Demonstraţie.

Vom demonstra prin inducţie după n, că, pentru orice două numere naturale 𝑚 şi
𝑛 avem 𝑚 ≤ 𝑛 sau 𝑛 < 𝑚. Pentru 𝑛 = 0, avem 𝑚 = 0, caz în care 𝑚 = 𝑛 ≤ 𝑛 sau 𝑚 ≠ 0, caz
în care avem 𝑚 = 0 + 𝑚, deci 𝑛 = 0 < 𝑚. Acum să presupunem că avem 𝑚 ≤ 𝑛 sau 𝑛 < 𝑚.
Dacă 𝑚 ≤ 𝑛 atunci 𝑛 = 𝑚 + 𝑢 pentru 𝑢 ∈ ℕ şi atunci 𝑛 + 1 = 𝑚 + (𝑢 + 1) iar 𝑢 + 1 =
𝑠 (𝑢) ≠ 0, astfel că 𝑚 < 𝑛 + 1. Dacă 𝑛 < 𝑚 avem 𝑚 = 𝑛 + 𝑢 pentru un 𝑢 ∈ ℕ. Putem avea
𝑢 = 0, caz în care 𝑚 = 𝑛, 𝑛 + 1 = 𝑚 + 1, deci 𝑚 < 𝑛 + 1, sau 𝑢 ≠ 0, caz în care 𝑢 = 𝑣 + 1
pentru un număr natural 𝑣, deci 𝑚 = 𝑛 + 𝑢 = 𝑛 + (𝑣 + 1) = (𝑛 + 1) + 𝑣 şi rezultă𝑛 + 1 ≤ 𝑚.

Regulă de tricotomie,. Propoziţia *** arată că pentru orice două numere naturale 𝑚 şi 𝑛
are loc una din relaţiile

𝑚 < 𝑛, 𝑚 = 𝑛, 𝑛 < 𝑚.

***TEOREMĂ. Orice mulţime nevidă A de numere naturale are un cel mai mic element.

DEMONSTRAŢIE. Considerăm mulţimea

𝑃 = 𝑛 ℕ 𝑛 ≤ 𝑥 pentru orice 𝑥 𝐴.

Evident avem 0 𝑃. Dacă pentru orice 𝑛 𝑃 rezultă 𝑠(𝑛)𝑃atunci conform principiului

inducţiei matematice, rezultă 𝑃 = ℕ şi prin urmare, alegând un element 𝑥 𝐴, vom avea
𝑠(𝑥) 𝑃, deci 𝑠(𝑥) = 𝑥 + 1 ≤ 𝑥, ceea ce evident nu se poate. Prin urmare există un element
𝑎 𝑃 cu 𝑠(𝑎) 𝑃. Dacă 𝑎  𝐴, atunci pentru orice element 𝑥 𝐴 vom avea 𝑎 < 𝑥, caz în care
𝑥 = 𝑎 + 𝑢 pentru un număr natural 𝑢 ≠ 0. Deci 𝑢 = 𝑣 + 1, 𝑣  ℕ şi rezultă 𝑥 = 𝑎 + (𝑣 + 1) =
(𝑎 + 1) + 𝑣 = 𝑠(𝑎) + 𝑣, adică 𝑠(𝑎) ≤ 𝑥 pentru orice 𝑥 𝐴, sau 𝑠 (𝑎) 𝑃 ceea ce contrazice
faptul că 𝑠(𝑎) 𝑃. Prin urmare 𝑎 𝐴 şi deoarece avem şi 𝑎 𝑃, rezultă 𝑎 ≤ 𝑥 pentru orice 𝑥 𝐴,
deci 𝑎 este cel mai mic element al lui 𝐴.

*****OBSERVAŢIE. O mulţime ordonată (𝐴, ≤) se numeşte bine ordonată dacă orice

submulţime nevidă 𝑇 a lui 𝐴 are un cel mai mic element. Teorema****** se poate deci
reformula spunând că (ℕ, ≤) este o mulţime bine ordonată.

**** Propoziţie. Pentru orice trei numere naturale, 𝑚, 𝑛, 𝑝 avem

a) 𝑚 < 𝑛 𝑚 + 𝑝 < 𝑛 + 𝑝;
 a) 𝑚 ≤ 𝑛 𝑚 + 𝑝 ≤ 𝑛 + 𝑝;

b) 𝑚 < 𝑛 şi 𝑝 ≠ 0 𝑚𝑝 < 𝑛𝑝;

b) 𝑚 ≤ 𝑛 𝑚𝑝 ≤ 𝑛𝑝.

Demonstraţie. Din 𝑛 = 𝑚 + 𝑢, 𝑢  ℕ, rezultă

𝑛 + 𝑝 = (𝑚 + 𝑢) + 𝑝 = (𝑚 + 𝑝) + 𝑢

Ceea ce demonstreză, în mod evident, şi a) şi a). De asemenea, rezultă

𝑛𝑝 = (𝑚 + 𝑢)𝑝 = 𝑚𝑝 + 𝑢𝑝,

Ceea ce demonstrează b). Pentru demonstraţia lui b) observăm că din 𝑢 ≠ 0 şi 𝑝 ≠ 0 rezultă

𝑢𝑝 ≠ 0.

TEOREMA ÎMPĂRŢIRII CU REST. Pentru orice două numere naturale 𝑚 şi 𝑛, 𝑛 ≠ 0,

există numere naturale 𝑞 şi 𝑟 astfel încât

𝑚 = 𝑛𝑞 + 𝑟 şi 𝑟 < 𝑛.

În plus, 𝑞 şi 𝑟 sunt unic determinate.

Demonstraţie. Considerăm mulţimea

𝐴 = 𝑠 ℕ ∃𝑝 ℕ ∶ 𝑚 = 𝑛𝑝 + 𝑠

Deoarece 𝑚 = 𝑛0 + 𝑚, avem 𝑚 𝐴 astfel că mulţimea A este nevidă. Conform teoremei ****

există un cel mai mic element 𝑟 𝐴. Avem 𝑚 = 𝑛𝑞 + 𝑟 pentru un 𝑞 ℕ şi rămâne să
demonstrăm că 𝑟 < 𝑛. Conform regulii de tricotomie, dacă 𝑟 ≮ 𝑛, avem 𝑛 ≥ 𝑟, deci 𝑟 = 𝑛 + 𝑢
pentru un număr natural 𝑢.

Atunci

𝑚 = 𝑛𝑞 + 𝑟 = 𝑛𝑞 + 𝑛 + 𝑢 = 𝑛(𝑞 + 1) + 𝑢
Astfel că 𝑢 𝐴 şi deci 𝑟 ≤ 𝑢. Dar egalitatea 𝑟 = 𝑛 + 𝑢 arată şi că 𝑢 ≤ 𝑟, astfel că avem 𝑟 = 𝑢 de
unde rezultă 𝑛 = 0, contrar ipotezei. Prin urmare 𝑟 < 𝑛 şi afirmaţia de existenţă din enunţul
teoremei este demonstară. Pentru a demonstra şi afirmaţia de unicitate să presupunem că

𝑚 = 𝑛𝑞 + 𝑟 = 𝑛𝑝 + 𝑠 cu 𝑟 < 𝑛 şi 𝑠 < 𝑛.

Să presupunem că 𝑞 < 𝑝, deci 𝑝 = 𝑞 + 𝑢 cu 𝑢 ≠ 0. Atunci obţinem

𝑛𝑞 = 𝑟 + 𝑛(𝑞 + 𝑢) + 𝑠 = 𝑛𝑞 + (𝑛𝑢 + 𝑠),

deci

𝑟 = 𝑛𝑢 + 𝑠.

Dar conform propoziţiei ****, avem

𝑢 ≥ 1 şi𝑛 ≠ 0 𝑛𝑢 ≥ 𝑛 𝑛𝑢 + 𝑠 ≥ 𝑛 + 𝑠 ≥ 𝑛 𝑟 ≥ 𝑛,

Ceea ce contrazice faptul că 𝑟 < 𝑛. În mod analog, obţinem o contradicţie dacă presupunem că
𝑝 < 𝑞. Prin urmare avem𝑝 = 𝑞, de unde rezultă imediat şi că 𝑟 = 𝑠.

CÂTUL ŞI RESTUL. Date numerele naturale 𝑚 şi 𝑛, 𝑛 ≠ 0, numerele naturale 𝑞 şi 𝑟 astfel că

𝑚 = 𝑛𝑞 + 𝑟 şi 𝑟 < 𝑛

a căror existenţă şi unicitate rezultă din teorema împărţirii cu rest se numesc respectiv câtul şi
restul împărţirii lui 𝑚 la 𝑛.