venituri financiare
(21,7-2)+0,2 = 19,9
[i excep]ionale încasabile
- cheltuieli financiare
(23-2)+0,1 = 21,1
[i excep]ionale pl\tibile
- impozitul pe profit 261,5
- participarea salaria]ilor la profit -
20
Calculul CAF prin metoda aditiv\
CAF = ...................................................................1.526,3
rezultatul net al exerci]iului.....................................1.373,1
+ amortiz\ri [i provizioane calculate .................... 177
- relu\ri asupra provizioanelor...................................23
- cota parte a subven]iilor virate în contul de................0
rezultate
+ (valoarea net\ contabil\ a activelor cedate -
venituri din cedarea activelor).......0,2-1= - 0,8
Rezult\ c\ activitatea firmei „ Vlad" SA are un surplus financiar degajat de

activitatea rentabil\ desf\[urat\ de 1.526,3 mii lei.
2.3. SURSE PROPRII EXTERNE

(APORTURI NOI LA CAPITAL)
Având în vedere c\ aceast\ capacitate de autofinan]are este deseori
insuficient\ fa]\ de nevoile afacerii se apeleaz\ [i la surse externe de capital.
Acestea se refer\ la:
- proprii, prin noi aporturi de capital sau prin subven]ii de la bugetul de stat;
- împrumutate, prin emisiunea [i vânzarea de obliga]iuni [i/sau prin
contractarea de credite bancare pe termen mediu [i lung;
- închiriate, cu posibilitatea de a le cump\ra ulterior, la un pre] prestabilit, a
activelor fixe (leasing).
Finan]area afacerii prin fonduri proprii se poate realiza prin auto-

finan]are dar [i prin cre[teri de capital, astfel:
- cre[teri de capital prin noi aporturi în numerar [i
în natur\;
- cre[teri de capital prin încorporarea rezervelor;
- cre[teri de capital prin conversiunea datoriilor.
Constituirea de capital social reprezint\ prima faz\ de finan]are a unei

societ\]i comerciale. Acestea se pot organiza conform legii sub urm\toarele
forme: societate cu r\spundere limitat\, societate pe ac]iuni, societate în
comandit\ pe ac]iuni, societate în comandit\ simpl\, societate în nume
colectiv. Cea mai întâlnit\ form\ de organizare a unei afaceri este cea a
societ\]ii pe ac]iuni.
21
Capitalul reprezint\ toate sursele de finan]are stabile, aflate la

dispozi]ia unit\]ii patrimoniale. Din cauz\ c\ aceste surse se afl\ la
dispozi]ia agen]ilor economici pe o perioad\ mai mare de timp (de
obicei mai mare de un an), ele poart\ denumirea de capitaluri
permanente.
Potrivit Legii contabilit\]ii nr.82/1991, capitalurile permanente se structu-

reaz\ astfel:
· capitaluri proprii;
· provizioane pentru riscuri [i cheltuieli
asimilate capitalurilor proprii;
· împrumuturi pe termen lung [i mediu;
· alte surse cu durat\ de finan]are mai mare de un an.
Capitalul propriu se înscrie în pasivul bilan]ului [i se compune din:
· aporturi sub form\ de capital social;
· prime legate de capital;
· rezerve din reevaluare;
· rezerve [i alte fonduri proprii;
· profit nerepartizat reportat din anii preceden]i;
· subven]ii pentru investi]ii;
Capitalul social este divizat în p\r]i egale, numite ac]iuni în cazul societ\]ilor
de capitaluri (societatea pe ac]iuni, societatea în comandit\ pe ac]iuni) [i p\r]i
sociale în cazul societ\]ilor de persoane (societatea în nume colectiv,
societatea în comandit\ simpl\, societatea cu r\spundere limitat\).
Valoarea ini]ial\ a ac]iunilor sau p\r]ilor sociale poart\ numele de valoare
nominal\.
Pe parcursul desf\[ur\rii activit\]ii întreprinderii, capitalul social se poate
majora sau diminua.
C\ile de majorare ale capitalului social sunt:

-emisiunea de noi ac]iuni;
-prin opera]iuni interne:
- încorporarea de rezerve;
- capitalizarea rezultatului exerci]iului
precedent;
- conversia obliga]iunilor în ac]iuni etc.
22
Principalele c\i de diminuare a capitalului social sunt:
· rambursarea c\tre asocia]i a unei p\r]i din capital;
· r\scump\rarea de ac]iuni, urmat\ de anularea lor;
acoperirea pierderilor din exerci]iile precedente
Cre[terea capitalului social se realizeaz\ la ini]iativa Adun\rii Generale a
Ac]ionarilor sau Consiliului de administra]ie în urm\toarele situa]ii:
- dezvoltarea activit\]ii;
- adoptarea unor proiecte noi ce necesit\ un capital social mai mare în ve-
derea cre[terii rentabilit\]ii.
Capitalul ini]ial al unei societ\]i pe ac]iuni este divizat în p\r]i egale ,
concretizate în ac]iuni, a c\ror valoare nominal\ se calculeaz\ ca raport între
capitalul adus de ac]ionari [i num\rul de ac]iuni create.
Vn = capital adus de ac]ionari/num\r de ac]iuni create
Ulterior, num\rul de ac]iuni poate fi sporit prin noi aporturi în numerar, prin
încorporarea rezervelor sau prin conversiunea datoriilor.
Cre[terea capitalului se poate realiza fie prin multiplicarea

num\rului ac]iunilor, fie prin cre[terea valorii nominale a
acestora.
Ac]iunea reprezint\ un titlu de valoare care atest\ dreptul de]in\torului
asupra unei p\r]i din capitalul social al firmei emitente.
Ca document, ac]iunea este un înscris care prezint\ anumite date de
identificare:
· numele firmei emitente;
· data emiterii;
· num\rul de identificare al ac]iunii
(asociat fiec\rei ac]iuni);
· valoarea nominal\ a ac]iunii;
· semn\tura persoanei autorizate din partea firmei care a emis ac]iunea;
· elementele de securitate ale documentului (pentru a împiedica falsificarea sa).
În momentul emiterii ac]iunea are o valoare nominal\, care este înscris\ pe
titlu. Dac\ firma care a emis ac]iunea este cotat\ la Bursa de valori, atunci
valoarea la care va fi tranzac]ionat acest titlu de valoare se nume[te valoare
real\. Aceast\ valoare poate fi mai mare, mai mic\ sau egal\ cu valoarea
nominal\ [i rezult\ din jocul liber al cererii cu oferta de titluri la Bursa de valori.
23
Ac]iunea aduce celui ce o de]ine un venit numit dividend. Acesta depinde
atât de situa]ia economico-financiar\ a afacerii dar [i de politica firmei în ceea
ce prive[te acordarea de dividende. Rezult\ c\ ac]iunea aduce de]in\torului
un venit variabil.
Cre[terea de capital prin încorpo ra re a reze rvelor nu aduce resurse
financiare noi pentru societatea comercial\. Aceasta este o opera]iune f\r\ flux
financiar pentru c\ firma dispunea de sumele respective contabilizate la
rezerve [i pân\ în momentul în care s-a realizat încorporarea acestora la
capital.
Dup\ încorporarea rezerve-
lor la capital, fiecare ac]ionar
dispune de mai multe ac]iuni,
dar profitul net (ce urmeaz\ a fi
distribuit sub form\ de divi-
dende ac]ionarilor) se va îm-
p\r]i în func]ie de num\rul ac-
]iunilor. Rezult\ c\, valoarea
dividendului/ ac]iune depinde
de m\rimea total\ a profitului
net de repartizat ac]ionarilor
Tranzac]ionarea ac]iunilor se face la Bursa de Valori sub form\ de dividende.
Cre[terea capitalului prin conversiunea datoriilor este specific\ marilor
societ\]i comerciale pe ac]iuni care, anterior, au realizat împrumuturi
obligatare, emi]ând ac]iuni convertibile în ac]iuni. Obliga]iunile convertibile au o
remunera]ie mai redus\ decât alte tipuri de obliga]iuni. Emitentul poate s\ la
lanseze pe pia]\ la o rat\ a dobânzii mai mic\ tocmai ca urmare a clauzei de
conversiune. Cei ce subscriu asemenea obliga]iuni pot s\ câ[tige mai mult
decât valoarea unei dobânzi acordate în mod obi[nuit pentru o obliga]iune
clasic\ dac\ firma realizeaz\ profit mare (cei ce de]in obliga]iuni convertibile
vor primi în schimb ac]iuni la respectiva firm\ emitent\).
Conversiunea obliga]iunilor în ac]iuni provoac\ o cre[tere a capitalului f\r\
flux financiar pozitiv. Pe ansamblu, sursele societ\]ii r\mân acelea[i, dar
împrumutul obligatar devine capital social.
24
EVALUARE
1. Completa]i spa]iile libere:
a) Capitalul reprezint\ toate sursele de finan]are … … …., aflate la dispozi]ia
……… …………...
b) Capitalul social este divizat în p\r]i egale, numite … … ………. în cazul
societ\]ilor de capitaluri (societatea pe ac]iuni, societatea în comandit\ pe
ac]iuni) [i .......... în cazul societ\]ilor de persoane (....................., .....................,
...................)
c) Amortizarea reprezint\ recuperarea treptat\ a valorii ...................
2. R\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:
2.1. Care sunt elementele ce fac parte din categoria capitalurilor
permanente ?
2.2. Care sunt principalele c\i de majorare ale capitalului social?
2.3. Care sunt principalele c\i de diminuare ale capitalului social?
3. Alege]i r\spunsul corect:
Care este valoarea capitalurilor proprii cunoscând urm\toarele informa]ii:
capital social = 400.000 lei;
furnizori = 15.000 lei;
rezerve legale = 5.000 lei;
conturi la b\nci în lei = 40.000 lei;
diferen]e din reevaluare = 10.000 lei.
a) 123.000.000 lei;
b) 470.000.000 lei;
c) 405.000.000 lei;
d) 415.000.000 lei.
ACTIVITATE DE LUCRU ÎN ECHIP|

În vederea realiz\rii acestui exerci]iu, se propune împ\r]irea elevilor în trei
grupuri de lucru.
Se prezint\ tuturor situa]ia firmei de produse lactate „ VALACT" SA care
trebuie s\ ia o decizie în ceea ce prive[te dezvoltarea activit\]ii sale de
produc]ie.
Din analiza economico-financiar\ desf\[urat\ la nivelul firmei dar [i din
studiul pie]ei produselor lactate s-a ajuns la concluzia c\ este necesar\
achizi]ionarea unei noi linii de fabrica]ie în valoare de 67.000 lei. Se apreciaz\
25
c\ aceasta este mai performant\ [i permite optimizarea procesului de
fabrica]ie ( atât din punct de vedere al cantit\]ii produse, al elimin\rii pierderilor
cât [i al cre[terii calit\]ii produselor).
În momentul în care se pune problema achizi]ion\rii acestei linii de
fabrica]ie, SC „ VALACT" SA dispune de fonduri de investi]ii în valoare de
12.000 lei.
Capitalul social al SC VALACT SA este de 300.000 lei, împ\r]it în 3.000 de
ac]iuni.
În urma discu]iilor purtate la nivelul societ\]ii s-a propus [i majorarea de
capital cu 55.000 lei care ar trebui s\ finan]eze dezvoltarea afacerii.
Având în vedere c\ile de finan]are ale unei afaceri, fiecare grup de lucru va
trebui:
a) s\ identifice posibile surse de finan]are pentru realizarea cu succes a
acestei investi]ii;
b) în cazul în care se apeleaz\ [i la surse str\ine ve]i ]ine seama [i de costul
acestora pentru firm\. În acest sens, men]ion\m c\ rata dobânzii la creditele
bancare este de 7% pe an.
c) Dac\ se are în vedere o majorare de capital prin emisiunea de noi ac]iuni,
analiza]i care vor fi avantajele [i dezavantajele pentru firm\ dar [i pentru
actualii ac]ionari;
d) La sfâr[itul analizei pe care o realiza]i, fiecare grup de lucru va prezenta
argumentând celorlalte decizia adoptat\ în ceea ce prive[te finan]area
investi]iei la SC „ VALACT" SA ;
Observa]ie:
În urma analizei efectuate fiecare grup de lucru ar putea avea propria
op]iune în ceea ce prive[te finan]area investi]iei. Aceasta arat\ c\ exist\ o
multitudine de variante posibile de a finan]a o afacere. Problema este de a o
alege pe aceea care este cea mai avantajoas\ pentru firma analizat\ în
condi]iile date de loc [i de timp.
e) În urma argumentelor pro [i contra în ceea ce prive[te decizia de

finan]are la SC „ VALACT" SRL, grupurile de lucru vor hot\rî care a fost cea
mai bun\ variant\ propus\ sau vor propune o a patra variant\ rezultat\ ca
urmare a discu]iilor purtate, variant\ considerat\ optim\ pentru SC „ VALACT"
SRL.
26
STUDIU DE CAZ PROPUS
SC „ TINADO" SA având ca obiect de activitate ob]inerea de produse lactate
prezint\ urm\toarea situa]ie financiar\ privind activitatea desf\[urat\:
I. VENITURI DIN EXPLOATARE Sum\

1. Produc]ia vândut\ 3.632
2. Produc]ia stocat\ 34
3. Produc]ia imobilizat\ 8
4. Subven]ii de exploatare 1
6. Alte venituri 7
TOTAL I:
CHELTUIELI DE
II
EXPLOATARE
Cheltuieli cu materii prime [i materiale 1240

1.
pentru produc]ie
2. Valoare stocuri materiale 19
3. Alte cheltuieli externe 4
4. Impozite, taxe, v\rs\minte asimilate 40
5. Cheltuieli cu salariile 232
6. Cheltuieli sociale 92
7. Amortiz\ri calculate 100
Provizioane calculate
8. 22
asupra activului circulant
Provizioane pentru riscuri

9. [i cheltuieli privind 50
actvitatea de exploatare
10 Alte cheltuieli 5
TOTAL II:
Rezultatul din exploatare (I-II):
III. VENITURI FINANCIARE

Venituri din participa]ii 7
27
Alte dobânzi [i
2 12
venituri financiare
3 Relu\ri asupra provizioanelor financiare 2,5
4. Diferen]e de curs valutar favorabile 0,7
TOTAL III
IV. CHELTUIELI FINANCIARE
1. Amortiz\ri [i provizioane calculate 2
2. Dobânzi [i cheltuieli asimilate 9
3. Diferen]e negative de curs valutar 2
TOTAL IV:
Rezultatul financiar (III-IV):
Profitul curent al exerci]iului:
V. VENITURI EXCEP]IONALE
Din opera]ii de gestiune (penalit\]i,
1. 0,2
scutiri de impozite etc.)
2. Din opera]ii de capital 1
TOTAL V:
VI. CHELTUIELI EXCEP}IONALE Având în
vedere
1. Privind opera]iile de gestiune 0.1 metodele de
2. Privind opera]iile de capital: 0,2 calcul ale
capacit\]ii de
Amortiz\ri [i provizioane excep]ionale
3. 3 autofinan]are
calculate
prezentate
TOTAL VI: precum [i
Rezultat excep]ional (V-VI): informa]iile
preluate din
VII. Impozitul pe profit (16%)
contul de
TOTAL VENITURI (I+III+V): rezultate ale
TOTAL CHELTUIELI SC „ TINADO"
(II+IV+VI+VII): SA analiza]i
nivelul capa-
PROFITUL NET AL EXERCI}IULUI: cit\]ii sale de
autofinan]are.
28
3. SELECTAREA SURSELOR STR|INE DE FINAN}ARE
DUP| NATUR| {I SCADEN}|
Sursele str\ine au caracter ramburasbil [i sunt de regul\ purt\toare de

dobânzi, asigurând finan]area temporar\ a întreprinderii. Acestea îmbrac\ de
regul\ forma datoriilor.
Datoriile reprezint\ resurse str\ine atrase de unitatea patrimonial\ pe o
perioad\ mai mare sau mai mic\.
Datoriile se pot clasifica dup\ mai multe criterii.
Dup\ perioada în care trebuie s\ fie rambursate, datoriile pot fi pe termen

scurt [i pe termen lung.
Datoriile pe termen scurt reprezint\ sume ce trebuie pl\tite într-o perioad\
de pân\ la un an (creditul commercial, creditul bancar pe termen scurt).
Datoriile pe termen lung reprezint\ sume ce trebuie pl\tite într-o perioad\
mai mare de un an.
Majoritatea datoriilor sunt purt\toare de dobânzi.
Sursele str\ine de finan]are a afacerii sunt: creditul bancar

(pe termen lung, mediu [i scurt), împrumutul obligatar,
leasing-ul, alte datorii pe termen scurt.
3.1 CREDITUL BANCAR

Creditul este operatiunea prin care se pot obtine resurse, în
schimbul unei promisiuni de rambursare în viitor.
Rambursarea creditului se face e[alonat si este înso]it\ de plata unei

dobânzi.
Dob â nd a este suma de bani ce remunereaz\ pe
împrumut\tor.
În rela]ia de creditare sunt implicate dou\ p\rti principale:

· împrumut\torul (institu]ia financiar\) care poart\ denumirea de creditor;
· împrumutatul, adic\ debitorul.
P\r]ile implicate, tipul de instrumente utilizate si condi]iile în care creditul
este acceptat sunt foarte diverse si într-o continu\ evolu]ie.
29
In momentul acord\rii unui credit, institutiile financiare (in principal b\ncile)
iau in considerare si existenta unor posibile riscuri.
In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:
· riscul de nerambursare ;
· riscul de imobilizare.
Riscul de nerambursare const\ în probabilitatea întarzierii

pl\]ii sau a incapacita]ii de plat\ datorit\ diferitelor conjuncturi
nefavorabile la un moment dat pentru debitori.
Ca urmare, banca va proceda mai înainte de acordarea creditului la o
analiz\ atent\ a posibilit\]ilor reale pe care le are debitorul sub diverse
aspecte:
· umane (competenta, moralitate);
· economice (situatia internationala, nationala, cadrul profesional);
· financiare (situatia financiara a debitorului, gradul de indatorare existent la
momentul solicitarii creditului, capacitatea de rambursare);
· juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi -in cazul in
care debitorul este o persoana juridica).
Prevenirea riscului este strict legat\ de procedurile de garantare a
împrumutului. Pentru anumite tipuri de credite sunt solicitate si garantii
materiale.
Riscul de imobilizare apare la banc\ în situatia în care aceasta nu reu[e[te
s\ gestioneze corect depozitele pe care le constituie si creditele pe care le
acord\. Rezult\ necesitatea ca banca s\-[i înt\reasc\ pozi]ia sa de creditor pe
pia]\ în scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce îi sunt încredin]ate. Acest
lucru se realizeaz\ prin solicitarea si ob]inerea de garan]ii personale si reale.
Garan]ia personal\ este un angajament pe care [i-l ia o ter]\ persoan\
(numit\ si girant) de a pl\ti în locul debitorului în cazul in care la un moment dat
acesta se afl\ în incapacitate de plat\.
Garantiile reale cuprind:

· re]inerea;
· gajul;
· ipoteca;
· privilegiul.
Dreptul de re]inere asigur\ creditorului posibilitatea de a re]ine un bun

corporal apar]inând debitorului atât timp cât el nu a fost achitat in întregime, în
anumite condi]ii: bunul de]inut de creditor s\ aib\ legatur\ cu crean]a iar
aceasta s\ fie cert\ si exigibil\.
30
Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garan]ia
creditului.
Ipoteca este actul prin care debitorul acord\ creditorului dreptul asupra unui
imobil, far\ deposedare si cu publicitate. Aceasta poate fi legal\ (prevazut\ de
lege), convenit\ (consimtit\ prin contract) si judiciar\ (acordat\ de organele
judec\tore[ti).
Privilegiul este dreptul pe care il acord\ legea unor creditori de a fi mai întâi
plati]i atunci când dispun de o garan]ie asupra unei p\r]i sau asupra întregii
averi a debitorului.
În momentul în care agentul economic solicit\ un credit de la o institu]ie
financiar\ trebuie s\ aib\ în vedere [i durata pe care se acord\ acesta.
În functie de termenul de rambursare se diferen]iaz\ o serie de tipuri de credite:
· credite pe termene foarte scurte (24 de ore, termen practicat intre banci
pe pietele monetare);
· credite pe termen scurt (ca de exemplu creditul de consum);
· credite pe termen mijlociu [i lung ( pe o perioada de peste 5 ani).
Dobâ nd a este o caracteristic\ esential\ a creditului. Aceasta este
men]ionat\ expres in contractul de creditare si poate s\ fie fix\ sau variabil\.
Dobânda fix\ presupune p\strarea nivelului ratei dobânzii convenit la
acordarea creditului pe toata perioada de rambursare a acestuia indiferent de
evolu]ia ce se va inregistra pe piata na]ional\ sau interna]ional\ monetar\.
Dobânda variabil\ presupune modificarea periodic\ a ratelor de dobând\
(de regul\ semestrial) in func]ie de nivelul dobânzii pe pia]\.
Ca modalitate de calcul, dobânda se poate determina ca

dobând\ simpl\ [i ca dobând\ compus\.
Formulele de calcul sunt urm\toarele:
Dobânda simpl\:
D= C x d x n ,
unde: D=dobânda
d= rata de dobând\ cu care se acord\ creditul
n= perioada de timp pe care se acord\ creditul
Dobânda compus\:
D=C(1+d)n -C,
unde: D=dobânda
d= rata de dobând\ cu care se acord\ creditul
n= perioada de timp pe care seacord\ creditul
31
APLICA}II REZOLVATE
1. Se acord\ un credit în valoare de 10.000

lei pe o perioad\ de 2 ani , cu o rat\ anual\
a dobânzii de 12%, în regim de dobând\
compus\. Care este suma final\ pe care Rezolvare:
debitorul trebuie s\ o restituie la sfâr[itul
perioadei de creditare ? Sn=C(1+d)n
Sn=10.000 (1+0.2)2=14.400 lei
2. O banc\ acord\ un credit pe doi ani , în

regim de dobând\ compus\, cu o rat\ anual\ Rezolvare:
de 10% [i încaseaz\ o dobând\ total\ de Dc=C(1+d)n - C
4.200 lei. Se cere s\ se afle care a fost
4.200=C(1+0,1)2- C
valoarea creditului acordat.
C= 20.000 lei
3. Ce sum\ de bani trebuie s\ depun\ în

prezent la o banc\ o persoan\ pentru a Rezolvare:
ob]ine în doi ani un venit din dobând\ de Dc=C(1+d)n -C
2.100 lei, în condi]ii de dobând\ compus\,
rata dobânzii 10%. 2.100=C(1+0,1)2-C
C= 10.000 lei
4. Un agent economic depune la banc\ suma

de 2.000 lei pe o perioad\ de 3 luni pe
pr i nc ipi ul d obânz i i s im ple, c u o r at \ de
dobând\ de 8%. Se cere s\ se calculeze Rezolvare:
care este valoarea dobânzii pe care o va
Ds=C x d x n
încasa la sfâr[itul celor 3 luni.
Ds=2.000 x 8% x 3/12 = 40 lei
5. O banc\ acord\ dou\ credite însumând 20.000 lei, primul

pe 1 an cu o rat\ de dobând\ de 20%, iar al doilea pe 6 luni
cu o rat\ a dobânzii de 10%.
Dobânda încasat\ de c\tre banc\ din primul credit este de
dou\ ori mai mare decât dobânda celui de-al doilea credit.
Care este valoarea celor dou\ credite acordate ?
Rezolvare:
Not\m cele dou\ credite acordate cu C1, respectiv C2. Rezult\ c\:
C1+C2=20.000 lei.
32
Pentru a rezolva aceast\ problem\ se va folosi regimul de dobând\ simpl\
întrucât perioada de acordare este mai mic\ sau egal\ cu un an.
Notând cu D1 dobânda primului credit [i cu D2 dobânda celui de al doilea
credit, rezult\ c\:
D1=C1 x d1 x n1
D1=C1 x 20% x 1
D2=C2 x d2 x n2
D2=C2 x 10% x 6/12
Se [tie c\ dobânda primului este de dou\ ori mai mare decât a celui de al
doilea credit. Rezult\ c\,
D1=2 x D2
D1=2 x C2 x 10% x 6/12
A[adar,
C1 x 20% x 1=2 x C2 x 10% x 6/12
Aceast\ rela]ie împreun\ cu prima formeaz\ un sistem de dou\ ecua]ii cu
dou\ necunoscute care se va rezolva prin una din cele dou\ metode cunoscute
de rezolvare (metoda reducerii sau metoda substitu]iei).
Rezult\ c\:
C1+C2=20.000 lei.
C1 x 20% x 1=2 x C2 x 10% x 6/12
Rezult\ c\ cele dou\ credite au urm\toarele valori:
C1 = 6.666,67 lei
C2 = 13.333,33 lei
Economisirea st\ la baza investi]iilor
33
APLICA}II PROPUSE SPRE REZOLVARE

I. S\ se completeze urm\toarele enun]uri cu termenii care lipsesc:
a) În rela]ia de creditare sunt implicate dou\ p\rti principale:
· împrumut\torul (institu]ia financiar\) care poart\ denumirea de ...........;
· împrumutatul (persoana fizic\ sau juric\), adic\ .....................................
b) În raporturile de credit, riscurile probabile sunt:
....................................................................................................................;
....................................................................................................................
c) Garantiile reale cuprind:
....................................................................................................................;
....................................................................................................................;
....................................................................................................................;
.....................................................................................................................
II. Stabili]i coresponden]a între urm\toarele categorii:
const\ în probabilitatea
întarzierii pl\]ii sau
Riscul de a incapacita]ii de plat\
1. a
nerambursare datorit\ diferitelor conjuncturi
nefavorabile
la un moment dat pentru debitori.
apare la banc\ in situatia in care
aceasta nu reu[e[te s\ gestioneze
Garan]ia
2. b corect depozitele pe care le constituie
personal\
si creditele pe care le acord\
este un angajament pe care [i-l ia o

ter]\ persoan\ (numit\ si girant) de a
pl\ti în locul debitorului în cazul in
3. Gajarea c
care la un moment dat acesta se afl\
în incapacitate de plat\.
asigur\ creditorului posibilitatea de a

re]ine un bun corporal apar]inând
debitorului atât timp cât el nu a fost
4. Privilegiul d achitat in întregime, în anumite
condi]ii: bunul de]inut de creditor s\
aib\ legatur\ cu crean]a iar aceasta
s\fie cert\ si exigibil\.
34
este actul prin care debitorul remite
Riscul creditorului un bun în garan]ia
5. e
de imobilizare creditului.
este actul prin care debitorul acord\

creditorului dreptul asupra unui imobil,
far\ deposedare si cu publicitate.
Dreptul
6. f Aceasta poate fi legal\ (prevazut\ de
de re]inere
lege), convenit\ (consimtit\ prin
contract) si judiciar\ (acordat\ de
organele judec\tore[ti).
este dreptul pe care il acord\ legea

unor creditori de a fi mai întâi plati]i
7. Ipoteca g atunci când dispun de o garan]ie
asupra unei p\r]i sau asupra întregii
averi a debitorului
III. S\ se încercuiasc\ r\spunsul corect:

1. În rela]ia de creditare sunt implicate dou\ p\r]i principale:
a) împrumutatul [i debitorul;
b) împrumut\torul [i institu]ia financiar\ care acord\ creditul;
c) debitorul [i o persoan\ fizic\ sau juridic\;
d) creditorul [i institu]ia financiar\ care acord\ creditul.
e) creditul [i creditorul.
2. Ipoteca reprezint\:
a) este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garan]ia
creditului;
b) este actul prin care debitorul acord\ creditorului dreptul asupra unui
imobil, far\ deposedare si cu publicitate;
c) este dreptul pe care il acord\ legea unor creditori de a
fi mai întâi plati]i atunci când dispun de o garan]ie
asupra unei p\r]i sau asupra întregii averi a debitorului;
d) presupune p\strarea nivelului ratei dobânzii convenit la acordarea
creditului pe toata perioada de rambursare a acestuia indiferent de evolu]ia
ce se va inregistra pe piata na]ional\ sau interna]ional\ monetar\;
e) este un angajament pe care [i-l ia o ter]\ persoan\ (numit\ si girant) de
a pl\ti în locul debitorului în cazul in care la un moment dat acesta se afl\ în
incapacitate de plat\.
35
3. În cazul în care se dore[te ob]inerea unui credit:
a) nu conteaz\ dac\ solicitantul a mai contractat [i alte credite la alte b\nci,
indiferent de tipul [i cuantumul lor;
b) banca se intereseaz\ dac\ solicitantul inten]ioneaz\ s\ mai contracteze
[i alte credite în viitor;
c) nu intereseaz\ buna credin]\ a debitorului;
d) conteaz\ dac\ solicitantul a mai contractat [i alte credite la alte b\nci,
indiferent de tipul [i cuantumul lor;
e) nici o variant\ nu este corect\.
IV. S\ se rezolve urm\toarele studii de caz:
1. Un credit de 120.000 lei este venit din dobând\ de 4.100 lei, în
acordat pe principiul dobânzii condi]ii de dobând\ compus\, rata
compuse, pe o durat\ de 2 ani, cu o dobânzii 21%.
rat\ anual\ a dobânzii de 14%. Care 6. O banc\ acord\ dou\ credite
este suma final\ pe care urmeaz\ s\ însumând 30.000 lei, primul pe 1 an
o pl\teasc\ creditorul b\ncii? cu o rat\ de dobând\ de 30%, iar al
2. O banc\ acord\ un credit de doilea pe 6 luni cu o rat\ a dobânzii de
210.00 lei pe principiul dobânzii 10%. Dobânda încasat\ de c\tre
simple, cu o rat\ a dobânzii de 14%, banc\ din primul credit este de dou\
pe o perioad\ de 8 luni. Care este ori mai mare decât dobânda celui de-
dobânda pe care debitorul trebuie s\ al doilea credit.
o pl\teasc\ b\ncii ? C ar e es t e v al oa re a c el or do u\
3. Se acord\ un credit în valoare credite acordate ?
de 23.000 lei pe o perioad\ de 3 ani , 7. O banc\ acord\ dou\ credite
cu o rat\ anual\ a dobânzii de 12,5%, însumând 32.000 lei, primul pe 3 luni
în regim de dobând\ compus\. Care cu o rat\ de dobând\ de 40%, iar al
este suma final\ pe care debitorul doilea pe 6 luni cu o rat\ a dobânzii de
t r eb ui e s \ o r es t i t u ie l a s f â r [ i t u l 12%. Dobânda încasat\ de c\tre
perioadei de creditare ? banc\ din primul credit este de dou\
4. O persoan\ depune la banc\ ori [i jum\tate mai mare decât
suma de 2.500 lei pe o perioad\ de 3 dobânda celui de-al doilea credit.
luni pe principiul dobânzii simple, cu o C ar e es t e v al oa re a c el or do u\
rat\ de dobând\ de 17%. Se cere s\ c re di t e ac or da t e [ i a c el o r d o u\
s e c a l c ul e z e c a re e s t e v a l oa re a dobânzi ce urmeaz\ a fi pl\tite?
d ob ân z i i pe c a r e o v a î nc a s a l a
sfâr[itul celor 3 luni.
8. Ce sum\ de bani trebuie s\
5. Ce sum\ de bani trebuie s\
depun\ în prezent la o banc\ o
depun\ în prezent la o banc\ o
persoan\, pentru a ob]ine în doi ani
persoan\ pentru a ob]ine în doi ani un
un venit din dobând\ de 210 lei, în
36
condi]ii de dobând\ compus\ la o rat\ 10. O persoan\ depune la banc\
de dobând\ de 10%? suma de 126.500 lei pe o perioad\ de
9. Un agent economic a împru- 210 zile pe principiul dobânzii simple,
mutat de la banc\ suma de 199.000 cu o rat\ de dobând\ de 11,8%. Se
lei pentru doi ani, pl\tind la sfâr[itul c er e s \ s e c al c u le z e c ar e e s t e
perioadei o dobând\ total\ de 14.400 valoarea dobânzii pe care o va încasa
lei. Care a fost rata dobânzii cu care la sfâr[itul celor 210 zile.
s-a contractat creditul ?
3.2 ÎMPRUMUTURILE OBLIGATARE

Împrumuturile obligatare reprezint\ o alt\ surs\ str\in\ de
finan]are a afacerii al\turi de creditul bancar (pe termen lung,
mediu [i scurt), leasing-ul [i alte datorii pe termen scurt.
Împrumuturile obligatare se realizeaz\ prin emisiunea de

obliga]iuni.
Obliga]iunea este un titlu de valoare care atest\ un
împrumut pe termen lung. Cel ce de]ine obliga]iunea are
dreptul de a primi un venit cert numit dobând\ indiferent de
situa]ia economico-financiar\ a emitentului.
Obliga]iunile pot fi:
· la purt\tor;
· nominative.
Cea mai mare parte a obliga]iunilor sunt
la purt\tor.
Asemenea ac]iunii, obliga]iunea este un
document care con]ine urm\toarele date:
· numele firmei emitente;
· rata dobânzii (rata cuponului);
· scaden]a - data la care obliga]iunea va
fi r\scump\rat\;
Discu]ii privind alegerea celui mai bun
plasament pentru economii · valoarea nominal\ a obliga]iunii;
· semn\tura persoanei autorizate de emitent;
· imprim\ri speciale pentru a împiedica falsificarea.
Rata cuponului (rata dobânzii) reprezint\ o cot\ procentual\
din valoarea nominal\ ce urmeaz\ s\ fie pl\tit\ în mod regulat
de]in\torului obliga]iunii.
37
Dac\ firma este autorizat\ legal s\ emit\ obliga]iuni, decizia pentru
emisiunea acestor titluri este luat\ de Adunarea General\ a Ac]ionarilor.
Emisiunea [i vânzarea obliga]iunilor se face prin institu]ii de credit care
poate s\ ac]ioneze ca intermediar, în nume propriu sau ca garant al emisiunii.
Dac\ ac]ioneaz\ în nume propriu, institu]iile de credit cump\r\ obliga]iunile
respective.
Având în vedere necesit\]ile de finan]are ale afacerii dar [i gradul de
lichiditate al pie]ei financiare se stabile[te m\rimea împrumutului obligatar.
Valoarea de emisiune a obliga]iunilor poate fi egal\ cu valoarea nominal\ (la
paritate) sau mai mic\ decât aceasta (subpari) pentru a face împrumutul mai
atractiv în vederea mobiliz\rii rapide de surse de finan]are.
Dac\ valoarea de emisiune este mai mic\ decât valoarea nominal\ a
obliga]iunii, în urma vânz\rii acesteia emitentul prime[te efectiv valoarea de
emisiune dar urmeaz\ s\ acorde dobâna [i s\ r\scumpere titlul la valoarea
nominal\.
Diferen]a dintre valoarea nominal\ [i valoarea de emisiune

formeaz\ prima de emisiune, care ac]ioneaz\ ca posibilitate
de ajustare a condi]iilor de emisiune, specifice unei
obliga]iuni, cu cele ale pie]ei de capital.
De exemplu,
Un împrumut obligatar, cu o valoare nominal\ de 300

lei/obliga]iune [i cu o dobând\ anual\ de 10%, rambursabil\
integral dup\ 3 ani, poate fi ajustat la condi]iile pie]ei de
capital care a oferit pentru acelea[i condi]ii de împrumut, o
dobând\ de 11%, astfel:
Valoarea 30 30 330
= + +
de emisiune (1,11)1 (1,11)2 (1,11)3
Rezult\ c\ valoarea de emisiune este de 292,66

lei/obliga]iune.
Prima de emisiune = 300 - 292,66 = 7,34 lei/obliga]iune
38
Obliga]iunea poate fi emis\ la valoarea ei nominal\ dar, pentru a o face mai
atractiv\, poate fi rambursat\, la scaden]\, la o valoare de rambursat mai
mare. Se ob]ine astfel, o prim\ de rambursare.
În exemplul nostru, prima de rambursare (PR) poate fi

calculat\ astfel:
30 30 30 300 + PR
300 = + + +
(1,11)1 (1,11)2 (1,11)3 (1,11)4
de unde PR = 44,04 lei/obliga]iune.
Exist\, de asemenea, posibilitatea emisiunii unei obliga]iuni subpari [i

ramburs\rii ei suprapari, care ar înregistra atât o prim\ de emisiune cât [i o
prim\ de rambursare.
Rambursarea unui împrumut obligatar se poate face în mai

multe modalit\]i, în func]ie de ceea ce prevede contractul de
emisiune, astfel:
- prin amortiz\ri constante [i anuit\]i variabile;
- prin anuit\]i constante [i amortiz\ri variabile;
- integral la scaden]\;
- prin r\scump\r\ri la Burs\.
În cazul în care contractul de emisiune prevede rambursarea prin amortiz\ri

constante [i anuit\]i variabile, societatea împrumutat\ va rambursa, în fiecare
an, tran[e egale din împrumut.
Rambursarea se face prin tragerea la sor]i a obliga]iunilor. În scopul
respect\rii egalit\]ii între de]in\torii de titluri sunt concepute sisteme de
reparti]ie propor]ional\ a obliga]iunilor trase la sor]i.
De exemplu,
Un împrumut obligatar în valoare de 20.000 lei, cu o dobând\ de 10% [i cu
o durat\ de 5 ani, poate fi rambursat în tran[e egale a[a cum rezult\ din tabelul
urm\tor:
39
Amortiz\ri
Împrumut
Anul Dobând\ anuale Anuit\]i
nerambursat
constante
1. 20.000 2.000 4.000 6.000
2. 6.000 1.600 4.000 5.600
3. 12.000 1.200 4.000 5.200
4. 8.000 800 4.000 4.800
5. 4.000 400 4.000 4.400
Total: 0 6.000 20.000 26.000
Dobânda se calculeaz\ aplicând 10% la valoarea împrumutului r\mas înc\

de rambursat pentru fiecare an.
Amortiz\rile anuale s-au calculat raportând valoarea total\ a creditului
obligatar (20.000 lei) la num\rul de ani pentru care a fost contractat.
Anuit\]ile se calculeaz\ adunând dobânda datorat\ în fiecare an cu
valoarea amortiz\rii anuale constante.
În cazul în care contractul de emisiune prevede rambursarea prin anuit\]i
co ns tan te [i amo rti z\ ri va ri a bi l e trebuie ca ramburs\rile anuale ale
împrumutului s\ varieze cresc\tor [i compensator cu varia]ia descresc\toare a
dobânzii anuale. În acest caz se folosesc modele matematice consacrate de
calcul al anuit\]ii constante.
Astfel, anuitatea constant\ (a), se calculeaz\ folosind urm\toarea formul\
de calcul:
d
a = Îo x
1 - ( 1 + d ) -n
Îo = m\rimea împrumutului obligatar;

d = rata dobânzii;
n = durata împrumutului
În cazul exemplului de mai sus, dac\ rambursarea se face prin anuit\]i
constante [i amortiz\ri variabile rezult\ c\ aplicând formula de cal cul
prezentat\ valoarea anuit\]ii este :
a = 20.000 x [0
0,1 / (1- 0,62092)] = 5.275,95 lei
40
~mprumut Amortiz\ri Anuit\]i
Anul Dobând\
nerambursat anuale constante
1 20.000,00 2.000,00 3.275,95 5.275,95
2 16.724,05 1.672,40 3.603,54 5.275,95
3 13.120,50 1.312,05 3.963,89 5.275,95
4 9.156,60 915,66 4.360,29 5.275,95
5 4.796,31 479,63 4796,31 5.275,95
Total: 0 6.379,74 20.002,98 26.379,75
Amortizarea anual\ se calculeaz\ ca diferen]\ între anuitatea constant\ [i

dobânda calculat\ la împrumutul nerambursat.
Analizând tabelul anterior, se constat\ c\ datorit\ aproxim\rii calculelor
anuit\]ilor [i dobânzilor exist\ o diferen]\ de 2,98 lei
Comparând cu prima metod\ de rambursare a împrumutului obligatar, se
constat\ c\ rambursarea în anuit\]i constante presupune un cost mai mare
(valoarea total\ a dobânzilor fiind de 6.379,74 lei fa]\ de 6.000 lei). Aceasta se
datoreaz\ faptului c\ amortiz\rile mai mari sunt c\tre sfâr[itul perioadei de
rambursare.
Retragerea din circula]ie a obliga]iunilor la nivelul amortiz\rilor anuale de
capital se face, de asemenea, prin tragere la sor]i.
Rambursarea integral\ a împrumutului în ultima zi a duratei acestuia este

cea mai folosit\ din motive de simplificare a gestiunii financiare.
R\scump\rarea la Burs\ prezint\ interes pentru societatea emitent\ de
obliga]iuni atunci când cursul bursier al acestora este mai mic fa]\ de valoarea
de rambursat (format\ din valoarea nominal\ + prima de rambursat). Exist\
îns\ limite legale privind num\rul de obliga]iuni ce pot fi r\scump\rate la Burs\.
Societatea împrumutat\ poate s\ lanseze la Burs\ o ofert\ public\ de
schimb sau de cump\rare. Aceasta este o alt\ modalitate de r\scump\rare la
Burs\ a obliga]iunilor emise.
41
APLICA}II PROPUSE SPRE REZOLVARE

I. S\ se completeze urm\toarele enun]uri cu termenii care lipsesc:
1. ...........................este un titlu de valoare care atest\ un împrumut pe
termen lung.
2. Rata cuponului (rata dobânzii) reprezint\ o cot\ procentual\ din
.....................ce urmeaz\ s\ fie pl\tit\ în mod regulat de]in\torului obliga]iunii
3. Diferen]a dintre valoarea nominal\ [i valoarea de emisiune
formeaz\..................................
II. R\spunde]i la urm\toarele întrb\ri:
1. Care sunt modalit\]ile de rambursare a unui împrumut obligatar ?
2. În cazul emisiunii unei obliga]iuni subpari [i ramburs\rii ei suprapari, care
sunt avantajele celui ce a subscris obligatiunea?
III. Se propun spre analiz\ urm\toarele studii de caz:
1. Un împrumut obligatar, cu o variante care sunt costurile creditului
valoare nominal\ de 400 lei/obliga- obligatar.
]iune [i cu o dobând\ anual\ de 9%, 4. În t0, rata dobânzii pe care o
este rambursabil integral dup\ 3 ani. aduce o obliga]iune este de 23%.
S\ se procedeze la ajustarea acestuia Valoarea cursului la care un agent
la condi]iile pie]ei de capital care a economic ar putea s\ achizi]ioneze
o f er i t p en t r u a c e le a [ i c o nd i] ii d e respectivul titlu de valoare este de
împrumut, o dobând\ de 10%. 120 lei/obliga]iune.
2. Un împrumut obligatar, cu o În t1, rata dobânzii cre[te cu 5
valoare nominal\ de327 lei/obliga- puncte procentuale.
]iune [i cu o dobând\ anual\ de 7%, S\ se calculeze cu cât va cre[te/va
este rambursabil integral dup\ 5 ani. sc\dea cursul respectivei obliga]iuni
[tiind c\ în condi]iile pie]ei de capital în t1 fa]\ de t0.
se ofer\ o rat\ de dobând\ de 8,5%,
s\ se calculeze valoarea primei de 5. Un împrumut obligatar, cu o
e mi s i u n e î n c a z u l î n c a r e s e valoare nominal\ de 88 lei/obliga]iune
realizeaz\ ajustarea împrumutului la [i cu o dobând\ anual\ de 9%, este
condi]iile pie]ei de capital. rambursabil integral dup\ 3 ani. S\ se
procedeze la ajustarea acestuia la
3. Un împrumut obligatar în valoare condi]iile pie]ei de capital care a oferit
de 30.000 lei, cu o dobând\ de 12% [i pentru acelea[i condi]ii de împrumut,
cu o durat\ de 3 ani, se propune a fi o dobând\ de 10%.
rambursat fie în tran[e egale, fie prin
anuit\]i constante [i amortiz\ri 6. Un împrumut obligatar în valoare
variabile. S\ se analizeze în ambele de 40.000 lei, cu o dobând\ de 10,5%
[i cu o durat\ de 4 ani, se propune a
42
fi rambursat fie în tran[e egale, fie economic ar putea s\ achizi]ioneze
prin anuit\]i constante [i amortiz\ri respectivul titlu de valoare este de
variabile. S\ se analizeze în ambele 120 lei/obliga]iune.
variante care sunt costurile creditului În t1, rata dobânzii cre[te cu 5%.
obligatar.
S\ se calculeze cu cât va cre[te/va
7. . În t0, rata dobânzii pe care o sc\dea cursul respectivei obliga]iuni
aduce o obliga]iune este de 23%. în t1 fa]\ de t0.
Valoarea cursului la care un agent
3.3 LEASING (CREDIT-BAIL)

Leasingul este o form\ special\ de închiriere a bunurilor
imobiliare (sau mobiliare) prin care chiria[ul exercit\
posesiunea asupra bunului închiriat, în timp ce finan]area
achizi]iei acestuia este f\cut\ de c\tre societatea de leasing.
Societatea de leasing r\mâne proprietar\ a

bunului pân\ la scaden]a contractului.
Acesta se încheie, în general pe o perioad\
lung\ de timp (aproximativ 70-80% din durata
de via]\ economic\ a bunului achizi]ionat prin
acest sistem), dar se poate conveni [i asupra
unei durate mai scurte.
În schimbul ob]inerii avantajelor legate de
posesiunea bunului achizi]ionat prin sistemul
de leasing, firma pl\te[te societ\]ii de leasing
o chirie care cuprinde:
- amortizarea bunului;
- dobânzile aferente fondurilor avansate de
societatea de leasing pentru cump\rarea
bunului respectiv;
- marja de profit a societ\]ii de leasing.
Pe durata contractului, la nivelul firmei care
a achizi]ionat un bun în leasing, chiria se
Semnarea contractului de leasing înregistreaz\ ca o cheltuial\ de exploatare, iar
la încheierea acestuia valoarea rezidual\ se
înregistreaz\ la active.
43
RSPUNSURI PENTRU APLICA}IILE PROPUSE

1. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE simpl\, societate cu r\spundere limitat\
SURSE DE FINAN}ARE: PROPRII {I c). unui mijloc fix
STR|INE 3. d)
I. 1. nerambursabile; permanent\ 3.1 CREDITUL BANCAR

2. rambursabil; dobânzi; temporar\ I. a) creditor; debitor
3. fonduri proprii; angajamente la b) riscul de nerambursare; riscul de
termen imobilizare
II. 1. c; 2. a; 3. b. c) re]inerea; gajul; ipoteca; privilegiul.
III. 1. c)
2. SELECTAREA SURSELOR PROPRII 2. b)
DE FINAN}ARE ALE AGENTULUI 3. d)
ECONOMIC [I CARACTERISTICILE
3.2. ÎMPRUMUTURILE OBLIGATARE
ACESTORA I. 1. obliga]iunea;
1. a). stabile; unit\]i patrimoniale 2. valoarea nominal\;
b). ac]iuni; p\r]i sociale; societate în 3. prima de emisiune
nume colectiv, societate în comandit\
44
Finan]area afacerii Capitolul II
DOCUMENTE {I REGISTRE
OBLIGATORII ÎN DERULAREA
UNEI AFACERI
(Laborator tehnologic)
· Identificarea documentelor [i registrelor
obligatorii în derularea unei afaceri
Do cume nte : pe tipuri de
evenimente [i tranzac]ii (factur\,
aviz de înso]ire a m\rfii pentru
achizi]ie [i vânzare de bunuri, stat
de salarii pentru opera]ii legate de
salarii, chitan]\, ordin de plat\
pentru încas\ri [i pl\]i, note de
contabilitate pentru opera]iile care
nu au la baz\ documente
justificative)
Registre: jurnal, inventar, cartea
mare
· Verificarea registrelor contabile

Se verifica dac\ documentele
justificative [i notele contabile au
fost înregistrate cronologic în
registrul jurnal [i sistematic în
registrul cartea mare.
Competente individuale:
Utilizeaz\ documentele [i registrele obligatorii în derularea
unei afaceri.
45
Capitolul II Documente [i registre onligatorii `n derularea unei afaceri
IDENTIFICAREA DOCUMENTELOR {I
REGISTRELOR OBLIGATORII ÎN
DERULAREA UNEI AFACERI
1. IDENTIFICAREA DOCUMENTELOR {I REGISTRELOR OBLIGATORII ÎN
DERULAREA OPERA}IILOR PRIVIND SALARIILE
Studiu de caz
Pentru a ilustra modul de identificare a documentelor [i registrelor utilizate
în derularea opera]iilor privind salariile prezent\m urm\toarea situa]ie
aleatorie care ar putea avea loc la SC Modul 4 SRL.
Datele de identificare ale societatii :
Denumirea SC MODUL 4 SRL

Bucuresti, bdul Hristo Botev nr 17
Sediul social
sector 3 tel 312.37.97
CUI 12276949
Numar de inregitrare la
J40/9006/1999
Registrul Comertului
Banca BRD
Filiala Dorobanti
IBAN RO33BRDE450SV0105964500
5246-comer] cu am\nuntul `n
CAEN magazine specializate ale altor
produse n.c.a
Societatea comercial\ Modul 4 SRL are 4 salaria]i angaja]i cu contract de
munc\ pe perioad\ nedeterminat\, despre care se cunoa[te:
Numele Salariul de
CNP Observa]ii
si prenumele încadrare
Func]ia de baz\
Dumitru Valentin 1541018400564 500
la SC Modul 4 SRL
Func]ia de baz\
Ilie Andreea 2551123400279 1.000
la SC Modul 4 SRL
Func]ia de baz\
Papa Ana 2551115400690 500
la SC Modul 4 SRL
Func]ia de baz\
Opescu Vlad 1841225460086 300
la alta societate
46
Salaria]ii cu func]ia de baz\ la SC Modul 4 SRL beneficiaz\ de o deducere
de baz\ de 250 lei, în timp ce salariatul cu func]ia de baz\ la o alt\ societate
comercial\ beneficiaza de deducerea de baza la acea societate comercial\.
Pe baza datelor prezentate [i pornind de la situa]a în care to]i salaria]ii au
lucrat cele 20 de zile ale lunii aprilie 2007 este întocmit statul de plata.
Statul de plata este utilizat în continuare în contabilitate pentru întocmirea
registrului jurnal.
Datele din registrul jurnal sunt preluate în fi[ele de cont pentru opera]iuni
diverse, componente ale registrului cartea mare.
Informa]iile din statul de plata stau la baza întocmirii documentelor de
raportare solicitate de ITM, CNPAS. AOFM, CAS etc.
Pentru efectuarea pl\]ilor privind contribu]iile aferente salariilor au fost
întocmite ordine de plat\ corespunz\toare..
Documentele utilizate în derularea opera]iilor privind salariile la SC Modul 4
SRL sunt prezentate în continuare.
Felul documentului Pagina
Stat de plat\ a salariilor 43
Declara]ie privind eviden]a nominal\ a asigura]ilor [i

a obliga]iilor de plat\ la bugetul asigur\rilor pentru 44
[omaj

a obliga]iilor de plat\ la bugetul asigur\rilor sociale 45
de stat Anexa 1.1

a obliga]iilor de plat\ la bugetul asigur\rilor sociale 46
de stat Anexa 1.2
Date despre angajator- subven]ii, scutiri [i reduceri 48
Declara]ie privind obliga]iile de plat\ la bugetul

49
general consolidat
Declara]ie fiscal\ privind stabilirea comisionului ITM 51

Borderou de pl\]i 52
Ordine de plat\ 53-58
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
Prezent\m în continuare registrul jurnal [i fi[ele de cont (registrul cartea

mare) care au fost completate cu aceast\ ocazie:
63
64
65
66
67
68
69
Balanta de verificare întocmit\ dup\ aceast\ opera]iune se prezint\ astfel:
S.C. Modul 4 S.R.L.

Balanta de verificare
întocmit\ la 3.05.2007
Evaluarea competen]ei
C2 Utilizeaz\ documentele [i registrele obligatorii în derularea
unei afaceri
Criteriul de performan]\:
identificarea documentelor [i registrelor obligatorii
în derularea unei afaceri.
70
Fi[a de lucru nr. 1
1.Identific\ documentul justificativ pe baza c\ruia se înregis-
treaz\ în contabilitatea drepturile salariale ale angaja]ilor firmei
de exerci]iu.
2.Identific\ documentele de raportare privind obliga]iile de plat\
aferente salariilor angaja]ilor firmei de exerci]iu.
3.Identific\ ordinele de plat\ a obiga]iilor aferente salariilor
angaja]ilor firmei de exerci]iu.
4.Identific\ registrul jurnal întocmit în urma derul\rii opera]iilor
privind salariile angaja]ilor firmei de exerci]iu.
5.Identific\ fi[ele conturilor utilizate pentru înregistrarea în conta-
bilitate a opera]iilor privind salariile angaja]ilor firmei de exerci]iu.
2. VERIFICAREA REGISTRELOR CONTABILE
Se verifica dac\ documentele justificative [i notele contabile au fost

înregistrate cronologic în registrul jurnal [i sistematic în registrul cartea mare.
C2 Utilizeaz\ documentele [i registrele
obligatorii în derularea unei afaceri
verificarea registrelor contabile
Fi[a de lucru nr. 2

Participi la verificarea registrelor contabile întocmite la sfâr[itul
unei luni. Sarcinile tale sunt:
1.Verifici dac\ pentru toate documentele justificative privind
salariile angaja]ilor firmei de exerci]iu au fost întocmite note
contabile pentru perioada de referin]\.
2.Verifici dac\ toate notele contabile au fost consemnate în
registrul jurnal al firmei de exerci]iu în ordine cronologic\.
3.Verifici dac\ informa]iile din registru jurnal au fost consemnate
în fi[ele de cont corespunz\toare.
4.Efectueaz\ totalul registrului jurnal la sfâr[itul lunii.
71

DERULAREA OPERA}IILOR PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIAL|
Studiu de caz
Studiul de caz porne[te de la o situa]ie concret\ întâlnit\ la o unitate
comercial\ cu am\nuntul.
Pentru exemplificare vom utiliza datele de identificare ale S.C. MODUL 4
SRL.
Activitatea comercial\ a S.C. MODUL 4 SRL.a fost delimitat\ în 3 pa[i
astfel:
Pasul 1 Aprovizionarea si receptia marfurilor
Pasul 2 Vanzarea marfurilor
Descarcarea gestiunii pentru marfurile

Pasul 3
vandute
Pasul 1: Aprovizionarea si receptia marfurilor

Sunt prezentate 3 situatii de aprovizionare cu marfuri..
Furnizorul emite factura fiscala.
La unitatea comerciala cumparatoare este verificata factura fiscala si sunt
receptionate marfurile.Este întocmita nota de receptie si constatare de
diferente.
În continuare sunt prezentate documentele privind aprovizionarea si
receptia marfurilor, respectiv facturile ti notele de intrare-receptie.
Seria MMM l43
72
Factur\ Fiscal\
Seria MIU 111
73
Factur\ Fiscal\
74
Seria MCU 1211
Factur\ Fiscal\
75
La serviciul contabilitate este întocmit Jurnalul de cumparare.
Din jurnalul de cumparare informatiile sunt preluate în registru jurnal.
76
Pasul 2-Vânzarea marfurilor
Vânzarea marfurilor la unitatea la care a fost realizat studiul de caz este
evidentiata în facturi chiar daca este comert cu amanuntul.
În paginile urmatoare sunt prezentate facturile care atesta vânzari de
marfuri.
Facturile emise cu ocazia vânzarilor sunt înregistrate la contabilitate în
jurnalul de vânzari.
Datele din Jurnalul de vânzare sunt preluate în Registrul Jurnal.
Seria Modul 4 Nr.00001
Factur\ Fiscal\
77
Factur\ Fiscal\
78
Factur\ Fiscal\
79
Pasul 3-Descarcarea gestiunii pentru marfurile vândute

La sfârsitul lunii se descarca gestiunea pentru marfurile vândute.
De asemenea, se întocmeste si Registrul stocurilor.
Pe masura ce are loc derularea operatiilor în contabilitate este întocmit

Registrul Jurnal.
80
81
Datele din Registru Jurnal sunt preluate în fisele de conturi, astfel:
82
83
Daca s-ar pune problema întocmirii balantei de verificare dupa aceste
operatiuni cu marfuri atunci aceasta s-ar prezenta astfel:
C2 Utilizeaz\ documentele [i registrele obligatorii în
derularea unei afaceri
identificarea documentelor [i registrelor
obligatorii în derularea unei afaceri.
Fi[a de lucru nr. 1

1.Identific\ documentele justificative pe baza c\rora se
înregistreaz\ în contabilitate opera]iile comerciale efectuate
de firma de exerci]iu.
2.Identific\ registrul jurnal întocmit în urma derul\rii
opera]iilor comerciale de c\tre firma de exerci]iu.
3.Identific\ fi[ele conturilor utilizate pentru înregistrarea
în contabilitate a opera]iilor comerciale efectuate de firma de
exerci]iu.
84
4. VERIFICAREA REGISTRELOR CONTABILE
Se verifica dac\ documentele justificative [i notele contabile au fost
înregistrate cronologic în registrul jurnal [i sistematic în registrul cartea mare.
verificarea registrelor contabile
Fi[a de lucru nr. 2

Participi la verificarea registrelor contabile întocmite la
sfâr[itul unei luni. Sarcinile tale sunt:
1.Verifici dac\ pentru toate documentele justificative
privind opera]iile comerciale efectuate de firma de exerci]iu
au fost întocmite note contabile pentru perioada de referin]\.
2.Verifici dac\ toate notele contabile au fost consemnate
în registrul jurnal în ordine cronologic\.
3.Verifici dac\ informa]iile din registrul jurnal au fost
consemnate în fi[ele de cont corespunz\toare.
4.Efectueaz\ totalul registrului jurnal al firmei de exerci]iu
la sfâr[itul lunii.
TESTE {I PROBLEME DE EVALUARE

I. ANTRENAMENT
1. Având în vedere studiile de caz rezolvate dar [i no]iunile studiate la
celelalte materii de specialitate [i în special la contabilitate, completa]i
spa]iile libere cu termenii care lipsesc:
a) Înregistrarea cronologic\ presupune respectarea succesiunii
documentelor dup\ ............... sau ...............
b) Înregistrarea sistematic\ presupune gruparea opera]iilor economice în
............... [i ............... având în vedere con]inutul lor economic.
c) La baza înregistr\rilor din registrele de contabiliate stau ...............
d) Conform Legii contabilit\]ii [i Regulamentului privind aplicarea Legii
contabilit\]ii, principalele registre de contabilitate sunt: ...............
e) Registrul-jurnal este un document contabil ............... , folosit pentru
înregistrarea ............... a opera]iilor economico-financiare la nivelul firmei, în
ordinea ...............
85
f) ............... este un document contabil obligatoriu [i se utilizeaz\ pentru
înregistrarea tuturor elementelor patrimoniale inventariate de unitate.
g) Registrul Cartea mare se întocme[te ............... [i grupeaz\ opera]iile
economico-financiare dup\ natura lor, în ordinea ...............
2. Stabili]i coresponden]ele corecte între coloanele A [i B:
COLOANA A COLOANA B
Se p\streaz\ în unitate timp de 10 ani de la

1. Formele de înregistrare a) data încheierii exerci]iului în cursul c\ruia au
fost întocmite.
Se folosesc pentru eviden]a analitic\
2. Registrele de contabilitate b)
a valorilor materiale.
Fi[ele de cont pentru valori Reprezint\ un sistem de registre, formulare
3. c)
materiale [i documente contabile.
II. COMPETI}IE
A. Alege]i r\spunsul corect:
1. Verificarea de fond a documentelor presupune:
a) verificarea legalit\]ii, realit\]ii, oportunit\]ii [i economicit\]ii opera]iilor
consemnate în documente;
b) înregistrarea în contabilitate a opera]iunilor economice [i financiare ce au loc;
c) urm\rirea, în principal, dac\ s-au completat toate datele obligatorii din
formular, dac\ ele corespund cu cele din anexe, dac\ exist\ semn\turile
necesare, precum [i dac\ documentele s-au întocmit în num\rul de exemplare
prev\zute de lege;
d) clasarea documentelor supuse verific\rii;
2. Registrul-inventar
a) este un document contabil obligatoriu folosit pentru înregistrarea zilnic\ a
opera]iilor economice [i financiare;
b) se întocme[te la sfâr[itul lunii [i grupeaz\ opera]iile economico-financiare
dup\ natura lor, în ordinea efectu\rii lor cronologice;
c) prezint\ într-o form\ recapitulativ\ elementele patrimoniale dup\ natura lor;
d) se întocme[te separat pentru debitul [i separat pentru creditul fiec\rui cont
sintetic, pe m\sura înregistr\rii opera]iilor;
3. Fi[ele de cont pentru opera]iuni diverse:
a) se întocmesc separat pentru debitul [i separat pentru creditul fiec\rui cont,
pe m\sura înregistr\rii opera]iilor;
86
b) se folosesc pentru eviden]a analitic\ a valorilor materiale;
c) stau la baza complet\rii Registrului-jurnal;
d) pot fi folosite pentru eviden]a analitic\ a furnizorilor, clien]ilor, creditorilor
etc. dar [i pentru opera]ii sintetice.
4. În cadrul formei de contabilitate "maestru- [ah" sunt utilizate urm\toarele
formulare:
a) note de contabilitate, jurnal de înregistrare, Registrul-jurnal, fi[e sintetice [ah,
fi[e de cont analitic, balan]a de verificare, bilan]ul contabil, Registrul inventar;
b) Registrul-jurnal, Registrul-inventar, jurnale auxiliare, Cartea Mare, Balan]a
de verificare;
c) Jurnalul privind decont\rile cu furnizorii, Situa]ia încas\rii-achit\rii
facturilor, Situa]ia privind mi[carea stocurilor, Bilan]ul contabil;
d) nici o variant\ nu este corect\.
B. Preciza]i adev\rul/falsitatea urm\toarelor enun]uri, prin indicarea
simbolului A (pentru adev\r) [i F (pentru fals):
a) Pe lâng\ formele de contabilitate "pe jurnale" [i "maestru-[ah", legea
permite [i utilizarea formelor de înregistrare contabil\ adaptate la echipa-
mentele moderne de prelucrare a datelor.
b) Dac\ num\rul opera]iilor economice [i financiare nu este foarte mare,
Cartea Mare ([ah) poate fi folosit\ pentru o perioad\ mai mare (trimestru,
semestru, an).
c) Registrul-jurnal se întocme[te în mai multe exemplare, dup\ ce s-au
numerotat, [nuruit, parafat [i înregistrat la organul fiscal teritorial;
d) Registrele de contabilitate sunt formulare cu liniatur\ special\, care se
prezint\ sub form\ de condici, foi volante [i list\ri informatice, legate apoi sub
form\ de registre.
e) Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la baz\ listele de
inventariere sau alte documente care justific\ con]inutul fiec\rui post din bilan].
f) Fi[ele de cont pentru opera]ii diverse se folosesc atât pentru opera]ii
sintetice cât [i pentru eviden]a analitic\ a furnizorilor, clien]ilor, creditorilor etc.
g) Sumele din Registrul-jurnal sunt preluate la sfâr[itul perioadei (sfâr[itul
fiec\rei luni) în Balan]a de verificare.
h) În cadrul Nomenclatorului privind modelele registrelor [i formularelor
tipizate, comune pe economie, pentru activitatea financiar\ [i contabil\, Registrului
Cartea Mare {AH îi este atribuit codul 14-1-3/a.
C. Societatea comercial\ "TEO", realizeaz\, pe parcursul lunii aprilie 2008,
urm\toarele opera]iuni:
87
1. La 12.04.2008, se pl\te[te o datorie fa]\ de un furnizor, conform ordinului
de plat\ nr.67, 32.000 lei.
2. La 13.04.2008, se încaseaz\ o crean]\ în valoare de 45.000 lei prin contul
bancar, conform ordinului de plat\ nr.91.
{tiind c\ la 1.04.2008, contul 5121 "conturi la b\nci în lei" prezenta un sold
de 100.000 lei, s\ se completeze Fi[a de cont pentru opera]ii diverse pentru
contul 5121.
D. În cadrul Societ\]ii Comerciale „TINA"ce are ca obiect de activitate

ob]inerea de confec]ii, au loc urm\toarele achizi]ii de materii prime,
conform facturilor, precum [i consumuri de materii prime, conform bonurilor
de consum:
1. La 2.03.2008 se achizi]ioneaz\ 100 m. stof\, pre] unitar 123 lei/m.
2. La 4.03.2008 se dau în consum 21 m.de stof\.
3. La 15.03.2008 se achizi]ioneaz\ 62 m. de stof\.
În urma opera]iunilor efectuate, s\ se completeze Fi[a de cont pentru valori
materiale pentru contul 301" Materii prime":
88
PROIECT
Socitatea comercial\ "LUCAS" având ca obiect de activitate
realizarea de confec]ii de dam\ efectueaz\ urm\toarele
opera]iuni economice [i financiare în luna februarie 2008:
1. La 1.02.2008 Societatea achizi]ioneaz\ 50 metrii stof\, 200 lei/metro,
conform Facturii nr.12.345.
2. La 4.02.2008 se dau în consum 10 metrii stof\ în valoare de 2.000 lei,
conform Bonului de consum nr. 73.
3. La 6.02.2008 se achit\ obliga]ia fa]\ de furnizorul de materii prime(stof\)
conform Ordinului de plat\ nr.123.
4. La 10.02.2008 se mai achizi]ioneaz\ 60 metrii stof\, 200 lei/metru,
conform facturii nr. 12.475.
5. La 17.02.2008 se încaseaz\ o crean]\ de la un client, conform Ordinului
de plat\ nr. 110, 14.000 lei.
6. La 20.02.2008 se achizi]ioneaz\ un utilaj în valoare de 60.000 lei, de la
un furnizor de imobiliz\ri, conform facturii nr. 110682.
7. La 22.02.2008 se achit\ obliga]ia fa]\ de furnizorul de materii prime
(stof\), 200 lei/metrux 60 metrii= 12.000 lei, conform Ordinului de plat\ 125.
8. La 25.02. 2008 se achit\ obliga]ia fa]\ de furnizorul de imobiliz\ri 60.000
lei, conform Ordinului de plat\ nr.126.
Se [tie c\ la 1.02.2008:
- soldul ini]ial al contului 5121 "Conturi la b\nci în lei " era de 400.000 lei;
- soldul ini]ial al contului 4111 "Clien]i" era de 14.000 lei;
- soldul ini]ial al contului 1012 "Capital social subscris v\rsat" 416.000 lei.
Se cere:
a) s\ se întocmeasc\ Registrul-jurnal aferent lunii februarie la societatea
"LUCAS";
b) s\ se întocmeasc\ Fi[a de cont pentru opera]ii diverse pentru contul
5121"Conturi la b\nci în lei";
c) s\ se întocmeasc\ Fi[a de cont pentru valori materiale pentru contul 301
"Materii prime".
89
IDENTIFICAREA DOCUMENTELOR {I
REGISTRELOR OBLIGATORII ÎN
DERULAREA UNEI AFACERI

DERULAREA OPERA}IILOR DE INVENTARIERE A PATRIMONIULUI
Studiu de caz
S.C. EXERCI}IU S.A. a realizat inventarierea patrimoniului la data de
31.12.2006.
În acest sens s-a emis o decizie denumire a comisiei inventariere format\
din ing. Anton E., ec. Pan\ V., ing. Matei C., ec. Taru F., ec. Radu M.
Au fost luate m\surile organizatorice necesare ob]inerii condi]iilor
corespunz\toare de lucru pentru comisia de inventariere:
· s-au stabilit elementele patrimoniale care se inventariaz\: stocu-

rile, imobiliz\rile, datoriile, crean]ele, elementele de trezorerie,
capitalurile, cheltuielile [i veniturile, precum [i elementele în afara
bilan]ului
· s-a asigurat personalul necesar pentru manipularea valorilor

materialelor care se inventariaz\
· s-au sortat, s-au grupat [i s-au codificat stocurile
· s-au asigurat aparatele [i instrumentele pentru m\surare si

cânt\rire
· s-a asigurat dotarea comisiei de inventariere cu calculatoare de

birou [i cu cu materiale pentru sigilarea spa]iilor inventariate
De asemenea, în contabilitatea sintetic\ [i analitic\ s-au înregistrat toate

documentele pana la 31.12.2006 [i s-au stabilit soldurile conturilor. În fi[ele
de magazie s-au înregistrat toate opera]iile de intr\ri respective ie[iri pân\ la
31.12.2006.
90
Gestionarii magaziilor de stocuri au scris câte o declara]ie în care au ar\tat
c\ nu au în gestiune bunuri apar]inând ter]ilor sau plusuri / minusuri în
gestiune, nu au valori materiale nerecep]ionate, nu au primit sau eliberat valori
materiale f\r\ documente legale [i nu de]in numerar din vânzarea bunurilor
aflate în propria gestiune.
Comisia de inventariere a procedat la inventarierea faptic\ a magaziilor [i
bunurilor existente în stoc [i a întocmit listele de inventariere.Acestea au stat la
baza redact\rii registrului inventar, din care prezent\m un extras în continuare.
Unitatea S.C. EXERCI}IU S.A.
REGISTRU INVENTAR
RECAPITULA}IA VALOAREA DIFEREN}E DIN EVALUARE

NR VALOAREA
ELEMENTELOR DE
CRT . CONTABIL|
INVENTARIATE INVENTAR VALOARE CAUZE
DIFEREN}E
Materiale - -
1. 7842,4525 7842,4525
consumabile - -
2. Marfuri-band\ 4635 4635 - -
3. Marfuri-electrice 13228 13228 - -
M\rfuri- materiale
4. 193 193 - -
pentru instala]ii
Din analiza efectuat\ s-a desprins urm\toarea concluzie: la verificarea
efectuat\ nu s-au constat lipsuri sau plusuri .
Rezultatele inventarierii au fost consemnate în procesul verbal de
inventariere . Deoarece nu au fost constatate diferen]e în plus sau în minus
între datele scriptice (din contabilitate) [i cele faptice (constatate prin
inventariere) nu au fost necesare înregistr\ri contabile.
Proces verbal încheiat azi 31.12. 2006
referitor la
Sinteza ac]iunii de inventariere a patrimoniului [i conturilor
S.C. EXERCI}IU S.A. la 31.12.2006
Subsemna]ii, ing. Anton E., ec. Pan\ V., ing. Matei C., ec. Taru F.,
ec. Radu M., în conformitate cu Decizia nr. 97/02.12.2004, privind
organizare [i efectuarea inventarierii [i Ordinul Ministerului
Finantelor Publice nr. 1753/22.11.2004, am procedat la inventarie-
rea faptic\ a magaziilor [i bunurilor existente în societate [i au
analizat componen]a soldurilor contabile la 31.12.2006, împreun\
cu Compartimentul Finaciar - Contabil.
91
Din analiza efectuat\ rezult\ urm\toare situa]ie.
A. CONTURI DE STOCURI
1. Soldul contului 302 în valoare de 7842,4525 RON, cuprinde valoarea
stocului de materiale consumabile. Aceste materiale se achizi]ioneaz\ în
general în concordan]\ cu necesarul current al activit\]ii institutului. La
verificarea efectuat\ nu s-au constatat lipsuri sau plusuri.
2. Soldul contului 354 în valoare de 11874,10 RON, cuprinde produse aflate
la ter]i, detaliat astfel:
· 1294,90 RON - Electroalfa

· 10005,72 RON - India
· 8208 RON - Rigips
· 49137 RON - Sialco
3. Soldul contului 357 în valoare de 216948 RON, cuprinde m\rfuri în

custodie rezultate din activitatea de compens\ri, detaliate astfel:
· Business Administration Company - 19677 RON

· Depozit - 9309 RON
· Deomet.Roman - 46647 RON
· Selma - 12565 RON
· Stoc Metal - 839 RON
· Tehnomet - 14815 RON
Pe m\sur\ ce aceste m\rfuri au condi]ii de vânzare, se vor scoate din

custodie prin factur\ la cump\r\tor.
1. Soldul contului 371 în valoare de 137112 RON, cuprinde valoarea
m\rfurilor detaliate astfel:
· 4635 RON - band\
· 13228 - materiale [i echipamente electrice
· 193 - materiale pentru realizarea unor instala]ii
B. CONTURI DE IMOBILIZ|RI
softurilor informatice.
2. Soldul contului 280 în valoare de 283128 RON, cuprinde amortizarea
calculat\ pentru softurile cuprinse în contul 208 [i reprezint\ 77.3%.
3. Soldul contului 211 în valoare de 103274 Ron reprezint\ valoarea
terenurilor din patrimoniul societ\]ii.
4. Soldul contului de imobiliz\ri corporale în valoare de 8808825 RON [i
soldul contului 281, cu o amortizare de 475758 RON se detaliaz\ astfel:
92
Amortizare -
Denumire Valoare- RON RO N
la 31.12.2006
212.1 / 2812 -
84503640 2752592
Cl\diri
2131 / 281 -
Echipamente 80709 9449
tehnologice
2132 / 2813 -
Aparate [i instala]ii 3926207 2581258
de m\sur\
2133 / 2813 -
202394 90627
Mijloace de transport
214 / 2814 -
Mobilier, birotic\, 1206539 9002933
alte active
TOTAL 8808825 4757583
C. CONTURI DE TER}I Nr Suma datorata

Furnizor
crt la 31.12.2006
1. Soldul contului 401 însem-
neaz\ 24877555 RON [i cu- 1 ANSALDO 11119073486
prinde furnizori neachita]i la 2 ASIROBICON 11101967546
31.12.2006. 3 SIEMENS 144597
Furnizorii neachita]i la data 4 SC ALIAT 2808
prezentului proces-verbal sunt:
5 SC ANMADO 84
6 SC APA NOVA 1154
7 SC ASTI-CONTROL 2458
SC AUTO I
8 9054
IMAGINI
SC AVITECH CO 226
9
SRL
10 SC CEROB SRL 15555
CN IND. GROUP 22283
11
SRL
12 SC CONFIND 488535
13 DEPOZIT 7955
TOTAL 24877555
93
2. Soldul contului 404 în valoare de 5598 RON, cuprinde factura
9662685/18.11.2006 - CRISMIN ..
3. Soldul contului 409 în valoare de 630470, cuprinde avansuri acordate
furnizorilor, în general pentru echipamente, cu contract în derulare:
· UPETROLAM 597847497
· ROCO 12608
· VOC P XEROX 12322
· LEONARD BAUER 6504
· LAM - FOC{ANI 1130
· UMEB 57
4. Soldul contului 411 în valoare de 34853196 RON reprezint\ facturi emise

[i neîncasate pân\ la 31.12.2006.
Facturile neîncasate au urm\toarea situa]ie:
Valoarea la 31.12.2006 -
Nr
Client RON
crt
1 ALRO 20020544
2 AREXIM 11515398
1102819
3 ARGIROM INTERNATIONAL
4 ASAM 619227
5 CCCF 1595208
TOTAL 49981
5. Soldul contului 421 în valoare de 105409 RON reprezint\:

· 98234 RON - chenzina a II-a pe luna decembrie 2006
· 7174 RON - obliga]iile de plat\ pentru conven]ii civile de prest\ri servicii.
· Dividende neridicate din anii anteriori 2002 [i 2003, din diverse motive
10837 RON
· Impozit pe venit restituit pentru salaria]ii pleca]i din 2001 279 RON
· Impozit pe venit restituit pentru salaria]ii pleca]i din 2002 [i 2003 240
RON
7. Soldul contului 427 în valoare de 1729 RON, cuprinde re]ineri din salariile
lunii decembrie 2006 pentru diverse obliga]ii ale salaria]ilor
8. Soldul contului 428.1 în valoare de 2718 RON reprezint\ garan]iile pentru
gestiune (gestionari, cenzori, etc).
94
9. Soldul contului 431 în valoare de 106987 RON cuprinde:
· 4311 50472 RON
· 4314 16783 RON
· 4312 30079 RON
· 4315 1224 RON
· 4313 18427 RON

· 4371 3875
· 4372 1538
11. Soldul contului 441 în valoare de 55198 Ron reprezint\ valoarea
impozitului pe profit pentru trimestrul IV 2006.
12. Soldul contului 4423 în valoare de 629389 RON reprezint\ TVA de plat\
pentru luna decembrie 2006 .
13. Soldul contului 4428 în valoare de 422 RON reprezint\ TVA neexigibil\,
rezultat\ din garan]ii, care se va regla la încasarea garan]iilor.
14. Soldul contului 444 în valoare de 44493 RON reprezint\ impozitul pe
salariile lunii decembrie 2006.
15. Soldul contului 446 în valoare de 2022 RON cuprinde:
· 1400 RON - suma datorat\ pentru neangajarea persoanelor cu handicap,
pentru luna decembrie 2006
· 622 RON - contribu]ia unit\]ii de 0.25% pentru camera de munc\ calculat\
pentru luna decembrie 2006
· 10082 RON - dividende de pl\tit pentru anul 2002

· 2213 RON - garan]ie de la UMEB Baia Mare

pentru TURCENI
· 4422 RON - sum\ încasat\ în plus [i nereglementat\
pân\ în prezent
· 35 RON - BEGATHE - diferen]\ încasat\ în plus
· 4400 RON - TOP FIRME -
· 22830 - Complex Turceni - se va reglementa prin
compensare
95
18. Soldul contului 471 în valoare de 30790 Ron reprezint\:
· 16092 RON - cheltuieli înregistrate în avans pentru

abonamente [i publica]ii pentru 2007
· 12265 RON - soldul cheltuielilor cu dobând\ f\cute în
avans pentru leasing
· 2432 RON - soldul cheltuielilor cu asigur\ri auto f\cute în
avans pentru leasing
Aceste cheltuieli se diminueaz\ prin trecerea pe costuri pe m\sura primirii

publica]iilor [i pl\]ii ratelor de leasing.
D. CONTURI DE TREZORERIE
1. Soldul contului 5311 în valoare de 107191 RON reprezint\ efecte de
încasat de la SC Selma SEL.
2.Soldul contului 5121 în valoare de 1679882 RON reprezint\:
· 8423 RON - disponibil BRD

· 140 RON - sold cont trezorerie
· 476 RON - disponibil la BCR
· 530600 RON - depozit la BCR
· 640000 RON - depozit BRD
· 100248 RON - depozit collateral garan]ii BCR
· 400000 RON - disponibil din limita de credit
Soldurile sunt confirmate prin extrasele de cont la 31.12.2006.

· 716113 RON - devize BRD
· 18851 RON - devize BCR
· 24118752 RON - card EURO - BCR
· 5548 RON - card EURO - BRD
Soldurile sunt confirmate prin extrasele de cont la 31.12.2006.

4. Soldul contului 5311 în valoare de 2226 RON detaliat conform
nomenclatorului stabilit la inventariere.
tichetelor de mas\ cump\rate în luna decembrie 2006 pentru luna ianuarie
2007.
96
6. Soldul contului 542 în valoare de 4941 RON reprezint\ avansuri pentru
deplasare, care se deconteaz\ în ianuarie 2007, cu detaliere în list\ separat\.
E. CONTURI DE CAPITAL
1. Soldul contului 1012 în valoare de 101420 RON reprezint\ capitalul
subscris [i v\rsat.
2. Soldul contului 1061 în valoare de 20284 RON cuprinde rezerve legale
de pân\ la 20% din capital.
3. Soldul contului 1068 în valoare de 3442842 RON reprezint\: repartiz\ri
din profitul anilor anteriori.
4. Soldul contului 117/2005 în valoare de 200000 RON reprezint\ profitul
nerepartizat de AGA de aprobare a bilan]ului pe anul 2005.
5. Soldul contului 117/2006 în valoare de 531357 RON reprezint\ profitul ce
urmeaz\ a fi repartizat în AGA de aprobare a bilan]ului contabil pe anul 2006.
6. Soldul contului 121 în valoare de 524112 RON reprezint\ valoarea
profitului net aferent anului 2006.
7. Soldul contului 129 în valoare de 534112 RON reprezint\ profitul net
repartizat în anul 2006.
8. Soldul contului 1511 în valoare de 110498 reprezint\ provizioane pentru
crean]e în litigiu.
Împrumuturi pe termen lung

1. Soldul contului 167 în valoare de 87080 RON reprezint\ soldul ratelor
datorate pentru autoturismele cump\rate în leasing, ce se achit\ conform
prevederilor contractuale, din care:
· 14957 RON - rate pentru Renault

· 17155 RON - rate Cielo
· 1345 RON - asigurare Cielo
· 11121 RON - rate Matiz
· 1087 RON - asigurare Matiz
· 18155 RON - rata Cielo BCR
· 23257 RON - rata Cielo BCR - verde
2. Soldul contului 1687 în valoare de 12265 RON cuprinde dobânzile pl\tite

pentru leasing auto ce se cuprind pe costuri pe m\sura pl\]ii ratelor scadente:
97
· 964 RON - dobânzi Renault

· 1394 RON - dobânzi Cielo
· 3485 RON - dobânzi Matiz
· 1869 RON - dobânzi Cielo BCR
· 4552 RON - dobânzi Cielo BCR - verde
F. CONTURI DE CHELTUIELI - TOTAL RULAJ = 12890344 RON

1. Contul 602 în valoare de 784404 RON reprezint\:
· 636044 RON - cheltuieli materiale consumabile [i auxiliare

· 148360 RON - cheltuieli generale privind combustibilii
2. Contul 603 în valoare de 16058 RON cuprinde valoarea obiectelor de

inventar cump\rate [i date în folosin]\.
3. Contul 604 în valoare de 3250933 RON cuprinde:
· 311360 RON - tichete de mas\ distribuite în 2006

· 2939572 RON - echipamente [i componente aferente
activit\]ii de furnizor general, furnizor direct la beneficiarul
FG, f\r\ a fi stocate la S.C. EXERCI}IU SA
4. Contul 605 în valoare de 130562 RON cuprinde cheltuielile cu energia

electric\, gazul [i apa ca utilit\]i pentru func]ionarea societ\]ii.
· 5441 RON - cheltuieli pentru alimentele cump\rate pentru

vânzare prin bufetul de incint\
· 2468933 RON - cheltuieli pentru m\rfurile cump\rate
pentru act de furnizor
6. Contul 608 în valoare de 7312 RON cuprinde valoare unor ambalaje

utilizate la transportul echipamentelor aferente activit\]ii de furnizor general -
INDIA.
7. Contul 611 în valoare de 45715 RON cuprinde cheltuielile cu între]inerea
[i repara]iile efectuate în 2006 la cl\dire [i instala]ii, cu for]e proprii.
8. Contul 612 în valoare de 108513 RON cuprinde cheltuielile cu chiriile
achitate de S.C. EXERCI]IU SA pentru spa]iile închiriate.
98
9. Contul 621 în valoare de 95675 RON cuprinde cheltuielile cu diver[i
colaboratori.
· 35670 RON - pentru reclam\

· 94476 RON - protocol
11. Contul 624 în valoare de 70087 RON cuprinde cheltuielile de transport

pentru bunuri .
12. Contul 625 în valoare de 431524 RON cuprinde cheltuielile cu
deplas\rile (diurn\, transport, cazare).
13. Contul 626 în valoare de 162014 RON reprezint\ cheltuielile cu po[ta [i
telefoanele aferente anului 2006.
14. Contul 627 în valoare de 43059 RON reprezint\ cheltuielile cu serviciile
bancare.
15. Contul 628 în valoare de 677110 RON cuprinde cheltuielile cu diverse
servicii [i lucr\ri efectuate de ter]i, din care 34819 RON sunt comisioane pentru
vânzare de produse rezultate din compens\ri.
16. Contul 635 în valoare de 57678 RON cuprinde cheltuielile cu diverse
taxe achitate în cursul anului 2006.
17. Contul 641 în valoare de 2612953 RON cuprinde cheltuielile cu salariile
brute ale salari]ilor în cursul anului 2006.
18. Contul 6451 în valoare de 608228 RON cuprinde cheltuielile pentru
asigur\ri sociale aferente anului 2006.
19. Contul 6452 în valoare de 54456 RON cuprinde cheltuielile cu ajutorul
de [omaj aferente anului 2006.
contribu]ia pentru fondul de s\n\tate.
21. Contul 6454 în valoare de 13239 RON cuprinde cheltuielile de 0.5%
pentru fondul de risc.
22. Contul 6458 în valoare de 42173 RON cuprinde cheltuielile cu ajutoarele
sociale conform contractului colectiv de munc\, cadouri 8 Martie, 1 Iunie,
Cr\ciun.
23. Contul 654 în valoare de 32049 RON cuprinde pierderile din crean]e
trecute pe costuri neachitate conform aprob\rilor în AGA.
99
· 20965 RON - contribu]ia unit\]ii pentru neangajare

handicapa]i
· 25790 RON - desp\gubirile [i penalit\]ile achitate în 2006
de societate
· 2000 RON - sponsoriz\ri acordate de S.C. EXERCI}IU SA
în 2006
· 712 RON - perisabilit\]i de la bufetul de incint\
25. Contul 665 în valoare de 160972 RON reprezint\ cheltuielile cu

diferen]ele de curs valutar.
26. Contul 666 în valoare de 25323 RON cuprinde cheltuielile cu dobânzile
la credite bancare [i pentru leasing.
amortizarea mijloacelor fixe.
28. Contul 6812 în valoare de 134701 RON care cuprinde cheltuielile cu
provizioane pentru litigii.
29. Contul 691 în valoare de 225257 RON cuprinde cheltuielile cu impozitul
pe profit datorat pentru anul 2006.
G. CONTURI DE VENITURI - TOTAL RULAJ = 13424456 RON
1. Contul 703 în valoare de 744 RON cuprinde facturile emise în anul 2005
pentru de[eurile rezultate din casari [i din procesul de produc]ie (hârtie).
2. Contul 704 în valoare de 6488560 RON cuprinde facturile emise în anul
2006 pentru lucr\ri [i servicii astfel:
· 3964952 RON - lucr\ri de proiectare-dezvoltare
· 24775 RON - lucr\ri de microproduc]ie
· 105854 RON - service [i [colarizare
· 2264941 RON - export proiectare
· 71873 RON - export soft
· 56162 RON - soft pentru beneficiarii din ]ar\
3. Contul 705 în valoare de 58860 RON cuprinde facturile pentru studii [i

cercet\ri emise în anul 2006, suportate de fonduri bugetare.
4. Contul 706 în valoare de 160 RON cuprinde chirii.
5. Contul 707 în valoare de 64901 RON cuprinde urm\toarele venituri
facturate în anul 2006:
100
· 5590241 RON - vânz\ri din activitate de baz\
· 249845 RON - vânz\ri de piese electronice - SIEMENS
· 643855 RON - vânz\ri de produse rezultate din
compens\ri
· 6226 RON - vânz\ri prin bufetul de incint\
6. Contul 708 în valoare de 173172 RON cuprinde facturi emise în anul 2006
pentru: · 38841 RON -încas\ri de la chiria[i
· 122755 RON - din contracte de colaborare
· 142 RON - din traduceri
· 11433 RON - din activitate vil\

· 5017 RON - bonuri de mas\ returnate
· 28636 RON - penalit\]i de întârziere a pl\]ii
· 2037 RON - vânz\ri de active (birouri, dulap metal,
aparate desen)
· 24180 RON - penalit\]i deductibile fiscal
8. Contul 765 în valoare de 33763 RON reprezint\ venituri din diferen]\ de

curs valutar.
9. Contul 766 în valoare de 8633 RON cuprinde venituri din dobânzi pentru
disponibilul din cont calculate de b\nci.
10. Contul 7812 în valoare de 24202 RON cuprinde provision de risc de la
Electrocentrale pentru garan]ii de bun\ execu]ie.
11. Contul 7814 în valoare de 110498 RON reprezentând provizionul anulat
pentru deprecierea crean]elor în litigiu.
H. CONTURI ÎN AFARA BILAN}ULUI

1. Contul 8036 în valoare de 99346 RON cuprinde eviden]a autoturismelor
cump\rate în leasing:
· Renault 15921 RON
· Cielo 19895 RON
· Matiz 15685 RON
· Cielo (BCR) 20024 RON
· Cielo verde (BCR) 27809 RON
101
2. Contul 8039 în valoare de 113486 RON cuprinde eviden]a obiectelor de
inventar.
3. Contul 8045 în valoare de 3574 RON cuprinde amortiz\ri pentru gradul
de neutilizare a mijloacelor fixe.
MEMBRII COMSIEI DE INVENTARIERE

ing. Anton Emil ec. Taru Floarea
ec. Pan\ Valeriu ec. Radu Mihai
ing. Matei Cristina
identificarea documentelor [i registrelor obligatorii în
derularea unei afaceri.
Fi[a de lucru nr. 1

Participi la inventarierea patrimoniului firmei de exerci]iu.
Ai urm\toarele sarcini de lucru:
1.Identific\ documentele specifice inventarierii
patrimoniului firmei de exerci]iu
2.Identific\ elementele registrului inventar al firmei de
exerci]iu
102
TESTE {I PROBLEME DE EVALUARE
I. ANTRENAMENT
1. Având în vedere studiile de caz rezolvate dar [i no]iunile teoretice

înv\]ate la celelalte materii de specialitate [i în special la contabilitate,
completa]i spa]iile libere cu termenii care lipsesc:
a) Capitalul reprezint\ toate sursele de finan]are ............, aflate la dispozi]iA
............
b) Capitalul social este divizat în p\r]i egale, numite ............ în cazul
societ\]ilor de capitaluri (societatea pe ac]iuni, societatea în comandit\ pe
ac]iuni) [i … ……………
…. în cazul societ\]ilor de persoane ( .................., ...................,
................).
c) Pentru reflectarea în contabilitate a capitalului social se utilizeaz\ contul
............
d) Contabilitatea imobiliz\rilor se realizeaz\ cu ajutorul conturilor din clasa
............ din Planul general de conturi. Conturile din aceast\ grup\ au func]ia
contabil\ de ............
e) Amortizarea reprezint\ recuperarea treptat\ a valorii ............
f) Mijloacele fixe pot ie[i din patrimoniul unit\]ii [i înainte de expirarea
duratei normate de func]ionare când ele nu sunt amortizate integral.
În acest caz, valoarea neamortizat\ înc\ se înregistreaz\ în contul ............
g) Principalul cont folosit pentru eviden]a imobiliz\rilor financiare este
............, cont de ............
h) Pentru a eviden]ia în contabilitate disponibilit\]ile b\ne[ti ale firmei, se
utilizeaz\ grupa de conturi ............din Planul general de conturi.
i) Principalele conturi care reflect\ crean]ele pe termen scurt ale unit\]ii
patrimoniale sunt: ............, ............, ............
j) Pentru reflectarea datoriilor unit\]ii patrimoniale fa]\ de ter]i se folosesc
conturile din grupele ............, ............, ............, ............
k) T.V.A. reprezint\ un impozit ............ asupra ............ perceput asupra
opera]iilor privind ............ de bunuri materiale, lucr\ri, prest\ri de servicii.
l) Conturile de cheltuieli func]ioneaz\ dup\ regulile conturilor de ............
m) Conturile de venituri func]ioneaz\ dup\ regulile conturilor de ............
n) ............ se procedeaz\ la închiderea conturilor de venituri [i de cheltuieli
prin intermediul contului ............ care este un cont ............
103
2. Stabili]i coresponden]ele corecte între coloanele A [i B:
3. R\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:

3.1. Care sunt elementele ce fac parte din categoria capitalurilor
permanente ?
3.2. Care sunt principalele c\i de majorare ale capitalului social?
3.3. Care sunt principalele c\i de diminuare ale capitalului social?
3.4. Ce reprezint\ activele imobilizate?
3.5. Ce sunt mijloacele fixe?
3.6. Ce reprezint\ stocurile?
104
3.7. Care sunt conturile necesare pentru a înregistra în contabilitate
achizi]ionarea de materii prime de la furnizori?
3.8. Care sunt conturile necesare pentru a înregistra în contabilitate
vânzarea de produse finite c\tre clien]i?
4. Alege]i r\spunsul corect:

4.1. Car e e ste val oar ea capi ta lu ril or pro prii cu noscân d u rm\ toare le
informa]ii:
capital social = 400.000 lei;
furnizori = 15.000 lei;
rezerve legale = 5.000 lei;
conturi la b\nci în lei = 40.000 lei;
diferen]e din reevaluare = 10.000 lei.
a) 123.000 lei;
b) 470.000 lei;
c) 405.000 lei;
d) 415.000 lei.
4.2. Ce semnifica]ie are urm\toarea formul\ contabil\:

456 = 1011 50.000
a) aport de capital social în valoare de 50.000 lei;
b) subscriere de capital social, 50.000 lei;
c) retragerea din societate a unui ac]ionar;
d) plata unui furnizor pentru m\rfurile livrate.
4.3. Ce semnifica]ie are urm\toarea formul\ contabil\:

% = 401
371
4426
a) intrare de m\rfuri f\r\ factur\;
b) aprovizionare de la clien]i;
c) achizi]ionare de m\rfuri de la furnizori;
d) vânzare de m\rfuri cu plata în rate.
105
4.4 Preciza]i semnifica]ia corect\ pentru urm\toarea formul\ contabil\:
421 = 5311 32.000.000
a) re]inerea din salarii a impozitului datorat statului de c\tre angajat;
b) ridicarea de numerar de la banc\ pentru plata salariilor;
c) plata avansului chenzinal;
d) plata salariilor cuvenite angaja]ilor permanen]i.
4.5. Se înregistreaz\ valoarea cheltuielilor ocazionate de înfiin]area S.C.

"Mi[u" S.A. ( taxe de înscriere [i înmatriculare) 800 lei, conform formulei
contabile:
a) 201 = 5121 8.00
b) 6811 = 280 1.80
c) 6811 = 280 8.00
d) 280 = 201 8.00
II. COMPETI}IE
A. Alege]i r\spunsul corect:
1. S.C. "Mi[u" S.R.L. cump\r\ un mijloc de transport în valoare de
100.000.000 lei, T.V.A. 19%.
Formula contabil\ corespunz\toare pentru înregistrarea acestei opera]iuni
este:
a) 4111 = % 119.000
707 100.000
4427 19.000
b) 404 = % 119.000
213 100.000
4426 19.000
c) % = 404 119.000
213 100.000
4426 19.000
106
d) % = 401 119.000
213 100.000
4426 19.000
2. Care din urm\toarele formule contabile nu este în concordan]\ cu
explica]ia dat\:
a) % = 212 ________ scoarerea din func]iune a unui mijloc fix
incomplet amortizat;
281
658
b) % = 401 ________ vânzare de materii prime;
301
4426
c) 601 = 301 _________ consum de materii prime;
d) % = 401 _________ achizi]ie de m\rfuri de la furnizori.
371
4426
3. Se descarc\ gestiunea pentru m\rfurile vândute:
a) 607 = 371
b) 371 = 607
c) 4111 = %
707
4427
d) 711 = 345
4. Se ridic\ de la banc\ suma de 12.000 lei, reprezentând avansul cuvenit
salaria]ilor. Formula contabil\ corespunz\toare este:
a) 581 = 5311
5121 = 581
b) 581 = 5121
c) 425 = 5311
d) 581 = 5121
5311 = 581
107
5. Ce reprezint\ înregistrarea: 711 = 345

a) realizare de produse finite;
b) vânzare de produse finite ( facturare);
c) sc\dere din gestiune pentru produsele finite vândute;
d) nici un r\spuns nu este corect.
6. Se înregistreaz\ drepturile b\ne[ti totale cuvenite salaria]ilor ( statul de
plat\) în sum\ total\ de 62.000.000 lei:
a) 641 = 421 62.000
b) 421 = 641 62.000
c) 421 = 4312 62.000
d) 421 = 444 62.000
7. Se d\ urm\toarea formul\ contabil\:
421 = 444 5.200
Care este explica]ia corect\ pentru aceast\ formul\ contabil\:
a) înregistrarea obliga]iei de plat\ privind impozitul pe salarii;
b) drepturile b\ne[ti totale cuvenite salaria]ilor;
c) încasarea unei sume de bani ( 5.200 lei ) prin contul bancar;
d) plata impozitului pe salarii.
8. Se vars\ la buget impozitul pe veniturile din salarii [i impozitul pe profit;
formula contabil\ corespunz\toare este urm\toarea:
a) % = 5121
441
444
b) 421 = 444
641 = 441
c) 5121 = 441
5121 = 444
d) % = 5311
441
444
108
9. Care din urm\toarele formule contabile reprezint\ plata T.V.A.-ului datorat
statului:
a) % = 4426
4424
4427
b) 4427 = %
4423
4426
c) 4423 = 5121
d) 4423 = 4424
10. Care este semnifica]ia urm\toarei formule contabile:

425 = 5311
a) se achit\ avansul personalului din unitatea patrimonial\;
b) se ridic\ bani de la banc\ [i se aduc în casieria unit\]ii;
c) se acord\ un avans unui furnizor;
d) se achit\ o obliga]ie de plat\ în numerar.
B. La 25 iunie 2008, situa]ia conturilor de T.V.A. la S.C. " Deny"

S.A. se prezint\ astfel:
D 4426 "T.V.A. deductibil\" C D 4427 " T.V.A. colectat\" C
950 1.900
310 2.100
S\ se procedeze la întocmirea formulei contabile corespunz\toare pentru

închiderea conturilor de T.V.A., parcurgând urm\toarele etape:
(1) Total sume debitoare pentru contul 4426 "T.V.A. deductibil\": ................
(2) Total sume creditoare pentru contul 4427 "T.V.A. colectat\": ................
109
(3) Dac\ totalul sumelor debitoare din contul 4426 este mai mare decât
totalul sumelor creditoare din contul 4427, pentru a realiza formula contabil\
corespunz\toare închiderii conturilor de T.V.A., se va apela [i la contul 4424 "
T.V.A. de recuperat".
Dac\ totalul sumelor debitoare din contul 4426 este mai mic decât totalul
sumelor creditoare din contul 4427, pentru a realiza formula contabil\
corespunz\toare închiderii conturilor de T.V.A., se va apela [i la contul 4423 "
T.V.A. de plat\".
(4) Analiza contabil\ corespunz\toare presupune implicarea urm\toarelor
conturi:
4426 A - C
4427 P - D
442_ _ + _
(5) Formula contabil\ corespunz\toare este:

_______________________ _________________________
_______________________ _________________________
(6) Se procedeaz\ la înregistrarea sumelor aferente în conturile de T.V.A.

(7) Se închid conturile de T.V.A., calculându-se rulajul debitor, rulajul
creditor, total sume debitoare, total sume creditoare, soldul final
debitor/creditor.
III. PROIECT
S.C. "Val" S.A. prezint\ la începutul lunii martie 2008, urm\toarele solduri
ini]iale:
1012 "Capital social subscris v\rsat" 200.000 lei;
5121 "Conturi curente la b\nci în lei" 180.000 lei;
4111"Clien]i" 20.000 lei.
110
În cursul lunii s-au efectuat urm\toarele opera]ii economice:
1. Se deschide un acreditiv la dispozi]ia unui furnizor, 2.000 lei.
2. Se cump\r\ materii prime de la furnizori, 4.500lei, T.V.A. 19%.
3. Se dau în consum materiile prime achizi]ionate.
4. Se realizeaz\ produse finite, cost de produc]ie 10.000 lei.
5. Se vând produsele finite în totalitate, pre] de vânzare negociat 25.000 lei,
T.V.A. 19%.
6. Se încaseaz\ de la clien]i o crean]\ restant\ 20.000 lei.
7. Se pl\te[te furnizorilor prin contul bancar contravaloarea materiilor prime
achizi]ionate.
8. Se achizi]ioneaz\ un mijloc de transport 58.000 lei, T.V.A. 19%.
9. Se inregistreaz\ amortizarea mijlocului de transport achizi]ionat, [tiind c\
durata normat\ de utilizare este de 10 ani.
10. Se anuleaz\ acreditivul constituit.
11. Se înregistreaz\ statul de salarii în sum\ total\ de 24.000 lei.
12. Se înregistreaz\ obliga]iile salaria]ilor fa]\ de stat.
13. Se înregistreaz\ obliga]iile unit\]ii fa]\ de stat.
14. Se pl\tesc datoriile fa]\ de stat prin contul bancar.
15. Se inchid conturile de T.V.A.
16. Se inchid conturile de venituri [i de cheltuieli.
17. Se calculeaz\ rezultatul activit\]ii unit\]ii patrimoniale.
Se cere:
a) s\ se întocmeasc\ Registrul jurnal;
b) s\ se întocmeasc\ Cartea mare pentru fiecare cont implicat ;
c) s\ se întocmeasc\ Balan]a de verificare cu patru egalit\]i.
111
Capitolul III INFORMA}IILE ECONOMICO-FINANCIARE DIN BILAN}
INFORMA}IILE
ECONOMICO-FINANCIARE
DIN BILAN}
· Identificarea func]iilor bilan]ului: de informare, de analiz\, previzional\
· Compararea informa]iilor din bilan] pentru perioada curent\ cu cele din
perioada precedent\: active imobilizate, active circulante, capitaluri proprii,
datorii, venituri, cheltuieli, rezultat financiar (Laborator tehnologic)
· Calcularea indicatorilor pe baza informa]iilor din bilan]: capitaluri proprii,
capitaluri permanente, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria
net\, lichiditate, solvabilitate (Laborator tehnologic)
Competen]e individuale
Analizeaz\ informa]iile economico-financiare din bilan]
1. IDENTIFICAREA FUNC}IILOR
BILAN}ULUI
Bilan]ul, ca instrument principal al metodei contabilit\]ii, îndepline[te mai
multe func]ii, a c\ror cunoa[tere este necesar\, pentru a-l utiliza în sistemul
informa]ional al întreprinderii.
Func]iile îndeplinite de bilan] sunt:
- func]ia de informare
- func]ia de analiz\
- func]ia previzional\
Func]ia de informare a bilan]ului se realizeaz\ în finalul fluxului de prelu-

crare a datelor [i informa]iilor contabile dintr-o întreprindere deoarece bilan]ul
arat\ o imagine de ansamblu asupra situa]iei patrimoniale la un moment dat.
Aceast\ func]ie se realizeaz\ în primul rând, la nivelul fiec\rei unit\]i
patrimoniale, dar prin centralizare se ob]in în mod succesiv informa]ii relevante
la nivelul economiei na]ionale.
Bilan]ul cuprinde date sintetice cu o mare densitate informa]ional\, care
determin\ dou\ laturi ale func]iei de informare: intern\ [i extern\.
112
Finan]area afacerii Capitolul III
Latura intern\ are în vedere informa]iile privitoare la felul [i
m\rimea tuturor mijloacelor economice cu care opereaz\
întreprinderea, dac\ [i în ce m\sur\ mijloacele acesteia sunt
finan]ate din surse proprii sau din surse str\ine, dac\ exerci]iul
pentru care s-a întocmit bilan]ul s-a încheiat cu profit sau
pierdere etc. Pe baza acestor informa]ii managerii pot lua
decizii privind înl\turarea deficien]elor sau pentru promovarea
ac]iunilor care s-au dovedit a fi eficiente.
Latura extern\ extinde func]ia de informare dincolo de

limitele organizatorice ale entit\]ii. În acest caz, bilan]ul este
sursa de date [i informa]ii pentru investitori, creditori, parteneri
comerciali, salaria]i, stat, anali[ti financiari, tribunale, public .
Func]ia de analiz\ este o

continuare [i o aprofundare
a func]iei de informare. Ea
are în vedere eviden]ierea
factorilor de inf1uen]\ a
fenomenelor [i proceselor
prezentate prin datele din
bilan], cât [i a m\rimii
acestor influen]e. Func]ia
de analiz\ se exprim\ [i se
realizeaz\ prin verificarea
diverselor corela]ii ce
trebuie s\ existe între
datele din bilan]: corela]ia Men]inerea [i afirmarea în mediul de afaceri
dintre grupele bilan]ului, depinde de rezultatele activit\]ii
între capitolele [i posturile bilan]ului, sau cele dintre bilan] [i
anexa la bilan]. Aceast\ func]ie î[i g\se[te o concretizare mai
ales sub forma raportului de gestiune în care se analizeaz\ de
c\tre compartimentul financiar-contabil to]i indicatorii
economici financiari efectivi sub aspectele abaterii lor de la cei
planifica]i [i a factorilor care i-au determinat.
Fun c]i a p re viz io na l \ const\ în folosirea datelor [i

informa]iilor furnizate care bilan]ul contabil de c\tre cei
interesa]i ( manageri, administratori, ac]ionari, investitori, b\nci
finan]atoare etc.,) pentru a-[i orienta activitatea în viitor,
pornind de la situa]ia din perioada curent\.
113
2. COMPARAREA INFORMA}IILOR DIN

BILAN} PENTRU PERIOADA CURENT|
CU CELE DIN PERIOADA PRECEDENT|
Scopul compar\rii acestor informa]ii este de a diagnostica în mod corect

situa]ia patrimonial\ [i rezultatele ob]inute la sfâr[itul unui exerci]iu de c\tre o
entitate patrimonial\ [i de a identifica posibilit\]ile de eficientizare a activit\]ii în
perioada urm\toare..
Societatile comerciale au obligatia sa intocmeasca la sfarsitul exercitiului

financiar situatii de raportare cunoscute si sub denumirea de bilant contabil
Exercitiul financiar in Romania este echivalentul anului calendaristic (01.01-
31.12), exceptie facând societ\tile care sunt înfiin]ate sau desfiin]ate în cursul
anului calendaristic .
Pentru a ilustra modul de prezentare a unui bilant contabil este necesar sa
avem :
· informatii de identificare a societatii comerciale

· balante de verificare completate atat pentru anul pentru care
se intocmesc situatiile de raportare cat si pentru anul anterior.
· cine completeaza si semneaza bilantul contabil.
Prezentam în continuare bilan]ul întocmit la data de 31.12.2006 de S.C.

MODUL 4 S.R.L.
114
115
116
117
118
BILANT PRESCURTAT
La data de 31.12.2006
Formular 10
119
Cresterea activelor imobilizate ale societ\]ii cu 2108,6% este apreciat ca un
rezultat pozitiv deoarece arata cresterea patrimoniului unitatii si a capacitatii
sale productive.
Daca vom analiza structura imobilizarilor realizam ca ponderea imobilizarilor

corporale în structura activelor imobilizate a scazut in anul 2006 fata de 2005
de la 99.97% la 99.43 %.
Activele circulante au înregistrat o cre[tere cu 19,79% datorat\ în primul

rând cre[terii cu 249,1% a disponibilit\]ilor b\ne[ti.
Structura activelor circulante in cei 2 ani pentru care se prezinta informatii in
bilant se prezint\ astfel:
Analizând structura activelor circulante constat\m în primul rând o cre[tere

a ponderii disponibilit\]ilor b\ne[ti în anul 2006 fa]\ de anul 2005 de la 6,33%
la 18,45% [i o diminuare a poderii stocurilor în anul 2006 fa]\ de anul 2005 de
la 85,22% la 68,4%.Situa]ia este apreciat\ ca fiind foarte bun\ deoarece
societatea î[i asigur\ disponibilit\]ile b\ne[ti necesare achit\rii datoriilor.
Capitalurile proprii au înregistrat o majorare cu 62,59% datorat\, în principal,
major\rii cu 62,73% a profitului nerepartizat, dar [i major\rii profitului
exerci]iului [i a profitului repartizat.
120
Datoriile în ansamblu au înregistrat o diminuare cu 9,75% datorat\

diminu\rii majore a datoriilor pe termen scurt, chiar dac\ datoriile pe termen
lung au crescut .
Contul de profit si pierdere intocmit la 31.12.2006 - formularul 20 din

situatiile de raportare se prezinta astfel:
121
Analizând evolu]ia veniturilor constat\m o majorare a acestora în anul 2006

fa]\ de anul 2005 cu 38,86%, datorat\ major\rii veniturilor din exploatare, în
condi]iile în care veniturile financiare s-au diminuat.
Analizând evolu]ia cheltuielilor constat\m o majorare a acestora în anul

2006 fa]\ de anul 2005 cu 47,2%, datorat\ major\rii cheltuielilor de exploatare,
în condi]iile în care cheltuielile financiare s-au diminuat.
Comparând veniturile cu cheltuielile constat\m c\ au crescut într-un ritm

mai rapid cheltuielile, atât pentru activitatea de exploatare cât [i pentru
activitatea financiar\.
Rezultatul din exploatare este profit atît în perioada precedent\ cât [i în
perioada curent\, iar cre[terea acestuia a fost de 115,09%.
Rezultatul financiar este profit atît în perioada precedent\ cât [i în perioada
curent\, dar a sc\zut cu 27.92%.
122
Rezultatul exerci]iului este profit atît în perioada precedent\ cât [i în
perioada curent\, iar cre[terea acestuia a fost de 124,09%.
Se apreciaz\ c\ activitatea societ\]ii s-a desf\[urat în condi]ii de eficien]\
economic\.
3. CALCULAREA INDICATORILOR PE BAZA

INFORMA}IILOR DIN BILAN}
(Laborator tehnologic)
Capitalurile proprii sunt formate din :
Pe baza informa]iilor din bilan] determin\m m\rimea capitalurilor proprii :
La data de 31.12.2005
123
La data de 31.12.2006
Capitalurile permanente cuprind:
Pe baza informa]iilor din bilan] determin\m m\rimea ca pita lu ri lor

permanente :
La data de 31.12.2005
La data de 31.12.2006
124
Fondul de rulment (FR) reprezinta partea din capitalul perma-
nent destinata si utilizata in vederea finantarii activitatii curente
de exploatare si se determina pe baza relatiei FR=CP-AI
unde: CP -capital permanent
AI -active imobilizate
Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezinta stocurile plus

creantele care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment si se
determina pe baza relatiei:
NFR= ( St + Cr) - DC
Unde: DC - datorii curente
Trezoreria neta (TN) este partea din fondul de rulment care

depaseste nevoia de fond de rulment si se determina pe baza
relatiei:
TN= FR - NFR
Tabelul 4 ( mil. Lei)
125
In ceea ce priveste fondul de rulment, se constata o diminuare a acestuia a
acestuia in perioada curenta comparativ cu perioada precedenta datorita
major\rii activelor imobilizate . Dar nivelul fondului de rulment este suficient de
mare pentru a oferi societ\]ii o marj\ de securitate prin care s\ fie protejat\ de
evenimente neprev\zute.Ca urmare, în perioada urm\toare, societatea i[i
poate pl\ti datoriile.
Nevoia de fond de rulment a crescut în perioada curent\ fata de perioada
precedenta datorita diminu\rii datoriilor curente [i cre[terii crean]elor. O
incasare mai rapida a creantelor ar contribui [i mai mult la scaderea nevoii de
fond de rulment [i la cresterea disponibilitatilor banesti.
Tre zor er ia n eta are o valoare pozitiva, ceea ce arata capacitatea
intreprinderii de a vinde si de a incasa productia realizata, fiind o premisa in
vederea asigurarii continuitatii activitatii.Totu[i trezoreria net\ s-a diminuat
semnificativ datorit\ cre[terii nevoii de fond de rulment în perioada curent\ fa]\
de perioada precedent\.
Lichiditatea se refera la capacitatea elementelor patrimoniale de a se
transforma in bani.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora platile la
termenele scadente si se calculeaza folosind urmatoarele formule:
1. Indicatorul lichidit\]ii curente

( Indicatorul capitalului circulant)
= Active circulante/Datorii curente
2. Indicatorul lichidit\]ii imediate

(Indicatorul test acid)
=(Active circulante- stocuri)/ Datorii curente
3. Solvabilitatea globala
= (Active circulante + active fixe/ Datorii totale
}inând seama de formulele de calcul prezentate în tabelul urm\tor sunt

calcula]i indicatorii lichidit\]ii [i solvabilit\]ii pentru S.C. MODUL 4 S.R.L.
126
Indicatorul lichidit\]ii curente în anul 2005 are valoarea 2,31, ceea ce arat\
c\ S.C. MODUL 4 S.R.L avea posibilitatea de acoperirii datoriilor curente din
activele curente.
Constat\m c\ în anul 2006 datoriile curente au sc\zut semnificativ,
reprezentând doar 26,34% din cele ale anului 2005, iar indicatorul lichidit\]ii
curente a ajuns la 10,51 în condi]iile în care au crescut [i activele circulante cu
19,79%.
Aceea[i diminuare major\ a datoriilor curente în anul 2006 fa]\ de anul 2005
a generat [i cre[terea in ndicatorului lichidit\]ii imediate de la 0,34 în anul 2005
la 3,32 în anul 2006.
Solvabilitatea globala a înregistrat o cre[tere de la 2,12 în anul 2005 la 4,71
în anul 2006 datorit\ cre[terii activelor [i diminu\rii datoriilor.
127
C3 Analizeaz\ informa]iile economico-financiare din bilan]
compararea informa]iilor din bilan] pentru perioada curent\
cu cele din perioada precedent\
Fi[a de lucru nr. 1

1.Compar\ informa]ile din bilan]ul firmei de exerci]iu
privind activele imobilizate din perioada curent\ cu cele din
perioada precedent\
2.Compar\ informa]iile din bilan]ul firmei de exerci]iu
privind activele circulante din perioada curent\ cu cele din
perioada precedent\
privind capitalurile proprii din perioada curent\ cu cele din
perioada precedent\
privind datoriile din perioada curent\ cu cele din perioada
precedent\
privind veniturile din perioada curent\ cu cele din perioada
precedent\
privind cheltuielile din perioada curent\ cu cele din perioada
precedent\
privind rezultatul financiar din perioada curent\ cu cele din
perioada precedent\
128
C3 Analizeaz\ informa]iile economico-financiare din bilan]
calcularea indicatorilor pe baza informa]iilor din bilan]
Fi[a de lucru nr. 2

Pe baza informa]iilor din bilan]ul firmei de exerci]iu
determina]i urm\torii indicatori:
· capitaluri proprii,
· capitaluri permanente,
· fondul de rulment,
· nevoia de fond de rulment,
· trezoreria net\,
· lichiditate,
· solvabilitate
129
Dic]ionar DIC}IONAR DE TERMENI ECONOMICI
DIC}IONAR DE TERMENI ECONOMICI

ac]ionar = Persoana fizic\ sau juridic\ ce de]ine una sau mai multe
ac]iuni.
ac]iune = hârtie de valoare emis\ de o societate pe ac]iuni, prin care se
dovede[te dreptul de proprietate al de]inatorului asupra unei par]i din
capitalul social al societa]ii care a emis-o, pe baza careia de]inatorul
prime[te dividend.
activ de exploatare = este format din activul circulant si imobiliz\ri
activ fictiv = active care nu au existen]\ de sine st\t\toare, ci sunt
considerate ca atare în virtutea unei conven]ii sau accep]iuni date prin legi
sau alt gen de reglementari fictive (cheltuielile de constituire a firmei, de
cre[tere a capitalului,etc.)
activ financiar = într-o accep]iune larg\, un activ financiar este un drept,
în cele mai dese cazuri materializat într-un titlu, privind perceperea viitoare
a unei sume sau a mai multor sume de bani; sunt tranzac]ionate în cadrul
pie]ei financiare
a ctive = totalitatea bunurilor si crean]elor (drepturi de încasare)
apar]inând subiectului economic; în cazul unei b\nci activele sunt formate
din totalitatea plasamentelor acesteia în credite, în titluri de stat, în
obliga]iuni, pe pia]a interbancar\, pe pia]a de capital, pe pia]a bursier\ etc.,
la care se adaug\ cl\diri, terenuri, echipamente si alte imobiliz\ri (particip\ri/
ac]iuni de]inute la alte societ\]i).
active fixe = sunt toate valorile economice imobilizate, în sensul c\ î[i
p\streaz\ forma ini]ial\, pe o perioad\ mai mare de un an.
acumulare de capital = cre[terea capitalului unei firme sau ]\ri
adunare general\ = organ colectiv format din totalitatea (ori majoritatea,
dupa caz) membrilor asocia]i [i care reprezint\ voin]a societatii; decide cu
privire la problemele majore ale societa]ii, la planurile apropiate ori
îndep\rtate, la problemele ce se pot ivi în activitate si în tot ce priveste
societatea în general
adunare general\ a ac]ionarilor = prescurtare AGA; cel mai înalt organ de
deliberare al unei societ\]i comerciale pe ac]iuni, prin intermediul c\ruia se
exprim\ voin]a ac]ionarilor în orice probleme care intereseaz\ societatea în
cauz\
al pari = la paritate, situatie în care cursul legal al monedei (valoarea
nominal\) si cel comercial (valoarea de piat\) sunt egale
130
Finan]area afacerii Dic]ionar
anuitate = denumirea specializat\ a ratei fixe si este compus\ din
"principal" (suma care se pl\te[te din valoarea creditului) si "dobânda"
(dobânda aferent\ creditului).
audit = examinarea situa]iilor si raport\rilor contabile ale unei companii;
rezultatele sunt consemnate în cadrul unui raport care certific\ dac\, în
opinia auditorilor, raport\rile contabile examinate reflect\ în mod real situa]ia
financiar\ a companiei; auditul intern este realizat de un departament din
interiorul companiei; auditul extern este realizat de un auditor independent.
bilan] = un tabel sau o situa]ie, care cuprinde, în expresie b\neasc\,
patrimoniul agentului economic în întregul s\u, adic\ mijloacele economice
si sursele acestora, precum [i rezultatele financiare ale activit\ii sale, la un
moment dat.
buget = totalitatea veniturilor si cheltuielilor unei familii, îtreprinderi, stat,
etc. prev\ute pt. o perioad\ de timp determinat\
cesiune = reprezint\ transmiterea de c\tre debitor a drepturilor de crean]\
în favoarea creditorului. Acesta poate avea drepturi asupra salariului,
primelor de asigurare, contractelor civile, comerciale sau de alt\ natur\ ale
solicitantului. De obicei, cesiunea drepturilor de creant\ se constituie în
favoarea b\ncii cu titlu de garan]ie.
cheltuieli = sumele sau valorile pl\tite sau de pl\tit pentru : consumurile
de materii prime si materiale, pentru lucr\rile executate si serviciile prestate,
pentru plata personalului si a altor obliga]ii contractuale sau legale, pentru
depriecerea activelor, valoarea contabil\ a activelor cedate, distruse sau
disp\rute.
cheltuieli aferente deductibile = cheltuieli efectuate in cadrul activit\]ilor
desf\[urate în scopul realiz\rii venitului, în condi]iile prev\zute de lege.
cheltuieli de livrare = cheltuielile de livrare includ costurile necesare
pentru împachetare [i ambalare, transport, instalare, punere în func]iune,
taxe si impozite.
cheltuieli de produc]ie = sunt considerate numai consumurile de resurse
pentru exploatare, fiind excluse cheltuielile financiare si cele excep]ionale.
cheltuieli excep]ionale = reprezint\ acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea normal\, curent\ a unit\]ii patrimoniale [i se refer\ la opera]ii de
gestiune (desp\gubiri, amenzi, penalit\]i pl\tite, lipsuri la inventar, dona]ii [i
subven]ii acordate, pierderi din debitori diver[i), opera]ii de capital ( valoarea
contabil\ a imobiliz\rilor cedate) si alte cheltuieli excep]ionale.
131
cheltuieli nedeductibile = sume care conform legii se adun\ la profit [i se

impoziteaz\.
chitan]\ = document de execu]ie prin care se consemneaz\ încasarea
unei sume la casieria unit\]ii.
cifra de afaceri = suma global\ a vânz\rilor de produse [i servicii ale unei
companii într-o perioad\ dat\. Serve[te la m\surarea volumului [i a evolu]iei
activit\]ii comerciale a unei firme.
clauza = prevedere special\ cuprins\ într-un document oficial.
comi siona r = persoan\ fizic\ sau juridic\ ce desfasoar\ activit\]i
comerciale în nume propriu, dar în contul altor persoane fizice si juridice, în
schimbul unor sume de bani.
cont bancar = aranjament de depunere si p\strare a banilor într-o banc\;
contul curent sau depozitul la vedere este purt\tor de dobând\ foarte mica
sau nepurtator de doband\ [i ofer\ clientului posibilitatea retragerii sumelor
în orice moment; în conturile de depozit [i de economii sumele sunt depuse
la termen acestea fiind întotdeauna purt\toare de dobând\.
cont curent = mijloc de eviden]\ de o forma special\, în care se reflect\
în expresie valoric\, [i uneori cantitativ, existentele de mijloace, procese [i
surse economice [i modific\rile succesive ale acestora în decursul unei
perioade de timp.
contract = act juridic încheiat ca urmare a în]elegerii intervenite între dou\
sau mai multe persoane fizice sau juridice.
contract de achizitie publica = contract încheiat în form\ scris\, între
autoritatea contractant\ [i contractant [i având ca obiect furnizarea de
bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucr\ri.
credit comercial = este împrumutul dat în bani persoanelor fizice si
reprezint\ o plat\ în rate a pre]ului acordat\ de catre Asigurat (furnizor de
m\rfuri, vânzator), ca o facilitate, clien]ilor, în baza contractului de vânzare-
cump\rare încheiat între ei.
datorie = obliga]ie contractat\ fa]\ de un ter], care are drept contrapartid\
din punctul de vedere al acestuia din urm\, o crean]a.
debit = datorie
debitor = solicitant credit/împrumut.
depreciere = diminuare de valoare; sc\dere a puterii de cump\rare a
monedei unei ]\ri, determinat\ pe plan intern de infla]ie [i pe plan extern de
deteriorarea termenilor de schimb.
132
devalorizare = diminuare a valorii monedei na]ionale în raport cu una sau
mai multe valute de referint\ sau cu pre]ul aurului. Devalorizarea poate ajuta
o ]ar\ s\ î[i diminueze deficitul balan]ei de pl\]i prin cre[terea cererii de
export concomitent cu sc\derea cererii interne de importuri.
disponibilit\]i = totalitatea activelor din bilan] de care compania poate s\
dispun\ imediat sau pe termen scurt: lichidit\]i sau titluri de creant\ care pot
fi convertite rapid în lichiditati.
dividend = parte din profitul net al unei companii atribuit\ fiecarui ac]ionar
propor]ional cu num\rul de ac]iuni de]inute.
efect de comer] = înscris negociabil care constat\ o crean]\ de o anumit\
valoare, platibil\ imediat sau în termen scurt: cambia, biletul la ordin, cecul.
efect de levier = expresie care desemneaz\ efectul de ameliorare
exercitat de nivelul datoriilor asupra rentabilit\]ii capitalurilor proprii ale
companiei; acest efect se produce numai cand rentabilitatea unei opera]iuni
este superioar\ costului capitalurilor de împrumut care finanteaz\ aceast\
opera]iune.
excedent = sold contabil sau diferen]a care exprim\ un surplus al
resurselor fa]a de nevoi; situa]ie contrar\ deficitului sau penuriei.
exerci]iu = perioada de timp pentru care sunt eviden]iate rezultatele
financiare într-o companie sau organism public; de regul\ exerci]iul financiar
acoper\ o perioad\ de 12 luni care în general se suprapune cu anul
calendaristic.
exigibil = parte din pasivul unei companii care reprezint\ datoriile (pe
teren scurt, mediu si lung), adic\ sumele a caror rambursare o vor cere
creditorii.
faliment = situa]ie juridic\ de încetare de pl\ti a unei companii declarat\
prin hot\râre judec\toreasc\; administrarea companiei dup\ declararea
falimentului este atribuit\ unui judec\tor sindic.
Formele de înregistrare în contabilitate reprezint\ un sistem de registre,
formulare [i documente contabile. Acestea sunt corelete între ele [i servesc
la înregistrarea în contabilitate ( cronologic [i sistematic) a opera]iilor
economice [i financiare ce au loc pe parcursul anului la nivelul unit\]ilor
patrimoniale.
hârtie de valoare = orice titlu constituind suportul unei crean]e sau al unui
drept de proprietate care poate fi negociat pe piat\.
133
ncetare de pl\]i = situa]ia unei persoane sau a unei companii care din
în
cauza lipsei mijloacelor de plat\ nu poate face fa]\ datoriilor.
investi]ie = plasament de bani în valori mobiliare aduc\tor de venit sub
form\ de dobând\, dividende sau ca[tiguri de capital; achizitionare de
mijloace de produc]ie.
`nregistrarea cronologic\ = presupune respectarea succesiunii docu-
mentelor dup\ data de întocmire sau data la care au intrat în unitate.
`nregistrarea sistematic\ = presupune gruparea opera]iilor economice în
conturi sintetice [i conturi analitice , dup\ con]inutul lor economic.
leasing financiar = locatorul ajut\ finan]area locatarului în vederea
achizi]ion\rii echipamentului.
leasing opera]ional = locatorul se ocup\ [i de între]inere [i service [i de
plata asigur\rii [i a impozitelor.
lichiditate = capacitatea de a onora rapid angajamentele financiare; este
exprimat\ prin indicatorul de lichiditate, calculat ca raport între activele
lichide si pasive.
marja = diferen]a între pre]ul de vânzare al unui produs/serviciu [i costul
acestuia; diferen]a între dobânda platit\ la depozite [i dobânda perceput\ la
creditele acordate de c\tre o banc\.
marja brut\ de autofinan]are = cash-flow; marja brut\ de autofinan]are
actualizat\ sau venitul net actualizat reprezint\ diferen]a între suma
încas\rilor actualizate [i pl\]ile actualizate aferente realiz\rii unei eventuale
investi]ii.
marja net\ de autofinan]are = cash-flow net sau profitul net (dup\
sc\derea impozitelor) la care se adaug\ provizioanele neexigibile.
marja net\ de dobând\ = se calculez\ ca raport între veniturile nete din
dobânzi si activele valorificabile totale.
numerar = mijloace de plat\ formate din monede [i bancnote.
paritate = curs de schimb.
program de investi]ii financiare = un protofoliu cuprinzând diverse tipuri de
active financiare administrate de compania de asigur\ri conform unei
strategii investitionale de baz\.
Registrele de contabilitate sunt documente obligatorii în care unit\]ile
înregistreaz\ periodic, cronologic [i sistematic opera]iile economice [i finan-
ciare.
134
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, folosit pentru
înregistrarea zilnic\ a opera]iilor economico-financiare la nivelul firmei, în
ordinea efectu\rii lor.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu. Acesta se
utilizeaz\ pentru înregistrarea tuturor elementelor patrimoniale inventariate
de unitate, potrivit Regulamentului privind aplicarea Legii contabilit\]ii.
Registrul Cartea Mare se întocme[te la sfâr[itul lunii [i grupeaz\
opera]iile economice [i financiare dup\ natural lor, în ordinea efectu\rii lor
cronologice. În acest sens, se întocmesc fi[ele de cont pentru opera]iuni
diverse, fi[ele de cont pentru valori materiale, fi[ele de cont [AH sau pe
conturi corespondente.
societate cu raspundere limitata (S.R.L.) = societatea comercial\ ale
c\rei obliga]ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asocia]ii sunt
obliga]i numai la plata par]ilor sociale.
societate de leasing = societatea comercial\ care are în obiectul de
activitate desf\[urarea opera]iunilor de leasing [i un capital social minim,
subscris si v\rsat integral la infiin]are, conform legisla]iei în vigoare.
societate în nume colectiv (S.N.C.) = societatea comercial\ ale carei
obliga]ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societ\]ii si cu
raspundere nelimitat\ [i solidar\ a tuturor asocia]ilor.
solvabilitate = capacitatea unei persoane sau companii de a-[i pl\ti
datoriile la scaden]\.
trata = cambie
uzur\ = deprecierea calit\]ilor unui bun, stabilit\ în func]ie de vechime,
întrebuintare [i starea de între]inere a acestuia; poate fi uzur\ fizic\ sau/[i
moral\
valoare rezidual\ = valoarea la care, la expirarea contractului de leasing,
se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului c\tre utilizator.
virament = mijloc de plat\; operatiune bancar\ care const\ în transferul
unei sume dintr-un cont în altul: la ordinul unui client, bancherul debiteaz\
contul acestuia pentru a credita un alt cont.
135
Bibliografie:
1. Bojian, Octavian - "Bazele contabilit\]ii", Editura Econimic\, Bucure[ti 2003

2.Caraiani C.,Olinid L. - Bazele contabilit\]ii ,edi]ia a II a revizuit\ [i adaugit\,editura
ASE,Bucure[ti ,2003
3.Caraiani C.,Dumitrana M.- Bazele contabilit\]ii ,edi]ia a II a ,Editura
InfoMega,Bucure[ti,2005
4.Calin, O. ; Ristea, M.- Bazele Contabilit\]ii" Ed. Na]ional, Bucure[ti, 2000
4.C\lin O.,Ristea M. - Contabilitate general\,Editura Independenta Economic\,Br\ila
,1999
5. Feleag\ N., Malciu L.-"Politici [i op]iuni contabile", Editura Economic\, Bucure[ti,
2002
Colec]ia revistei Finan]e, Credit [i Contabilitate; 2000-2006
Ordin nr.1752/2005 pentru aprobarea reglement\rilor contabile conforme cu
directivele europene
Monitorul Oficial al României-Partea I
136

A202 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A202 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

cyan magenta yellow black

AVIZAT Valentina Capotã Aurora Dincã

Manual pentru clasa a XII-a ºi a XIII-a ruta progresivã

coperta finantare afacere

Valentina Capot\ Mirela Nicoleta Dinescu Teodora Chiac

PROFIL SERVICII SPECIALIZAREA:

Copyright © 2007 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei edi]ii apar]in editurii Akademos Art.

Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educa]iei, Cercet\rii [i

Editura Akademos Art

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Finan]area afacerii : manual pentru clasa a XII-a /

SURSE PROPRII {I STR|INE ÎN FINAN}AREA UNEI AFACERI

1. Identificarea tipurilor de surse de finan]are proprii [i str\ine (4)

caracteristicile acestora (11)

DOCUMENTE {I REGISTRE OBLIGATORII

1. Identificarea documentelor [i registrelor obligatorii în derularea

1. Identificarea func]iilor bilan]ului (112)

1. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE SURSE

Realizarea cu succes a oric\rei afaceri necesit\ existen]a [i utilizarea unor

Scopul oric\rei activit\]i economice îl constituie maximizarea profitului. În

Capitalurile proprii cuprind:

Finan]area str\in\ a activului se reg\se[te în

~n func]ie de sursele utilizate, exist\ dou\ c\i

În fig. 1 sunt prezentate c\ile de finan]are ale unei afaceri în func]ie de

Stocuri 125 Datorii de

Total 1.493 Total 1.493

Din situa]ia prezentat\ rezult\ c\ SC „ Vulturul" SA se

d) În urma argumentelor pro [i contra exprimate în ceea ce prive[te decizia

IV. STUDIU DE CAZ

Societatea Comercial\ „TEODOR" SA prezint\ urm\toarea situa]ie în ceea ce

Imobiliz\ri Capital 420

Stocuri 125 Datorii de

Total 1.193 Total 1.193

Având în vedere datele prezentate, analiza]i cât din necesit\]ile de finan]are

Aproape în toate cazurile întreprinderile nu se finan]eaz\

Selectarea mijloacelor de finan]are extern\ [i ponderea acestora în raport cu

Fond de rulment = surse permanente - aloc\ri permanente

Structura simplificat\ a bilan]ului financiar al unei firme

Fond de rulment = ( capitaluri proprii + datorii financiare) -

Un fond de rulment negativ reflect\ faptul c\ o parte din sursele temporare

Regulile fundamentale ale echilibrului financiar:

În vederea finan]\rii afacerii, principala alegere se face între sursele proprii

În cadrul surselor proprii, gestiunea financiar\ a afacerii

Amortizarea reprezint\ recuperarea treptat\ a capitalului alocat în active fixe.

1,5 pentru o durat\ de via]\ de 2-5 ani

2,0 pentru o durat\ de via]\ de 5-10 ani

2,5 pentru o durat\ de via]\ mai mare de 10 ani

Amortizarea accelerat\ presupune urm\toarele:

se înregistreaz\ amortizarea aferent\ unui mijloc de transport,

Lunar, se vor recupera 1.000 lei : 12 = 83,33 lei

Dup\ trecerea celor 5 ani, firma va dispune de valoarea

În vedera aplic\rii metodei de amortizare degresiv\ se va proceda astfel:

· se calculeaz\ apoi cota de amortizare degresiv\ (d) utilizând urm\toarea

· se calculeaz\ amortizarea degresiva anual\ ( Ad) astfel:

· Pentru fiecare an se compar\ amortizarea anual\ degresiv\ cu

Amortizare Amortizare anual\

2. 1.000 3.500 x 30% = 1.050 3.500 - 1.050 = 2.450

2.450 x 30% = 735

4. 1.000 816,66 1.633,34 - 816,66 = 816,66

5. 1.000 816,66 816,66 - 816,66 = 0

a = 100 / n = 100 / 5 = 20%

Cum durata de amortizare a mijlocului de transport este de 5 ani, rezult\ c\