a. — —- lees Stpumis de mapind gf matoare din comma Ciars- Tigimes) Galati, coe ealtudive peti aot, tte axemirsioare tw cae de mal THY) A) RH) E)O) LOG) Des deticae Data, riod Caimi, sprees, faUnii compositor: tmperecheazd in compositiile lor, in mod stranitt, elemente de musied populara cu ritmuri de jaze! CASATORII STRANI! Desen de NELL COBAR set Be Bp aioe “af AC cumaclimte au | ABoamas: «of ag Smecdiate Bes Le dinate 1 i Sc yorreverunta pontin in- | WAitfek « aclimat cheakuri cin TO sods S Lins apiontne cae eel | : de N. ICUTA si aperd neaptrat nici n-am inceput-o. De fapt. am in= ceput-o de 15, de 20 de ori, dar nu merge. Vede redactorul-gef chinuindu-ma, — Cum si meargi, frate dragl. Tesi pe teren. Te contact cu oamenii. MI ure fn tren. Busteni. Fabrica de hietie ,1 Septembre ‘Am uitat. si vi Spun. Trebuie sf scriu un material despre brigizile artistice. Tntru la directoral-adjunct : | Revista urmeazi st intre sub tipar si schija ce trebuie | — Am venit fn problema brigiaii... = Cer ‘ — Stitt... eu... eu brigada; trebuie si... — Gu brigada? i = Da. — Nu ticar fi rusine | Tovariye director ! = Nici un tovarig! Tesi afart. Imi fac cruce. Ascultd ma, mi neisprivitule, au ti-e rusine? Tovarise director! Nimic. Ce-ai tu de-mpiryit cu mine? Ce-ai tu cu noi? De ce be dusminesti, mi? - Eu? = Da, tu. Cin’ te-a pus si vii aici? — Meteris. Trebuie si scriv. Seog, Dehee o eccie eee cee ica? ! — Cum s-ajungi? La fiecare numir trebuie st-mi apart ceva nou. — S& critici? = Si critic, é = Tegi | Na ies, Poste se calmeazs. — Cine fi-a spus tie ci m3 ocup in mod exagerat de sospodiria anext, de m-ai criticat? ‘Tac. Mi -gindese, Oi fi scris ia numArul trecut vreun : atico| critic ln adres Tui, Nu’ mi-adve aminte. ‘= Tac. a t t : j ss »URZICA* Tote un altul. — Tovatise inginer Goisan, el ¢ cu brigada artisticd. BL, zice directorul-adjunct si arata spre mine. ‘Guin aude noul sosit de brigad’, sare ca ars: = Ele? De ce ai scris_ mi cX pu primese etitica? CX acum iti vir_mina in chica aia! Eu nu primesc critica? ‘Si-mi_spui_imediat de ce ai scris! — Sui, frate, au te nectji, tock n-am scrisnimic! tl calmez eu. 4 = Zi, ameninti? Ce-ai scris pint acum e nimic? A intrat inte timp si inginerul Zsharescu. — Asta e? El m-a criticat si pe mine? = EL Mi-a spus si Zaharescu cite ceva. si au fipat mult la mine. Pind la urmé, m-am dumirit de ce erau asa supirayi. ME confundasers cu autorul textelor care au fost interpretate de brigada lor artistic’, gi in care au fost criticati. ia agtept sil dau ochi cu redactorul-gef, SX mi mai trimitl pe teren. .. |¢e SADI RUDEANU Marele detectiv atjpise cu o carte pe ge- pe un scaun, gi-f spute cu lacrimi tn ochi, nunchi, tolinit in fotoliu! stu i, in timp © cici avea o inimi de aur: ce tiniral si credinciosul su ajutor, Hary tier, doamns | Pc Taxon, syezat pe un scaun ta apropierea ci lui ce ea fotimplat gi cine sinteti.. minului, privea, plin de admiratic, frontea ‘Cind se ridied de pe scaun, femeia scipa inaltd a genialulul detectiv, indirital clreia poyeta, si o groazi de mirunfip in monede silisluia dezlegarea a sute de mistere trecute de doulzeci gi cinci, zece, cinci si trei bani fi viitoare. Deodstd, unul din cei doi ochiel se rostogoli pe podes. i Fegelut detectivilor’ se deschise, si Sherlock Far sf-acorde importangl incidéatulu, fe- Holmes rest: mia Knap oh power SF ai ia bee ee cx elnt ofomeie cle vel aa aa ytia de in costum nov, ciel ae stil, Stat de profesiune... Genta pe cate tl porti acum va pieri {a fli = §tiu, o tntrerupse Holmes, sinteyi casie~ ati righ sou texatoare In tramvai ! ‘Tiotrol Taxon tresiri speriat i viow cf : pies tule de elm nul plin de cirbuni apringi si hana incepuse Ht fhincye, Sart lati-agarte, spot rest win — Ce agerime de minte! Ce perspicaci- tate! Cum ati dedus, maestre, ci haina tmi va ton foc? Regele detectivilor zimbi: —Dup& miruntigul pe care in loc si-l finesi fn sertar, il fineti in poset! Femeia scoase un strigit de surpriz’, clzu din siou ta genuachi gi incepu si adune mi- ‘Holmes inchise ochiul si deschizindu-l pe runtiyul. Vizind-o cit este de cufundati in celdlelt spuse cu calmul siu caracteristic : — Mirosea a ars! ‘aceastf operatic, Sherlock Holmes dori si mai fac 0 incercare spre a se convinge de ade~ ‘virul presupunerilor sale. Scoase 0 hirtie de un leu, si rosti: ‘— Dii-mi un bilet de treizeci si restul la up lev! Fark sf ridice privires, femei sinal, ta timp ce eduna monedele N-am méruntig! Ori scori bilet, ori te dai jos! Nu te duc gratis, cf doar nu-i tramvaiul Iu? tata ! ‘Un zimbet de triumf apiru pe buzele max relui detectiv care avu acum dovada certi a valabilitiyii presupunerilor sale. In sfirsit, femeia se ayezi din nou pe scaun si con- tinul si povesteascd: — Aseart, cind am venit acasi, barbatul ‘meu dispiruse. Am gisit pe cuier, Cciciula lui, $i perechea sa de mifingi! Bl inst, nickicri! Poftim, v-am adus cliciula si minusile, poate dagi de vreo urma. i-i Intinse detectivalui o pereche de mi- inusi de picle, Imblinite, ji 0 ciciuld aproape non. 2 tosti me. Apoi, edormi din now, ta faja_privirilor ‘extaziate ale credinciosului sfu. ajutor. Dupt teva clipe, un sfordit puternic se aur in camer, Dovedind ef a prins ceva din admi- rabila putere de deductie @ maestrului siv, Hary Taxon conchise — A adormit bustean! Si obosit din cauze efortului mintal depus, adormi 3i el. Deodatd, clreva bitki puternice risunari in us, ary’ Texon se trezi buimi~ cit, fs timp ee Sherlock Holmes nu se trezi deloc deoarece mu dormea, pentru cX stint este ci un mare detectiv nu doarme nicio- dati. Si cum bitiile in usl se repetari si mai puternice, Holmes spuse: — Hary, cred cf este cineva la usl, care are inteopia si intre le noi! — De unde stiti, macstre? intreb’ Taxon. Holmes trase din pips, trimise fu- mul in cerculeye spre plafon, apoi spuse : = Dack n-ar fi avut intentia si intre Le noi, ar fi teebuit si batd la alth usl, ceca ce 4 Ril un az o-ar 1 putut of fac, otra eft este singura din tot perterul, ‘nde ue mal fife ua apartament. Pre supunerea ci ar fi dorit si meargi la ctaj ‘au este valabili, intrucit casa in care locuim fu are declt patter, gi ar fi foarte grew ne~ ‘cunoscutului si intre fntr-un apartament de a etaj, atita timp cit acest etaj nu existd. Tath de ce, ta concluzie deduc cf cel cere ‘bate la usa noasted vrea sf intre Is noi ! Sufocat de atita inteligenl, Hary Texon Femela, uluitl, scfp& din nou miruntisul, spuse umil : iar Hary “Taxon, spre a-si ascunde emoria, ‘— Atunci, macstre... faseamnl ck trebuie zu in genunchi si incepu si adune grabit sk deschid. monedele. Dar Holmes observa ci, pe ling Holmes fi batu pe umir: emofie, ei ascundea gi o mare parte din mo- — Vezi cf ai inceput si dezlegi situ uncle nede, fo buzunarul stu propriu. mistere ? Sigur ef da | Ai judecst logic! Tre- ‘Ce faci acolo, Hary? i intrebs el. buie si deschizi ! ‘Taxon rispunse fir si tntrerupi opera ‘Taxon deschise usa. In cameré nivili_o fiunile: femeie, cu pirul despletit, cu ochii miriti _ — Cilétoresc cu tramvaiul de dowizeci de de groazl, care recunoscindu-l indat& pe de- ani, domaule Holmes, gi acunr imi iau rest tectiv, dup pip&, clzu in genunchi fn faga Deodatf, sund telefonul. Marele detectiv ri- rigind. dick receptorul — Alo... Dass. Cine esti dumneata ? Aha! ary Taxon se repezi, o ridicl, 0 sjezi Bing! Fuse receptorul in furci, apoi se Holmes studie stent citeva clipe obiectele, apoi trase adinc din pipd, dar nu mai trimise fumul tn plafon, intrucit pipe nu mai aves ‘tutun, = Continuai, rosti el. Cit mai amAnungit... Femeia incepu din now: = Soful meu lucreazt ls... — $tiu, o intrerupse Holmes, soul dumi- tale este fu sau vinzitor la un ma— gazin O.C.L. de articole bérbatesti... agezi_ din nou in fata femeli care nu~si revenive ine din buimiceala, — Dar de unde stiti, fatrebi ea, ci sopul meu este vinzhtor a un ma- gazin O. C.L, de articole birbitesti ? Marele detectiy zimbi: E simplu ! Cunosc 0 serie de cetiteni care au cfutat toati iarna, la maga zinele din Capitald, ciciuli oumar mare si au gi sit numai ciciuli bune pentru copii. De aseme- nea, odati cu sosirea jernii, au apirut in maga zine si minusi de var’, neciptusite, cu totul deo— sebite de acestea ale soqului dumitale. Or, cine altul decit un functionar sau un vinzi— tor de Ja un asemenea magazin, ar fi putut aves atita simy de prevedere, incit si-si opreasci inc din timpul verii o' ciciulé io pereche de minusi imblénite? — Extraordinar! rosti femeia si nu mai = Dar sopul meu? = Soqul dumitale, rosti rispicat regele de- tectivilor,va fi aici din moment in moment! ‘Ati femeia cit si Hary Taxon rlmaserd cu aura clscatl. $i, chiar 1m acceagiclipa, usa se idu de perete'si_un barbat, cu pirul vival fu paltonul deschelat, fd” clelull gi fri minuyi, fated fa cast. — De unde ati stiut, macstre, sopti Hary cxtuzlat, cum ayl dedus? — Mie dat Inainte telefon, rlspunte Hol- mes. Noul venit isi imbrisisa sopia, o intrebi ce mirungiy a realizat_ ism ziua respectivi, apoi se apropie de Holmes. = Domaule detectiv, sint nfue! Innebunit Zeci si zeci de clienti mb intreabaailnic de gg nul ne vin ciel brandi, numere mari eee nu ne vin manus de plele ctptusite! De dimineaya pind sears, aczcayi intrebare | Deo asi 0 nonpte’ slerg pe. strlzi luc gi imi felmiat mintes pentru a dezlegs acest ‘mister! Dar nu pot! Care exte cheia misterului, domnule Holmes ? Care ? Pentru prima dati in. cariera sa, Sherlock Holmes lis ochii in jos. "Este singurul ‘mister, dragul_ meu, pe care ou mi simt In stare sil dezleg! Da pot siti spun un lueru: ducte acasl i fi Tinistif Th ctteva alle veyi peimi minugi Aptuyite si ciciult brumiriimumere mari! Veqi primit Gai dot sofi plecarl fericsi. Duplt cheva zile, detectivul primi o scrisoare in care se arita ch Intr-adevie au sosit si cReluli $i minus. Hary Taxon inlemnise, = Macstre, ‘biiguiel, de unde... de unde agi get? Holmes fl privi 0 clips, printeste pe ume, rost Nu pricepi, Hary ? Sintem la inceputul lui martie ! Vine primivara! Si tu nu sti cd rimivara ies ghioceit, clciuile i mfausile ekptugite? apoi_bitindu-1 (Va urma) Tlustrapii de VAL MUNTEANU URZICA™ 3tPLA INEORMATIE Odata am patito ru cu-o fabuld. Sosise data Gind despre jubileul Leulut Boiam sd sri. s Dar tei eit trdieac? Nucms aminceam, sf ma ingropi de viu! Bi, tic, telefonez 1a Zooparh st gota! Felefones sie ards tot paral. mes. Mi se rdspunde scurt, canneroun proces~verbal: pAsemeni ldmariri si démsla telefon ne vine gre: ‘Mat Bine treet! dumneavoasira personal". ‘Meam dus. Puteom 18 fac altfel? Ce mesa oh 2 Sit fate |, [Va vag 68 asteptoji® — ,S-astept? — fntreb eu trist — Rruci ldmuritd intrebarea mea? . ‘Sau poate et documentarcari grea? | atcices St dup eee Toned wont rAsuntu! malt dori ayes. rome honed vent rBspusu 2: soLeii nus clini! “(Argumentat rdspuns! Adinc si drept!) ‘Um referat mite cereale timit — Tar of an shor rdspundi-m seris. Swagept.. 13 pum punct miam facut rost de Brehm), colina sre, ‘Siam aflat 0 mie de lucruri despre 1 SD $i cit trtcse, gf altele mai abi Pe care mu ¢ timpul, acum, 38 lernsr. Uni-mpeleg cli vigilend, osadar, — * Ninmie $i mimdmad 20 mart rdspunda s Dar citeadate witd siampila cea rerun, Prd sdentoarca eheia in Broascd, la star. > 1952 : fy CANTITATE gi cnt pyTovardye, Petushouy: stringe-mi mina ! 5 Sint bun de cinste!” — ,Pentru ce, badie* »Mi-au dat 0 prima", —",,Zau! Dar ce-ai facut?“ Pai, se cam ste, E lutru indeobste cunoscut: Acu! ¢ siptamina — Noteazd bine — De cind am dat, tovardse Ioan, © cantitate mare de piepteni peste plan $i am avirlit pe pias’, La voi in magazine, tu? De multe treburi, sau poate-ai luat vreun "a-abia mai ai un fir de par pe cap >* ypDay frate, am chelit intr-adevar, Ga moa pus dracu Sa-mi tree ce pieptenele tau prin par. Ja searsa, fabricant de lueru prost, Ca procurorul, miine, o 38 te ia la vost! 1950 1) Brehm — Alfred Edmond Brehm — autorul principal al ‘tratatului ,Minunile oaturii — (N. red, rom.) DIN VOLUMUL DO AMICi »SATIRA $1 UMOR“ wy Gt Hein! Ce minnie | + | Zau, froyioare, stai tntr-um . A dys vorkel te Goce com cia | APARUT IN EDITURA : Pofiit de Sobolan 28 guite din bucace. | £ 7 > Fotoliul, masa de sufrogerie, a ‘$i sdounele astea'cu Temnul lor rejcat, — CARTEA RUSA ‘Dupa ie vdd a tineaicl sine toate Dera dreptucaduse din serdi 14 Ah, dragul meu, dacd of Raspainte Sobolar! c-um suspin, — Deval et covalergdturd $i cite supardri ‘Pind sdeapue sdemi intocmete wn rot. La nat se face fuera abipait 4 Prost, = = De-accea tot cé vesi aici e-adus de peste m3ri in: JRUBAS i fe dete en aia, eo FURUBASUL z Un petic dintr-un covoras pertan, a 3 Jar puful asta gingas mina fost adus teri chiar ee ee NE te ‘Din ‘Africa. E puf de pelican !” ia asa e gee fmt eee Piet treet gal areata Ol a Aji mas Ubsut ca mine voi oréo roara ? Gred ed mincarea noastrd qi se opresten it ined ie totes nae ec eam ne fartatemuiren umes mare 3 sw Aky diag, spe Sobolanulysringindts ‘SE tnoirese pmineul sine stare! - ee Mosinat ix peters mie | abe Ini place slaninuya cu piine — gi att yategelihe nim a ‘Sua vdtioat un guribay. Un fleac pentru mayina aceasta minuratd, $i rosta marca Tuat-o mat domol. Sracmpleviit, a obinti, ‘Sinapos, 1a ura urmei, 2-2 oprit. Pentru aces ce fabula au vrut s-ascute, TroSpatura nue lucru mare: De-un juruboy adesea attend foarte multe! 1945 Mai sint uncle case pe la noi Unde e de basjocurd si-ocard Tot ce se faceraiei in jar, ar tot ce se aduce de peste marea-alba:tra Cred unit 0 lucru subpire gi de soi — Dar plesedie din limba mincind slinina noastrd. 944 c Mlustrapii de YACOB LAZARDe I martie se oferd si se primese mirt Persoanele superstitioase oferd, iar cele it gente primesc. ‘Mirjigoarele sint niste mici obiecte, Iucrm de obieei artistic, care se poartt atfrnate: piept, la git,la rever, etc. Ele reprezint’ (dup gustul cui oferd si dup’ intelectul cui primeste): un trifoi cu patru foi, o inimi strdpunsi de o sigeati, - poteoavi de cal mort, un hornar, numirul 13, sau figuri de animale. Tath ce miirtigoare au oferit sau au primit ‘cu ocazia zilei de 1 martie a acestui an, une- Te persoane si unele instituyii sau intreprin— deri O mituré lucrati, a primit ca ma fal al Directiei regionale CFR. Timisoara, in partea conducerii UR.C.A-D , Sinnicolaul Mare, regiunea Arad, — in aminticea celor 50 de mituri mari, expediate cu treaul acum Goi ani de citre U.R.C.A.D, gi pierdute ime- iat, pe parcurs, de citre C.F.R. La cererea ficutl la timp, de a i se pil contravaloarea celor 50 de maturi, U.R.C.A.D. @ primit rlspuns (sub nr. 10672/D.R.) dups. doi ani! ‘A ineeput Directia regional’ C.F.R. Timi soara st lucreze mai operativ ! ‘Un pore ‘Un drigilas pore, mirime natural, 2 oferit ca mirtisor tovarigul director adjunct de la ,Trustul lemnului* din Ploesti, familiei sale de In Bucuresti. Porcul a ajuns la destinatie bine | mersiy deoarece a cllitorit... cu- automobilul. Bine- fnteles, eu automobilul tntreprinderii. (Now- nou, marca Pobeda). Stimulat de exemplul adjunctului, tovartyul rector Dulfu si-a transportat cu automobilul trustului...familia, A transportat-o Ia trust. Unde a instalat-o in donk birouri, devenite de-atunci dormitoare. Astfel, celor 80 de salariati ai fntreprinderit eau mai rimas, pentru a avea unde luc Qcamere, Dar una din ele va trebui si fie cliberatl ca sl-si aducl, de Ia Baciu, tova- rigul director si porcul. Un iepure Un dolofan iepure, Gheorghe Sava, pres lar al comunei ‘Vela, 1 tinea Craiova, 2 primit ce mfrtiyor chiabarul Dumitru Man Tot un iepure, vinat de _preyedintele Sfa- tului, a primit ca mfrfigor chisburul Con- stantin Oprescu. Pregedintele cu iepusii, chiaburii cu suica sicu viul, — gi cheful durcazi cite 3-4 zile, In zilele cind chefuieste Ja chiabuti, pre- gedintele nu mai di pe le Sfat. Trimite Yorba cic la vinltoare. Uncori nici n-are cul trimite vorbl, deoarece—imitindu-l pe preyedinte —pleact si ceilalyi responsabili ai Sfatului, 1a vindtoare. Secretarul Chivu Mirea bea la Ghil Pani- oiu sila Ton Calafetzanu, agentul agricol Matin Stoian pe la algii, iat coptabilul Ion Fuiores... pe unde nimereste. Pe la Sfat nimeresc dingii doar in ziva lefii, vinat_de tovarigul de C. CRISTOBALD Dous cizmulife si un picior Un gratios mirtisor, reprezentind o pereche de cizmulite de dam&, a primit... inapoi, In- treprinderea ,Cauciucal Quadrat* din Bucu- regti. Cizmulisele i-au fost restituite, pentru cl rau lucrate prost; rupte gata. Munci le cumpirase nu le-a purut pura. Le frase de Ia magazinul de inctlpiminte de pe bulevardul N. Balcescu ne responsabil tovardsul Cristea. ingineral-geRB nintindu-i cla4 bate si doar cu cizmuligele La fabrica unde inginerul di cu cizmuliga in capul cui reclam&, trebuie si se dea mani festirilor barbare... cu, piciorul. Numérul 13 Numérul 13 1-2 primit ca miryigor Comb:— natal raional de productie Nasfud, fiindes — Cum de-ati = Simplu, dac 13 adregé au circulat_ in decurs, de un an ft Combinat gi Intreprinderea Minele de fier Ghelar-Hunedoara. ‘Wee comunicase intreprinderii din Ghelar cite Ministerul Industriei_Metalurgice irectia generald a minclor de fier gi mate- lelor refractare) chis-a repartizat cantita tea de 40 kg piste de tocild, si cf accast piatrd fi va fi livratt de citte Combinatul Sin Nisiud. Dar, timp de un an, Combinatal din Nésiad a livrat intreprinderii din Gheler, dost adre- fe, prin care fi recomanda mereu si aibii puting Hibdare, cf in curfad ii va trimite yi piatra de tocild. $i, Ja sfirpit, prin a 13-2 adrest, Combi- natul din Nisiud a comunicat fatreprinderit din Ghelar (dupf'un an de promisiuni si agteptiril) of. nui mal poate trimite nici un gram de pistri, deoarece la acel combinat... hu a luat inci fiingl Sectia tocile! Procedeul Combinatului din Nisiud n-a mirat pe nimeni, Funcyionind timp de un an fark seetie de totile, era si natural sl i seu. toceascl acestai combinat, orice simy de ris- pundere, Concluzie — Bsti superstitios? —Nul Superstitiile n-au nici un temei. Pretind, de pildi, cd mirtisoarcle poarti noroc. Dar celor pomeniti mai sus, mirtisoa- rele primite le-au purtat ghinion, (Dupa materialele primite de 1a corespondenti nostri Pelmus Nicolae, C. Cornel, Diogene) Desen de E. ARNO wugit s& luatl pantofl pe masuré ? y “reli un numar mare de pantof, Infrebafi dacé are un numér mic. »URZICA® 5OE CATES BINEFACERILE ZAPEZII Al Fabrica deconserve ,Tecuci"* a Ministerului Industriei Alimentare are in i, raionul Focgani, un centru de achizitii $i pulpare. Prccum se poste veden cu ochiul liber, depositul acesiui centru exten. sub cerul liber. In toamnf, responsabilul centrulu! gi-a dat cu pirerca cf maie timp pentru adipostirea butosiclor cu pulpe pentru conserve ji is Pe urmi a venit zipads. $i butoaicle au fost scoperite de nea. Se stie eX zipada face bine la seminituri; in primivar, de sub zipada are griul Incolfit... Te pomenesti ci in primavard ies compoturi .. Desen de I. DORU RODIL" de FEODOROV CUNOSTINTE UTILE Desen de FRED GHENADESCU__ Horan pena ottebnss Be eee eer ee Cast tGLaE — Asem cupd So Ge elniod parle GbeesteatelSpot Sear despre picille positive. 6 ,URZICA®OAMENI S{NTEM =| La cooperativa siteascd din Baicoi vine peste. E sase fra un sfert dupa amiaza, Intra citiva cumpardtori, iau peste si pleaci. Se face sase. Gheorghe Tasicd, vinzStorul, tage oblonul gi vesteste: ,Am mintuit cu pestele. Miine altul”. — Cum mifine? — Uite aga, bine. — Abia scoserati capacele ta lizi. — S-a dus. Parca cine stie ce procop— seala cra: nigte sérdcie de pliticé, numa’ solz gi oase, Dupa ce se rareste lumea, um ceas ori douk mai incolo, Tasic& primeste in pra- valia cu obloancle trase, Ia rindul lui, citiva musterii gragi. $i se inteleg diner-o clipire. ‘~ Luasi din lads ais, Crap unu 5-unu., — Cte face? — Eh, parci nu titi dumneavoastré. Oameni sintem... D, Sandulescu corespondent mai spun nicl o& am intirzi jedin{a, nicl c& am avul © lucrare urgent; 11 spun cd m-am luat dup& cessul de la Balcescu. Desen de B. RURT ___CARTE DE BUCATE _ de MIRCEA ENESCU 7 Azi vA tnviyim si gitisi trel feluri de mincare: . — felul I: supa de zarzavat ; — felul TI: sarmale s = felul TH: papara. ~ Zarzavatul pentru supa si carnea pentru sarmale se procurd din Iasi, varza din ‘Yatra Doraei, iar ffiasins de tocat carne de Ia Galati. FELUL I: SUPA DE ZARZAVAT Supa de zarzavat se gateste astfel. Intli, se cumpara zarzavaturile necesare. E pre- ferabil si fie cumparate de Ia O.C.L. A> prozar“ [asi Zarzavaturile puse in vinzare de citre unitétile acestei organizatil co— merciale locale, condusé cu energie 91 cu vigilent& de c&tre tovardyul director Hur= due, oferd avantajul ci nici nu mal tre- bulesc gitite. Uncle au inceput si se gi- teascd singure ~ fiind atit de molegite, ci Darci-s fierte ~ iar altele pot fi utilizate ca ‘simtnga si risad: ceapa a Inceput eh in- floreascd, pAstirnacul 31 morcovii aseme— nea, cartofii au inceput a prinde colti priméviratici, etc, (Nefiind tomagazinate cu pricepere gos- podireasci, insemmate cantititi de zarza- vaturi au inghetat si s-au stricat), 2 ‘Cum s-ar spune, cu aceste zarzavaturi de sup, O.C.L. ,Aprozar“ Inyl a ficut-o flared, PELUL Ul: SARMALE Fiinded tot va aflati la Iasi, cumpirati de acolo si carne, Cumpiragi-o de Ia ces trul de desfacere T.A.P.L. mr. 174. Duceti~vi ins tnsotit de cineva care sh fle rudd sau prieten cu vreunul din vin- zatori. Contrar, plititi carne de calitates I, primind doar niste oase gi zgirciuri. Au vinzitorii de-acolo anumite slibiciuni, ea s& zicem asa, anatomice : servesc pew sprinceand sau fl agteapti pe client si. miste din urechi. Asta, din pricind of n-au... obraz. VARZA PENTRU SARMALE, Avind carne, vi mai_trébuie_varzi, O gasifi in gars’ Vatra Dornei, Sint acolo dowd vagoane, descircate vraiste, sub ce— rul liber, prin grija si osteneala tovardsi- lor Vasiloaie Constantin si Vardcutu Iacob, unul presedinte iar celdlale ef al serei— clului comercial, Ia cooperativa raionali nt Mai™ din localitate, Varza a sosit inghetatd, trimisi de Aprozar-Botoyani tm conditil mecorespun- ‘zitoare, iar tovariil din Vatra Dornei a descircat-o lingi linia ferat, pe unde trece si locomotiva cu aburi, doar-doar so dezmorti, Cea ce nu sa fnttmplat. ‘Asa ci, pentru sarmalele noastre, varza din Vatra Dornei nu face nici o ceapi degeratd, CUM SE TOACA CARNEA Gamnea pentru sarmale se, toaci cu ma- gina. Functionarea masinil de tocat carne depinde mai ales de dou’ piese : cutit 1 sith. In gara Galati gisiti o Indi mare, plind cu site si cutite pentru masini de tocat carne. Lada a fost trimis’ de acum un an Intreprinderii comerciale raionale din Ga- Ingl, de cétre Fabrica Flacdra" din Plo- esti, ~ dar J.£.C. (Intreprinderea de expe- digic si camionaj) Galati a uitat, imp de lun an, sd transporte aceasti Indi de Ia gard fh oras, — iar acum, cind si-a adu aminte, cere. taxd de magazingj... pe un ant Dac& platisi dumneavoastrié aceasté taxi puteti lua Ieda, iar din Idd... o sitd si un Sate oo atts Sine ates se 58 een oe face, ‘imprumuta veein 6 masinl de tocat case. = Odath carnea tocati, ¢ facet sarmale. FELUL I: PAPARA Dupa ce-ati gatit, aga cum v-am tnvatat ‘mai sus, sup de amestecati bine ambele minckruri, presé_ atl peste acest amestec mult praf de in-* dolent& gl stropiti-1 ugor cu putind zeama de nepisare. Vetl obfine astfel o exccleats: Papara, bunii's-o serviti lor_mai sus pomeniti, de Ia Iasi, Vatra Dornei, Botosani si Galati. Si le-o serviti foarte flerbinte $1 34 le repetat! portiile, pind s-or frige serios i or zice singuri: ajunge ! (Carte de bucate, intocmita cu concursul 10- vardsilor: C. Sandi, lasi, P. Popescu, Vatra Dornei, yi C. Petrache, Galayi). _— baer Unui casier necinstit Axi un lew, mijne 0 mie Dupa plan, ca-n geometric. Mina tunga, casier Matematic... cazier. ..Unora care muncese dezorganizat Gind muncescecu energie" Fiecare cum apucs ‘Am in ochi o pild® vie Racul, broasca si 0 stiuca. AL Minca Unul seriitor rupt de viayt Te cresi luceafér printre mii de stele $i crezi ca rei cu fiecare carte. E drepe, mu strdluceyti, tot ca si ele Rémii necunoscut $i prea departe Unui farsor Terai ratdcie prin beciuri si unghere, Iner-al euleurit temp somptuos, Sentimpla des aceasta nepldcere Celor incrati pe usa, de din dos... C, Arcaya _ wURZICA® 11Lwieliotie tO In ,Contemporanul® nr. 3. (433), tov. Dumitfu Popescu schijéazd ua soi de portret al ,inspectorulii cultural" comod, ignorant, superficial (,)Nicitipic, dar nici unie"), portret care poate fi Iudat, desigur, pentru pltrun- Gerea $i sprinteneala lui, Nu poate fi Mudat, insd, pentru unele ,aminunte® stilistice. Pen- tru unele formuliti ca, de pildt: servieta mare cu. pliuri duble',, sau ca: nde obicei ceastd folletonare dureazA putin’ (N.R.— € vorba de foiletonarea.,. nor dosare) ‘In ce priveste expresia pliuri duble, se pare cf ea rezuled din nemulfumires tov. fayd de ,banalitatea™ formulelor ser vieth dubla, ,,cu mai multe desptrgituri, Nou mai multe plrti*, etc ; firesc a fost deci Ga omul sk tacerce” © nouk tmbinare de cuvinte, mai expresivd, mai precisl, mai foul fn orice caz. Si atunci, scotocind prin pliurile memoriei, a scos le iveali un cuvint Frantuzese (incetdfenit Ia nol ia limbajul tehnic aleaselor de modi de altidats) si care in- seamnl :cuté, fodoiturd, tncresituré. "A doua incercare este urmitoarea: tn locul frumoaselor $i sugestivelor cuvinte rominesti rasfoi i a franzin, covartgul Popescu te opreste fa 0 combioatie cludath intre cuvintul, folosit sual rata flee i curt feleton. foil tona 113! Fick Sadoiald, e un cuvint nou! Dar ce ar putea si insemne ? Dupi toate probabilititile, el pare si derive in foileon (an bine cunoscut gen de mate— rial publicistic-gazettresc), ca gi feileronise tar de foiletoane). Agadar, a foiletona ar ceva. cam in jurul Ibi a face sau a serie feiletoane, Dar personsjul tov. Popescu nu Serie foiletoane, ci foiletoneazd iste dosare. (dich, le preface in foiletoane ?!?). Ce s& mai pricepi? Se pare cl-nimic altceva deck of goana upk noon, Tiel 9 previous fa Dprejul graiului. limpede, boget si expresiv al poporului — nu e lipsitt de riscuri oe ate Yo ovmirul, 166 al ,Programului de radio, sisi un oareu de cuvinte fncrucigate intivulat nlo2gait: Una din definitiile acestui joc sunk : Juan’bdiar sub rg ani". Dezlegarea este: minor. ‘S-ar pirea ch total ¢ impede. Pe vertical, nsf, la or. 11, ni se arati ci majoratul yee obsine la 18 anié! Dupf cum se ‘ede, chestiunea nu msi ¢ limpede, ba chiar, a si zicem aja, e foarte Incrucigatl, Dact nai fmplinit 15 ani, ejti minor. Ca sf devii major, ai nevoie de 18 primiveri, Bun! Dar 12 ,,URZICA“ de la 15 Ia 18 ani cum se cheami ef esti 2... Neaflind rlspuns la aceasti problemi nici in ‘careul cu pricina, trebuic si deducem cf si— tuatia janelui de la 15 a 18 ani e cu torul ambigul, el nefiind nici cilare, nici pe jos, ‘ici vertical, nici orizontal, nici in careu, nici in clrutd.. : ‘Cum se vede, datoritt ujurintelor pe care le cuptinde, careul din ,Programul de radio“ @ foarte greu de dezlegat | © pildi de precizinne riguroasii ne oferi »Sportul Popular (ar. 2560) in materialul “Did posta international". B vorba aici, intre Gttele, de o anumith mirturisire a unei reviste americane cu privire la putreziciunes mora— vuritor care domnesc in, boxul din Statcle Unite. $i ,Sportul Popular" scrie in continuare: wEa (N-R. — miturisirea revistel) demon- “sefeazd cl in, momentul de fafa boxul american devenit.... cimpul de actiune e \delor de gangsteri*. Precizarea €, cum se vede, neprejuitl. Alt- fel, cine gtie, s-ar fi putut crede cle vorba de’ ,Borul contemporan* 1 ,din momentul de faci din... antichitatel si — Revista ,,Viaqa Romineasci”” a publicat tn nr, 10/1954 fragmente din romanul [a2 oragui de pe Mures”, de Francise Munteanu. Yn primul fragment, Ia pagina 113, 2 putut citi pDroppa dulgherul, oenise tocmai din Mun- tenia, unde ridicase case muncitorejsi pentru pe- troligtit: din Moinesti ”. ‘Curios om, acest Droppa ! Ce st-i dea tui pela gind | SE le consruisck rerrolist, Jor din Moinesti (regiunes Baclu, Moldova) cate io... Mantenia | Ti gi vedem pe bietli petrolisti f’cind, fn ficcare dimineags, drumul din... Muntenia pind la Moinesti — si sesraIntorcindu-se feasH, de In Moinesti tocmai in Muntenia | ‘Dar bine micer cf pe romancier fl ches— mi... Muntesnu (c4, probabil, d-sia le-s facut pereonajul stu, peiroligtilor ‘moldoveni, cate, In... Muntenia !) Ce sar: ‘acegti moineyteni, dact pe romancier fl chema... BAnijeanu! Le Ficea Droppa, cate in... Banat) SEFUL HOTARASTE* — fu cred o& solufia nu © bund! SEFUL — Ai drepiete. Dack ,Sportul Popular“ ar fi tot atit de contemporan cu momentul de fata si in exigenta fas de nivelul unora dintre articolele sale, ar fi o treabil, “Revista Albina“ in nr. 368 (,Scrisorile Ini Tlie Poznajul") ne prezinti o noul yi original ‘metodd agrotebnicl, Tati in ce consti: ,Buru- ienile sint niste plante care tmpiedic& dezvolta~ ‘rea culturilor. Pentru a se dezvolta, culturite srebuie plivite, Cu alte cuvinte stirpite din rida- ina", Se pare cf, tntr-adevir, din toate mijloe~ cele pe care le cunoaste agrotehnica moderna, stirpirea din ridicini a culturilor ¢ de naturi si asigure cea mai deplini eficacitate in lupte Smpotriva buruienilor ! Totugi nu ne putem insugi recomandarea de mai sus, Preferim s4 smulgem buruienile. $i gregelile de limba. G. Catkauri ALTELE — Ziarul plaformayia Bucureytiului”” pa~ blict “in ne.” 463 un reportaj asuora filmu~ ‘Jui. satiric’ Popescu 10 in control”, tn ‘curs de realizare dup scenariul scrifteritor in Georgescu si Nicuyd Tanase . la teighea, Marinicd, fiinded mai sint oi- teva: momente pind la tnceperea filmuluiy ciuperte ‘aievea din colful unui calup de haloa"’. Vaskzicd nu ciupeste.... pofticios, sau fli- mind, sau pe furig, sau in vis, sau iluzoria, sau. in otice alt’ fel, dar pe-nyeles.« Nut El ciupeste... aievea! De unde reiese ci tovarign! reporter nu prea tie ce-nseamni cuvintul ,aievea* e care fine totugi sl-l foloseascl. Apoi iscHleste... aieves: M, Marinescu. Procedind asa, pe nejtiute, tovarigii Marinici si Marinescu ar mai putea ciupi si iscdli, ou humai... aievea, ci si: acaju, acvilin, acriat, agreabil, alandsls, etc, etc. NPA. Desen de H. LERU al silul dreptate I" SEFUL — .Si d-ta al dreptate"! 4MODELE WV ARIAT & — Imi serie: ,voi purta un pardesiu gri, cu gaicd, mangete 3i burunare aplicate... Desen de FRED GHENADESCU OPZEOD SOW Incepind de la data de 1 ianuarie 1955, atletli asociatici ,Flactra din Ploeyti. fac un antrenament cu totul original: ei vin in fiecare zi init la sala de antrenamente gi in fiecare zi se intorc acast fari si poatl intra tn sald, intructt Ia usa sili face de serviciu un laclt care tau vrea st ytie cgi in timpul iernii atlesii au nevoie de antrenament, Cauza acestui antrenament cu lacit este faptul cl... nu s~a plitit chiria alii, Intructt LG.L.L-ul nu are preocupiri atletice, este sigur ci uja mu va fi descuiath pind ce chiria nu va fi plitits. L.G.L.L-ul tsi face datoria. $i-o face mai bine decit conducerea as0~ ciagiei ,Flactra, care face... datorii. $i aceste datorii, le vor pliti pink la urmd atletii, care din caliza lipsei de antrenament, vor ris~ unde probabil la concursurile din vara viitoare: = Ce afi tnregistrat pe suta de metri? . — Chiria neplititd pe trei luni! © alti salf cu ciatec este aceea a Institutului medico-farmaceutic, Bucu= esti. Cintecul este urmitorul: au voie si se antreneze toi sportivii institurului afart de ce] 25 de rugbisti. Motivul? Nue voie, pentru ck rugbistii lovesc cu mingea fuguiatd in peretil... Ce credeti? N-ar fi necesar pentru cei in cauzi un tratament... medico-farmaceutic? Revista ,Stadion* foloseste, ca si alte reviste, afigajul in tramvai, Prezentindu-se ca de obicei in luna ianuarie, la I,T\B., cu afiyele gata tipirite, ILT.B-ul lea refuzat pe motivul ci sint tipirite pe lat. Or, 0 uultim& dispozisie a Sfarului popular ou mai permite decit afigele tips tite pe lung. O fi avind Sfatul motivele lui dar de data aceasta, faptul era consumat, afisele tipirite si banii cheltuisi Dar intrucit erau cheltuiti benii revistei gi mu ai LT.B-ului, acesta a refuzat afigele tiparite pe lat. Aualergat tovarisii de la ,Stadion tn lung gi-n Jat, dar I.T.B-ul i-a luat din scurt: ,Pe lung!* $i nau primit afigele. Sint camenii obisnuiti cu: motoare, frine, electricitate si manipulanti, si de-aia lucreazi... mecanicl ate Colegiul de antrenori din cadrul Comisiei centrale de fotbal a ficut o clasificare @ antrenorilor pe anul 1955, tn baza activitisii lor pe anul trecut gi la propunerile comisiilor regionale de fotbal. S-au adunat oamenii in gedin(i si au clasificet, Astfel a fost clasificat ca Antrenor de cite onorata comisie si Zimcea Gh. din Arad. Accasta, In mod cu totul nejust, fntructt singura activitate a acestuia a fost ci a... decedat acum un an, In coatiouarea lucririlor sale, comisia a lucrat cu mai multi atentie si... a omis de pe list pe antrenorul echipei ,Metalul‘-Regija care a cucerit Cupa R.P.R. pe 1955. Dupi cum se vede, respectiva comisie mai are nevoie de antrena~ ment. Pentru cf, dact ar fi s-o clasificim dup’ activitate, ar trebui 8-0 omitem de pe list in bars zicalei din biteini: morgii cu morfii 4 viii cu vill, »wURZICA® 13de AL. VIANU In dup amioza aceea, tovardsul Pavel Mol- dovan, director al 0.C.L. Aprozar Baia Mare cera mai agitat ca de obicei. Toatd ziua avusese de furcd ba cu un inspector, ba cu altul, si acum, colac peste pupizi, iva cizut pe cap si incurcitura cu Szantay Ton i, din pricina Asta, se plimba furios, misurind cu pasi ner— vor! biroul i u-si gisea loc. Nici Szantay nu-gi gisea loc. Adict isi gisise el un loc, dar fusese dat afard, in urma unor nereguii pe care le fipruise — Pavel, tu esti director si mi posi an- ania. — In ce calitate? — In calitate de rudi, = Postul asta nu exist pe schemi. yi aminti stunci Szantay ci pe ling’ pro- fesia de rudd mai are una: gef de gers = MX angajezi gofer! — Am un gofer! = N-are a face. Camionul vostra de la Careie mare. Incap doi goferi in el... Tovarigul Moldovan nue omul care si se lase impresionat de cuvinte. St angejeze doi goferi Ia acccasi mayind? Nu-i_ legal. $i cind nu ¢ legal, el nu migcl un deget. Ce sea gindit? L-a scos din scheml pe Treger Paul, vechiul sofer, care se plimbase de ajuns cu masina, $i +a angajat_pe Szantay, care de cind cu Heregulile sivirgite ‘merges mai mult pe jos... — Un singur sofer, da, e legal. fyi spune mulgumit tovariyul Moldovan. ‘Treger Paul, trezindu-se scos din mayini, nea acceptat situatia. $i pentru c& pe ling tainele conducerii ma cunostea cite ceva si din tainele Conducerii Aprozaralui, sa adresat comisiei de litigii cerind sf fie repus la volan! Ceea ce s-a si intimplat: a re- venit Treger, si a plecat Szantay. S-a ingri- jit tnsi tovardsut’ Moldovan ca ruda si-i plece numai de pe masind, nu si de pe sche; mi. $i Ia expediat de le Carei la Baidl Mate. — De ce mi trimigi la Baia Mare? s-a mirat Szantay. — Phi, casi primesti diurn’! — Pentru ce? — Pentru deplasere! — $i deplasarea pentru ce s-0 fac? — Ca sh primesti diurnil. — Pentru ce la Baia Mare? — Ca st primesti gi deplasare! } — Bi, aja da, Acum e clar. $i in vreme ce maging a rims la Carel saparatul de taxat" se plimba_pe str din Baia Mare fird vreua rost. Dupé un timp Szantay a revenit la directiune: — Pavele, eit isi inchipui toanele? i “= Ce sa intimplat? = PH, bine, mi sii fn ordgelul Asta fark nici o altd distractie, dectt deplasarea si diuroa? Dé-mi, frate, 0 alt {nsfrcinare. De mai mick rispundere, dar intr-un ora mai” mare. — Agee. In tirgul sta n-ai nici o perspec- tivd, Osi pleci le Sibiu, Pentru ce? i mai rabd — Tar incepi?... Ca st primegti diurna. — Aha, si deplasare... Si a plecat omul Ia Sibiu... S& impulsioneze repararea unui camion.. jsNu-i recomandabil si continui aceasté si- tuafie", se gindi tovardgul director Moldovan. Sia trecat la o radicali schimbare: a bi- gat la volan pe Szantay, gia trecut la diurnd si deplasare pe Treger... Asta sa intimplat in prima etapl. Tn etapa a doua, Treger a fost scos din now de pe schema, iar in etapa a trela Treger sa adresat comisiei de litigif, care a cerut sf fie repus pe majind... Tovarigul Moldovan, pentru cf de Treger nu putea si scape, iar de Szantay nu vroia si se lipseascd, dup ce a ferecat_masina in a'ficut loc pe schemi ambilor goferi, Sscotind in schimb pe un al treiles. Deci tova: rigul Moldovan a modificat intrucitva zicala: sncind doi se ceart al treilea clytigh... In acest_moment deci, se aflau la Baia Mare doi soferi si nici o magin§. Tosti Iu~ mea se declara. fnsi mulyumitt. Masina pentru cf se odihnea in Moldovan fiindcd se odihnea linigtit to birou, fiindct ig fericise eubedenia, iar ambi goferi pentru imeau regulat diurne i salarii. Sibex eidestariaac

S-ar putea să vă placă și

• Revista Urzica, nr.11 (701) Din 15 Noiembrie 1983

  

  Document16 pagini

  Revista Urzica, nr.11 (701) Din 15 Noiembrie 1983

  Revista Urzica

  100% (2)
• Revista Urzica, nr.6 (130) Din 31 Martie 1955

  

  Document16 pagini

  Revista Urzica, nr.6 (130) Din 31 Martie 1955

  Revista Urzica

  100% (2)
• Revista Urzica, nr.47 Din 15 Februarie 1951

  

  Document16 pagini

  Revista Urzica, nr.47 Din 15 Februarie 1951

  Revista Urzica

  100% (4)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Perpetuum Comic Nr.11 (1985)

  

  Document260 pagini

  Perpetuum Comic Nr.11 (1985)

  adlog

  100% (3)