Les
MENDES-FRANCE: — Zimbifi, va rog.«! Deven de IK DAMADIAN
| Ulier74n 510i vo
4
(125) ——
Toverdsului Socol Alexandru
Sacrctarcl Sfarelut popular.Galdteni, Raionul Vida Z
. »
Fi, iati-ne, tovardge Socol, intrati fa 1955 cu bucurie, cu sinitate —_ Dupi ce ati ,electrocutat* intreaga sum, folosind-o in circuit ta
si. cu dumneavoastré tot secretar al sfatului, asa cum am apucat din chis, agi sfituit oamenii s& se lase pagubasi de lumina. Celor mai re
Tie seeder cee arepe e drept, anul vecki aa luat eu el toate re- calcitrangi le-afi fagdduit cite o lanterns.
1258 5 ee ce Ci denule, clte’um falsifcator la vreo cooperativl, _ Aflind despre ingenioasele dumneavoastré escrocherii, forurile supe
‘Ste un spertar la vreun “magazin, cite un hot Ja vreo intreprindere; rioafe vau chemat, v-au mustrat plrinteste, gi v-au transferat disci
Ge uo sperta fd au Timninl “Ureica™ irk lucru in. 1985... Adevirat plinar, Nu la judec¥torie. Acolo ou existh post de secretar, Vad see
‘este insd $i faptul c& sfatul popular din Galiteni a fost de data asta zat tot secretar, tot Ja sfat, de data asta insd la Galdteni, Sid mar
$i fapt Pe icitl A ry 2
ENE WGiuceuie? ioe eet anut vechi ca amiadire si un spertar, si un fericti si pe cei devaici cu'vreo ,electriicare* dou. -
ag Sunset Soul died, mai pe romfacste,¢-a lisa pe Gumnes~ Om ct initird plaf tn adincul inimii, yi indeoscbi pink fn adine
voastea! E é col buzunarelor, la Galiteni v-ati asteraut de indatl la treabl. Cex
S-o fi pindit anul vechi: de vreme ce-l last raionul si regiunes, de dintll problemi a fost iziazului, pe care I-aji_,,inchiriat" por
cevnu bas lisa sieu?.. Act’ tot atit de adevirat este cil un singur c#meni din comunk:
emu es Te i 2 Aca! Ot att de aera its Tae ma_lalzuly at hott damaeavoatr oa Ge caltivat cx Sarie
Tre ec patois 'stehuia hol, de cal putin 5-2 ani. MA rog, atit so- Dente Vite, N-om aflet ce saurie’ afi culkivat, am afl Iasi
otim noi. S4 vedem cit o socoti tribunalul. efen am-sot de forse de forme unorbanenoiede orth fascia |
Didi Shade cespacte pordates.estaca snilor (¥-sm da yi pe dam. —2,7imes tosropate fo. plssint chinnsele’ de pitt pe care
eae reer rermezal Siac) gl ak cede tS Se Cet euesen Dra toca: tera ca peices
Se ge eG once, tap ee ee So _Aveti ce aveti cu furajele, Nu le inghitii, si basta, Mai. fat
ful deci incetigor, punct cu punet, fapt cu fapt, hotie cu hotie. fuenieiea Na te nenitiis | bent =
Te en te Ririerioaint gal pact mo Meng fenpes easel Se UO a Se eel ca ee
ce mai vorbi! Ciod afimai dat dumneavoastel inapoi? Odatd luat, a fragt’ si ayi blgat banii in buzunar. Apoi, cx sf au atiraigi wieloe
fost bun luat!). : ‘ ‘ee pofta, ati ridicat furgjele din curte ji le-ati vindut. Cu alte culate,
po pornim asadar dio comuns Vida, de acolo unde v-aji sccretirit pink la urmf, afi mincat forajul dobitoacclor. $i barem of Samat
intiis bara. Comuna, vi amintiti fireste, urma si fie clectrifcatl. Sau bunul simy ai le f invitat gi pe cle din clad in cind le chefarile
Strine sect si 2eci de mil de lel pentru muteriale. Dumneavostrd, om tumneavoastrd despre care vorbeste comuna intrcagl. = 7
cu mult tregere de inim’, asi adunat banii, inst, nefuind electrician, Dar cite nu vorbeste comuna! CX aff Iuat cu japca paturl, altel
Slant stiuc cu precizie ce aoume materiale sint necesare clecteiicdri, cearyafuri, plipumi, pe care le-ati numit-apol avere personalal Dar
‘suite beleaua: afi cumplrat la intimplare plipumi, stofe, mobile, aga sint oa vorbesc. D-aia au gurd. lar alti aud; of dais a
Shine, goat, fm general, cot fel de accle rele conductonre de Grech ail vid; ef ata coh Si foruie topeiare 4
Clectrichave.. Ca s4 nu ajungesi de risul comunei gi pentru a vi as- aud cl d-aia au gi och gi urechi, §i totusi nu" spun nimie,
see ettriceneres Immaiere de lcctictate. sj ‘porait ‘a mare ur C Seer eats
‘isin cu toate aceste materiale spre casa dumneavosstra... Restul de Noi, tovarie secretat, atit am putut face pentru dumnesvosstes= sf
bani, in loc st se duct pe sirm&, sa dus pe girll!.. Ce si faci, daci vi trimitem o scrisoare. Alii poste c-or face mai mult; sf wi traiet
‘pu esti electrician’ © Citatie. =? 2
2
a
EN
ne
5
&
-
~
ae
uv
.
2
<
ED. TINERETU
SCRITORUL: — Acum merg si m& odihnesc, am avut o zi bogati in ’
2 ,URZICA® QC) minToAcaA, O RARLA st
Dol PRESEDINTI
de NICUTA TANASE
sBirgel* (sii, ce cizme! Am trei-
deci si ceva’ de ani, dar o-am
Wiaut niste cizme mai fremoase
eg astea!) Are pentaloni bufanti
de picle de drac, hain de dimie
‘sEptusita cu biani de oaie, cicia~
migoasd trast pe urechi, Peste
toate asta si-a pus $1 0 glugt,
(E lapovist, bureazd. “Asta nu ¢
timp si clldtoresti in drogct).
Vorbeste cu cetijeanul dia rabid,
figare-n gurl ji miinile-n
buzunar. (Si-a uitat mfougile a-
‘easi). Fumeaz4 Nationale", are
ici tu fel impletita in tre, cu
‘codiriged de alun, si © presedin-
tele sfarului popular din raio—
aul Bibeni. Dumnezeu stie ce
‘auth pe o vreme ca usta la Vi
ees. Eu, iertati-mi, no stiu!
‘Cedjeinsl din’ masini €
pygealntel etal nora ain
flees 9i are bocanci vicsuiti,
i ungi, haint de piele
fi clcinld de astrahan, N-o poar
ta pe ureent. Nu ti ¢ frig.
* Omule, mi scopt din sirite,
g-o ef fatru eu cu mayine-n
wot!
—
Itustrajie de Yacob Laztr
— Da? de ce sf fntre eu cu
cahicn sent?
‘Ma ier cl vi-ntreb :cunoay-
teg_ povevtea cu (apil care sau
fault peo punte? Ei, cam ose
sa fie.
Tomar uci ane vorba de 1
igi nick de punts; ¢ vorba de
Hoi preseding’ si de 0 bucatl de
Maun cere
orange, ou yl eu cine
stai de vorbt | :
Lie dumneata au sti cit
cine a de-s face!
"Am itst. sf vi spon: prese-
ddnpil au se cunosteau Latte si
Din Riri, poate. (Se teimit hire
“tii de la un raion la aleul).
Preeditele de Ia Vises care
merges In Bibeni, infuriat (au
quurce-o fi cu ch, De lao wre?
She it sare, yandira pede) sa
wae ose tuntoftal de cfpasira
fie” cas cu drogeh cu tot
fin sant.
‘Presedintele din Bubeni care
merges In Vilosi-t sos
fie dia’ buzunsr,'« puluit. din
rosea). $i n-a_ zis nimic prese—
Gintele de la Babeni, No-i aga
fffnos ca eel de Is Viloea.
Soferul (au e yofer d-tia care
sar cu manivela la om) & am~
balat motorul. S-a urcat gi pre~
sedintele. Martor mi-e dumne—
Zeu ci o-am vazut noroi mai
mare ca aici, Ba, mint. La Hu-
‘edoara ¢ un noroi si mai
Pregedintele din drogel. s-8
dat jos gi cl, a apucat, calul de
Girlogi si Fs tras In drum. Si~
acu” animal cite bice a mincet!
Nu voia si mai iast din gant!
Majina a mers ca la cincizeci
de payi si a oprit! S-e-mpot—
molit intro groep’!
= Tovariye! Tovarite |
= Desham’ calul “si vino de-
rij scoate masina,
Preedintele din droyet are,
inimi buat. A deshimat calal.
(Ga, credeti-mi, na ficeam una
‘ca asta! Dupil ce clci flcuse ca
Tut mirjoagi, dup! ce ofl bi
spe in sani, dnd cenl_fleure
sisi bage cizmele (of, ce cizme!)
in norot, acum ii cere i calut
si-l scoatil)” Presedintele din
Bibeni are sled inimd,
<< un birocrat, presedintele
sta! zice preyedintele de 1s Vil-
eee, impinging ca umiral’ Is
mayind.
= E un birocrat si-un terchea
berches, Nu iese deioc pe teren.
Se infund’ cu nasul fn hirtiil
zice si presedintele din Bibepi,
trigind calul de cipistra,
= 0 Shei fac un raport la re~
giune! zice presedintele de la
Babeni.
‘Soferul nu dice’ nimic, Nu
stin ce fel de om e asta! Tace
mereu si apasi pe accelerator!
iti-te ce drum minunat
e d-aici incolo! zice presedi
‘ele dia Vilee, aritind spre im-
pirtyia‘ lol.
—Eminunat!
= E minunat pentru cf sint
eu. presedinte!
— Cum?
— Sint pregedintele raionului
Vices.
Sears
— De.
= Ei, atunci.-.
Pregedintele Bibenilor gi-a luat
calul §i I-a Hisat pe prejedintele
Vileenilor ‘ca mayina-n noroi.
(Wedeti ci ne am ingelat? Zicsam
hare inimi..)
= "Cetijenc, cetijene, unde
pleci?
aici te las sh te-nvesi
aint De ce a-al ceparat dre
“Cum sil repar, omule?
Nu-i in reional meu. Preyedin=
tele- din Bibeni ¢ birocrat. O s&
dau och cu el gi o sil.
= "Ge? Pe‘cine 0 sii.
= Pe prejedintele din Bibeni
= Pe presedintele din Bibeni?
Pui damneats. gti) cine-i preye~
dintele dip Bibeai? Bu stat.
— Dumneaia?
— Ds.
atunéi fugi cu
mirjoaga de-aici. Nu am nevoie
de ajutorul unui biroerat
—"Dumaeata esti Birocrat!
— Ba dumneatal
= Uite drumul din rsionul
meu, e ca-n podul palmeil
— Gite 6 fe drum din a
ul meus mergi pe el ca Re
asfalt! -
‘Buycata asta de ce amet re~
parat-o?
— E fa raionul dumitale!
= Be-nte-al-dumitale!
Soferul n-a scos 0 vorbs. Ziu
cite enerveazi un om ca ista.
Tram lsat sf se. certe... Poti
sil sta, inte ei? Stigi ce artigos
© prejedintele din Vileea? St
pentru ce se certau? Pentru "0
Bucath de sosea de dot kilometri,
care preyedintele din Bubeni 2i-
cea =
— Een raionul dumitale!
= Ba e-a raioaul tu!
Aji observar? Ce spuneam eu?
Prejediotsle din Vilcea a si-nce-
pur si-l tutuiased. Ce om!
Soferul nu zicea nimic. Pentru
mine ¢ o enigmi omul ista!
Na stiu eit s-au mai certat,
af drumu" mise pare ch si
acu’ a rimas nereparet. De care
aion o aparjine bucata aia de
Srum? Eu, asta mice crucca, ef
‘au pot.si-mi dau seama. Poste
ef prejedingli se ceartd gi acum.
‘Se poate.
Dat eu tare ay! vee. si stiuy
de ce tices soferul tot timpul?!
ORGANIZARE
— Nui ru, der ered cf thar irebul ¢! un plan topograile!
‘Desen de FRED GHENADESCU
wURZICA® 3
3
;
j IN TARILE DE DEMOCRATIE POPULAR
JUDECATORUL DE LA KARLSRUHE
Desen de LOUIS RAUWOLF din
(RD. German’)
»S8 vedem cind vor afla si et cf minge
‘un slert de ord, In afara ferenulul de jo%
Desen de M, NESVADBA din ,Dikobraz
(R. Cehoslovaca)
— Care o 8 sjungi lenturie?
Eulenspiegel”
= Y4 felicit, colegi!
— $i dv. sinfof! basketballst ?
= Nu, sint serlitor, dar deseori cad
in cop
Desen de G. ANASTASOV din ,Stirsel”
®. P. Bulgaria)
Noul presedinte 38 nu fie asa.
— $1, spune-mi, cum oraté noul pre-
gedinie ?
Nu sfiu, eu vin numai de o lund
pevalci!
Desen din ,,LUDAS MATYI“
(RP, Ungar)
Cum a inceput toatl povestea aceasta, zu cl nu-
sni_amintes
‘Cert este ci fnte-un sfiryit de aug
trecut chiar! — ne-am pomenit cu caldar
strizii intors pe dos. Afard era frumos 31 indri-
gostitii se plimbau cu ochii la cerul instelat,- po-
menindu-se cizind in sanqurile proaspat sipate.
Un fel de dus rece care nucadra de loc cu ciidura
din iaimile lor.
Chestia cu sangarile a yinut vreo trei siptimini,
desi conducta putea fimontatS in numai citeva zile.
Apoi sanjurile au fost astupate si caldarimel pus
la loc, Acum, perechile de indrigostiti se_impiedi—
cau de pietrele asezate Ta un nivel superior celui
Obignuic, dcr suspinaa mulgumite: — Vom avea | c
gaze naturale pe strada_oastrd! Si cildura dint
nimi se dubla, ca o anticipayie la fericirea de mai
tirziu, din lunile de isrnd.
i s~a lipit zvonul: conduct novi_avem, in-
staiatiiin cash avem... ce mai asteptim ? Ha
LD.G.B. *
Calde initiale: ID. G. B. Fiecare, cu savostea
ei. Fieeare, cu particica ci de speranya.
Totul este cit se poate de simplu, ne Limuresce
cineva; faci o cerere savuroaselor initiale, 3i cei in
Grept initiazd cu promptitudine misurile cele mai
fficacc. In doud zile... ce mai, s-a ficut!
‘Au trecut douk siptimini. A fost cald fa inceput
dar ¢ sfitsit de septembrie gi yremea s-2 ricorit.
— Ti-ai luat lemnele ?
Zimbese disprefuitor.
— Lemne? Ati riimas cam ia urmi, dragii mei!
Noi sinter Idegebeisti!
— Progres, civilizatie, confort! Aprinzi chibritul
4i intorci robinetul...
— .usi te arai pe degete!
— Ha! Ce stiti voi? In dood ile...
Doud zile. Hm! Cam lnngi zilele LD.G.B-ului, dey
in calendar scrie o¥ zilele sau cam seurtat: sno
timpul, bati-l vina! Ricoare in cas% Nu, nu ing
portabil. Dar prevestitoare de. Ta sf ne incilz
purin!
Din Izvor pini-n Dorobansi — colea — lingi
Floressca, nue mare Iuers. Mai face omul sport,
se mai inviorcazd !
— Am 0 cerere depusé la.
| Mom... mmm... Just! Dar a-aveti
— Am, tovarige, se poate? Din pay'sase.
— Din pay'sase ? Pai, stai, tovarije, ci noi sin-
‘i patra ! Cine garanteazt siguranta
vechi de opt ani? E cevoie de un
{nstalator autorizat care s-0 verifice
Dupd cfteva zile se duce, de data asta sovia, cu
raportul favorabil al instalatorului. $1 se intoarce
verelf, rumenk: in doul zile se rezolvi !
Eh, octombrie ¢ cam rece anul acesta, dar Ia ce
bun si-mi cumpar lemse? Doar In dou ile ii
pick cchipa si-ti face bransamental.
Zilele ca ailele, dar noptile dirdti. Nu-mi_mai
trimit sofia. Fac eu drumul Colea, lingl Flo-
— Acu’ o lund... =
Si vedem, si vedem... Aha, da. mmm .. ce-
rerea nf... Just... Dar nu acum'o jun. Reportul
instalatorului a fost depus abia acum doui sipti-
mini !
— Pai, spuneati...
— Spuneam, tovariye! Dar ati plitit costul 1u-
cririi?
— Nu stim od...
— Eh, vedeti ?
= $i dact plitesc..
= In dovt zil de $TEFAN HORIA
Asta era! Plate anticipati! Ce neghiob, sf au
stiu singur ef trebuie plitit, anticipat!
Gata plata, enexat recipisa... Nu mai c cerere. E
dosar. Frumes... 51 radiazi o cildurl... IDGB, IDGB,
Jn vol dediea ‘ua’ poem | .
vestea actesta, zu cS nu-
sfigt de august — ant
pe pemenit ca caldarimal
meets frumos $i indri-
Bat la coral inwcla,po-
ile proespat spate,
Sa ades de locos cura
= Ce mai! In dout
La sfirgit de octombrie @ nins.
— Deaga mes, injelege-i, nu se poate lucra pe o
vreme ca asta!
S-a dus, fark ef mai aytepte stmt aftryeseIndem-
S-a Intors,
S-a intoemit dosarul preliminar. Totul este in
ordine, Am mers la serviciul tehnic, in dows zile
vin cei de la LD.G.B. pentru verificare.
— $i lucrarea ?
— tn urmitozrele dou’ zile, probabil!
— Ai vizut ?
tr-adevir, am vizut
paper, a ciotinit,
ile.
finwt vreo trei siptimiai,
gatati in numsi citeva zile.
fupate si caldarimul pus
de imdrigostiqi se_impiedi—
pun nivel superior celui
‘multamite: — Vom avea
soastei! Si cildura din’
cipatie la fericirea de mai
1
conducti novi avem, in
fe mai ajteptim ? Hai te
A. venit ,tehnicul*, a
verificat. Bun ! Ura! In doud
|B. Ficcare, cu savoates
ei de speranti,
de simplu, ne Limureste
goaselor initiale, si cei in
dine misurile cele mai
= mai, sa ficut!
ini. A fost cald la inceput
ie gi vremea s-a rlcorit
‘Nu, zimbeste ,tehnicul’, nu ta doutt zile,
Dar in dout siptimini, precis !’ Avem lucréri nu-
meroase, chestie de programare...
New ‘programat. Eh, mult a” fost, putin a r%
Tree a doua 2i pe strada Lindriei. In curtea ca-
sei eu nr 37 vid... sau poate gresesc ? Imi las tre~
burile, intru in casa cu pricina si mi adresez lo-
cataralui respectiv
—Nu vi supirati... Echipa care lucreazi tn
curte ¢ de la 1D.G.B.?
= Da. :
TEs & datt wa fost fatoemit dosarul prelim
=a.
= Ciudat! Bu stau pe Ievor si dosarul meu a
fost intocmit inaintea dumneavoastr’. Totusi, stat
Programat abia peste douk siptimini. Vrefi’sl-mi
‘spunesi si mie secretul urgentirii ? 5
Au trecut doul siptimini. Apoi au mai trecur
dou. La inceput de decembrie ¢ frig. Am luat-o
si pe sotia mea, ca si se incllzeascl si ea. Din Iz-
Varin coles, fn Dorobanti, ling Floreascs.
BW Bine, tovarlge, dar am fost programa
Functionarul se apleacd spre mine si-mi gopteste *
— Strict confidential! Programirile de’ pind a-
cum au fost abuzive! E mare frimintare fn condu-
cerca noastst! Sfatul i-a tras la rispundere! S-au
ters toate programirile vechi si se fac programiri
oi! Asteptati cu tocredere! In dou aile...
— Vom avea in sfirsit brangamentul! anticipeazt
sofia mea cu sufletul le gurl.
cam in urmi, dragii mei!
confort! Aprinzi chibritul
a doud ile...
ngi zilele J.D.G.B-ului, de:
e sau cam scurtat: an
eare in cast. Nu, nu indi
re de... Ta sé ne incilzim
robangi — colea — ling
eru. Mai face omul sport,
ila.
mmm... Just! Dar n-aveti
gate? Din pay’sasc.
tai, tovarige, ci noi sin-
"Cine geranteztsigurante | G_ Neon Veti fi reprogramagiy |
ne aprantcnal i pear poe antes! ropa! leain
aut panener cai tat e de vind. Am facut drumul inapoi si ne-am
s-0 verifice.
ce, de data asta sotia, cu
alatorului. $i se intoarce :
zile se rezolva |
gece anul acesta, dar la ce
¢? Doar in dovt zile ffi
njamentul
optile dirdii. Nu-mi mai
rumul. Colea, lings Flo~
—
—Intre Criciun si Anul Nou, precis, ce mai...
Eh, unde pee tos meargi si sute! au pees
in revelion in lege: De inclzit, ne-am incal-
‘minune, cf eram mulfi qi vinul, tare. Am
o fuga pind la 1LD.G.B.
+ Aha, . mmm. ce- | — Programerea noastra, tovarige...
@ acum’o lint. Raportul | — Ce programare ?
us abia acum douk sipti- | — Reprogramares, pardon |
reprogramare? Nu stii of pe timp de to-
les fore Terrie sine sate? Bfacepet de an
plicit costal tue WH ali si dv. lemme, le ardeqi sindtogi gi
Pl ia primivari, cind o da’ cildura, vi facem $i
fans de gaze. O micl reprogramare si apoi..,
Dar
doud ile...
‘Am fugit ofuc, M-a luminat soyia mea, acast :
= Cum de ai putut crede od cei de la ID.GB-
i vor da caldurl, cfeh veeme in sufletele lor au
afl nici pie?
Datorita cresterii_ volumului
produselor de larg consum,
‘a fost posibild desftingarea
cartelelor i trecerea la
comertul desfasurat.
CARTELA: — La a
Desen de A. POCH
jest IneBreaturd n-am mal petut existe |
»POLITICA DE FORTA“
— Fabula —
© neobignuitd intimplare
Se petreciontr-o im amiaza mare
Gu um mazar.
Numita lighioand
Pagtea nestingherita-ner-o poiand
Gu iarba grasa, frageds, — delyue.
De-o saptamind,
Insul elépaug
Se rdsfajarn plume, se-ngrdya
Nesuparat de nimeni cu ceva.
(GAci am witat 58 spun:
fn local Iai —
‘pentruca aduce apa in gridind —
sa dovedit mai bun 4
tun mic motor minat cu motorina.
Motoru-odara instalat, —
‘Magarul lud conced? ‘nelimitat)
De-atuncea, dupa cum o-am spus
El umbla-n voie-n jos si-n sus
Peval s8u islaz striet personal.
Dar nardeapul animal
Se plictisea de-atit-husur.
S5tul fi durdulie, in fine,
1 ele an gin ober
In sigua lui cx dungi purine.
Priveste lung. prin gardul ror.
(Decl jtie, door, pe gradinar
Bi derreal sd comap sever
epine date ce ru pier )
— Frumoase fructe, arzavaturi!..
De astea nai cind’sd te saturi.
$i dovlecei, $i vared creata,
Tnrourate-n dimineaa,
‘$i ropit, bame, conopida..
(ie cam grew sa se decida !)
= Pacat fh
magarul a oftat —
ed muni acces,
‘ed grddinaru-t ,fneuiar®
4, mai ales,
den toaid curtea nui un om de ingeles |
$i plin de neputings 4i de dor,
De nostalgie si de enervare,
EI slobozi,
Prelung,
‘fisieror,
Un sbieret’sughizat
spre larga zare.
$i-aja zbierd de tare
Voinicul urechiat
CA wn cael de-aldturi
Fugi inspaimince t
Intr-un tufig de maturi,
Cind il odzu magarul pe cdfel
De frica lui fugind ca un misel :
Aha !...~ abterd el — .., vaxdeicd.». Bine!
Sion tigoa lui cu dungi purine
Se intimpla 0 rdsturnars
= In viagd trebuie sa
E mai puternic — lucru evident | —
Dectt um oarecare grédinar !
Si dupa-aceasta cugetare,
EL planul jit ratified pe lee
= Inaite, deciy 14, faltic dabitoc !
4 ta ¢ lunea aita mare?
$i burke tot, sbierind feroce,
Zoirlind cu magdreasco-t voce
‘ameninfar,
ocari,
sudalme,
(De dupa gard, cu gesturi calme,
Omursi vedea de rreaba lui
Tedgind ou coud ooh)
in furibundavi cavaleads,
smdgarul i2bi poarta
cerdind sd dean ogradd,
Cera mai urmat ¢ lesne de stive :
Magarul nea primit exact ce-a Urut, —
Ga gridinaral smulse wn arac
Sientimpinindw-l pe buimac,
Ti scouse scurt pe poartdnajara
Gu ciomageli $8 vorbe de ocara.
Morala: Cind te seit
Sa micyi inchipui
Cai sa-nspaimingi un gradinar !
Politica de forts" — ¢ stiut —
Ba alt efect decit cel prevdzut !
ION CALIMARA - IFIVE '
O SOTIE GURALIV
ghi- gat si fac 0 serie de
clatasit. Printre cele spuse
yi fraza: Anglia este un teri
Gu prilejul aniversdrii a 60 de ani de Ia nasterea cu-
rnoscutului caricaturist cehoslovac Antonin Pelg, lau-
reat al Premiului de Stat al R. Cehoslovace, repro-
Gucem un desen din noua sa colectie de caricatéri
SoLupta pentru Pace“, publicatd de Editura de Stat
pentru literaturd, arta si musied din Praga.
Guvernangii dela Bona
nion, lath, de pildd, nu lena fost
dat si savureze fn linigte, in
Sourte stiri
Offigerii gi soldayii trupelor americane de
ocupatie din Europa sint toti cintiriti si mf-
surafi. S-au ingrigat, pasi-mi-te, prea tare,
de prea multi mince, gf trebuie si tie
dieth ca sii recapete silveta, potrivit nor—
melor de elegant militarl fixate de Pente-
gon,
AMERICANI IN ANGLIA
impancati-vA civit !
£
— SA facepi Dine sa mai sabipi Ox soatd
Gap ia rosie eof cptier bar,
Pentru aroganga, brotalitttes, scandalurile,
bitlile gi fortigagurile —trupelor americane
de.ocupatie din Europa (ji din alte locuri)
fnew fixat Pentagonul ic! 0 morml de cle~
sant. "ye
Ministrul afacenvior externe belgiene $i
cel mai_infocat european atlantic, Paul-
Henry Speak, se fotreabi si intreabi Burope :
Ce nevoie avem de 15 monede diferite #*
~~ CX doarl pentru acest prea plecat ser-
vitor al Wall Street-ului nu exist
‘una singuri: dolarul !
6 ,URZICA
f IND lesinl {MORAG [Din ,Dally Worser*
timpul sfrbitorilor, tartina ofe-
ith generos de Statele Unite,
sub forma tcinvierii Wehemach.
tului. Nu le-a fost_ dat sf guste
tihnit darul ratificdrii flicat de
Mendés-France, ciruia poporul
francez {i spune sctualmeate, $i
Fe sept caviar, Mendty Frits
fn ailele siebiterilor, cind Herr
Adenauer iatona in mijlocul fa~
miliei un solemn 0 Tannen
baum" in jurul unui brad ornat
cu modele inedite de tancuri
minuscule si avioane In minia~
turd, sa produs bomba. $i nu o
bombi-artificiu. Una autentics
Lucrurile au inceput astfel.
Bonn-ul are Ja Londra un insir—
cinat de sfaceri. Titlul mai exact
al acestui diplomat ar trebui sf
fie: insdrcinat cu afaceri tene~
bbroase. Indiferent de nomencla—
turd ins, iasircinatul are 0 30~
fie, Sofia are limb#, jar limba
Itnelrime. $i de Ia aceste min-
cirimi a pornit bombs. Cum
intlmplat, cum au decurs fapte-
Je in aminunte, mu stim inci,
jinded in materie de diplomatie
apuseant, stirile sint laconice,
ie atuncl cind e vorba de
incurcituri etlantice, informayile
sint gi mai 2gircite in detalit
Fapt e cf, geloasi de activi
tea $i de reputatia sogului ei,
doamina Schliter s-a simpit obli-
‘Libertate ... model american!
Mr. Joba Roderick este american si guze-
ar. Ca gazetar indeplineste funcyia de co-
respondent’ia Indochina al agentici Associ
‘Ametican fiind,se di in viat dup
De acees, se. simjea grozev de
ine la Hanoi, pe vremee ocupatiel franceze.
Dupt eliberarea capitalei Vietnamului de
cltre forjele populare i-a venit inst riu. Vezi
coh autoritijile vietnameze au invitet pe zi-
rigti si se abyink de la orice fel de ,,prope
andi care at putea diuna prictenici intre
popoare sau unei-depline infiptuiri a hot
ririlor Conferingei de Ia Geneva*
Indignat pio la sufocare de un asemence
‘onios atentat 1a libertitile esentiale ale pre~
‘sei americane, Mr. Roderick, s-a retrat pe
poviti pregitite dinainte in portul Haifong,
{nck rimas sub provizoria dominstie franco-
american. Jar prima depes dat agentici
Tui flcea, cu cea mai vie satisfactie, urmi-
toarele constatiri:
juin ciuda certurilor si a suprapopulatiei,
viaya Ia Haifong este infinit mai pldcuth
decit In Hanoi.
Cu atmosfera Ini de corupsie, cu localu~
rile und} se fumeazi opium, cur dancingurile
fi localurile de perdifie, Haifongul este un
foray plin de viagi si de libertate..
Trebuie si. fii aiarist yankeu ca sf scr
negeu pe Alb, aceasti inedith i cinicd defi-
nigie 2 libertitii.. model Yenkeu.
iw dupminas™.
Ce a vrut si spuni prin ac
cuvinte sofia lasircinatgna
pind io clipa de fuji dittcit
presupus. De n-ar fi vorba
Consoarts trimisului de la B
sar putes deduce multe.
pilda:
englez pe cafe un pumn
bancheri profund interesasi
comenzi de armament, qi d
nici de rizbosie, incearci
tirascl In pripastie.
Sea: ,,Angli
decenia distanyi de la ai
bombe zburitoare cizute
pra Londrei, zvirlite asupra SI DIVERSE INCURCATURI DIPLOMATICE
de AUREL BARANGA
dusmanos“ fiindcl adiposteste In
cancelariile sale oameni care
‘scot din inchisori pe asasinii de
ieti si poporului german, pe
care fi transforma in calsii de
ee ere
Sau: Anglia ¢ un teritoria
dugméngs fiindet in palatul
presedintici Consiliului de Mi-
Ristri se giseste Mister Chur-
chill, care, acum zece ani, ri-
dica osanale poporului_sovietic
fiinded 1-a scspat de urgia hit~
lerists yi de spectrul spinzuri—
torli pe care io figiduia Goe—
ring, iar astizi, dcelasi Mister
Churchill, din acelagi palat pre-
zidensial, trimite arme’ ciraci
Jor Iui Keitel si Doenitz, ca si
tragi cu ele in’ poporul ‘sovie~
Sau: ,,Anglia este un terito~
rig duyininos'” Hindehadipor-
teste 0 prest care, pe de o part,
Yorbeste de pace fi de dorinta
Gea mabili lepitord pope co
‘Chiou Populart, asta in pagina
Ses, iat tn pasine patra ine
fick Ia risbonie gt cochecend
fu sniotra.marioneth refugiatl
in Taiwan, pe care 0 numese
in pricten Ue aided gide t=
for!
Sau: .Angliae on teritoriu
iigminos® findsh se gisese la
Tondre. steep care suai cl
Vistula sau Duntrea ve vert f9
Tamisa, fapt caret indritueste
wlinctfe tn sittes teeta
File democratitor populare
Sas Anglia c'un. teritcriy
duymincs" finds
‘Dar cite sensuri asemfattoare
var putea sscunde fraza doa:
Bet Sehiiter
Cele cs aul urmat_declaatii
emonstreazd insd e4 sofia iosr~
inatului ar ft glodit altel 9i
Anglia e un teritoriu day
minos" fiinded in ultima vrenie
sefac tot mai ausite glasucic «
frillome de oamenl cate dentin
find co miaie polities guver
Banplor, cer pace pentru toate
popoareie lumi.
Si: Anglia ¢ un teritoriu
dugminos“ fiinded in limitele lui
fe acre sute ‘de mil de mame
britanie care n-au dexbricst ined
aibranical yi care ni vith cine
feed ucis
Si: Anglia e un teritoriu
dlupmoos" fiindsh “tot mai des
Seid pe striicortegii de ox-
meni ct pancarte, per care sth
feris: yNeam uitat) Dunker=
qual
$i: Anglia ¢° uo teritorin
Mia
Lina e& te-ai mirat.
De, nu tit cum vin clteodatd gedingele?
Aga, pe negiadite, a bliguit ex.
Dar stunct cum se face ef dumneata nu
ius 1a gedingf ? ai incolfit-o pe Lina.
Sica sa zipleit si na mal gtiut ce si-fi
te.
In unele intreprinderi, cum ar fi de exemplu ,23 August’*
# ,,Donca Simo" mu se duce 0 muncd serioasd pentru rAspjn
irea_metodelor inaintate.
Desen de RADU GEO}
ym timp | Trebuie s8 ducem o sustinutd eampeni
de agitatie vizuall!
rispundl, Cind mi-a povestit Lina cum sau
Petrecut tucrurile, primul lueru ce-am in-
Krebat-o fost:
= $iiai spus chi m-a jumulit mandrins ?
= Ru. Cum o sf spun? Ti-am dat doar
cuvintul cf nu spun. Aya e Lina. Daci-ti di
cuyintul ef nu spune, e mormint. Nu zimbi,
nu 0 eunoy
‘Apoi, si vezi, m-am bucurat fn sinez m
sm’ spus cll esti destept. Nu crezi_in
inciunile noastre. Ho, cum nu te umfla
fn pene pe chestia asta,
Pe urmi mica pirut riu cl n-am Hsat-o
pe Lins si-fi spund adevirul,
Dar stai, cum de-ai_aflat de accident? Aha,
fecal vizut cu frati-miv,
Bine, dar cum puteai si te vezi cu el cind
a plecat de dou funi 1a Hunedoara ?
Vai, cum te-ai rosit! Vezi ef umbli si tu-
cu-minciuni ? Ei, hai, spane-mi adevirul.
Da, am primit un buchet de garosfe. Ade-
yarat? Tu mi Lai trimis? Iti multumesc.
Foarte framos. Dae au gtiam el et) supl—
at pe mine, 5 fi fost sigurd cli de ia tine,
‘Dar tot mu mi-ai spus cum de-ai aflet de
lent. Cine fica spus? Cum ? Lina ? Vai,
fine ca cuvintul dat?
jorbese cu ea. S-o iert?
omenese nimic?
‘S-a zbuciumat pind ti-a spus? Dat atunci
cum de gi-a cleat cuvintul ? A, aga? Ai lie
murit-o tu of, de fapt, nu-ji_calel nici un
cuvint. Cum asta? Mia “giduit doar ch
nu-fi va sufla o vorbd. P¥i atunci.. Sti tu,
ind m-asteptai la intrarea Parcului de cul
turd,
Stai siti spun cu precizie. In ziva_fes
valului. Dup& aceea, nu, ou i-am cerut sisi
oN flgiduiala. Ce si vid ? Aba, ch atunci
ind mi-a dat cuvintul gi La respectat dar
pe urmi mu mia mai figiduit nimic, ase
GL... Esti deytept, ce si zic! Ai o judecatl.
xr nu te mai vita aga la mine ! Spune drept,
u-ti plac aga, cu parul tans biiepeyte? A-
rit ca o.gised jumulit, Ba da,. lest c¥ stiu
acai fi aya de supiricios, si nu qi-ai Inchipul
cof toatl lumea se uiti le tine atunci cind
m-astepti, eu o-a5 fi venit coafatl Ia fabricd
3in0 mi-ey fi prins zulufii in mandrind... Nu
Bimic, pinf-ntr-o lunk ai sf vezi, 0 sin
cereascl iar pirul mare. Dack vrei, nm ne
dem pial atunci....Da, acum ai vole si rl
Poti si rizi cit poftesti. Dar mai {nti pu
‘ne-mi Incet la ureche : ti-a fost dor de mine?
RGFSCU! Mobila Noud
de VIRGIL PUICEA
De fapt, dack n-ar fi venit desteptul ala
de in minister, toate ar fi fost in reguld. Sau,
dack oi venit, ocupi-te de productia uzinei
Gh pentru asta ‘di fost trimis, Nu-ji biga na-
ful/unds nu-ti fierbe oala. C8 doar ministe~
fal teva trimis s& vezi de productic, nu de
mobili. Si cu productia, slavi_domnului,
Stim destul de bine, si asta datorith muncii
mele neobosite de director. B drept oi mai
fem i unele lipsuri, dar de astea rispunde
inginerul-sef! $i, poftim, dack zici cl te-a
trimis ministeral, f4-pi datoria, Critici-1 pe
inginerul-sef. di-i gi sanctiuni, dar lasi-n
‘pace mobile!
‘PH dumnesvoastr’ stiti_ctt_m-em luptat
‘eu pentru mobila asta? Fiindel, toat po-
Sestea a inceput prin decembrie, A venit la
mine i birou contabilul-gef, Vidduy. De la
Bun tnecput trebuie sf vi spun cf noi au
ne prea avem bine, Viidut istae tindr,
terminat scoala acum cisiva
Bit prin cap numai legi, decrete fi hagceme-
uri, PH aya ere nea Tomith? N-aveti de
‘ande sil cunoasteti pe nea Tomipt, of a ie~
i la pensie asti-vard. Era fostal contabil~
fef. O boaitie de om, nv alta, Acum dum-
Retvoastel nu vi priceneti la
conducerea unei intreprinderi-
Vi spun ev: e foarte grea. Si
ca sf revgiti, asa cum am rei~
‘Sit eu, trebuie sf ai un conts-
Dil-pet care si gtie si se stre~
coare printre legi si decrete.
‘Aga cum era_nes Tomifs. Ei,
poftim de ff ceva cu Vildut
eta. Cind se iveste veo pro-
blem& mai complicatd si-i spun
cam cum ag vedea eu rezolvarea,
odati-l vez! l-si ia o muti de
pared Lar fi Infepat ceva unde—
va, siemi zice a¥2, cam pe nat
"Consider cf ¢ de datori
mea sk vi atrag stentia cll solu-
Pa propusl de dumneavossted
fu se incadreazi in limitele de-
cretelor in vigoore!
‘Si pes de mai f ceva cu cl.
Deaia aproape ci nue zi sf no ne
certim, $i parcl-i tot ninge si
plouf, asa ¢ de acro.
‘De-aia, drept si spun, m-sm
miratcind I-am vizut o& intr
la mine zimbind,
— Stiti, — zice — of ne rhe
‘min cam gaptezeci de mii de lei
Te investigii? Propun si anun—
tim ministerul gi bance. SS le
fim posibilitatea si foloseasca
i bani atia,
"Cum aga? De ce si fo-
oseasclt ei?
“"SK-i *foloseascd nel _anul
sta, De ce si finem inchisi
pind Is januarie fo contul nos-
fru, cind alte intreprinderi poa-
te o& au nevoie de ei?
Atunci mica sirit mugtarul:
‘Ce si inapoiem, tovarige ? Cum si ina-
poiem? Ce, nu fi-e bine? Banii iytia, statul
i a dat noud. Noi {i folosim!
="Bine, dat dack nu avem nevoie?
= Gum qn-avem nevoie", tovariye? De
bani avem fotdesuna_nevoie! Sk compirim
‘ceva pe ei. Poftim, cumpiri mobili!
Tt Bar nu ne trebuie mobill, tovariye di-
rector! Avem destull. Plcat de’bani..
"Bani fytia, tovardye contabil-gef, au
fost previzuti pentru nevoile oamenitor-mun-
cli din intreprinderea nosstré. De ce sf nu
Stea_omul muncii pe fotoliu? im pus eu
problema ,tare“ ca si-l Incui.
TUSE stea, tovariye director, de ce nu.
Dar i stea pe on fotoliu, cl-i de-ajuns, nu
pe doul. Pil, sf facem 0 socoteald. La Col-
fal Rogu, sint cinei fotolii si o canapea. Ori-
Eind te-ai duce, gisesti un fotoliu Ti
ber La tala de lecturi .sint opt fotolii gi
Goud canapele. $i acolo gisesti oricind aul
~
gol. La biblioteca de Ia cabinetul teh
nic sint..
Tovarige, i-am tilat eu vorbs,
ridicindu-mi in pictoare, ca sf-1 iu
cit mai ,de tus", tovarige, zic, dumaeata
cunojti'din lege principiul conduceri
tunice In intreprinderi. fn baza aces~
tui prineipiu, eu, in calitate de coo~
Gucltor al acesiei intreprinderi, ii
teasez sarcina si cumperi din banii
de Ia investitii, fotolii, mese, dulapuri,
scaune, mesufe, taburete, binci, cona—
pele, banchete si alte mobile. Acest
luera e perfect legal ! Punct.
‘fn clteva aile sa sdus mot
mai mare dragu’ si privesti. La ,Colful
Rosu* erau cinci fotolii royii — cele vecht —
gin faja lor cinci fotolii albastre — cele
‘hoi —. Fotolii noi erau_si la biblioteck, si
fa registratura, In birouri de-abia mii aveai
‘pe unde te-nvirti, iar In coridoare erau fru-
fros aliniate dulapurile noi-noute si stivele
de scaune
La cantinl, tot perstele din fund era o-
cupat de o stivi de mete, puse uncle peste
altele. Ce si spun, era 0 minunitie, Ti-era
‘mai mare dragul si umbli prin-
tre ele gi ai le vezi aga netede,
ustruite, strdlucitoare. Imi fa
‘cusem un obicei de dideam di-
mineaja trcoale prin toati cla
direa, numai ca si mi pot bu-
fe ele, La unul din ron-
dorile astea, dau nas in nas cu
Vilduy. Era galbea de ciuda.
—Acu cred cf avem des-
tall mobild! fmi ice el
‘Eu, ca om cu gind curat, care
nu gtie ce-i pregiteste dugma-
‘nul, rispund, de bund creding’:
— Da, acum ¢ destull.
= Atunci, seze el, pot sf a~
unt ministerul ef fi inapoiem
doulzeci de mii de lei
— Care doutzeci de mii? am
sresirit eu.
= 'Pii ne-au rimas douizeci
de mii i de mobili nu mai a-
vem nevoie.
‘Mi pringese al draculul, Dar
cou mam lsat.
Ei 91? Ce dack nu mai a—
ver nevoie de nfobils? Avem ne-
Yoie de altele. De bani aytia
campari... cumpiri.... cumpiri
covorre! Exact, covoare.
"Dar unde si le mai pu-
‘nem ? Doar covoare avem peste
tot,
“ Nuci nimic, si mai avem!
Daci ¢ nevoie le atiraim 3i pe
pereti!
‘Sua uitat la mine, parck si
micnghitd. Dar a dows zi su-
juri de covoare erau alinfate pe
toate coridoarele, ca nigte sol—
‘ati Ja inspectie. Tar in fata lor, ca un co-
‘mandant care di raportul la superior, @ ie-
sit Vidas,
‘— Am cumpirat covoarele, ‘tovarige di-
rector, Acum cred ci nu mai avem nevoie
de nimic.
‘Am intrebat prudent:
—"Bani mai avem ?
‘S-a-nverzit In far.
— Mai sint vreo gapte mii.
= Aha, Ei bine cumpirim... astea.... cum
te zice ?.., De banii Sstia cumpiriim seaips—
tori, serumiere, impi de birou. De toti bani
"A plecat {ari si-mi dea bunk ziua. A
dova zi, pe birou aveam cinci Mmpi. Ain
veche gi patru noi. Una articulati, una cu
fabajur japones, una cu glob si una cu aba-
jur de sticld Tar intr-un colt era un turn,
Fieut din cinasneezece serumicre.in tot lun-
gul coridorulu te aliniau, not s1 sclipitoare,
scuipatorile.
‘Atunei ne-a picat i desteptul de 1a minister.
la, Era
La-nceput am exezut cli pla=
cé $i lui mobile nowl, cli tor
da tircoale. Dar pe urmil abla
am observat cf bigase probabil
lun fitil scorpia aia de, Vidus,
fiinded m-am pomenit Intro 21
cu amindoi le mine.
"Vid ch y-afi_ aprovizionat
Jain_plin cu mobili’ — mi is
fdesteptul de la minister, asa, pe
“departe;
Mas, ne-am cumpirat cl
eva. lucruyoare. Nu_stricf un
jscaun mai mult la casa omului.
— Numai cl la dumneata
ered cf sint cam o mie de sca-
tune mai mult, au unvl!
Auzi, o mie de scaune! Cind
inci gute erau cu toate, De-
fasta n-am putut eu 88 sufér nici
‘odatl pe Sytia care exagereazi !
Dar slew iam zis:
— Nuri nimic, sf aba pe ce
sta oamenii la sedinse,
— Of dar pin la yedinga
dv., vad of fin seaunele sedinjf pe coridor.
‘Lam fulgerat ca o privire nimicivoare pe
‘Viiday. Precis c& asta tot de Ia el pornes!
Aleul caves cine si-i fi spus
= Pai, o sf mai mirim intreprinderea |
cam rispues ev. Facem un corp mare de
clldire, $i 0 si avem nevoie de ele acolo!
E previzut in plan
= "tn care plan?
Ja minister.
in planul pe care ni Lam ficit noi
penteu planul pe cincizect si gapte! zic.
S-a uitat la mine lung.
—"Dumneata sti povestes Aluia, zice, care
si-a camparat intli poteoavele pentru cal?
‘Ast-i che putin sirit? Spuneti si dum-
neavoasttd ce legiturd au potccavele cu sca
tunele? I-am retezat-o scurt.
— Nu prea am eu timp de povesti
= Ci bine zici, sare el dé colo, =f nu
pierdem timpul cu povestile. Se face aici fo
Cartier un cAmin studentesc. Institutul lor
fine de ministerul nostra. Ei si-aa terminat
Clidires, dar n-au mobili. Imi iau eu sar—
ina sf aranjez formele la_minister, Dum-
feata si urgentezi oumai trimiteres mobil
‘M-am uitat Ia Vidut, Rinjea, al dracula
Precis cl si asta tot de la el pornesté. Dar
ce puteam si-i maj zic? Ordinul ministeru-
ui. Pe urmé, doud zile am fost ca_bolnav.
Cum, doamne iarti-m’, sina fii, clnd vezi
cuim fi card bunitatea de mobill. $i covos—
tele, gi scuipitorilé, si scramierele gi limpi-
ie. Tot, tot! Tar la urmi de tot, mf pome-
nese i/cu Vlidus.
— Tovarige director, vi se imputh costal
transportulal mobilierului, de la_mage~
zin Ia noi si de la nol la ciminul stu
denese
= Mie? De ce?
= Yo baza principiului etspunderit unice!
Cesii fic? Am plitit. $inu miar fi
pirut ri dact mi-ar-fi lsat barem lmpile
Se birou. Micar ais cu glob!
t desteptul de
Mustroqié de A. Pock
URZICA® It :
cCINTUL I deschis.
Atinci Minerva |
cut nevizut. $i nck
ficut nevizut pe Ulise si Ha minat
spus:
»Priveste si in aminte”
Si dupa ce a riticit pe ma- Sia vizut Ulise cum aplicl Cu-
re nenumirate zile gi nopti, ur- ciuran Vasile comertul de in- cat in haine tlrdnest
mirit de faria lui Neptun, U!
timpinare,
Astfel a bagat de zenta cu o cerere
se a vizut deodatt in faja lui seam ck nea Vasilici a facut Cuciuran Silvestru.
(9 flhiede pimfot. Insetat si in- factura pentru o bicicletd, pe
fometat a cut eforturi supra- numele siu, api
omenesti si a ajuns pe uscat prey de specul
= Zeige,
care ‘nu infelegen _nimic,
spune-mi, ce
Face comer} de intimpinare ?
—Nu, a rlspuns Minerva, nvmai atunci
dati aici, sa oprit clteva
clipe, negtiind tncotro s& spuce,
apoi s-a Intrebat in sinea lui
‘Oare unde sint*? La care Mi-
eres, zeita lui protectoare, i-a
rispuas: ,Te afli in satul Cos
tiga, comena Eritiutii Noi dia
raionul Rédduti*. Ulise, degi m1
sa intrebst: Dat ce minine canci gi
eu acum ? $i fot Minerva I-a lemn de construcyic. Pe urmi, ot®
: sDucte Ia cooperativa!* cum iva dat sine de crux lay {2CHs
Si s-a dis Ulise, cf tare info- Ursache Vasile, gi acesta iva
metat era. Dar ia cooperativi, construit o sur. $i a mai vi-
fnchis a gisit. A bitut tn poar— zut Ulise, cum Cuciuran Vasile
sta
face Ia stinga!
‘Apoi, a maj_vizut Ulise eum
fauzise inci de asemenea finut, yinzitorul a dat faranului Pos—
i-a mulyumit zeitei, gi din nou cari Gheorghe 0 pereche de bo
a vindut-o pe rentul,
= O cere
Altceva ai?
Nam!
= Dact nai, ada!
trebet stunci U-
e Cusiuran >
lust 9 clruph de
Hisat ‘irk oceane!
1 a birar pind cind ica tie difdea lipsd la cintar io grajdul taurilor
puns dinduntra, vocea vinzito—
rolui Cuciuran Vasile :
ine esti tu, strdine ?
Sint Ulise, ¢i vreau s-mi
vindeti ceva de mtncare,
‘Azi_ ou vindem, ‘a rispuns
Cucivran. Azi bem!
‘Venise cota de rachiy si, ca
de obicei, Cucivran Vasile
= Zeito, a strigat atunci U-
lise, de ce’m-ai adus la coope—
rativa asta? Nu_ ma «pedeysit
destul Neptun, si-mi pierd tom griit:
Uh viaqa pe apd, cX stat gicum
ud pind la piele ?
rispuns Minerva, Stiam
Flimind cum ers,
de aia te-am tri
— Ce ai? a intrebat refe- fi de Cuciuran Vasile si de Ci
1a spus Ulise. — Mireati
Sia adus Ulise biuturi, 5i 7H $1 Pe Satie
Just referentul = L*
cereres. A plins Ulise cu la—
ctimi amare pentru firenii dio
comund, apoi a griic:
— 0, Minerval Tayelepti au
fost zeii, cl au flcut oceanele
cu api! Dac ei cu vin lear fi
referentul Ista ne-ar fi ee
a Ulise sa [Gutenbere™ di
pregitie sf taie un tiur, pe care Br tei, Com 4
SI minince apoi fript, clad herva ica avertizet:
cel mai bitrin dintre tauri a" — Bagi de scami, Ulise! In
Ab, Ulise, priveste mai to
ce slabi sintem, gi ai sd-fi
dai seama cl pe roti de ne-ai . — Pentru cf este o atmosfe
minca, tot filmind ai rimine! ri nesindtoasi |
nea inchis, cit finea rachiul. ci Vasile Cuciuran asta te... u- $i noi stim cei foamea, cli | — Si
Pe urmi clad el’si prietenii lui suc! Dar fiindci n-am fost si-
au terminat cote de rachiu, a gurl co si-ti plac, tam fi—
$i
are sintem prost hriniti! Side bat Ulise.
slabi ce sintem, nu mai sintem — Pregedintele, Manolescu Te
nai ter- uni de nimic, si chiar vacile
Inoastre ne ingeals!
$i, dintr-odatl, Ulise s-a vi- Si-a amintit atunci Ulise, de
zut la sfatul popular. Era imbri- credinciogsa lui sopie Penelopa,
se pre- care lupti din greu cu pesitoriiy
Feferentul i cu lacrimi fn ochi, ina iertat
e biefii tauri, Apoi ‘amintindu-
cluran Silvestru,
spus_zeiqel:
inerva! Tu care
m& faci pe mine nevizut cind
vrei si cum vrei, f% un bine
‘oamenilor din sat, xi f4-i nevi~
‘care Minerva a rispuns,
=, 54 incercim, lise, af tn
Apol a pirisit Ulise satul, dind
prile) avtorului sf povesteasca
fntimplirile din:
Vointa zeijei 1a purtat_ pe
Si iar Ls ficut Minerva ne yipentna ite, Sigurt BE
vizut pe Uli, 9 oa lsat apoi juest mule cal i
run ofay mate, Bi
si anume la cooperativa
Splaiul Uniri
jiuns aici, Mi
comunali. —curestii
ine-i vinovat ? a intre-
LECTIE DE
Stiintele natuprii
PROFESORUL: — Ozarchievici!
ELEVUL: — Prezent !
PROFESORUL :~Poftim In lectie! Agsa
‘Spune-mi. te rog, ce legume crese intr-o gri-
Gini cu zarzavaturi?... Hai, gindeste-te |
ELEVUL: —Inte-ogridind cu. zarzavaturi
PROFESORUL~:Nu fi emoyionat. Esti doar
Micku mare, intr—a-intli elementard,
ELEVUL: — Gresc... cresc.,. Hapeiut! (@
strinutat)
PROFESORUL : — St cresti mere !
ELEVUL :—Cresc gi.. si eresti mare sialte
legume !
PROFESORUL : ~ Ozarchievici, nu te fistici
Gindeste-te 12 ce vorbesti. Nu-ji amintegti?
Tatél téu c doar director ia Gospodaria agri-
cold de stat din Curtijoara, raionul Slatina,
‘Neal vizitat niciodatd gridina Gospodtriei?
ELEVUL : — Am vizitat-o,
PROFESORUL : — Ei, atunci spune:
ce cresc?
ELEVUL :—Buruieni !
alseste..
PROFESORUL :—Fii atent | In gridini pe
seraturi o-ai vizut nimic?
ELEVUL :—Ahe, da: gtini, rate, purceil
PROFESORUL :— Ce legiturl au zarzava-
turile cu rayele?
ELEVUL :—Pui ce, raji pe vara e iu?
PROFESORUL : — Dar rosii? Rosii ou
eresc in grédina Gospodiriei?
ELEVUL :—Crese rosii verzi. Aga crese ele
in gridina “Gospoditiei.
PROFESORUL:—Cite feluri de rosii_ cu-
7
Trei felurie
PROFESORUL :—Bravo | Si le auzim, Gin-
degte-te tot le ropiile din Gospediris unde e
taib-tin director.
12 ,URZICA*
de AL. VIANU
ELEVUL:—Da, Primal fel: rosiile din
care a ficut mama bulfon; felul doi din cere
4 facut nenea contabilul-sef bulion; felul trei,
in care gre facut nimeni bution.
PROFESORUL :—Nimeni?
ELEVUL :—Nimeni, c-au fost ropii strica-
te verzi si mii’ Stig, geidina Gospodiiiei e ia
paragind, de-ais,
PROFESORUL |—Pii ce, voi legume pentru
cast luati din Gospodirie?
ELEVUL:— Fiteyte, de acolo
Pentru casl, pentru conserve...
PROFESORUL :—$i ttieul au i-a flcut
observagii?
ELEVUL:—Ba da, 1
acd mai mulee conserve.
PROFESORUL :—Bine, biné, dar -a opri-
to sf mai intee tn gridiat?
ELEVUL:—A oprit-o. Zicea ef nu face
penttu 0 sotie de director of care ‘singurt
Zarzavaturile,
PROFESORUL:—Asta’ nu ¢ 0 pildf fru=
moasi! Produsele grEdinii ou sint tle fami
ei directoralu,
ELEVUL :—Pii au, si familia lui nenea con-
tabilulsef g lust jumitate,
PROFESORUL :—S¥ revenim ia lecyia moas-
trl, Ceeste vita de vie?
ELEVUL: —~ Viga de vie face struguri.
PROFESORUL $i din struguri' ce’ se
obtine?
ELEVUL :—Vin.
PROFESORUL :—Ai putes sf-mi rlzpunzi
cit vin ¢ In stare sf bea un om?
ELEVUL:—Asta nu tia, dar pot si vi
spun eit vine in stare si fure un om: 200
de litsi.
PROFESORUL :—De la cine ai aflat?
ELEVUL:~De la tate. Din Gonpoditia ui
sa farat.
PROFESORUL:—S$i til tiua fachis ochii?
ELEVUL :Pentru ee sli inchidi? Eom
mimica,
spus ofl trebula st
fr! S-a sfituit cu contabilul-sef Constan-
tin Tanca,
PROFESORUL :- $i contabilul-sef?
ELEVUL :—S-a sfitoit cu fratevsdu, Emil
PROFESORUL :~Frate-sfu ¢ la militie?
BLEVUL:—Ni, ¢ Ia noi la Gospodirie.
Gontabil. $1 Emit sa sfsruit cu comnstu-siu,
Sebescu.
PROFESORUL :—$i Sebescu data ce ¢?
ELEVUL:—Tot contabil. Tot ls noi Ta
Gospodirie. $i nenea Sebescu st sfltuit ct
Florescu $i ca Victor Candidets.
PROFESORUL:—Cu fis pentru ce 5
stu?
ELEVUL:—Fiindei ones contabilul-yef,
ice of acegti doi sint Si mai destepti conta:
bili_ din Gospodirie.
PROFESORUL:—Or fl -
ELEVUL:—Or 6 dar eu nu cred. Aga zice
eh, contabilingef. Ii place sisi laude rudele..
'PROFESORUL:| tn biroal Gospodiiel se
slsese agadar oumai rudele contabilului-gef?
ELEVUL:~As! Pai ce, porcii sint rud&
ele
PROFESORUL:—Porcii? Da’ ce tresbii au
poreit in birou?
ELEVUL -—Couti in regintre,
PROFESORUL:—$i must goneste nimeni
atari?
ELEVUL :—Ii gonesc functionarii cind so-
sese dimineaye ia birow.
PROFESORUL ~Poreli itis ar trebui f-
iati!
ELEVUL:—Nu ingiduie nenea contabilul-
sef, ch el vrea sf ib? evidenga tutaror re-
Eitrelor.
PROFESORUL :—Nu inteleg!
ELEVUL Pui, eu inghitit pore citeva
regisice, Deals... Nenes “contablial 2ice ch
‘uci poate trimite in orap la abator.
PROFESORUL :—De ce?
ELEVUL:—Zice of most voi
fneze regisrcle Gospodtrie!!
im
sf se Instrd-
—
om
—
Lo
E
a
on
wt
aa
. —Sint
Com
Are 1
ates, of
rea ar. 3
structli Hi
sh zicem,
de califica
spunll cev
of si vor
= es
turbi cu a
cum am
poi, p
rfjul tot 4
finest min
din _probl
practicl a
{nscrisi ta
Ja gradul
pregitires
sooall, a8 Sind
fe
Te
‘odor! Umbld cu fel de fel de
numai cu mahalagisme. Umbl portant
exemplu, cu magina asta gi-a dus limariri,
el efjejul Ia pital,"
— Atunci, gresesti Minerva, gedinte.
interesul cfjelului !
uri de cherestea, iesind pe poartd.
$i atunci cum le iz ?
Nu vezi ? Cu masina 1
ridat
— PH, dact le descaret Ie el
mahalagisme, ponegreste oame- acasi, au se cheamé cl are des
fii, ca s4-gi poatt face el tre- circate, desteptule ? Cooperati—
i cu magina cooperstivel in Ulise ridict di
interese personale. Aga, spre mai se pregitea si mai ceard
iegind pe poartd chiar pe pre~
= Neate! Dar gia ficut el
Deodatl, "Ulises vlzut ie- 0 adeverinyl falst, el a seris-o, neasct!
find pe poasta coopezativei tei el a semnat-o, si a dus !
butelti de aragez Ulise era ui
tunel de ce le ia ?
; Hi ce st
ea si mule mai pervs, eu nu sint_decit o biatl
zeit! Bl e pregedinte!
masind mare fociccatd cu dete gis gtyada Coltel 91
ici Minerva nu mai avea mult
Simp, Intruck fa curind (rebuia ul? En dulap! i
lise, care era. martor_Ia
dar nu are si semneze condica in Olymy
east scent, sa adresat zeitel: $i Ulise... a Incercat
descireare! ‘Aga cl il last imedist pe Ulise fa:
CINTUL TIT
si anume Ia ,Bumbictri
un autocamion oprit in fat
<= Minerva! O Minerva! Ta
care cyti zeija Infelepeiunii, im-
Rom: prumuti-i clteva grame de in
burile com vrea! Si nu umbld va e... descircati. Asta e im- neasci* Jilava. Era in ziua de 5 felepciune acestui gef contabil,
noiembrie 1954, cind Ulise, a c& wite ce face!
umeri, s1toc- juns la poarta ‘fabricii, a vizut — — Nu mai e loc! rosti Mix
nerva. E plin!
ind deodatl fl vizu Era eutocamionul fabricii ,Teh> Cu ce?
a rispuns Ulise, Enseamnt ci nu Unde pleact ? bricii.
umbld cu masina in interese © — La bai!
petsonale. Umbli cu masinain © — Si are dreptul ? tovarigul Nicolaide, sefel_con-
= Unde pleacd buteliile astea? — — Bine, Minervo mami, dar...» Tehnica Textild*.
= La presedinte scast!aris- ari, fir — Nu pot!
puns Minerva, = Pardon... Bine mircayi Mi- _— Tovartge contabil, dar in—
‘Sint ale Jui? a intrebat Ulise. perv, dar nici tu n-ai putea si seamn’ ci magina a ficut 40 de
— Nu! sint ale cooperativel... faci asemenea minuni! kilometri degeaba!
faci, ofth Mi-
chis intr-un dulap, i
deschide !
Textil, care ven
dice fire pentru rézboaiele ‘
tabil de ia Bumbéctria Rom:
— Nu-idegetba | Doar vi far8 si m
cost patruzect de lei pe ort !
= Neauzi ci a-am factarie~
Sijri- — Cu birocrasie !
— 0 Minerva! Minerva, si
nu existe nici o solutie ca sii
Trebuie bine frecat
si scuturat ! Dar eu ou pot!
= Atunci, Minerva, daci tu au
= Nu putem da fire! 2 spus mai scofi dstuia din birocratie ?
Ba da
= Bine, dar fabrica are _ne- posi, roagi pe zeli ti ofl frece!
voie! a spus_delegatul
de Ik — Ce vorbesti? StI. frece
zeli_mei? Asta-i bunt! Sé-1
frece zeii tui!
Ulise s-a gindit ci si Minerva
are dreptate, aja ci a plecat
intoarcl pri
autocamionul a plecat-firk fire.
Pe drum, Minerva i-a spus
Ini Utise :
au le ‘ia fird : altidatd |
— Dar cited forul lui supe-
: ; Fore Pe = Bint, dar de ce? = — Ei, oe aici, ne ajung pe azi
Chiar stunci, vizu Ulise 0 OF? nce Prestisi Servicii _— Pentru e& factorierui ¢ in trei cinturi?
— Ne ajung, 2 rispuns Ulise.
Dar am o rugimiate.
"Dar scindurile atten, ands — $i cum sc poste ch forul Faceti un avir de expedi~ ”™. ‘Sauaimt
pleack ? fatreba el. superior nu-l pedepseste |... Oo! ere! Agtcapti fabrica, drumul — Toate aceste trei cinturi, ag
"a preseainre Dacl ar alci ful meu, fink aici costl ban. ae
i satale i? Telemac ! = Ce pot a8 fac cu? cet
‘a, Sint ale cooperativei. $i Ulise pleacd mai departe = Dagiene fire! Ce aes
— Si inceretim, Ulise, a ris-
puns Minerva, si” tncerctm.
SADI RUDEANU
Codul mantcrelor olegamnte
Copitotul 1.
Comportares persoanelor ,,bine™
fa societate
Art 1. Cum sa vorbipi cu subalternii.
Gu subatternii trebuie si vorbiti. frumos.
Dact vi numisi, sf zicem, Liveanu Sahia gi
sinteyi, sf zicem, inginer gef la Toteeprinde~
rea af. 3 Construct: a Trustului nr. 4 Con-
structii Hunedoara, si vine la domaeavoastrd,
4 zicem, tovariyul Zudor Andrei de la Scoala
de calificare a Trustului si Toeepe sk Vd
Spun ceva, nici sf nu-l lisagi sf termine
st sisi vorbigi frumos, fn urmaitorii terment
Tesi afari! $i dact vil si ma mai con
(urbi ou asemenes fleacuri, te-avi eu minte,
cum am mai invitat si pe agit 1
Apoi, pentru ci — pink si tach —
rigul tot @ apucat si Sound ce-l doare, si
fineti minte ce-a_spus. $i anume: ci "una
din problemele Trustului este pregitin
practicl a celor 20 de tineri constructori,
Inscrisi a Scoala de calificare a Trostului,
Ja gradul I Dulgherie, deoarece numai cu
pregitirea teoreticl pe care 0. primsic la
coalf, nu pot deveni utili productel.
Art, 2, — Gum sd vorbipi cu superiorii.
Cu superiorii trebuie st _vorbisi astfel : in
Gea mai apropiatA sedint de productie a
‘Trustuiui si spune}
— SA trlisi, tovarise director! Imi iau
respectuos permisiunea si vi. pun o problems
care au 0 glumi: pregiticea practi
celor 20 de tineri constructori dulgheri ci
=: $i sh repetasi cu glas micros, cuvint cu
cuvint, ce v-a spus tovarigal Zudor ; dar ati
fost inteligent $i I-aji dat la timp afert din
de C. CRISTOBALD
birou, ca si ou-si mai ia mocofanul nasul la
purtare cu ,,propuneri“ si probleme", fay
de dumneavoastri, persoani subtire.
Art. 3 — Cum 8 cdétoripi in autobus.
In autobus, puteti si cfldtositi cum vrey.
Fie gi in autobus LR.TA, fie yi pe ruta
Devi-Bredretur.
Cuo condiie: sf vink autobusul. fie gi Ia
ore if, dacl nu Ie ore 7, com spune orarul.
E drepr, cu o asemence ‘intiriere, care. vi
¥ peste cap tot programul ce vi l-ayi ficut,
degeaba vd mai duceti la Brad,
$i cu incl o condisic: si vi dea bilet ca
sierul din Deva. Ci, deci nu vi cunoaste
Personal, nu vi di. Sau, dact vi cunoaste gi
‘nu vi simpatizeazi, tot ‘nu vi di. Dar dact
sinteti de sex feminin si vi... simpatizeazi,
vi di, Om... manierat!
$i cu 0 alt condigie: si vi dea si casierul
din Prad, bilet de intors. Ci si el are ace-
leasi maniere gi... manii, ca gi frijine-siu de
Ia Deva,
$i cu o ultimd tonditie: inainte de s
porni autobusul din Brad, sf nu afle sofe-
Ful ef a sosit berea, cf atunci nu se mai
gtie clad gi cum vi’ mai duce In Deva,
Tovarisa Rusneac Florica din Deva a cl-
Witorit cu autobusul LR.T.A. pe ruta Deva
Brad-revur, In conditiile... conditilor de mai
sus. Sia avut noroc. Afaré de pijaniile ard
fate, altceva nu i s-a mai {ntimplat,
Art, 4. — Cum sd 0d purtapi eu copii
Cu copiii trebuie si vi purtati cu foarte
mult stentic. Mai ales cind sinteti tnvapi-
toare, ca domnisoara Bistea de la scoala ele
mentarf din comuna Murgeni si ca domni-
soara Badiu Maria de la scoala_clementard
din comuna Berezeni (ambele comune, fa
raionul Murgeni, regiunea Bislad).
E necesard o mare atentie, deoarece copii
au piele sensibild si nu-i puteyi bate oricum,
S-ar putea să vă placă și
- Revista Urzica, nr.11 (701) Din 15 Noiembrie 1983Document16 paginiRevista Urzica, nr.11 (701) Din 15 Noiembrie 1983Revista Urzica100% (2)
- Revista Urzica, nr.6 (130) Din 31 Martie 1955Document16 paginiRevista Urzica, nr.6 (130) Din 31 Martie 1955Revista Urzica100% (2)
- Revista Urzica, nr.47 Din 15 Februarie 1951Document16 paginiRevista Urzica, nr.47 Din 15 Februarie 1951Revista Urzica100% (4)
- Perpetuum Comic Nr.11 (1985)Document260 paginiPerpetuum Comic Nr.11 (1985)adlog100% (3)
