Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programul activității
I. Moment artistic-Cântecul ,,Pui de lei” și poezia-,,Patria română”
II. Activitate pe grupe- ,,Simbolurile României”
Work-shop cu câte două familii (elevi și părinți, bunici)
1) CONSTITUȚIA
2) SIMBOLURILE ROMÂNIEI
3) DRAPELUL ROMÂNIEI
4) LEGEA 75/1994
5) STEMA, ISTORICUL STEMEI
6) ISTORIA DRAPELULUI
7) SIGILIUL
8) ,,DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”
9) ISTORIA IMNULUI
10) ZILE IMPORTANTE
11) ETAPELE UNIRII
12) UNIREA CEA MARE
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Desfășurare
I. Moment artistic-Cântecul ,,Pui de lei” și poezia-,,Patria română”
Pui de lei-
Versuri: Nenițescu Ioan Muzica : Ionel Brătianu.
http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/george-cosbuc-8zudtpu/patria-romana-7zudctp.html
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
II. Activitate pe grupe- ,,Simbolurile României”
Work-shop cu câte două familii
Material tipărit
de cadrul didiactic
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Sunt stabilite prin: Constituție, Legea nr.. 102 din 21 septembrie 1992, Legea nr.75 din 16 iulie 1994.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei
Material oferit de
cadrul didactic
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material realizat și susținut de
întreaga grupă în fața participanților
CAPITOLUL 1
Arborarea drapelului României
Art. 1. - Modelul drapelului României şi intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în anexa
nr. 1.
Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea
acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale.
Art. 2. - Drapelul României se arborează în mod permanent:
a) pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură;
c) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional;
d) ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.
Art. 3. - Drapelul României se arborează temporar:
a) cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de
autorităţile locale;
b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în
locurile unde acestea se desfăşoară;
c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte
personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la
aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive;
f) în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Art. 4. - Drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor,
precum şi de persoane juridice, altele decât cele prevăzute la art. 3, la sediile acestora.
Art. 5. - Drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale
statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare, potrivit uzanţelor de protocol.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale
şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora.
Art. 6. - Drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern.
Art. 7. - Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul
naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni
internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei
legi.
Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor
internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.
În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat şi drapelul Consiliului Europei.
Art. 8. - În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de
stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României
se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă;
b) când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul
drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par,
drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele
din faţă.
Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi
nivel.
CAPITOLUL 2
Intonarea imnului naţional al României
Art. 9. - Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române", redat în anexa nr. 2.
În interpretare vocală prescurtată, imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi
partiturii prevăzute în anexa nr. 3.
În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale, muzica imnului naţional se intonează o
singură dată.
Art. 10. - Imnul naţional al României se intonează:
a) la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter
internaţional;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor "Radio România" şi "Televiziunea Română", în
interpretare vocală;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale
internaţionale în care este reprezentată România;
f) la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale.
Art. 11. - Imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări organizate în unităţi de
învăţământ sau alte instituţii de cultură.
Art. 12. - La începutul manualelor şcolare: abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar,
manuale de limba şi literatura română, manuale de istorie şi manuale de limba maternă pentru
minorităţi se tipăreşte textul imnului naţional al României prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 13. - Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română.
Art. 14. - Imnul naţional al altor state se intonează cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor
oficiale cu caracter internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
CAPITOLUL 4
Dispoziţii finale
Art. 20. - Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi
să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora.
Art. 21. - La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu
prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate
gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
Art. 22. - În aplicarea prezentei legi, Guvernul va adopta norme referitoare la arborarea drapelului
României şi intonarea imnului naţional, în funcţie de natura acţiunilor şi manifestărilor, precum şi de
atribuţiile specifice care revin autorităţilor şi instituţiilor publice. La stabilirea acestor norme se vor
avea în vedere reciprocitatea cu celelalte state şi uzanţele internaţionale în materie.
Art. 23. - Formele ce se cer a fi îndeplinite pentru confecţionarea sigiliilor cu stema României,
modelul sigiliilor, păstrarea şi utilizarea acestora, precum şi scoaterea din folosinţă a sigiliilor uzate
sau care devin nefolosibile, ca urmare a modificării structurii sau desfiinţării unor autorităţi sau
instituţii publice, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 24. - Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân abrogate: Legea nr. 33/1977 pentru
aprobarea imnului de stat al Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial nr. 111 din
28 octombrie 1977; Decretul nr.90/1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice şi
reglementarea acordării acestuia, publicat în Buletinul Oficial nr. 36 din 27 aprilie 1977, precum şi
orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 martie 1994, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14530
CAP. 1
Stema României
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Art. 1. Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil
și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile
deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un
buzdugan.
a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii,
ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la
stânga;
b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între
coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stânga, ambele de argint;
c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu
două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținând un paloș în laba dreaptă din față;
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brâu
roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul
despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stânga; în partea
inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rânduri, patru și trei;
e) în insițiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu
cozile ridicate.
Art. 2. Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-
negru ori prin imprimare pe diferite materiale.
Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldicaă pentru
desemnarea cromaticii: aur = puncte la egala distanță între ele; argint = spațiu liber; roșu = linii verticale;
albastru = linii orizontale; negru = linii verticale suprapuse pe linii orizontale.
Dacă tehnica grafică nu permite reprezentarea convențională, se poate utiliza redarea prin conturare.
În cazul reprezentării convenționale în alb-negru sau al redării prin conturare, liniile care marchează
contururile acvilei și ale scutului exterior vor avea de două ori lățimea celorlalte linii din interiorul stemei.
Art. 3. Stema României, în culori, va fi așezată în sediile tuturor autorităților publice, instituțiilor de
învățământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor comerciale ale României în
străinătate, precum și în saloanele navelor sub pavilion românesc.
Art. 4. Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităților publice, pe acte oficiale, pe imprimatele
și plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda națională și pe alte semne monetare emise de
România, pe însemnele și pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condițiile stabilite de Guvernul
României.
Art. 5. Modelul original al stemei țării este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din
prezenta lege.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
http://ro.wikisource.org/wiki/Lege_privind_stema_%C8%9B%C4%83rii_%C8%99i_sigiliul_statul
ui_(1992)
Material oferit
de cadrul didactic
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Principatul Romania, 1872-1881
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material realizat și susținut de
întreaga grupă în fața participanților
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Principatul Romania, 1863-1865/1867
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei
CAPITOLUL 3
Folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
Art. 15. - Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
statului român din străinătate vor folosi sigilii cu stema României, având înscrisă denumirea proprie.
Art. 16. - Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt răspunzători pentru păstrarea şi
utilizarea legală a sigiliilor cu stema României.
Păstrarea şi utilizarea sigiliilor pot fi încredinţate unor persoane special desemnate.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Art. 17. - Sigiliile cu stema României pentru autorităţile şi instituţiile publice se execută de Regia
Autonomă "Monetăria Statului".
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii pot executa
sigiliile proprii în unităţile specializate din subordinea lor.
Art. 18. - În caz de pierdere a unui sigiliu cu stema României, conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice este obligat să înştiinţeze imediat organele teritoriale ale Ministerului de Interne şi să publice
pierderea acestuia în Monitorul Oficial al României. Art. 19
Regimul stabilit prin prezentul capitol se aplică sigiliilor, ştampilelor, precum şi matriţelor timbru
sec pe care se imprimă stema României.
--- L E G E NR. 102 DIN 21 SEPTEMBRIE 1992 Privind stema țării și sigiliul statului
Art. 6. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului.
Art. 7. Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, cu România, în exergă, în partea inferioară.
Art. 8. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor
ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România.
Art. 9. Modelul original al sigiliului statului este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din
prezenta lege.
CAP. 3 Dispoziții finale
Art. 10. Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii.
Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor
județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.
Art. 11. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sunt și rămân abrogate:
Decretul nr. 972/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial
nr. 141 din 5 noiembrie 1968; Decretul nr.510/1953 privind folosirea sigiliilor cu stema Republicii Populare
Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 23 decembrie 1953, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședinta din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art.
74 alin. (1) și art. 76 alin. (1) din Constituția României.
.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14530
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Grupa nr. 8--,,DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”
Deșteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Grupa nr. 9--ISTORIA IMNULUI
Material
oferit de
cadrul
didactic
Material bibliografic:
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Până în:30 dec. 1947
Trăiască Regele
Zdrobite cătușe , între 1948 și 1953. Versurile îi aparțin lui Aurel Baranga, iar muzica lui Matei Socor
.http://ro.wikipedia.org/wiki/Zdrobite_c%C4%83tu%C8%99e
Te slăvim, Românie! între 1953 și 1977. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar
muzica a fost compusă de Matei Socor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Te_sl%C4%83vim,_Rom%C3%A2nie!
http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne!
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Grupa nr. 10--ZILE IMPORTANTE
Ziua Drapelului
Material bibliografic: Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 ziua de 26 iunie a fost proclamată
drept Ziua drapelului național al României.
În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești,
prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.
De Ziua drapelului autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate prin lege să
organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei
românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării
Naționale și ale Ministerului de Interne.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_drapelului_na%C8%9Bional_al_Rom%C3%A2niei
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Ziua Imnului Național
Puţini ştiu că pe 29 iulie 1848 ,,Deşteaptă-te, române" a fost intonat oficial pentru prima oară
în Parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea.
http://www.rtv.net/ziua-imnului-national-sarbatorita-pe-29-iulie_37706.html
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din
Transilvania prin care se hotărăşte unirea "teritoriilor locuite de
dânşii cu România". Rezoluţia proclamă principiile fundamentale
menite a propăşi statul naţional unitar român.
Document păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.
Rezoluţiunea
Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin
reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează
unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă
îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi
Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea
Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea
Naţională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui,
administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi
drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul
indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul
obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de
21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor
omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor
mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora
după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător,
păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al
acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea
producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele
mai avansate state industriale din Apus.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască
comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate
naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea
raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din
jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în
Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi
ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în
acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi
unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate,
care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii
pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va
avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate
naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.
ART.UNIC.) Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie
1918, publicat în Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei,
Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:
FERDINAND I
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ REGE AL ROMÂNIEI
Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, - Luând act de
hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,
AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:
ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia De la 18 Noiembrie 1918,
sunt şi rămân de-a pururea unite cu Regatul României.
FERDINAND I
PREŞEDINTELE
CONSILIULUI DE MINIŞTRI
ŞI MINISTRU DE EXTERNE, Ion I.C. Brătianu
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 Decembrie anul 1919, în
unanimitate prin aclamaţiuni.
Această lege s-a votat de Senat în şedinta de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin
aclamaţiuni.
Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegați oficiali,
reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații
consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de
meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate
păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.
Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era
afluența poporului. Din toate unghiurile țărilor române de peste Carpați, sosea poporul cu trenul, cu căruțele,
călări, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a
comunelor ori a ținuturilor, în cântări și plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în
această zi spre a fi de față la actul cel mai măreț al istoriei românilor. Spectacol simbolic și instructiv:
cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucișau cu coloanele armatei
Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.
Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în
sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile
nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui
Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc.
În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații țin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor
națiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârșirea acestui act măreț, iau loc
fruntașii vieții politice și intelectuale a românilor și delegații Bucovinei și Basarabiei, care au ținut să aducă
salutul țărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român.
Într-o atmosferă înălțătoare, în mijlocul aprobărilor unanime și a unui entuziasm fără margini,
Ștefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiș expune trecutul plin de
suferințe și de glorie al națiunii române de pretutindeni și necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările
în care se înfăptuiește Unirea, iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care
se simte una cu întreg neamul românesc Rezoluția
Delegația Consiliului Dirigent al Transilvaniei venită la București pentru a înmâna Regelui Ferdinand
I Actul Unirii; de la stânga la dreapta:Vasile Goldiș, Miron Cristea, Iuliu Hossu,Alexandru Vaida-
Voievod și Caius Brediceanu.
http://www.cimec.ro/istorie/unire/index2.htm
Clopotul reîntregirii
http://www.youtube.com/watch?v=dJykuSTjfTg
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
III. Activitate practică pe grupe- ,,Roșu, galben și albastru”
1) Grupa Quelling
3) Grupa cocardelor
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
IV. Moment artistic ,,Mândru-i jocul în Bihor”
Pactul îi pune pe copii în fața unui angajament: cei mici sunt stimulați să ia o serie de decizii pentru
anul care urmează, decizii care privesc propria persoană, familie și prieteni, sănătate, școală și alte
activități. Un pact al părinților și copiilor semnat de aceștia încheie angajamentul.
http://www.sinapsis.ro/product/hotarari-pentru-noul-an
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Familiile au fost răsplătite cu diplome pentru implicare în activitate
Se acordă perechii:
_____Numele ___________.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea