Contabilitate intermediară Tema 4.

Tema
Tema4.4.Modul
Modulde
decontabilizare
contabilizareaaveniturilor
veniturilorşişicheltuielilor
cheltuielilor
4.1. Delimitări şi structuri privind veniturile şi cheltuielile
4.2. Conţinutul şi funcţia conturilor utilizate pentru evidenţa
veniturilor
4.3. Conţinutul şi funcţia conturilor utilizate pentru evidenţa
cheltuielilor
4.4. Determinarea rezultatului financiar

4.1 Delimitări şi structuri privind veniturile şi cheltuielile

Pe parcursul activităţii sale entităţile efectuează diverse operaţii economico-financiare în

cadrul cărora suportă cheltuieli şi înregistrează venituri. La finele perioadei, se determină
rezultatul financiar (profit sau pierdere) care se calculează ca diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile acumulate în timpul perioadei de gestiune.
Cheltuielile şi veniturile se constată şi se reflectă în situaţiile financiare la valoarea lor
nominală cu respectarea următoarelor principii:
 contabilităţii de angajamente care prevede că cheltuielile şi veniturile se constată
în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul încasării sau plăţii banilor;
 prudenţei, potrivit căruia cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în
momentul efectuării acestora, iar veniturile numai atunci când există o certitudine în obţinerea
lor;
 concordanţei care prevede reflectarea simultană în contabilitate şi în situaţiile
financiare a cheltuielilor şi veniturilor generate de unele şi aceleaşi operaţii;
 necompensării care nu permite compensarea reciprocă a cheltuielilor şi veniturilor în
decursul perioadei de gestiune, precum şi modificarea sumei cheltuielilor constatate şi reflectate
în rapoartele financiare.

Cheltuielile sunt reprezentate de diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în

perioada de gestiune sub formă de:
 ieşiri, reduceri ale valorii activelor
 creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu
(rezultatului financiar), altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia
proprietarilor.
După destinaţia (funcţiile) sa cheltuielile se împart în următoarele grupe:
 cheltuieli ale activităţii operaţionale
 cheltuieli ale altor activităţi
 cheltuieli privind impozitul pe venit.
Activitatea operaţională se caracterizează prin totalitatea operaţiilor economice curente
şi permanente aferente activităţilor principale ale entităţii (care se identifică cu genurile de
activitate înscrise în actele de constituire), precum şi activităţilor conexe a acestora. Drept
exemplu de activităţi operaţionale pot fi:
 fabricarea şi comercializarea produselor
 prestarea serviciilor, executarea lucrărilor
 achiziţionarea şi comercializarea mărfurilor
 executarea contractelor de construcţie
 transmiterea în folosinţă temporară a activelor proprii în baza contractelor de
leasing etc.
Cheltuieli ale activităţii operaţionale sunt cheltuielile determinate de procesul
desfăşurării activităţii operaţionale a entităţii.
1
 Contabilitate intermediară Tema 4.
Cheltuieli ale altor activităţi reprezintă cheltuieli aferente faptelor economice care au un
caracter neregulat şi nu se atribuite la activitatea operaţională.
Cheltuieli privind impozitul pe venit reprezintă suma totală a cheltuielilor privind
impozitul pe venit luate în calcul la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de
gestiune curente.
Deci, cheltuielile reprezintă valorile plătite sau care vor fi plătite pentru: consumuri de
materiale, obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lucrări executate şi servicii prestate de care
beneficiază entitatea, cheltuieli salariale (cu personalul), cheltuieli cu impozite şi taxe, etc.
Veniturile reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat în numele întreprinderii din
activitatea economico-financiară, precum şi din alte surse.
Cheltuielile activităţii operaţionale includ:
 costul vânzărilor
 cheltuieli de distribuire
 cheltuieli administrative
 cheltuieli ale altor activităţi operaţionale.

Costul vânzărilor cuprinde:

 valoarea contabilă (costul efectiv) al mărfurilor şi produselor vândute şi/sau
transmise în schimbul altor active, care se determină în funcţie de metoda de evaluare curentă a
stocurilor
 costul serviciilor aferente activităţii operaţionale prestate terţilor.
Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuielile aferente promovării şi comercializării
mărfurilor, produselor şi serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate până la (de exemplu,
cheltuieli de publicitate), în procesul (de exemplu, salariile personalul antrenat în procesul de
comercializare) sau după comercializarea mărfurilor (produselor) (de exemplu, cheltuieli pentru
reparaţia mărfurilor în termen de garanţie). În funcţie de pragul de semnificaţie cheltuielile
suportate până la comercializarea mărfurilor (produselor) pot fi contabilizate ca cheltuieli
anticipate cu decontarea ulterioară a acestora la cheltuieli curente în perioadele de comercializare
a bunurilor.
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii şi
gestionării entităţii în ansamblu.
Cheltuielile ale altor activităţi includ:
 cheltuieli cu activele imobilizate, care reprezintă cheltuielile aferente ieşirii, cu
excepţia lipsurilor constatate la inventariere, şi deprecierii activelor imobilizate;
 cheltuieli financiare, care includ cheltuielile (pierderile) rezultate din operaţiunile
financiare ale entităţii;
 cheltuieli extraordinare, condiţionate de evenimente atipice, care nu se manifestă
permanent sau cu regularitate (calamităţi naturale, perturbări politice, modificări ale legislaţiei
etc.).
Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei
de raportare, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau diminuării
datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu cu excepţia legate de contribuţiile
proprietarilor.
În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele persoanelor terţe, de
exemplu, cum sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de
întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe de la comercializarea produselor sau mărfurilor
acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu
influenţează capitalul al acesteia.
Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale entităţii, întrucât
acestea sunt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget.

2
 Contabilitate intermediară Tema 4.
În dependenţă de sursele de intrare, veniturile se împart în:
 venituri din activitatea operaţională
 alte venituri.

4.2. Conţinutul şi funcţia conturilor utilizate

pentru evidenţa veniturilor

Veniturile se înregistrarea în contabilitate în momentul vânzării bunurilor, prestării

lucrărilor şi serviciilor în baza facturilor fiscale, facturilor sau altor documente justificative,
indiferent de momentul încasării mijloacelor băneşti. Potrivit articolului 17(10) al Legii
contabilităţii contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de
provenienţă a acestora.
Prin funcţia contabilă, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se
creditează cu veniturile realizate în cursul anului ca perioadă de gestiune, se debitează cu
încorporarea veniturilor în rezultate.
Conturile de venituri se închid, după caz, lunar sau la sfârşitul anului ca perioadă de
gestiune prin contul 351 “Rezultatul financiar total”. Veniturile se încorporează în rezultate. La
rândul său contul 351 “Rezultatul financiar total” este un cont de bilanţ, fiind inclus în categoria
conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidenţiază rezultatul sub formă de
profit, iar soldul debitor - rezultatul sub formă de pierdere. În felul acesta contul 351 “Rezultatul
financiar total” realizează legătura dintre conturile de cheltuieli şi de venituri, pe de o parte, şi
conturile de bilanţ, pe de altă parte. Astfel, soldul său creditor reprezintă profitul creat ca sursă de
finanţare în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea, ca sold debitor
exprimă bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra
veniturilor.

Exemplul 1. În luna decembrie N entitatea „Alimcom” S.A. a vândut clienţilor produse

în valoare de 58 000 lei, TVA 20 %. Clienţii au transferat suma datorată pentru produsele
procurate la începutul lunii ianuarie N+1.
Conform principiului contabilităţii de angajamente veniturile din vânzarea produselor au
fost înregistrate în contabilitatea entităţii „Alimcom” S.A. pentru luna decembrie N concomitent
înregistrându-se şi majorarea creanţelor aferente facturilor comerciale.
Deci, veniturile care apar în rezultatul realizării unor fapte economice la entitate sunt
recunoscute o dată cu creşterea beneficiilor economice aferente creşterii activelor sau diminuării
datoriilor.
Veniturile sunt contabilizate cu ajutorul conturilor clasei 6 „Venituri” al Planului de
conturi contabile şi se desfăşoară pe grupe de conturi astfel:

61 VENITURI DIN ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ

62 VENITURI DIN ALTE ACTIVITĂŢI

După funcţia contabilă, conturile de venituri sunt conturi de pasiv.

 În creditul conturilor de venituri, cu total cumulativ de la începutul anului, se
înregistrează veniturile obţinute ca urmare a:
 creşterii unui activ, sau

3
 Contabilitate intermediară Tema 4.
 diminuării unei datorii.
 În debitul conturilor de venituri se înregistrează suma venitului acumulat pe tipuri de
activităţi în perioada de raportare în corespondenţă cu contul 351“Rezultatul financiar
total”.
 La sfârşitul perioadei de raportare conturile de venituri nu au sold.

Veniturile din activitatea operaţională generate de apariţia unui activ pot fi grupate
în:
 venituri din vânzarea produselor fabricate, mărfurilor;
 venituri din prestarea serviciilor;
 venituri din utilizarea activelor entităţii ( leasing, chirie) de alte
întreprinderi.

Exemplul 2. În luna mai N în baza facturii fiscale entitatea „Plai” a livrat cumpărătorilor
produse. Valoarea (preţul) de vânzare a produselor (fără TVA) constituie 10 000 lei, taxa pe
valoarea adăugată 20%.

221”Creanţe” 611”Venituri din 534 ”Datorii

D comerciale” C D vânzări” C D TVA” C
10 000 10 000
(A+) (P+)
2 000 (A+) 2 000 (P+)

Exemplul 3. Magazinul de firmă al fabricii „Bucuria” S.A. la 25.01.N a vândut dulciuri

în sumă de 6 000 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată 20%.

241”Casa” 611”Venituri din 534 ”Datorii

D C D vânzări” C D TVA” C
5 000 (A+) 5 000 (P+)

1 000 (A+) 1 000 (P+)

Exemplul 4. În luna octombrie N entitatea „Plai” a prestat servicii de chirie a unui

utilaj tehnologic unei entităţi terţe contra plată, în valoare de 15 000 lei şi taxa pe valoarea

4
 Contabilitate intermediară Tema 4.
adăugată 20%. Serviciile au fost achitate de entitatea beneficiară la 5 noiembrie N prin transfer
bancar.
În contabilitatea entităţii „Plai” se va înregistra majorarea creanţei beneficiarului la
valoarea serviciilor prestate (A+), creştere în debitul contului 231 ”Creanţe privind veniturile
din utilizarea de către terţi a activelor entităţii”, şi simultan se recunosc alte venituri
operaţionale - venit din arenda curentă (P+), care se înregistrează în creditul contului 612 „Alte
venituri operaţionale”. De asemenea, deoarece, conform Codului Fiscal serviciile de chirie sunt
operaţiuni impozabile cu TVA se reflectă datoria faţă de bugetul statului privind taxa pe
valoarea adăugată (P+) în contul 534 „Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
Exprimarea contabilă a operaţiilor economice generate de condiţiile exemplului se prezintă
astfel:

231”Creanţe 612”Alte venituri 534 ”Datorii

D privind veniturile....” C D operaţionale” C D TVA” C
15 000 15 000
(A+) (P+)
3 000 (A+) 3 000 (P+)

Încasarea contravalorii creanţei pentru chiria utilajului:

242”Cont 231”Creanţe
D bancar” C D privind veniturile...” C
18 000 18 000
(A+) (A-)

Exemplul 5. În urma efectuării inventarierii planificate la finele anului în depozitul

entităţii „Succes” s-a constatat plusuri de vopsea albă în valoare de 350 lei. În baza
„Procesului verbal privind rezultatele inventarierii” întocmit de către membrii comisiei de
inventariere în contabilitatea entităţii se va înregistra majorarea materialelor (A+), creştere în
contul 211 „Materiale”, concomitent se vor înregistra venituri (P+) la contul 612 „Alte venituri
operaţionale”.

612”Alte venituri
D 211”Materiale” C D operaţionale” C
350 (A+) 350 (P+)

5
 Contabilitate intermediară Tema 4.

Atenţie! Conform standardului internaţional de contabilitate IAS 18 „Venituri”, plusurile de

active constatate cu ocazia inventarierii, se reflectă în contabilitate ca „Alte venituri”, deci nu fac
parte din venituri din activitatea de bază al entităţii.

Veniturile din activitatea neoperaţională generate de apariţia unui activ pot fi

grupate în:
 venituri din activitatea de investiţii
 venituri din activitatea financiară
 venituri excepţionale.

Exemplul 6. Entitatea „Argo” S.R.L. a vândut un autoturism la un preţ de 56 000 lei.

Această tranzacţie determină creşterea creanţei entităţii asupra cumpărătorului la preţul de
vânzare (A+), şi simultan se recunoaşte venitul din vânzarea autoturismului (P+). În
conformitate cu prevederile SNC 18”Venituri”, veniturile din vânzarea activelor imobilizate
(activelor pe termen lung) se înregistrează în contabilitate ca venituri din activitatea de
investiţii. Concomitent se reflectă şi suma taxei pe valoarea adăugată aferentă acestei tranzacţii.
Exprimarea contabilă a operaţiilor economice se prezintă astfel:

621”Venituri 534 ”Datorii

D 234”Alte creanţe” C D investiţionale” C D TVA” C
56 000 56 000
(A+) (P+)
11200 11200
(A+) (P+)

Veniturile activităţii financiare se înregistrează în urma operaţiunilor cu caracter

financiar care influenţează în majoritatea cazurilor capitalul propriu al entităţii.

Exemplul 7. În ianuarie N entitatea „Progresul” a transmis unei entităţi terţe dreptul de

utilizare a unei tehnologii de prelucrare a lemnului pe o perioadă de 10 ani. Suma totală a
veniturilor pentru toată perioada, constituie 100 000 lei. Conform contractului, în baza facturii
emise de entitatea „Progresul”, redevenţa se va achita la finele fiecărui an în părţi egale.
Conform datelor, la finele anului N venitul din redevenţe al entităţii „Progresul” a
constituit 10 000 lei (100 000 lei : 10 ani) şi se va înregistra în contabilitate ca majorare a
creanţei (A+) şi a veniturilor din activitatea financiară. Exprimarea contabilă a operaţiilor
economice se prezintă astfel:

231”Creanţe 622”Venituri 534 ”Datorii

D privind veniturile..” C D financiare” C D TVA „ C

6
 Contabilitate intermediară Tema 4.
10 000 10 000
(A+) (P+)
2 000 (A+) 2 000 (P+)

Veniturile excepţionale se înregistrează la primirea ajutoarelor, recompenselor în urma

pierderilor din evenimentele ne ordinare produse la entitate.

Exemplul 7. În urma unui accident rutier a fost deteriorat autocamionul entităţii

„Viitorul”. Autocamionul a fost asigurat. Compania de asigurări a calculat şi a achitat entităţii
suma despăgubirii în valoare de 25 000 lei. În contabilitatea entităţii s-a înregistrat majorarea
creanţei faţă de compania de asigurări (A+) şi venituri excepţionale (P+) la suma despăgubirii
calculate. Exprimarea contabilă a operaţiilor economice se prezintă astfel:

234”Alte reanţe 623”Venituri

D curente” C D excepţionale” C
25000 25000
(A+) (P+)

La achitarea despăgubirii de către compania de asigurări:

242”Cont 234”Alte reanţe

D bancar” C D curente” C
25 000 25 000
(A+) (A-)

Veniturile ca urmare a diminuării datoriilor se reflectă în contabilitate de regulă în două

cazuri:
 venituri înregistrate în urma efectuării operaţiunilor de schimb (barter);
 înregistrarea de venit în urma anulării datoriilor cu termenul de prescripţie
expirat.

4.3. Conţinutul şi funcţia conturilor utilizate pentru evidenţa cheltuielilor

Cheltuielile se recunosc se reflectă în contabilitate în perioada de raportare în care au

avut loc, indiferent de momentul achitării acestora.
De exemplu: factura privind energia electrică utilizată de entitate în luna
noiembrie, a fost achitată în luna decembrie, iar cheltuielile se recunosc şi reflectă la
cheltuielile entităţii pentru luna noiembrie; salariul calculat angajaţilor entităţii pentru luna
ianuarie, dar achitat în luna februarie se reflectă la cheltuieli pentru luna ianuarie.

7
 Contabilitate intermediară Tema 4.
Potrivit articolului 17(9) al Legii contabilităţii contabilitatea cheltuielilor se ţine pe
feluri de cheltuieli, potrivit naturii sau destinaţiei acestora.
Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă de activ. Se debitează cu cheltuielile
efectuate în cursul anului ca perioadă de gestiune şi se creditează la decontarea (repartizarea)
cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile de cheltuieli se închid, după caz, lunar sau la sfârşitul
anului ca perioadă de gestiune prin contul 351 “Rezultatul financiar total”. Deci cheltuielile se
repartizează asupra rezultatului
La rândul său contul 351 “Rezultatul financiar total” este un cont de bilanţ, fiind inclus în
categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidenţiază rezultatul sub
formă de profit, iar soldul debitor - rezultatul sub formă de pierdere. În felul acesta contul 351
“Rezultatul financiar total” realizează legătura dintre conturile de cheltuieli şi de venituri, pe de
o parte, şi conturile de bilanţ, pe de altă parte. Astfel, soldul său creditor reprezintă profitul creat
ca sursă de finanţare în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea, ca sold
debitor exprimă bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra
veniturilor.

Pentru evidenţa cheltuielilor entităţii sunt destinate conturile clasei VII “Cheltuieli” al
Planului de conturi contabile şi se desfăşoară pe grupe de conturi astfel:

71 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE

72 CHELTUIELI ALE ALTOR ACTIVITĂŢI

73 CHELTUIELI PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT

731 Cheltuieli privind impozitul pe venit

După funcţia contabilă, conturile de cheltuieli sunt conturi de activ.

 În debitul conturilor de cheltuieli, cu total cumulativ de la începutul anului, se
înregistrează cheltuielile obţinute ca urmare a:
 diminuării activelor, sau
 a majorării unei datorii.
 În creditul conturilor de cheltuieli se înregistrează trecerea cheltuielilor acumulate pe
tipuri de activităţi în perioada de raportare în corespondenţă cu contul 351“Rezultatul
financiar total”.
 La sfârşitul perioadei de raportare conturile de cheltuieli nu au sold.

Cheltuieli din activitatea operaţională

Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informaţiei privind costul
efectiv (valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor vândute şi serviciilor prestate.

8
 Contabilitate intermediară Tema 4.
Exemplul 8. În luna mai N în baza facturii fiscale întreprinderea „Plai” a livrat
cumpărătorilor produse. Valoarea de vânzare a produselor fără TVA constituie 10 000 lei.
Costul (valoarea contabilă) a produselor vândute – 8 000 lei.

711”Costul 216”Produse"
D vânzărilor” C D C
8 000 (A+) 8 000 (A-)

Exemplul 9. În luna iunie N în baza Actului de primire-predare a lucrărilor efectuate şi

facturii fiscale entitatea „Coral” a efectuat reparaţia unei instalaţii frigorifice deţinută de
entitatea „Acord”. Valoarea cheltuielilor de reparaţie (fără TVA) constituie 600 lei. Costul
efectiv al lucrărilor (piese de schimb, cheltuieli de manoperă, materiale auxiliare, etc.) - 520 lei.
Conform datelor din exemplu în contabilitatea entităţii „Coral” se va înregistra
majorarea costului vânzărilor (A+), creştere în debitul contului 711”Costul vânzărilor”, şi
simultan diminuarea costurilor secţiei de reparaţie cu 520 lei (A-), care se înregistrează în
creditul contului 811 „Activităţi de bază”.

711”Costul 811”Activităţi
D vânzărilor” C D de bază” C
520 (A+) 520 (A-)

Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se utilizează pentru evidenţa cheltuielilor legate de

expedierea, vânzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor, cheltuielilor de reclamă,
cheltuielilor privind amortizarea mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
antrenate nemijlocit în procesul de comercializare.

Exemplul 10. Se cunosc următoarele date privind cheltuielile comerciale al entităţii „Dora”
suportate în luna octombrie N:

Nr Conţinutul operaţiei economice Suma, Conturi

. lei corespondente
cr. D C
1. Ambalaje utilizate la ambalarea mărfurilor vândute 2 500
2. S-a calculat salariul agenţilor comerciali 17 000
9
 Contabilitate intermediară Tema 4.
3. S-au calculat contribuţiile sociale şi medicale aferente 4505
salariilor calculate
4. Cheltuieli la transportarea mărfurilor efectuate cu 1 820
transportul propriu al entităţii
5. S-a calculat amortizarea licenţei comerciale 68

Contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” se foloseşte pentru evidenţa

cheltuielilor legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în ansamblu.

Exemplul 11. Se cunosc următoarele date privind cheltuielile generale şi administrative

al entităţii „Dora” suportate în luna decembrie N:

Nr. Suma, Conturi

cr. Conţinutul operaţiei economice lei corespondente
D C
1. Valoare benzinei utilizate pentru automobilul 1 450
administratorului întreprinderii
2. S-a calculat salariul contabilului - şef 7 500
3. S-au calculat contribuţiile sociale şi medicale aferente 1987,5
salariilor calculate
4. Energia electrică utilizată pentru iluminarea blocului 680
administrativ
5. S-au calculat impozitele şi taxele pentru trimestrul IV 5 800
al a anului N

Contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” este destinat pentru evidenţa cheltuielilor
activităţii operaţionale a întreprinderii care nu intră în componenţa costului vânzărilor,
cheltuielilor comerciale şi cheltuielilor generale şi administrative ale entităţii.

Exemplul 12. Se cunosc următoarele date privind alte cheltuielile operaţionale al entităţii
„Plai” suportate în luna octombrie N:

Nr. Conţinutul operaţiei economice Suma, Conturi

cr. lei corespondente
Debit Credit
1. S-a calculat dobânda aferentă creditului pe termen 6 550
scurt primit
2. Se reflectă valoarea lipsirilor de mărfuri constatate la 7 500
inventariere
3. Se trece la pierderi valoarea produselor rebutate în 220
secţia de producţie
4. S-a casat valoarea materialelor de construcţie vândute 680
5. S-a reflectat amenda aferentă ne prezentării în termen
al dărilor de seamă fiscale 400

10
 Contabilitate intermediară Tema 4.

Evidenţa cheltuielilor altor activităţi

Pentru evidenţa cheltuielilor din activitatea de investiţii este destinat contul 721 „Cheltuielile cu
active îmobilizate”.

Exemplul 13. În luna mai 2011 în baza facturii fiscale întreprinderea „Plai” a vândut
unei întreprinderi terţe automobilul său. Valoarea de vânzare a automobilului (fără TVA)
constituie 50 000 lei. Valoarea de intrare – 90 000 lei, amortizarea acumulată la momentul
vânzării – 55 000 lei.
Conform datelor din exemplu în contabilitatea entităţii „Plai” se va înregistra casarea
amortizării acumulate – debitul contului 124 „Uzura mijloacelor fixe” (A-), şi simultan
diminuarea imobilizărilor corporale 55 000 lei (A-), care se înregistrează în creditul contului
123 „Mijloace fixe”.

Concomitent se reflectă majorarea cheltuielilor din activitatea de investiţii – debitul

contului 721„Cheltuielile activităţii de investiţii” şi simultan diminuarea imobilizărilor
corporale, care se înregistrează în creditul contului 123 „Mijloace fixe” la valoarea contabilă a
automobilului vândut – 35 000 lei (90 000 lei – 55 000 lei).

D 721 „Cheltuielile cu active imobilizate” 35 000 lei

C 123 „Mijloace fixe” 35 000 lei.

721”Cheltuieli cu active 123”Mijloace 124

D imobilizate” C D fixe” C D „Amortiyarea MF” C
35000 35 000
(A+) (A-)
55 000 55 000
(A-) (A-)

Pentru evidenţa cheltuielilor activităţii financiare este destinat contul 722 „Cheltuieli
financiare”.

Exemplul 14. La 31 decembrie N în urma variaţilor cursului valutar stabilit de BNM la

ÎM „Aqua – Lux” SRL s-au înregistrat diferenţe negative de curs valutar în dependenţă de
disponibilul bănesc din contul bancar în valută străină în sumă de 342 lei.
Conform datelor din exemplu în contabilitatea entităţii ÎM „Aqua – Lux” SRL se va
înregistra majorarea cheltuielilor financiare în debitul contului 722„Cheltuieli financiare” (A+)
şi simultan diminuarea sumei valutei străine, recalculate în lei moldoveneşti , care se
înregistrează în creditul contului 243 „Cont bancar în valută străină” (A-) la suma diferenţei
negative – 342 lei.

D 722 „Cheltuieli financiare” 342 lei

C 243 „Conturi curente în valută străină” 342 lei.
11
 Contabilitate intermediară Tema 4.

722”Cheltuieli 243”Cont bancar

D financiare” C D valutar” C
342 (A+) 342 (A-)

Pierderile excepţionale cuprind pierderile obţinute în urma producerii calamităţilor

naturale, perturbărilor politice, modificării legislaţiei şi din alte evenimente excepţionale se
acumulează în debitul contului 723 „Cheltuieli exepţionale”.

Exemplul 15. În urma unui accident rutier a fost deteriorat autocamionul întreprinderii
„Viitorul”. Valoarea contabilă al autocamionului la momentul accidentului este egală cu 28 000
lei, uzura acumulată 65 000 lei. În contabilitatea întreprinderii sa înregistrat majorarea sumei
cheltuielilor excepţionale cu 28 000lei (A+) şi diminuarea valorii imobilizărilor corporale (A-)
la suma valorii contabile a autocamionului:

D 723 „Pierderi excepţionale” 28 000 lei

C 123 „Mijloace fixe” 28 000 lei.

723”Pierderi 123”Mijloace
D excepţionale” C D fixe” C
28000 28 000
(A+) (A-)

Evidenţa cheltuielilor privind impozitul pe venit

Cheltuielile privind impozitul pe venit includ plăţile impozitului pe venit efectuate în
decursul (sub formă de avansuri) şi la sfârşitul anului de gestiune. Pentru evidenţa acestor
cheltuieli este destinat contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
Cheltuielile efective privind impozitul pe venit se determinau la sfârşitul anului prin
întocmirea Declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit.
Achitarea impozitului pe venit în rate pe parcursul anului se reflectă prin formulele
contabile:
 debit contul 225 „Creanţe ale bugetului”
 credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
şi
 debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
 credit contul 541 „Datorii preliminate”,
La sfârşitul anului, după determinarea sumei efective a impozitului pe venit ce urma a fi
achitată în buget se întocmesc următoarele formule contabile:
1. la suma efectivă a impozitului pe venit ce urmează a fi achitată în buget

12
 Contabilitate intermediară Tema 4.
 debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
 credit contul 534 „Datorii faţă de buget”
2. stornarea cheltuielilor privind impozitul pe venit achitat în rate:
 debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
 credit contul 541 „Datorii preliminate”,
3. trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în rate:
 debit contul 534 „Datorii faţă de buget”
 credit contul 225 „Creanţe ale bugetului”
4. achitarea datoriilor privind decontările cu bugetul
 debit contul 534 „Datorii faţă de buget”
 credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”.

Exemplul 16. Suma venitului impozabil ai entităţii „Siguranţa”SRL obţinut în anul N

constituie 250 000 lei. Cota impozitului pe venit stabilită în Codul fiscal pentru anul N constituie
12% din venitul impozabil.
Conform datelor din exemplu, în contabilitatea entităţii „Siguranţa”S.R.L. în luna
decembrie a anului N se va înregistra impozitul pe venit calculat ca majorare concomitentă a
cheltuielilor privind impozitul pe venit curent (A+) şi datoriilor faţă de buget (P+) cu 30 000 lei
(250 000 lei*12%).

D 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” 30 000 lei

C 534 „Datorii faţă de buget” 30 000 lei.

731”Cheltuieli 534”Datorii
D imp. venit” C D bugetare” C
30000 30 000
(A+) (P+)

4.4. Determinarea rezultatelor financiare

Profitul net (pierderea netă) se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”.
La finele anului de gestiune în acest cont se trec:
 în debit – cheltuielile suportate în timpul anului;
 în credit – veniturile entităţii înregistrate în timpul anului.
La înregistrarea veniturilor se întocmesc formulele:
 debit conturile 611, 612, 621, 622, 623,
 credit contul 351.
La înregistrarea cheltuielilor se întocmesc formulele:
 debit contul 351,
 credit conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723, 731.
În cazul în care rulajul creditor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte
rulajul debitor întreprinderea obţine profit şi la această sumă se întocmeşte formula contabilă:
 debit conturile 351,
 credit contul 333.
În cazul în care rulajul debitor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte
rulajul creditor întreprinderea obţine pierdere şi la această sumă se întocmeşte formula contabilă:

13
 Contabilitate intermediară Tema 4.
 debit contul 333,
 credit contul 351.
Exemplul 17. Operaţiunile economice efectuate la entitatea “Social” S.R.L. în decembrie N

Nr. Conţinutul operaţiei economice Suma, lei Conturi corespondente

cr. Debit Credit
1. Se trec la rezultatul financiar total veniturile
acumulate pe tipuri de activităţi:
 venitul din vânzări 190 000
 alte venituri operaţionale 20 380
 venituri din activitatea de investiţii 24 090
 venituri din activitatea financiară 30 000
 venituri excepţionale 1 500
2. Se trec la rezultatul financiar total cheltuielile
acumulate pe tipuri de activităţi:
 costul vânzărilor 138 500
 cheltuieli comerciale 15 075
 cheltuieli generale şi administrative 40 606
 alte cheltuieli operaţionale 13 071
 cheltuieli ale activităţii de investiţii 15 590
 cheltuieli ale activităţii financiare 10 000
2 000
 pierderi excepţionale
3. Se calculează datoriile curente privind impozitul
pe profit în perioada de gestiune (cota impozitului 3735,36
– 12%) 31 128 lei * 12%
4. Se trec la rezultatul financiar total cheltuielile 3735,36
privind impozitul pe profit
5 Se determină şi se reflectă în contul respectiv 27 392,64
profitul net (pierderea netă) (265 970 –
238 577,36)

D 351”Rezultat financiar total” C

RD RC

Bibliografie

1. Legea contabilităţii Nr.113 – XVI din 27 aprilie 2007/, (Monitorul Oficial nr. 90-93/ 399
din 29.06.2007).
2. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor Nr. 174
din 25.12.97 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.93-96 din 30.12.1997).
14
 Contabilitate intermediară Tema 4.
3. Bazele contabilităţii. Fundamente şi premise pentru un raţionament profesional autentic/
Dumitru Matiş. – Cluj-Napoca:Casa Cărţii de ştiinţă, 2010.
4. Needles B., Anderson H., Caldwell J. Principiile de bază ale contabilităţii. Trad. din engl.
Chişinău: Editura ARC, 2000.

15