Prevenirea părasirii scolii- o abordare globală

Profesor Tomescu Alina-Floriana, Scoala Gimnaziala

Sat Daesti, Comuna Popesti

În fiecare an, multi elevi abandonează școala

Tanarul care este in abandon scolar este tânărul care a părăsit prematur sistemul de formare fără a fi obținut nici bacalaureat si
nicio diploma cu finalitate profesionala si care nu mai este înscris într-un ciclu de instruire.

Motivele parasirii scolii sunt diferite. În unele state membre, acest fenomen este în esență un fenomen rural, în care zonele
periferice prezintă probleme de aprovizionare și de acces la educație. În alte state, abandonul școlar apare în special în zonele
dezavantajate ale orașelor mari. În cele din urmă, pe plan local, anumite piețe de locuri de muncă sezoniere (turism, agricultură,
clădiri) pot să devieze tinerii încurajându-i să-și asume un loc de muncă, adesea nu calificat, dar disponibil imediat.

A invinge abandonul scolar e o chestiune de coeziune socială .Lupta împotriva abandonului este o problemă umană, socială și
economică majoră. Răul psihologic al abandonului este important in termeni de stimă de sine, de calitate a vieții. Non-valorizarea
talentelor este o risipă pentru societate și pune în pericol coeziunea socială.Tinerii fără diplomă sunt mai frecvent șomeri, în
special șomeri pe termen lung, ocupă mai des locuri de muncă precare și prezintă o stare de sănătate degradată.

Din punct de vedere economic, renunțarea la scoala generează costuri semnificative pentru societate. Țările care au reușit să
reducă în mod semnificativ abandonul au făcut din lucrul acesta o cauză națională. Abandonul școlar nu este un fenomen
uniform și omogen. Se manifestă în atât de multe traiectorii individuale și povestiri de viață și poate fi explicat printr-o
combinație de factori de risc intern și extern.

Planul de acțiune pentru abandonul școlar încurajează cooperarea în cadrul instituțiilor.

Educația continuă a cadrelor didactice pentru a preveni abandonul școlar are ca scop educarea profesorilor cu semnele de
avertizare ale abandonului scolar (absenteism, schimbări bruște de comportament, scaderea performanțelor scolare, etc.) și
importanța muncii de colaborare în echipa de educație și relația cu părinții.

Într-un studiu , motivele date de cei care abandoneaza scoala sunt variate: condițiile materiale propuse, dificultățile scolare,
probleme relaționale, nerecunoașterea utilității scolii, descurajarea sau voința de a accesa un loc de muncă, de a fi independent
sau pentru a sprijini financiar o familie.

Climatul școlar este rezultatul a șase factori: calitatea clădirilor școlare, relația profesor-elevi, angajamentul moral al corpului
profesoral, ordinea și disciplina, absența problemelor de violență și hărțuire și angajarea elevilor.

Calitatea bună a climatului scolar joaca un rol important în atenuarea impactului negativ al contextului socio-economic al
elevului, creând un mediu favorabil dezvoltării sale. În schimb, un climat școlar deteriorat risca sa amplifice problemele elevului,
chiar sa creeze altele noi.

Motivele date de tineri se referă la problema imaginii de sine: ele sunt subiective și ne apropie de universul mental în care tinerii ,
care sunt, în cea mai mare parte, încă adolescenți se luptă

Prezentat ca ceva complex, abandonul școlar este un amestec de cauze interne (pentru tineri, pentru familiile lor, pentru locul lor
de viata, sănătatea lor etc.) și externe (ceilalti elevi, profesori, îndrumători etc.).

Abandonul școlar se joaca partial în afara școlii. Câțiva factori determinanți au fost identificati deja de cercetători, inclusiv
factorii familiali și sociali: situația socio-economică a familiei și condițiile asociate acesteia (condiții de locuit, inegalitati,
monoparentalitate, investiții parentale reduse în școlaritate, relații de familie conflictuale ...)

Nu este surprinzător faptul că mediul familial este identificat ca fiind capabil să joace un rol în acest proces : riscul abandonului
este mai mare pentru tinerii proveniti din familii modeste sau dezavantajate. Familia influențează în multe feluri succesul scolar:
stilul educațional (mai mult sau mai puțin autoritar și structurat), capitalul cultural, valorile și așteptările părinților față de școală,
sprijinul școlar, toti acestia pot fi factori care favorizeaza abandonul scolar.

Alți tineri sunt îngrijorați de dificultățile financiare ale familiei lor. Multi doresc să lucreze pentru a ajuta familia sau pentru a-și
finanța dorințele (călătorii, pasiuni ...)

Sursa de anxietate, căutarea echilibrului financiar al familiei complică și modifică școlarizarea.

In timp ce majoritatea tinerilor evocă părinții implicați în școlaritatea lor, inclusiv din cei care le acorda ajutor la terminarea
temelor acasa, care participa la sedinte părinți -profesori, alții au mărturisit dificultatea părinților lor de a-i ajuta și de a-i susține
pe parcursul lor școlar.

Unele evenimente familiale pot, de asemenea, explica situațiile de abandon scolar. Tinerii in situatie de abandon au cunoscut un
parcurs de viață mai dificil si au întâmpinat un eveniment grav (deces, boală sau accident) al unui părinte și au trait pe viu
separarea sau divorțul părinților lor. Aceste condiții familiale dificile sunt adesea menționate de tinerii întâlniți. Dificultățile din
familie pot lua alte forme: monoparentalitate, tatăl incarcerat, mama în depresie,tata agorafob, tată surdo-mut, membru al
familiei violent ...

Reprosurile, certurile și hărțuirea dintre elevi sunt o realitate a mediului școlar. Ele pot fi o sursă de demotivare și declanșare a
procesului de abandon școlar. Studiile arată ca aproximativ 10% dintre elevi sunt victime ale hărțuirii repetate și regulate, care
poate duce la sechele severe, cum ar fi tulburările de anxietate,depresii cronice, chiar sinucideri.

Autoritatea profesorilor este, de asemenea, pusă la îndoială, în special de către elevii al căror comportament a fost problematic în
sala de clasă. Când este percepută justa, această autoritate este legitimă in ochii elevilor. Pe de altă parte, poate fi problematica
dacă profesorii sunt perceputi ca unii care nu respectă regulile , ei insisi.

Relația de încredere și respect reciproc pe care profesorii și studenții ajung să o construiască sau nu apare ca determinanta în
reusita scolara, mai ales atunci când au dificultăți.

Unii tineri intervievați se arata sensibili la privirea profesorilor asupra lor, in ideea că pot fi analizati într-un mod binar, ca
personaje pozitive și negative cu referire la comportamentul lor în sala de clasă.De exemplu, tinerii se simt definitiv "catalogati"
în rolul de elevi răi".

Tinerii care abandoneaza isi pun aproape toți întrebarea privind sensul școlii, utilitatea ei în ceea ce privește viața de zi cu zi și
integrarea profesională. Pentru mulți, aceasta este doar învățămant teoretic deconectat de lumea lor, iar lecțiile sunt considerate
prea dificile. Notele sunt considerate atacuri directe asupra persoanei și sunt transformate în conflict personal între tânăr și
profesor.Dificultățile școlare joacă un rol semnificativ în procesul de abandon scolar. Semnificația dată școli iîn ceea ce privește
capacitatea de inserție profesională este un factor de puternica motivatie într-o perioadă în care se pune problema orientarii
scolare.

Orientarea școlară ocupă un loc central in abandonul școlar. Alegerile sunt rareori strict personale. Ele par puternic influențate de
anturaj pe tot parcursul școlii. În special, familia ocupă un loc decisiv. Dar profesorii de psihologie și consilierii de orientare,
precum și prietenii, pot, de asemenea influența alegerea in privinta orientării scolare.

Pe de altă parte, dacă băieții abandonează mai frecvent decât fetele, se întâmplă deoarece, în medie, ei combină mai multe dintre
aceste caracteristici care sunt nefavorabile educației scolare.

Din partea părinților, există adesea probleme psihologice, relații conflictuale, lipsa organizării și a coeziunii familiale sau o
investiție insuficientă în educație. Pe partea elevului însuși, existența unor sentimente depresive, stima de sine scazuta, lipsa de
implicare în activitățile școlare și o poziție negativă vis-a-vis de instituție sunt foarte legate de riscul de abandon. Un climat
școlar pozitiv, reguli clare în clasă și relații pozitive între profesori reduc riscul abandonului școlar.Caracterul multidimensional
al acestuia din urmă explică de ce poate afecta orice elev, inclusiv pe cei mai avantajați.

Bibliographie

Le Décrochage scolaire
Pierre-Yves Bernard, Puf, 2011

Décrochages scolaires
L’école en difficulté
Catherine Blaya, De Boeck, 2010