Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumator PT Corect Def Fizice
Indrumator PT Corect Def Fizice
Ediţia a II-a
Cristina-Ana FOZZA
GENERALITĂŢI
Problema depistării, prevenirii şi corectării deficienţelor fizice,
existente la copii, constituie o preocupare permanentă, atât pentru
părinţi, cât şi pentru toate cadrele didactice care se ocupă de creşterea
şi educarea lor.
Cu ocazia examenelor medicale care se fac în şcoală, pentru a
stabili starea de sănătate şi a aprecia creşterea şi dezvoltarea fizică a
elevilor, s-a constat că doar o parte dintre aceştia prezintă o atitudine
corectă a corpului. De aceea, nu putem trece cu vederea procentul
destul de mare de elevi care sunt purtători ai unor defecte morfologice
şi funcţionale, localizate la nivelul aparatului locomotor.
Aceste defecte ale aparatului locomotor se numesc deficienţe fizice.
Deficienţele fizice sunt definite ca abateri de la normal, în
forma şi funcţiile fizice ale organismului, care tulbură creşterea
normală şi dezvoltarea armonioasă a corpului, modificând aspectul
exterior, reducând aptitudinile şi puterea de adaptare la efortul fizic,
diminuând capacitatea de muncă productivă.
Frecvenţa mare a deficienţelor şi marea lor diversitate ne
determină să analizăm pe scurt conţinutul acestei definiţii.
Deficienţele fizice se caracterizează prin modificări morfologice
mai mult sau mai puţin accentuate, care se produc, în primul rând, în
forma şi structura corpului şi care se manifestă printr-o încetinire a
creşterii sau printr-o creştere excesivă, printr-o tulburare a dezvoltării
sau o dezvoltare disproporţionată, prin deviaţii, deformaţii sau alte
defecte de structură, urmate sau precedate de tulburări funcţionale.
Studiate atent, se pot diferenţia după evoluţia lor, dar mai ales
după posibilităţile de corectare prin exerciţii fizic: deficienţe fizice
uşoare, medii şi accentuate.
Prima grupă de deficienţe, deficienţele uşoare, cuprind micile
abateri de la normal în forma şi funcţiile corpului, adică deficienţele
surprinse în stadiul incipient. Acestea sunt considerate atitudini
deficiente, care pot interesa corpul în întregime sau numai anumite
segmente ale corpului şi care, prin executarea mişcării corective –
7
POZIŢIILE FUNDAMENTALE
FOLOSITE ÎN GIMNASTICA MEDICALĂ
1. Poziţia stând – se mai numeşte şi ortostatism – are o bază de
susţinere redusă, limitată la contactul tălpilor cu solul sau podeaua.
Este o poziţie puţin stabilă şi angrenează în contracţia statică o mare parte
din muşchii planului posterior al corpului, cum sunt: muşchii cefei şi
spatelui, muşchii posteriori ai coapsei şi gambei. Poziţia stând este mult
utilizată pentru corectarea deformaţiilor toracelui şi spatelui, membrelor
superioare şi inferioare, mai ales sub forma poziţiilor derivate.
2. Poziţia pe genunchi – se menţine mai greu cu trunchiul
vertical, întrucât proiecţia centrului de greutate pe suprafaţa de sprijin
este dispusă excentric. Totodată, genunchii nu au o structură potrivită
pentru sprijin, iar atunci când se foloseşte mai mult timp este necesară
protejarea genunchilor cu apărătoare, special confecţionate.
În gimnastica corectivă, se foloseşte în special poziţia derivată cu
spijin pe palme (poziţie pe patru labe), pentru că, asigurând orizon-13
16
17
A/H
9. Stând cu faţa la scara fixă – cu piciorul drept întins, sprijinit
pe şipca a 5-a, trecerea greutăţii pe piciorul din faţă, cu îndoirea lui
simultan cu ducerea braţelor lateral. În timpul executării mişcării
braţelor, piciorul din spate se menţine întins. Aceeaşi mişcare se
execută cu sprijinirea piciorului stâng.
22
26
t(
3. Mers cu fandare pe piciorul drept, mâinile prinse deasupra
capului - extensia trunchiului. Idem - fandare pe piciorul stâng.
4. Alergare uşoară, cu aruncarea în sus şi prinderea unei mingi
medicinale.
5. Stând depărtat, ducerea mâinilor la umeri, apoi întinderea bra-
ţelor în sus, cu arcuirea trunchiului, inspiraţie - revenire - expiraţie.
iV
11. Stând - ducerea piciorului drept sprijinit înapoi pe vârf,
simultan cu ducerea braţelor lateral, ridicarea piciorului drept şi
legănarea lui înainte, înapoi, înainte şi pas, cu ducerea braţelor la loc.
Acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng.
12. Pe genunchi cu sprijin pe palme, îndoirea coatelor cu
ridicarea unui picior în sus.
13. Pe genunchi depărtat, apucarea gleznelor cu mâinile extensie
amplă a capului şi trunchiului - cu inspiraţie, revenire, expiraţie.
i Â
14. Pe genunchi în faţa scării fixe, mâinile sprijinite pe o şipcă la
nivelul umerilor, extensia alternativă a picioarelor, simultan cu ex-
tensia capului şi gâtului, cu arcuire.
15. Pe genunchi - cu mâinile pe şold, ducerea piciorului drept
înapoi, cu întinderea genunchiului simultan cu ducerea braţelor lateral
sus şi extensia trunchiului; idem, cu inspiraţie - revenire - expiraţie.
Acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng.
30
33
ii
la spate, cu braţele oblic sus.
1 I-
expiraţie. Acelaşi pas, cu schimbarea mâinii şi piciorului.
35
38
n
29. Stând în faţa oglinzii, redresarea trunchiului – închiderea
ochilor şi menţinerea poziţiei 10” – redeschiderea ochilor şi
controlarea simetriei segmentelor corpului.
30. Mers pe vârfuri în faţa oglinzii – cu autocontrol asupra
poziţiei simetrice a umerilor şi trunchiului.
Aceleaşi exerciţii, executate însă în partea dreaptă, precum şi cu
dispunerea inversă a membrelor superioare şi inferioare, se pot folosi
pentru corectarea atitudinii asimetrice global spre dreapta.
39
42
43
45
46
47
52
53
54
57
59
60
63
68
69
73
77
1
4. Mers pe călcâie, trunchiul uşor înclinat înainte, coatele îndoite
X
la nivelul umerilor, circumducţie spre înapoi a coatelor.
80
81
t
1. Mers, cu trunchiul drept, ducerea braţului drept
sus şi a piciorului stâng în extensie.
2. Mers pe vârfuri – braţul drept întins în sus,
braţul stâng oblic în jos şi înapoi, arcuiri la fiecare doi
paşi.
3. Mers pe vârfuri, bastonul prins asimetric,
braţul stâng jos, dreptul sus – ducerea piciorului stâng
în extensie la doi paşi.
4. Stând fandat înainte pe piciorul stâng, mâinile
apucă asimetric bastonul – mâna stângă jos, dreapta sus
– coatele îndoite, ducerea truchiului în extensie cu
întiderea coatelor, inspiraţie, revenire – expiraţie.
5. Stând cu spatele la scara fixă, piciorul stâng fixat pe a 4-a
şipcă la scara fixă: ducerea braţelor lateral sus cu extensia trunchiului.
6. Stând lateral la scara fixă, piciorul stâng sprijinit la scara fixă
– cu genunchiul întins, îndoirea trunchiului spre stânga, braţele întinse
lateral sus.
7. Stând în faţa oglinzii – braţele lateral cu coatele îndoite,
ridicarea şi coborârea braţelor din ce în ce mai amplu. Autocontrolul
executării simetrice a mişcării.
8. Şezând pe coapsa dreaptă, bastonul fixat asimetric – mâna
dreaptă sus, stânga jos, răsucirea trunchiului spre dreapta.
9. Şezând pe coapsa dreaptă, cu un baston fixat asimetric, târâre
înainte.
10. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală,
coatele întinse, mers târât prin înaintarea numai cu mâna dreaptă şi
piciorul stâng.
11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, ridicarea mâinii drepte şi a
piciorului stâng – cu ducerea în extensie.
12. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală,
ducerea trunchiului şi a braţelor spre stânga. Exerciţiul se poate face şi
prin păşire cu palmele, din aproape în aproape.
85
1
15. Culcat pe spate - braţul drept întins pe lângă cap, braţul
stâng - pe lângă corp, ridicarea picioarelor la 45º, îndoirea
genunchilor, ducerea lor spre stânga - revenire.
16. Culcat înapoi, mâinile la ceafă - forfecarea picioarelor până
la 45 de grade.
17. Culcat înainte - cu un extensor apucat - extensia trunchiului
cu ducerea braţelor peste cap, simultan cu întinderea cordonului şi
îndoirea trunchiului spre stânga.
18. Atârnat asimetric cu faţa la scara fixă, mâna dreaptă mai sus
- balansarea picioarelor spre stânga, revenire până la verticală.
19. Şezând pe coapsa dreaptă, mâna dreaptă la ceafă – mâna
stângă pe şold – extensia trunchiului şi răsucire spre dreapta –
inspiraţie, revenire – expiraţie.
20. Stând depărtat cu o minge medicinală pe cap, susţinut cu
mâna dreaptă – fandare laterală spre stânga, cu îndoirea trunchiului în
aceeaşi parte.
21. Stând depărtat – spate în spate cu un partener la distanţa de 4
paşi –, răsucirea trunchiului la dreapta, cu aruncarea mingii medicinale
la partener. Partenerul prinde mingea, având trunchiul răsucit spre
dreapta.
22. Stând depărtat cu un cordon elastic trecut pe sub talpa
piciorului stâng – piciorul drept uşor înainte, mâinile la umeri, coatele
uşor îndoite, ridicarea piciorului stâng cu cumpănă, menţinând coarda
bine întinsă, simultan cu ducerea braţelor lateral.
86
\±
24. Stând cu umărul drept spre perete la o distanţă de un pas, cu
braţele oblic sus - mâna dreaptă sprijinită pe perete - îndoirea
trunchiului la stânga cu lipirea părţii laterale a corpului de perete şi
tr te
coborârea braţului stâng pe lângă corp, revenire.
Ii
6. Stând depărtat, piciorul drept pe vârf, mâna stângă pe creştet,
mâna dreaptă pe şold, ducerea piciorului drept în abducţie şi revenire.
88
90
93
S-Jt
8. Idem cu ducerea piciorului stâng lateral.
Idem cu piciorul stâng înainte îndoit din genunchi, răsucirea
trunchiului spre stânga.
9. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală,
târâre înainte cu mâna şi piciorul stâng.
10. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală,
mers târât spre dreapta cu mâinile, spre stânga cu genunchii.
94
96
101
102
103
CONSPECT DE LECŢIE
a?lL
16. Culcat înapoi cu braţele întinse pe lângă cap, susţinând o
minge, trecerea în poziţia culcat înainte, menţinând mingea medicinală
deasupra capului.
17. Culcat înainte, mâinile sprijinite lângă torace, ducerea
trunchiului lateral dreapta, stânga cu uşoară extensie a trunchiului,
călcâile rămân apropiate.
Ji___
107
109
Universitatea SPIRU HARET
Mijloace folosite:
– Exerciţii statice sub forma poziţiilor derivate din poziţiile
fundamentale: stând, pe genunchi, şezând şi culcat. Poziţia atârnat este
contraindicată, întrucât stânjeneşte mişcările toracelui.
Cele mai folosite poziţii sunt:
– poziţia stând, rezemat cu trunchiul aplecat, îndoit, înclinat,
ghemuit, sprijinit, adică acele poziţii care favorizează respiraţia,
relaxând musculatura toracelui;
– poziţia şezând – rezemat;
– poziţia pe genunchi – pe călcâie şezând şi cu sprijin pe palme;
– poziţia culcat – înainte sau înapoi.
Exerciţiile dinamice se folosesc sub următoarele forme:
– exerciţii libere de respiraţie, cu accentuarea inspiraţiei;
– exerciţii de respiraţie cu rezistenţă manuală aplicată pe coaste
(părţile laterale), abdomen;
– exerciţii de respiraţie, amplificate de mişcări ale trunchiului,
membrelor superioare şi inferioare, care pot localiza mişcarea costal
mediu şi inferior;
– exerciţii pentru tonificarea muşchilor abdominali;
– exerciţii aplicative sub formă de mers, târâre, echilibru, căţărări;
– exerciţii cu obiecte portative, ca bastoane, măciuci, mingi
medicinale, cordoane elastice, extensoare.
CONSPECT DE LECŢIE
1. Mers pe vârfuri cu mâinile la ceafă, ducerea coatelor spre
înapoi;
2. Mers cu circumducţia braţelor spre înapoi, având în fiecare
mână câte o măciucă;
Q
8. Şezând cu sprijin pe palme înapoi, ducerea trunchiului înapoi
simultan cu îndoirea genunchiului la piept – inspiraţie, revenire –
expiraţie. Tălpile rămân pe sol în timpul îndoirii genunchilor.
-*=JL-^L
9. Şezând cu picioarele încrucişate, cu un extensor apucat la
spate, întinderea braţelor lateral cu inspiraţie, revenire – expiraţie.
10. Culcat înapoi, mâinile sub cap, forfecarea picioarelor cu
genunchii întinşi.
11. Culcat înapoi pe o şa, ducerea braţelor prin lateral sus,
simultan cu îndoirea genunchilor la piept, inspiraţie profundă, revenire
cu expiraţie.
12. Culcat înainte, apucat de glezne, ducerea trunchiului înapoi
cu tracţiunea braţelor, cu inspiraţie, revenire cu expiraţie.
13. Culcat înainte, mâinile prinse la spate, târâre cu ajutorul
umerilor şi picioarelor.
14. Culcat înapoi cu o minge medicinală pe abdomen – menţinută
cu mâinile, inspiraţie şi expiraţie, învingând rezistenţa opusă de minge.
111
114
115
117
 A_
5. Stând fandat lateral spre dreapta, ducerea mâinilor la umeri,
coatele îndoite lateral, arcuiri spre înapoi.
COMPLEX DE EXERCIŢII
1. Mers pe vârfuri cu braţele întinse pe lângă cap.
2. Mers pe partea externă a picioarelor – mâinile pe creştet.
20. Mers peste o bancă de gimnastică – încrucişând
picioarele la fiecare pas.
4. Mers lateral cu încrucişarea picioarelor – executându-se doi
paşi la stânga cu încrucişarea piciorului drept prin înainte – şi doi paşi
la dreapta cu încrucişarea piciorului stâng.
5. Stând cu mâinile la spate – săritură cu depărtarea laterală a
picioarelor şi ducerea braţelor lateral şi aterizare pe vârfuri cu
apropierea picioarelor şi ducerea mâinilor la spate.
120
122
.
călcâiele.
i
4. Alergare uşoară cu genunchii îndoiţi şi lovirea şezutei cu
If fi
7. Stând depărtat, braţele lateral, fandare lateral stânga, spatele
drept, piciorul fandat are vârful orientat în afară, acelaşi exerciţiu cu
fandare pe piciorul drept.
8. Pe genunchi câte o ganteră în fiecare mână, braţele lateral,
îndoirea trunchiului spre stânga, cu ducerea braţelor sus şi trecerea pe
coapsa dreaptă, revenire şi executarea exerciţiului spre dreapta.
9. Pe genunchi stând, ducerea piciorului stâng lateral, sprijinit pe
partea internă, simultan cu ducerea braţelor sus şi îndoirea trunchiului
spre stânga. Aceleaşi exerciţii spre dreapta.
10. Pe genunchi cu braţele lateral, aşezarea pe coapsa stângă,
mâinile pe şold, ridicarea picioarelor întinse în faţă în echer, îndoirea
genunchilor şi ducerea lor spre dreapta, ridicarea pe genunchi.
123
124
125
128
Jă- 3&
11. Şezând cu mâinile de gambe apucat, rulare, menţinând
apucarea genunchilor tot timpul exerciţiului.
12. Pe genunchi, cu braţele lateral, aşezare pe coapsa stângă cu
sprijinirea mâinilor înapoi, trecerea în şezând cu genunchii îndoiţi,
lăsarea pe coapsa dreaptă şi trecerea pe genunchi.
129
COMPLEX DE EXERCIŢII
1. Culcat înapoi în faţa unui perete, cu genunchii îndoiţi, vârful
piciorului sprijinit pe perete, desenarea de cercuri cu vârful piciorului
pe perete.
2. Culcat înapoi – talpă în talpă – îndoirea şi întinderea
genunchilor, menţinând tălpile apropiate.
3. Culcat înapoi – îndoirea şi întinderea alternativă a genunchilor,
vârful picioarelor întinse.
4. Culcat înapoi, genunchii uşor îndoiţi, tălpile sprijinite pe
perete, joc de glezne, cu rularea tălpii pe călcâie – vârf.
5. Culcat înainte – gambele la verticală, profesorul opune rezistenţă
pe talpă, flexie plantară concentrică în interiorul segmentului de contracţie.
6. Culcat înaintea scării fixe, genunchii întinşi cu sprijinul
picioarelor oblic sus pe o şipcă a scării fixe, ducerea picioarelor lateral
cu alunecarea lor pe şipcă.
AL.
16. Pe genunchi, uşor depărtat, vârful picioarelor orientate spre
înăuntru, ducerea braţelor lateral, inspiraţie, lăsarea pe călcâie şezând
cu braţele oblic înainte, sprijin pe sol, expiraţie.
17. Pe genunchi, pe călcâie, şezând cu spatele la scara fixă,
apucat de sus, extensia trunchiului cu apropierea vârfului picioarelor.
18. Pe genunchi, cu sprijin pe palme, pas mare în alunecarea
mâinilor pe şold şi extensia alternativă a unui picior înapoi.
19. Mers pe vârfuri cu ducerea braţelor sus, inspiraţie, revenire
-expiraţie.
132
*∗
∗
Prin această scurtă prezentare a celor mai frecvente deficienţe
fizice întâlnite la copiii de vârstă şcolară, am dori să subliniem
necesitatea corectării deficienţelor funcţionale ale aparatului locomotor
cu ajutorul exerciţiilor fizice. Pentru tratarea tulburărilor şi îmbolnă-
virilor pe care eventual le prezintă elevul, părinţii se adresează medi-
cului. În dorinţa de a obţine o atitudine corectă, estetică a copilului,
părinţii ajung tot la medic.
Ne adresăm medicinii, îndeosebi specialităţii de ortopedie, atunci
când elevul prezintă deficienţe fizice care tulbură creşterea normală şi
dezvoltarea fizică armonioasă, dar trebuie înţeles faptul că nu toate
defectele fizice pot fi rezolvate în exclusivitate de medicină, majoritatea
lor putând fi corectate prin exerciţii fizice corespunzătoare.
Creşterea şi dezvoltarea fizică sunt procese care se întrepătrund,
se condiţionează reciproc şi se pot dirija. Dirijarea lor se obţine numai
printr-o supraveghere metodică, de zi cu zi, care trebuie să se facă în
familie – de către părinţi – şi în şcoală – de către educatori. Dintre
133
134
135
136