Shadowing

SD
Ce este:
Un SD poate lua diferite forme in cadrul scolii. Poate fi orice in mediul inconjurator.
Poate fi un stimul specific, de exemplu, obiectele necesare pentru pictat care e aranjat pe
masa poate fi pentru copil un SD de a-si pune sortul. Alte SD-uri includ indicii vizuale(de
exemplu, un sir de copii aliniati reprezinta SD-ul de a ii imita), gesturi(profesorul care isi
tine degetul peste buze e SD-ul de a fi linistit), sau sunete, cum ar fi clopotelul scolii.
Orarul zilei poate fi si el o serie de SD-uri(dupa pauza e ora de citit).

Cine:
Profesorul ar trebui sa dea SD-urile. Copii pot sa dea si ei SD-uri sau sa fie chiar ei SD-
uri(de exemplu, vederea unui coleg poate fi SD-ul de a spune “salut”).

Raspunsul
Acesta trebuie initial invatat si apoi generalizat, de exemplu, odata ce copilul isi termina
lucrarea, sa o duca profesorului.

Promptarea
Tipuri:
Exista mai multe tipuri de prompt care pot fi folosite in mediul scolar. Pot fi fizice –
indicarea cu degetul, imitare, gesturi, cuvinte scrise, si tehnici de autocontrol. Promptarea
verbala este ideala numai la instruirea altui copil in ceea ce vrem sa faca copilul insotit
sau inainte de situatia scolara propriu-zisa, sau in situatii partticulare cand Consultatul
considera ca promptul e potrivit pentru copil. Cel mai putin intrusiv e folosit intotdeauna
ca sa promoveze independenta in mediul scolar.

Cine:
Atat insotitorul, cat si copiii si profesorul pot sa ofere prompturi. Totusi, e important sa se
aiba in vedere ca de obicei copiii se ajuta foarte mult intre ei si se poate ajunge la supra-
promptare. E important a se avea grija de acest lucru, astfel incat copilul sa fie complet
independent.

Intaritori
Tipuri:
Primari – acestia trebuie sa se acorde subtil din cauza naturii mediului scolar. Este
important sa nu fie deranjati ceilalti copii, astfel, cand, de exemplu, se folosesc dulciuri,
acest lucru se face in modul cel mai putin evident pentru ceilalti copii.
Secundari – pot lua forma jucariilor, pozelor, cartilor, tokenilor(individual sau in grup,
astfel incat alti copii sa castige tokeni in functie de ce face copilul, sau castiga cu totii
tokeni in cazul intaritorului de grup), gesturi, intaritori indirecti(recompensarea altui copil
pentru comportamentul dorit).

Cine:
Insotitorul, profesorul si copiii pot oferi intaritori, desi copiii nu ar trebui incurajati sa
ofere neconditionat recompense. Insotitorul se poate folosi de situatii din clasa sau de pe
terenul de joaca pentru a se asigura ca alti copii il recompenseaza pe copilul insotit.

Cand:
Recompensa poate fi imediata sau cu intarziere.
Imediat – in cazul unor comportamente noi, cum ar fi vorbitul spontan, compritamentele
in curs de achizitie care necesita SR+ imediat, sau cerinte dificile pentru copil
Cu intarziere – in forma economiei tokenilor(permite ca intaritorii sa fie dati mai putin
intrusiv, mai discret). Poate implica si economie extinsa de tokeni, cand copilul primeste
un token”mare”, pentru fiecare tabla de tokeni”mici” umpluta trebuie sa primeasca un
numar x de tokeni “mari” ca sa primeasca intaritorul. Poate de asemenea sa includa un
numar variat de SR+(fiecare al 2-lea, al 3-lea, al 4-lea raspuns), in cantitati atat fixate, cat
si variate.

Distanta
Distanta dintre insotitor si copil creste treptat cu cat copilul invata sa se poarte
independent in clasa.
Insotitorul ar trebui sa stea in spatele copilului daca se prompteaza langa copil, ca sa ii fie
mai usor sa se indeparteze cand copilu lucreaza independent. Daca se foloseste imitatia
sau gesturile insotitorul trebuie sa stea in fata copului astfel incat copilul sa il vada, dar la
o distanta cat mai mare, pentru a raspunde independent. E important ca insotitorul sa nu
stea in fata altor copii si sa atraga cat mai putina atentie asupra copilului insotit.

Promptarea si recompensa copiilor din clasa

Copiii din clasa trebuie recompensati pentru ca ii acorda atentie copilului insotit. Copiii
au tendinta sa fie interesati de insotitori(mai ales datorita intaritorilor), dar aceasta atentie
trebuie canalizata asupra copilui insotit. Copiii pot fi recompensati social, sau insotitorul
si profesorul pot folosi siteme mai complexe de recompense. De exemplu, pentru ca se
joaca si vorbesc cu copilul insotit, ceilalti pot castiga tokeni pentru un intaritor de grup,
cum ar fi sa mearga intr-o excursie.
E important ca acest lucru sa nu duca la impresia ca cel insotit este diferit de ceilalti
copii. Astfel copiii pot fi recompensati si pentru ca se poarta frumos si se joaca unii cu
altii.

Comportamente in crestere in clasa:

comportamentele in curs de achizitie: atentia, limbajul, interactiunea sociala, imitatia,
aptitudini de joaca, auto-ajutorarea, generalizarea tuturor aptitudinilor, invatarea orarului
scolar, independenta, aptitudini academice.

Comportamente in diminuare
Comportamentele la care copilul trebuie sa lucreze pentru a le diminua: autostimularea,
agresiunea, toanele, fuga, non-raspunsurile. Fiecare comportament trebuie corectat prin
interventii potrivite, asa cum au fost stabilite de consultant sau tutorele senior.

Tehnici pentru diminuarea comportamentelor in clasa:

Stabilind controlul SD-urilor inainte de inceprerea scolii se reduce probabilitatea apritiei
unor comportamente. A lucra cu tutorele cand nu e nimeni in clasa poate ajuta.
Tehnici: extincita, redirectionarea, extra-corectarea, porsibil si time-out. Consultantul sau
tutorele senior trebuie sa le stabileasca, daca este necesar.

Stabilirea scopurilor
Este importanta stabilirea unui standard al aptitudinilor copilului in scoala pentru a avalua
nivelul la care acesta se afla.
Target-urile ar trebui identificate atat pentru scoala cat si pentru acasa, deoarece exista
activitati care pot fi facute acasa si vor ajuta evolutia la scoala. Analiza cerintelor trebuie
scrisa si urmata. Scopurile care urmaresc un comportament trebuie clar formulate si
revazute regulat pentru a monitoriza progresele.

Rolul insotitorului
- de a se asigura ca copilul se foloseste de aptitudinile pe care a inceput sa le
stapaneasca acasa
- de a oferi recompense conditionate de comportamentele adecvate(dupa cum au
fost identificate in standard)
- de a ajuta copilul sa fie capabil sa invete la scoala. Insotitorul NU preia rolul
profesorului in predarea materiei. Asfel profesorul il va trata pe copil ca facand
parte din clasa, in timp ce insotitorul prompteaza daca e necesar
- de a crea consecintele pentru comportamentele nepotrivite pentru a le reduce
- de a strange datele despre comportamente in timpul orelor
- scopul ultim al copilului e de a fi capabil sa invete intr-o situatie scolara
- de a incuraja pe ceilalti tutori sa citeasca jurnalul.

Rolul profesorului
Este important ca profesorul sa se astepte de la copil sa participe la lectie la fel ca ceilalti,
cat de mult posibil. Cosultantul si profesorul pot identifica faptul ca e important pentru
profesor sa preia tehnicile de intarire de la insotitor.

Rolul tutorelui senior

Este implicat in stabilirea scopurilor si antrenarea tutorilor pentru insotire. El face
rezumatele lunare ale progresului copilului. Ofera informatii despre tehnicile ABA la
scoala profesorului. Daca este necesar, este legatura dintre profesor si insotitor. Participa
la Trecerea in revista Anuala si alte sedinte.
Tutorele senior trebuie sa il puna la curent pe profesor cu informatii despre programa de
acasa. Poate asista la scrierea IEP-ului copilului si participa la sedintele IEP.

Rolul Consultantului
Consultantul trebuie sa conduca vizitele scolare pentru a supraveghea stabilirea target-
urilor. Participa la Trecerea in revista Anuala si alte sedinte. Asista la scrierea IEP-ului
copilului si participa la sedintele IEP.