88I

'Iocas mlsoc€ plndecul eI t(OtOt-

-sgsifrqq€S orl?c op o1€zrcord 1so; ne '.ro11.4pplctscllsnc€ pulr'1'rd'ctqlqlre
.?luocoJ,r11e1e.rertdncoe.rd o olso (.rop.redngcq)
o+ts+uortr€punJo+uomolo olormJd
eqqcol.rolgleOs €cltsncy '(OfOJ-zlg1) q8relfeg InI e1*e.ro1epes t* gr^81 u1
eredu 3.rn\n\eunsogtorS,gf*f"ip"f 9*"po* ar€rcnl €rulJd 'Inlnznts 1e ue8ro ec
'ocrttrrol rS ecrlsele rglopun
rrqcorn €rn+cru+s eposep (gl,gt-ZZ31) IUoC T98I uI
t.rel.rnog 'leuserg '3uno;1
prgAeeo.re €Irool pitoor:ep-lf1u 1$ eceylerl .uossloj
.(vzsr-gqtl) 'ncgprwY ?l€tnlllm
0ggT-0I8I IIu€ ar+ul Iuptsu3 rn1eu1{.redv
.oF€c €rrrlrd .""ooos' "d1"p* e""*suao"ru pu1il.ro r$.e311se,rurgztsoproq€'IIAX I*
'uo1.u.etr[c€sl 1* 1eLr1ep oaFI€C 'o-1c€+u-r eru8op lpll+suoc n€
IAX ololoc;s u1 'e.re1*tueg u1 1* n1pe1'q1n^g q[
v4z-rl olauortrouol pupr.rd lololslrY p1 eggldo
.(e.r1ue1ryur) req11ro€ q eglfcn^rxsuoc11 .lercads u1 'neeleyer os ?c!+sncoeap oIIr
(eged u1 'eyq,glel gctl
-gdncoeid ,ecr1u[-e;n1co+Iqr€ rrI 'ouropo.o e1.rndu11 u1r*
-snce ep Idlcqrd 1rc11dr nr-s ep-un t1'u'e'I 'I 'cos nr.m.r1r1) .ro1e1due11$.ro1e.4ue1
'mlnznts
qqcn4subo ep ledncoe.rd e-s gcrluu er[ezrglrC Inuslu€cour r* alecrznu
Jolo+uoruru1sur er{cn^r1suoc 'arouos JoIapIm ee.ru8edo.rd : uI ilcllsncts o11flIIIItsJ
,i+Sace.rFrrrntlnc llr*llo_^zop
fei1frse1c u'(.i'ej 6Zg-We) Ia+olsrr' _tpeol.red
lrnohl qp ?zee+€p rol-r4pElc €cllsnc€ pur,u.rd el.rpdncoa.rd
4'iiqd""p+s
rf,YrrrYusNsc 'I'e
uolIuIOYl3 VlIrSnSV
9 InIorydn3
-OnJISUOC ap olol€Irortsuq - o*qlsl.optsour.Ix*rlrt$grwurn "rr"or*.1
r* eu/8q "t'1ui4bz1oru.re1piiritl.relem e glua.rede€o+€llsuop - d :f;";l
rn u-r
'gde ep l.rodel gztsasuopuocos oJ€c uI 1utsI
-ozroillitol 'FuJB! ap upuor.rad ut 'Jo.ualxe
Inlnl€.r+s uew-rso.r8 dlso p al€c uI
Inlruea u.rnlu.radural ap a!{cun; u;'p.ro
-ape.r8 ap -rnlnJplunulnelJurC '€g'g 'El.{
(ogrg) twpo,MY
= ry : I'L1Y
: e*1rg1u8eu-r pctsJsll€s Es olnqoJl artsc '?u.rel
op tsptsolrod u1 'ar{elozloulro+ op Tnle.+! uI
!.ilV- llig+plun ee.relAero €Tncl€c eleod es $
taJl-cnrlsuoc op '"7-
[nluoruolo uI glelnnrnce
gde ep godea ap 11{g111uecTn.roln[€ nC
'gnr€! ep eptolred uI rolrslxo In1ruo€ :
rrnlu.redrueg ep etfcunl u! oJo-op€Jb
op F.r?umu ?clpu-r e.rec'gg'g la.rn8r; $\
ulp TnlnclJart u.roJuoc E1€utuuo+op €
Inpsuopuoc e elfiledt op ele.rnp - ,6 :
 io o""q"-qi ;i6oi"i gi md'surile
Problemeleprivintl,acustica.cli,t|'irilorsereferiru-d:][aspectetlistincte;
_ stuctiulsunefirui ca factor39"#?fi;;;i
-+li{f#f etc.,constituincr
in s6ri,autritorii
F
":1t,ffi;r;tffi*t"#ft1!ie b*nd,
s. *t**F;m*T;-*reari"iridevaroaredi"'p*:l'9"uJ"ti'"uliiJil"'r*1i
ei 'U{::llffil*gff3ff$1"v""tr#e:"+
:K^trT;ffi
F;
,ilo
i*#""tif
'T;rd;ffi
le;tat din Tg*Y11r-"^qj..curl"rvotta*ea
construltriilorsociatcult'r-ale
b:
1"1?,#'ilf#'"f*ffiif
l3tm#fl "l,Hrll*agir",'l'*K$i'"-'"Jili:e
5e) g$Fi'H$i+*l*g#tl#fi""",ffi ffi'"iiiT;l;'$isocia,cur-tura're,ll-eoo
F

Izolarea acugtr( qi'interiorul

Fo- qi in spaliil" O" J#Jofiii"-tufadA' i"""ii""io"ot
structiile inttustri;ie
ts:
h $
lonstnrcliitor'
--l"ti""L"
nocivd' a .zgomotelort' t:u
t
efecte de poluare sonord, T:*iol-i
luc-
trs**-i";:'r;3,l',taru;,u'm:lirl{nsl;$ry,j
iezechilibrul o"gff iuT*"Ioi'
iniomniif nevroze' boli
tliget
ortl-"i "te nivelului zgomoielor,
in funclie tle
rrehman stabilegte urmd,toarel"
efectelepe ca;rele protl'uce-: .r-.
tl,t|:: ""l"""fit:-"* in*6
categorie
(inaceasti,
_ ilfi: ??l lt,qq:p*i"e
circulafie) ;
cea mai *o"" p"il"-a Tgomotului.de vegeiativc -s:uvenia qi otologice;
- intre no u' i'o"&'l utecte ry**'
- la 120 dB;, tlupi scurt timp ;il:; 'iemanent6'legatd' demisuri
Beatiza,reaconfortului g+"r1".";"J;;tii-este,indisolubil pe cd'i mul-
constructive efic6nte priv.ind plgd"@ li'"o-f-ut"**'iffiotoT"i
prin h'bsorbfieetc';
;il#itI;"-e f i a tranuimisie'

6.2. NOTruNr DE ACUSTTOA

FENOMEN FIZTC
6.2.1. SUNETUL CA

'T"l#,,:"#iilffi:Yllil'1l1ffi
:i.i^t-i*l**"vibraliamecanicd'a
J::'3it? auclitivi;
aJ'J""",t"'p"[i=ie a"
particrileloi ]tPnid"*-
u" a'ni'miteoscilaliimecao'ce'
_ti,ziotogic,cafenomengubi-ggtinprincar.eseinlelegesenzaliarecepfio-
^"dili+","i'i"i;J;
natd,-silocalizai#a;;;6"1" *"Jn" """-"14 salnglceand'
ca sunet ooscilalie
asculti'tor "o in . tl-qmeniul
Pentrucaun
necesar. *="g::;; JJ;ib6. -" t"?,"o""i1'ei*it"'ta
cuprinss' intre
mecanic[,, este
*n,l',-"^#'ge"ti;:tttttt"U*i::
auttibiltro".'ioori'is.sl.:
tS::*'-*TJ3;*i":itx'd;i"is$.H*j#:'e"Jill'Tff;ff'"
*fra;",r;r.1,e""x5"g;"",u31;3:i,*"r.:,:*e*"tmri,*r#*za!iason
vDvuawv---
Sunetele se datoresc mlEoa'urur
13g
"q.

Y o
Fig. 6.1. Fazele vibratiei
oomDletf,i bi oiititi
moleculelor de aer la oscilafia lamei elastice:
t- ftrebile @mDdmrre sl 'l€stb'lerc r moleculolor
de !'r'
a -vlbretle

aplo-lte' in mediile elastice'

ProDaqareamigcd'rilor oscilatorii din aproape'*in migcare oscilatorie devine o
se datbrcgte tortetor Jiasti*.-u" p*ct ilateiial tTi-p qi splliu' constituie o und'i['
sursi de oscilafie. Oscilafia care ae p":pili niiqcarea oscilatorie'
r.,ocul qeometric "r piiili,fr,ii.^"ti"d ii;E;ruqi-mo-;6"tide
constitirie o suPrafafd' de unttd"
cle lama elasticd'incastrati la o
Exemplul clasic de vibralie 9s!9.nrgzentat ctt o vitezi
extremitate 9i libe#rt't"'i'"ita tng^' oli' *jt -"-"tqse deplaseazil (0). sunetele sint
porigia'inilialn de repaus
constant[, trecind ilffi;fi;i" -oscitaiorie'ii r"'.fr9n1S4 *rif to"ioh de unde, deci
emise de corpuri i,r'-iqdl -Ie
*i.d;i'*"-'"to"ii' aie mettiilor ce strd'bat'
;:d; prin 1"9^" ::"ore' iar in ' solide'
Propagarea sunetelor in a,er s9 realizeazd'
prin uncle etastice."ilist;ld" bintre-Ooud nilaxime de presiune succesrverPe
de und[' I' care pentru snnete
dirrctia de propagare, caract efizea'zahtngimea
este dc 3 cm Pini la 20 m'
' prgs.i3li gi destinderi' ce fac ca
Asupra aerului, vibra'fia mecanicd'exercit p6;ttit de b,chilibru (fig' 6'1, b' c'
molecutete ,"*roi;t?ib;; r";"""1iit;i
zonele ifi#il-g; t""f'"'""f"f" * dptof,i" unele de altele, iar in zo-
il. e. fl.In
n'ete'tie depresiune ele se indeparteaza'
C e e a c e s . a a r i t a t p e n t r u a"^sgit-&i
e r e s t e v!*i;
a l a H;tTt"o"t*
bilqipenlp.ap m61ecuteto r i s o l i dIe
d , g i c o r prumateria e'in
seneralpentru o,i# dii#ilr. alcfltuiesc mediul
In lurut poziliei ro"iu "ciliU5ru. Fiecari"Oiiit* in
i""ti""t"t".care
migcare oscilatorie'
in care este staDrnt;;hil;;; se afil'
Euprafefe-i-libere sau a suprafelei
ln cazul fiuidelor (grr" qi lichido), in'lipsa sbnore are loc numai prin unde
de separare a doud,lichide, p"opug-r""u
-ph'.ticirfifor un-ttelor
lonei[udinafe. ]fiqdrea A" *t Ia propagarea undelor acustice
este supusd,r"g1oi"i"ila'iit*i"ii. ot.e frecvenlf oscilatiilor acustice nu este
pe-ais'tante relativ mici, se
Drea mare qi propagarea undelor. r" il"*i"i"ia d" oscili'fie aparti"**to"'
poate neglija innu'i!il"i**ritetrii,*ilil;;;;;otii miscare este suDor-
ideal, a.cdrui
considerindu-*" ""ilif ", oo ttoiti comfresibil i b"y-- Din irunct de vedere
donatd, ecualiei d;;"ili""liate qi ;i;iiil"{if
teoretic, mediul fluid in care se p"op^gd, o"aele s-on91ese coniiderd continuu,
etastic-qi firtr, inerlie termic["
omogen, perfect tiirjA Aeia "i*"o?it":tlT;p""f* datorati mig-
propagarea energiei sonore prin unde Jlastice, .in solide, este
-Aireciia
cd,riictinaproapeinaproap.eapa,rtreulelormaterialeprind.enlasareatransver. $i
sald,sau longitudinai[:pe d" h;i"t".g-u, ot"ilr-li"irpl19oTf:fi] oecr
(fig. 6.2). In-qectiul solid vor €xrsta
dilatd,ri ate pa"tiiuieio"'Lut""iii" in lungul propagsrii undei
unde tongitudinaiJ^in*^;";;;fti",ii;?; ;dil"-d,
si unde trro*rr"r*r-l"Iili"tu-o*"if?tii; p"""ti*Gior sint ferpendlculare pe di-
iecfia de propagare a undei acustice'

14t0
 \
I
d.
:!
r3i t
' ..)?
!:-*
r
i
{oroooo- x#'l'/ryo':
:
-- -'-r
0ilolap $
-, .. aJ r
ooosoe{oefooo
,, i.torir,r,* thfs/tor
at
oo*+#ooo 2 "
r i l
T

d
b miecirii
slnetului prin unde Fis.6.3.:XH:'#fi1""r"T"H&'jfill*."
o Fig. S-2. ProPagarea
r ntrdil. s - urdo ttansveEde;
! - mtle tongitudbrle'

Iao
vitpozil
""'$;;;;n;i":j*f#Jfr
mici
-
#-';:T.::::::'":"-:".;
Motlificd,riledepresiuncaleme{i}lielasticdelronls^l,reasunetuluitlefi.
ffii;J'fr
tlecit prosrurlraaw^ruu;;*;;iidim[,, iar forma qq:t-1';^."ji]i.? "'"^ ""
sint 5"ii, *oi"ori se considerl JootJT:^'
tleci
'J3iff
"J#ff#fJ;il?'Hj""i#hHtf:tJffi;#-iliriconsiderateprane'"""n"'
:Hf,
:ffi
solidet
ve, pe
sunete
*wu:,"*::;,H;Tr'$"*ffil?:t#J+H#la;
tiei intrelinut", "9n'io"t:tiolA
ecualia oscitatrieisonore'
ce

iu tlefazai inittiat : (6'1)

fnc ea : '4 sin (ot * B)r
L, b, c, g: Asin (2nJl + 9)
r in zo-
L
o r i , e x e r c i t a t d , dc911'1n;r'r
l n c a r e : 3 | e s t e p r e s i u n e a s o nce' o n o r i ,cleplasare
e s u r s a smare asul}raaerului;
,in A amplitutLing'a 9g""t""i'"q26'
mediul
-
Tf3**H##"rii:i#1't#"i"'J'*;*'i?''*sqiieprezintd
p
produse in unitatea
t !t-r""X.q"i" d.etinitd, s..----- tle vibr'a'lii
tte num'rul
t - fI91I1"l1 (reru'ua uv t 2n
nnde de timP:
cu 2"J ; I : :- i <o: -T ;
egald'
aeustice
.o pulsalia oscilaliei sonoret
nu eBte
micir se
,
:r ;i#fffl?J,,i,;'tl
?t;"#,5,81ilffiT#HHf"#ti'#1X
subor- de senscontrar;
vedere fl, faza initiald"
-n'xpreslavitezei oscilaliei este :
,tormic6. (6.2)
mrq- ,- r : d9 - t A a c o s ( < o f + P ) '

qi
rezulti :
ista deci ,Aeceleratia miScd'rii (6.3)
untlei d2g _ - 4 <o2sin (ol* 9\:-"8'
pe di- \ r : - -
I
dta

141
 ,.in.naturd,.oscilaliile sonore se manifestd, complex ca vibralii transmise prin
-amplitudini
dilent'e medii cu viteze.pi frecvent-e variate, cu variabile in tihp,
sub forrnS, de unde incid6nte qi reflectate ale cf,ror 6fecte se suprapun, se inter-
fereazd' qi se amortizeazd, astfel incit exprimarea analiticn a fenomenului
este
practic posibild, numai aproximativ.
,-*[n realitatgr ogcjlatia sonor5,este o vibralie compusd, a aerului qi a elementelor
oe construclie $i instalalii, in domeniul de frecven$e 20.. .20 000 Hz,
alcd,tuitil
din suprapunerea oscilaliilor cu caracteristici variabit" io timp qi spafiu.
oryil-gtr,u-acusticd, poate fi asimilatd, cu oscilalia am.onic6, care teoretic
*^9."1":.
poate rr studiatd, cu ajutorul teoriei oscilaliilor libere gi forfate'neamortrzate
sau amortizat'e, in cazul transmisiei sunetelor prin aer qi cu ajutorul teoriei
vibraliilor longitudinale gi transversale ale elementelor de construclii qi
-:rsta-
lafii, in cazlul transmiterii sunetelor prin solide.

6.2.2.EcuATrA clupuLur soNon

Porliunea din spaliu in care se propagi, unde sonore caractenzeaz1,

simpul
sonor.
' In studiile de acusticS, se distinge miqcarea oscilatorie
a particulelor mate-
riale ale mediului elastic, prin care se propagd, sunetul
ryi migcarea und.elor
sonore ce caracteraeazd, propagarea fenomenului sonor.
o caracteristiod, de bazd, a, sunetului este viteza sa, notatd, cu
c, exprimatd,
ln cm/s qi care caraatettzeazS,migcarea oscilatorie a undei
acustice, transmis6
printr-un mediu elastie.
9oTld,"lld -expresia elo_ngafiei gr a miqcd,rii oscilatorii a unei particule
materiale -?lf, d.intr-un gediu elasiic, h distanga a de
origine, srib fo"-"
!:a sin (<olf p), situatd, pe axa de propagare a oscilaliei soiore (fig. 6.a)
in
care migcarea undei sonore, propagate ca viteza ,,
"stu in fazd, """o*"1utri"
particulei materiale din origini, dupi,
f,impul f,r'spafiul parcrus de unha
sonor6 este:

gt' satt t' : s

B: (6.4)
c

Luind I : 0, elongalia punctului -itf este :

U:A sin (<oJ-<ot'). (6.5)

Deoarece co : -2tc
. !, s

T '
r : -
c
,7r : c ?, erpresia elongaliei rezultd, :

l
0 clngqfo /t/
J
,kt
_ u : A , r ( + t _ L + ):
ljq. e:4. Relatia tntre elongafia g gi
distanta s de propagare a migclrii : /. sin(., - (6.6)
oscilatorii. +')
142
 Fd,cintlnotalia+: 'K, seobline:
pnn
- (6.?t
I :'Asin (cot Ks)'
qi 2 in raport cu t 9i s sint :
este Ixpresiile derivatelor d'eortl'inul 1
- A o . zs i n ( o f - K s ) : -<nzg; (6'8)
''
+dt: . d ' o r c o s ( . o t - r q ; # -
-'AKz'sin(col -Es) : -K'g' (6'9)
e!-- - AKcos(' t-Ks\r#
ds
lui 3l :
Folosind rela!'iile stabilite, se scrie egalitatea expresiilor

t _ r' o2g : _ :_a:!

K2 a*
F. <,>2' \tz

b.
E
qi tleci:
Fl. t 0zg_t 0rg. (6.10)
bU-p"t o)s dtz K2 ds2
F
Ftmate- lnlocuintl.<lqi.K,seoblineecualiaelongalieicimpulrrisonorunidireclional:
hilelor o2g : 0"9.. (6.11)
n- z
lsz AP

q se piezinta' sub forma:

Peaceeagibazd,sepotstabiliecualiilececaracterizeazl'Dresiunea,vitezagr
p"ot*"i;'iuil"t.;i
acceleralia undei *o:o-o"",-"o""
o"q (6.12)
foma -a:J_: - " nz
oF dsz
S.4) in :
ce exprimi propa-
s.gngl .tP'!t-t-1:t1t.?
Pentru cazul general al cimpului-
unda le un6tit*, frezint5, sub forma operato-
sareaundelor*".ii"J, t ii-'"*t-re
frrtui l-,aPtace,astfel:
(6.4)
t ozq:++++ffi-vq, (6.13)
c2 AP dr.z 0V'

a abaterii presiunii din

incareqesteexpresiapotenfiald'd'eviteziaenergieisonorecarepoatenepre-
zeura. de exemplu, valoaiea instanf,anee'
ooa"'LJi*ii"n d" ia valoarea ei de echilibror (o i
(6.5)
fi. 't1.2- coordonate sPaliale' ^
fi'#iaoo"i;b;i;ti;, "'co''1i' cimpului sonoreste:
t a ,, *-+ Lu,Y : ,, (6.14)
c 2 O r 0 r c c (

sau notind. g: ''9t

-7zq
: t 02q (6.15)
0r' ct AP

143
 Solulia ecuafiei (6.14) este :

q:r
[ ' ( , - ; ) ] + o l r '( , * r ) ] , (6.16)
r\a
hSnrel ryig sint-funcfii arbitrare, iat K $i K,, constante.
rn cazril nnd'elorplaner r : constant, astfel incit expresia undei plane estc :

IB1rffiF ..\-r Df-t

: ",,rL5;[r-:)J.
e@,t) {0.1?)
6.e.3.vrrEzA DE pnopAGAtx$r#.J# l, oNGrruDrNALE
soNoRtE

tn solider tS,npmisia sunetului poate avea loc ca in elemente

asimilate cu
corzi, bare, pl5,ci, tuburi.
se considerS,un mediu sub formtr,de bard,(fig. 6.5), de secfiune B, prin ca,re
i" t1op$ At se^deplalg"? energia sono.$ pe-aTstanla I cu iiteza r,' f"in "nae :r;
longitudinale. considerind mirycareauniforinr a "n"igiei-sonore, rezult6 : I

f ;
I
! '
l:ct. (6.1E)
Particulele materiale d? secfiuneg,aBr supuseoscilafiei mecanice,se depla-
seazr in acelagitimp cu vitnza a, diferitd de iiteza c a uhdei ,9";i."
Fi ;jrfr;-1"
+'n'- .Comprimareavolumului drediului elastic, datorittr, presrumr sonore, eBte
datl de erpresia :
Ll: uLt. (6.19)
conform leeii lui Hooke aplicatd, la medii elastice, forga este dattr,de pro-
dusul -F : Aia.
Al n t7
Cunoscind cI o - Ee : n : E.uLt : t;, se oDtrne:
t lU

X:SE u.
c
(6.20)
Expresia forlei sonore poate fi scrisd,gi astfel:
lt
A I , n : tn o - *!!- : A!-.
7y1 (6.21)
At
Deoarece m : Sl p : BeAf p, se obline :
alJ
I:tn 1A I' : Bcpu. (6.22)

Fig. 6.5.lviteza de pro-

Daci se egaleaz[, expresiile forlelor sonore se obline :
pagare a undei sonore
Iongitudinale tntr-un Bl?3-: Sauppi deci, cr:1.
mediu elastic. (6.28)

744
 Fig; 6.6. Tipuri de unde
. sonone Dr solide:
a-I6al{,udbrlc ; b - tsrD.rt!?rrle ;
o - dc tnsvolGtr.

r"3'f,$sJ3fuX3ffitlX*#ta lui Newton

erprimd,
vitnza
sunetului
in

!:
t : :
':yT' (6.24'
hi,
a
in care -E este moduhrl- de etasticitate
a aP3gent6.a-msdlului;in g/ems. al aerului, in g/cm.sz, iar p_densitatea
i'
bcu rn mediul solid, conside6t izotrop, "l3ltig gi
nelimitat, in care apa,rgi tenriuni
tangenfiale gi deci forfe de forfecaii-' "se pot propaga
F doutr,tipuri de unde erar_
[br* tiqg: longitudinale gi t*ans"u"sate.
^ r'rrrccgrade propagare a undei longitudinalg (unar de comprimare
Pde rntmdere) coincidecu direcfia mirycdrii
iseilatoriiaiurti6"riio";ffii:"lditt":t,.r). ri
de
E propasare
" *iali i6i?itl.i.iid;; il' ilt iiitLoria""rt
X'#Q":f nelimita,t,
cr:ll E(r-Pt ,
I p(l + tr)(r- 2p) (6.25)

in care: -Eeste -"glT_lJ",i in daN/cm2;

p - coeficientullui.yjulg,
poisi6n;
p : olgt -?!? ""il!!li de voium
o - greutateaunittrfii de volun^aa mediului;
mediului,
_.- in AaNTcm,
o g - acceleralia gravitafionalfi,, i" -lr;.
;
rn cazulcind f t"iifia-s"6iimTa^IiJ-uotului de construcfie ace't*
16tlni'
poate fi reprezeitat dto b6d;b'tft, ,
orcilafiire antisimetricese tra,nBform*
in oscilalii de rncovoie!9rh" ""4;t"i;r'gitudifiefiTanile"sare
incovoiere'viteza d;;;;pag""" a unodi de incovoiere se transfomf,
&Htide in placr, erte

ct:2,5lfry , f'6.26)
I Ph
cilindricraplr,oiila incovoiere
egald,
cu : Eh2l\2(1-p,),
tT.-tP'*"T.'iJt?$H:il
ln a€r qi gaze, expresia vitezei sunetului
este:

c:JVt+, (6.271
rn eareyo esteraportul dintre cd,ldura
-la
sp_ecificd,,
la nlesiuneconstant5,ryivolum
de propagare; aer vo : 1,'41, ii p - preriunea sta-
;t"#:'11'i.?t-?ediului
ro - c' *74
u5
 Tabetul6.1 frodusul.cVo-esterezistenla specifiotracus-
-------. [rca
tici a mediului
& mediuhii sau impedanla
r"ar,r o,r. *F | imoedi,ntrl aculticd
orrrro+ji-i_I;
qi
'tti rn@uosuDorur I ulb";;'tt "1 prezintd, p.eatru aer, oailoa."a liO-N-;/ror.
l |renDruIlchrd.e'expresiavitezeisunetului
| | | este:
l A e r l 3 4 O I
I ApA lrnso I
i9::- llgP | " : l *l f'r (6'28)
I lemn I I 0oo...40oo | 'n
| !3y-ci.uc I so I
{ zidrrie I g gq, I in care. p -este coeficientul de compresibili-
j A_ruminiu
rSticlA
I| S:191
rSO I tat" a richiaurui.--------l

solide,.ce caracrerizeazd,
structura"iu*""t"ro;-d, dil"i#;ii
aer, vit'ezasunetului va,riaz6,cu temperatura (c : 330 0,6 0) gi ui""lilrji'llf
* cu umiditatea.
--Uateli{ele compacte (betonut, otretut, pe,oiototl
Materialele poroase(vata, pisla, pseturilei aisoru ;.*d;-;;;;;;".
*"".til gi se opun la trecerea
lor, de aceease folosescla izol#i aoustice.Absorbfia
snnetelor se erpUcd prin
trangformarea energiei acustice in ctrlduri.
-lungimea
Injre r19c1entaJ, de undi, ),, viteza c ' perioad a T, ce caracteri-
zeaz6"oscilaliile armonice sonore,existi "Lhjiil" , ai r---

j
f - 1 . 3 c .
J : ; i I : ^ i I :cT. (6.2e)
t

Suqelu! pur, caractefizat printr-o

3,.nupit[ frecvenfd, gi presiune, poate
n oDtlnut cu ajutorul generatorului
cle ton (tig. 6.7), care trebuie si,
asigure o eficienfd, uniformd, in ban-
da frecvenfelor de lucru cu o aba-
tere de cel mult 1 dB. pentru md,su-
rd,tori acustice in construcfii, se folo,
sesc generatoare, special eonstruite,
care emit sunete albe qi sunete vo-
bulate.

6.p.4. CARACTERISTTCILE DE pREStUNE,

INTENSITATE SI ABSORBTIE
A SUNETELOR

6.2.4.L. Presiunea qi intensitatea

Fig. 6.?. Generator de ton.
sonor[. Miqcarea oscilatorie a parti-
culelor materiale gi deci migcarea un-
delor sonore €ste inf[usnfat5, de pre-
siunea erercitat5, asupra mediului
elastic.

t46
 meiliului inconju-
. Presiunea sonord,p erercitati de o surs6 so:nord,a8uDrafoita erercltat1" asupra
-rr' r6tor este datd, ;;#p";irffTf'1S,- i" "ut" -E este
ie. CuLitpresiunea este mai
aerului qi B-mi,rimea suprafelei pJtalre urgioo." mai mare gi deci s'netul
mare, c* atit amplitudinea oscilaliei sono"6 este
emis este mai tare.
\
I
presiunea roiiipe unitatea de suprafald,poate fi obfinutd, cu relalia :
+
l (6.30)
P J 6 : E e : B L '

Considerin d. E : c2 p, pentru solide, se obline :

(6'31)
p : pcn qi d'eci:p*on: Pr&rwr'

de presiune sonord't
Pentru masurarea presiunii sono-re se folosegte unitatea
dennmitd bar, ce este definit asttel :

prur lN/m' - 10-5 bari sau l bar : 105N/mz'

cte l-m o presiune de 0101bari'

De exemplu, qoapta ^un creeazd,_ina9r ladistanla
strisdtul f O Uarf qi
"* motor de avion 200 ba'ri'
E;;;id";i"d-i;;ri"rea statici t u""ofoi Unqltit, ?, .sub aqliunea'^9s-cilafiei
sonore, presiunea;;I"i iiiara intre finiter,i n^"i *i 9** (fi$ 6's)' Pra'gul
;;i-'r1;""*i""ii u"*toi pentru a avea loc senZalia auditivfl este:

pnrn: 2'10-10 bari : 2'10-5N/m2t (6.32)

iar pragul maxim este :

i
sa pmax:2 '10-{ bari : 2 '101N/mt' (6.33)
i ban-
qi poate fi erprim-atd'
Idria sunetwl,u,i,este in funclie d.e nivelul sd,u encrgetic
prin intensitatea .o"o*A f, caie d,efineqte fluxul de enetgie sonor6.Ot ce tre@
"iri;"*;r;;;A*
.folo. pri"t"-;"p.utute, a" 1 rh', perpendicularl pe direclia de propa-
gare a undei sonore:
vo-
r :2 s [w/m']. (6.34)

'
uNE, Xl,uout,sonor este energia sonorSin unita-
!
tea de timP: i

(D::
w
[ergi/s]. (6.35) s
panti-
un- ln cazul unctei sferice, valoarea fluxuluide
pre- energie sonor[,, O, in W, la distanla r' este :

6 : 4rtr2l,9idecizI, : fi' (6'36)Fig. 6.8- Variatia presiunii aerului pe tn

raDort cu Presiunea statici' Pt'

147
 Intmsitatea sonord, poate fi definitd gi oa produsul dintre energia aeustici W
qi viteza sunetului c :

\
I : W c : ! muz*orc
: : (6.37)
I eurr,,*" * **:t;#.

In cazul unor unde progresive, plane sau sferice, avind vitezad.e propagare c,
intr-un mediu cu densitatea aparentl p, intr-un punct in care presiunea
acustictr, efectivd, este p,1, in N/m2, intensitatea acustici -I, in W/mz, este datfl
de relalia ,

I : &,, consid.erin
a f"r :ff . (6.38)

*I
- Practic, igtensitatea sonord, a sunetolor se exprimi prin raportarea la o I
intensitate de referinfd,. Se foloseryte astfel nivelul de intensitaie sonord Zr,
ca noliune Pjin caqgse definegte intdnsitatea sonori -f a unui sunet prin compara- i
fie cu lntensitatea de referintil l^ro. Ca intensitate sonord,de referin!-6 se considerd,
pragul inferior al intensit5,fii auditive, la frecvenla de 1 000 ilz :

I^1o:19-tz [IM/m21. (6.3e)

Considerind cd,pragul superior al intensitifii auditive la frecvenfa
' tle 1 000 I{z
'W/mz,
prezintd, valoarea i I^o,: 1 raportril l.o,llao rezulti :

1/10-12 : 1Q12. (6.40)

se observd,c5, unitatea de mtrsurd,absolutd, pentru intensitatea sonorr, in

-omeneasci
domeniul de presiuni admisibile pentru urechea rezultd, prea mare
gj$e 1cegase adoptd,o unitate de misuri relativd bazat6,pe legealui-w e b e r-
I l9 t c h e r, _dup5,care_senzafiase g{,seqtein raport lolaritfr.ic cu excitafia.
?entru a sereduce scarad.omeniuluide miilurd,, s-a introdis unitatea de m5,sirri
loga,ritmicd,rinbaza 10. a,aiyslului de intensitate sonord,,denumitd,bel, definit[
de relafia:

I r : l g - I- , (6.41)
I^rn

in caro f reprezintd, intensitatea sonord, a sunetului misurat, care egte de 10 ori

mai ma,re decit intensitatea de referin!il, Io, IlIo:10 sair Lg III": 1 bel.
Sunetul imediat. s-uperior ce poate-fi perceput -: de om, {a\6,'d,e I", este
It= L&.9Io _cunivelul Bonor Lr:Ig1126 : O-,fn 1 dB (decibelj, ce reprbzintd,
submultiplul belului ryicare s-a adoptat ca unitate curenti, de m6sirir5,a nivelului
sonor.
Md,surarea nivelului de intensitate sonord, a unui sunet se face cu
idecibels
'acustice
metrul sau voltmetrul electronic (fig. 6.9), prin transfomarea oscilafiei
lntr-o oscilafie electrici.

148
 ln mod analog se defineqte
nivelul de presiune sonorf Zn,
cu ajutorul relafiei :
,{|*
. L p :1ok{ :2olg !-,
p; Po
(6.42\
inea,rep qi p, sint presiunea
a,custic[ a sunetului conside-
?i
rat gi respectiv presiunea so-
nori de referin!6, corespvnzd,-
toare sunetului celui mai slab
ce poate fi perceput, in banda
de 1000 Hz: Fig. 6.9. Milivoltmetru electronic digital pentru mtrsurarea
nivelului de intensitate sonorll.
Po :2 ' 10-6 N/-t. (6.43)

6.2.4.2. lnil{imea sunetului. lnettrimea sunetului reprezintd acea carac-

teristicd, a senzagiei auditive, pe baza cd,reia sunetele pot fi ord.onate in sunete
joaso (grave), mijlocii gi inalte (aseu!ite), in funclie de frecvenfd,.
Senzalia d.atorit[, in5,ltimii sunetului variazh aproximativ cu logaritmul
frecvenfei. Din aceastd, catzd, s-a adoptat ca scard, graficd de reprezentare a
rnililmii sunetelor, logaritmul in baza 2 a raportului frecvenfelor. In acest
mod, intervalul de inilfime intre dbud, sunete de frecvenfe,.f, ''i /r, depind.e de
ra,portul /r/f, ,:i nu de diferenfa fr-jr.
Sunetele pure, cu frecvenlele aflate in acelaryiraport, apar situate la interval
de ind,$ime egal.
In naturd nu se lntilnesc sunete pure. Practic intervin sunete cor4plexe care
conlin mai multe sunete pure sa,u arnonice. Instrumentele muzica,le nu dau
sunete pure ci sunete compuse.
Un ton compus este alci,tuit din suprapunerea mai multor tonuri simple
caFe nu sint in rezonanfi, ad.icd nu au aceeagi frecvenfd,.
Sunetul muzical constd, dintr-un sunet fundamental gi un num5,r de armonice
Interva,lul fundamental utilizat pentru scara frecvenlelor este octava. Numflru
de octave n, care separd,doui, sunete de frecvente .f, qi t , rezulti din expresia :

n:Io,grtt. (6.44)

In mod practic, pentru mi,suritorile acustice se folosesc intervalele L, Llz,

UB qi ll4 octavd,. Se observd, cd, pentru fz!fi :2, intervalul este de o octavd,,
deoarece log, 2 : 1. Octava se defineqte deci ca intervalul dintre doui frecvenfe
lnt're care existi raportul 2 :1.
Determinarea armonicilor simple ce intr5, in sempozifia unui sunet complex
constituie analwa sunetului sau determinarea spectrului si,u. Reprezentarea
grafictr, a nivelului intensitS,fii sonore a unui suret compus, in funclie de frecven!fl,
definegte spectrogra,ma sa (fig. 6.10).
Analizat[, pe nn ecran osciloscopic sau prin inregistrare la un oscilograf, se
obline oscilograma sunetului. Pentru analiza componentelor unui sunet se

149
 Fig, 6.10. Scala obisnuiti de reprezentare
graficd a frecventelor utiliztnd ca unitate de
. mdsuri intervalul de 1/3 octavd.

RRRRRR!!A* E-ESFRRBl$l Fncvnft

,r' ttz

folosesc analizoate de sunetr^spectrometre de audiofrecvenfd, qi filtre de foecvenfi,

de !3, _1/2 gau 1 octav6, (fig. 6J1).
6?.4.3.
$[9o3b.{ia-engrgiei.sonore. Dacd, o und.d,sonord,intilnegte un obstacol,
au loc modificf,,ri ale direcfiei de propaga,re gi ale caracteristiciilor energetice.
Astfel, o parte din energia iicidenti seleflecti, dupi leei similare undelor"lumi-
noase ({ig. 6.L21, altd,- parte din energie se propagd, dai departe, pe direcfia
razei refractate, transformind.u-se pargial in cetaure*aatoritd, fr?cnriloi interioa,re
dintre particulele de.aer Si pe.refii pgrilor materialelor. Cantitatea d.e energie
netransformatd, in cd,ldur5, strd,bate obstacolul gi iese pe fala opusd, a acest;ia
sub formd, de energie transmisd,.
. Coetdcientwl,ila reJleaia sonord,,a,, al unei suprafele este raportul d.intre intensi-
tatea sonord, reflectat5, /, qi intensitatea sonorS, incidentd,7l, conform relafiei :

"r:+' (6.45)

Coeticierytwl ile transmi,sie sonord,, o,47a,l unui element, pentru un sunet d.e
frecvenfd, datd,, este raportul dintre intensitatea sonord,transmisi, -f,, prin element
qi intensitatea sonorS, incidentS, ri primiti, de elementul considerat, exprimat
aetfel :
It,
ar, : -Io (6.46)

Coefioienlwl ile absorblie sonord,, ao, al unui element, pentru un sunet de frec-
ven-td, dat5,, este raportul dintre intensitatea sonorS, absorbiti Io de element

]
I

,l
:l
l.l
, l Fig. 6.11. Spectrometrul de audiofrecvenfd.

150

I
gi' iiitensitatea incid.enti f1, conform expresrcr:
q " : T I8' (6.47)
,.rt

Aplicind principiul conservd,rii energiei, intre coefi- .17

cienlii en o.ttpi a., existfl, relafia:
' Ie
d, * ur, { uo : l- (6'481
ln,elementelecurentede construcfii,.energia.. -9- [:t,ht?;
-- 1",1:t!;r"\"iltt:t:1
nori ce trece prin obstacol este atenuati de mii de mentede construciie.
ori, adicl, crr, este-mai mic de 01001-.-Coefioieniii. a'
qi i, se e"p"i*A pentnu unele miteriale in zeciiri de unitd.fi.qi- deci sint ,mult
irai- ma,ri- d.ecit- c4r. Din aceasti catz[,, in stud.iile privind fenomenele de
atsorUlie qi reflexie'a sunetelor in interiorul incd,trrerilorse pot ngStljS fracliqile
de enerLie sonortr,care au trecut prin obstacol gi care s-au pierdut ireversibil in
interioiiil incd,perii, consid.erind cu aproximalie :

q.n*o,r=t. i6.4e)

Determinarea experimentald,a coeficientului de absorbfie aclstic5, se poate

,rcaJr*acu ajutorul-tubului acustic,,pe pro!'e de dimensiuni mici sau in camera
reverberantd,, pe probe de materiale pin* la l9 -" Prin misurarea absotbliei
incercerii.cu'si'f6fr, material fonoabsorbant gi determinarea valorilor duratelor
de r6vertreralie in cele doui, situalii, cu relalia stabiliti de Sabine:

? : 0,161* : o,rOr " ' (6.50)

. :]
*,

Lticare u' este durata de reverberafie, d.efiniti prin timpul necesar ca energia
r' emisi intr-o incd,pere sd,scade,h a rnilioana parte din valoarea
inifialS, (cu60 d.B), dupi, incetarea sursei, in s I
7 - volunul inci,Perii, in m3;
- absorblia acusticf,, i11-5inte qi dup5, aplicarea materialului
' a
absorbant, in m2.
Materialele poroase au proprietatea de a absorbi sunetele; astfel, pisla, vata
miherald,, tenc-uiala poroasS, au co,efioientul d-e absorb{ie acustici, cup-rins in-tre
OrZgi O,Aj ceea ce ar-atd,cd,absorb bine sunetele, il domeuiul frecvenlelor lnalte.
l,iatiri.it ite de construcfie compacte, cum sint ci,r5,mida, betonul, yetalele. gi
i"-oot, reflee,ti aproap-e complet punetgler^ coefic^ientul' de -absorbfie aaustici
al a,cesio" materiaie fiind cupiins intre 0,02 qi 0,08. Capacitatea de absorb-fie
a Sunetelor de cd,tre materialele poroase d.epinde de frocvenld,, aqa cum rezulti
din datele prezentate in tabelul 6.2.
La materialelo poroase uqoare, coeficientul de _absorbfie sgno-1d,cle9te cu
frecvenla sunetuldi. Materiaiele grele absorb mai bine sunetele din domeniul
de joasd, foecvenfd,.
Ca unitate d.e absorblie acustici (unitate absolutd) ge co-nqid.eri, .capacitatea
do absorbfie a unui md d.e fereastri, deschisd,, denumiti Sabine gi exprimatil
in m2 (unit5,!i de absorbfie).

151
i

Beflexir
CodfclcuUf de.b€orbtte, da. mr, lntr-o
. Xttcrtrlul I DeDtru f racrata.
II lDgt
i
teristicile
I tzl l- velul
- I z* i uoo L*o | .2 OOO
,ilirooo
LtnI minerali de 1O cm glosime -l l l l '|
,l o,rzf_o,oo
I o,ztI o,znII 0,76 I o.zc
vara oe suclA allnatd de 6
cm grosime I o,o9| o,ssi o,or o,74 0,83 0,87 o.2.5. SUNETI,I.
PIsII moale de 1,2 cm grosime I
o , o l, q o n l o . r o O,2l O,57 O,gf
Covor de 5 cm grosime Sunetul
o,o4I I o.so 0,52
oT,tf::"-"u:^alf_.:- (o6 daN/mr), ' senzafir
${f"lade perete
montatara 10cm l---l-l vibralii
I 0,06i o,zz I o,tt 0,50 0,40 0,35 20 000 Ez,
Parchet din esentd tare,18 mm srosime,
asfalt montarrn meniuldea
i_, / o,noI o,o, 'O,O7 neasol este
Placaj de 3 mm grosime montat
O,06 o;oo L6 Ez
la b cm distanttr de pe_
ia,r cele ou
u , r r l 0 , 2 1 1o , t o l o , o 5
0,03 0r02 audibiUtdfii
I q 2 8ll-r_-
o,zolo,rslo,rr 0,09 0,06
Scara
permite
Geamuri montate tn ferestre
0,35 o , z s lo , r s l o , r z o.07 o04 - suneto
ln vopsea de ulei - sunete
o,01- o,orj o,or
_qg2_ o,o2 -lor02 - suneto
rencutald izolantl acustic,
de 10 mm.grosime
0,01 !;l ,;
- lo,orj_0,0.
0,03 a,o4| 'o^o5 | Pentan ca
ca rn
Linoleum de 6 mm grosime, l;l; o,34 frecvenfa su
montat pe beton o , oI ro , oi ,r , * l o . - l ; qgr a sunetului
I,,,,1;;l,,;;J
;l; 0,46
2 . 1 0 - 6N
auilibilitate,

Absorb{iaunui rotoriucapitonat
-_l-- I;l-;;i;j I
;'i;|
-
i- i
-'"' 0,03
--l
frecven!tr
otologic r
I o,tl it o,raIt o,zs' o,ssI o,rs o,+zI pragul de
l , sonori mai
Absorbtia acustin5,totali,,, ln a urechii
tul de abiorbfie da, se poafe 12, a suprafetci B, caractefizatil prin coeficien_ Sunetple
estima iu relafia: se tnansforml
-r{. : aog. de 2.101 N
(6.51) sunetelor
acusticd' presiunii acu
seix?tiffi'Hi?rTffiytsie
exprimd cu rela$ia: 4,,: r,ln funcliedeintensitatea
sonori, logio nornal

T : q , h : 1 " .
este ma,ximl
I1 (6.52) curbele
sunete
graduldereducfie
sonord,
ar unui erement Mlrimile
tt*p3"ilf;r*"t"Ttlr?:li"l' de construc- mnrimi
_ IIIUIIOBI
. B: 1 0 t s + 1 0b ! . de ureohea
(6.53) - nivelul
10 al rapor
r32
 Reflexia gi absorblia sunetelsr !
intr-g_ incdpere condifioneaztr, ca,rac- -{i
toridilhile a,custicealo ine[perii gi ni-
. velul sunetului in spaliile invecinate. !,
:p
*r
a,
8.2.5. SUNETUL CA FENOI{EN FIZIOLOGIC {r
Sunetul fiziologic cat*ct'efizeaz6'
\\? , a*, I 2fit I ah, t z*f Frcur,lz,f'ltz
senzafiaauditivtr, gi seproduce pentru
viUraiii avincl trecverfla intne-16 9i Fis' 6'13'Domeniul sunetelor
audibile:
t - s@cir;' - mud6r'
zo oo6 Ez, intervat cd ttefinegte ari-
meniuldeaudibilitate (fig. 6.13) gi ouprinde sunetelepentru care urechea ome-
neascdeste Bensibil6 la vibralii mecanice. Yibraliile cu foecvenfa mai micd, de
alc[,tuiesc domeniul sub limita audibilit6!ii qi se numesc infraaunate,
16 EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
ia,r cele cu frecven{a mai mare de 20 000 Fz' atrcl,tttiescd.omeniul peste limita
aurtibilitdlii gi se nnmesc ul'trasumete.
Scara ini$imilor sunetelor, ca,re exprimd, aspectul fiziologic al frecvenfei,
permite ordona,rea sunetelor in trei categorii :
- sunete grave, cu frecvenfa 2O...2OO EIzi
- snnete medii, cu frecvenla 2O0...2 000 Hz;
- sunete inalte, cu frecvenfa 2 000...20 000 Ez.
Pentru ca nn sunet sd poati fi perceput, aqa cnm s-a subliniat, este necesar'
ca intensitatea sa sonorS,si, aibi, o anumitd, valoare minimS, ce depinde de
frecvenla sunetelor gi d.esensibilitateaurechii. Convenfional, ca limitd, inferioari,
a sunetului perceptibil, se ia sunetul cu frecvenfa 1 000 I[z gi presiunea sonori
2.10-6 N/m, sau 10-1s W/mt. Aceastd,limitd, inferioard, se numeryteprag ile
auilibilitate, caracterizat prin valoa,rea presiunii aoustice minimer pentru o
frecven![, dati, care prod.uce o senzalie auditiv[, perceputi, de un ascultitor
otologic normal. Ira Junete cu frecveita mai micd qi mai mare d.e 1000 Tfz'
pragul de aud.ibilitate creqte, adicl la sunete grave esto necesard o intensitad
sonord,mai ma,re,pentru ca sunetul sd,poatA,fi perceput. Sensibilitatea maximi
a urechii corespunde sunetelor cu frecvenla intre 2 000 gi 5 000 Ez.
Sunetele foarte putorniee produc senzalia d,e aplsare asupra limpanului gi
se transfomtr in durere, fenomen oe are loc pentru cele a ciror presiune este
de 2.101 N/m2, la fuecvenfa d.e 1000 Ez. Limita superioard,a audibilitd,fii
sunetelor determind, pra,gul senzafiei dureroaso gi se definegte prin valoarea
presiunii acustice, pentnr o frecven!tr, dattr, ca,reproduce unui asculttrtor oto-
togic normal o senzalie d.e durere
Sensibilitatea urechii omenogti vafian[, cu frocvenfa, in sensul cb sensibilitatea
este maximi pentrm frecvenle apropiato d.e1 000 Ez. In figura 6.14 se prezintl
curbele tr'leteher-Munson, de egal nivel de ttrrie eonori (izosonioe),pentru
sunete percepute de un asculJdtor cu uleche normal6.
M[,rimile sonore prin care se erprimtr, cantitativ senzafiile auditive se numesc
mirimi auditive gi se referi, la:
- intensitatea auditiv[,, f., eecaracterizsaz[, energetictiria sunetului perceput
de urechea omeneascS;
- nivelul de intensitate auditivtr,, Lo, catt, este d.e10 ori logaritmul ln baza
L0 al raportului dintre intensitatea auditivi fo a unui sunet qi intensitatea

r53
l
I

I
1
: ///ue/deh'n'e fnsiuoc
r"aq.
auhd
/a /' ttn
2./02
\ t00
S
$6060
N
2

su
fi
2-/0-/

* 2./0-2
I 2./0-t
\-
2.lt-4

+ 6 8 2 4 re 2 4 f e frccrcnlz.l/z
la /000 /000
Fig. 6.ta. Curbele nivelelor
de egald terie sonord s t a b i l i t e
de Fletcher
Munson.

auditivf, de referintd I2, conform

erpresiei:

Lo:\orst:20tgft (6.54)
ln care :

?3 : 2.10-5N/mz
unitatea de md,surd,a nivelului
zinti' nivelul de td,rie r r"""iJ"i"t"[" de intensitate auditivd, esteJonurcare pre_
acusticf,este egali cu frecvenf" a" i'i,oo rlz a cd,ruipresiune
cu rrecventd, de I lu^nTgsiun"* a"-p"",g, g2:b.io-rwl_s. pentru sunetete
000 Ez, varoarea'nii6rurui iot"iuitllii
in dB, qiaceea rt sonore, exprimatd
^-q:Iult".iffi:t:lryimatd_+;"i,
nivel de referinfd,, gi anume intensitatea sonord, Ae ,,fr "grle,avindacelasi
Folosirea unei scd,ri logaritmice fO:ii W/cm2.
in aprecierea intensitd,lii auditive
se explici prin aceea ce,-intensftrt";*;;;l"i#;ffi;,_ffiea a sunetelor
numerere 1' 10' 100, 1 000, 10 acusticd, cr.escca
000; i"" intensitateait-ioiigi"e
creqtecu logaritmul- intensitdtii;u#ce,. corespunz6toare
Md'surareanivelului ae inteniii#l"aiti"a adicd,"o oo-L"ure 0, L, 2, g, 4, s,.
..
(fis. G.lb)' iar inreeistrare;;;;il;i; ", **"tiili^s" ta"" cu fonometrul
iltensitate;;;,
toruluirapid de nivel *u" tip*G"rtii"ii;d.;i;..-.'' cu ajutorur inregistra_

1'54
 F i g . 6 . 1 5 . F o n o m e t r uB
l riiel 9i K jaer.

Fig. 6.16. lnregistrator rapid de nivel (hipsograf).

.6.S.zGoMoTUI,jEXTEBIoR,.ORITERIuLDEzGoilIoT

nervosl
s-a ard,tat c5, zgomotul aclioneazi, perturbator asupra sistemului limita de intensi-
oiiJ"*-"r"i p*t"ffiat-t"ruGule de.sirnetele care depd,gesc
pentru organrsm ca qr de linigtea puri,. care.se ob.tin5r,int'r-o
i"ii*ra-iriUild, omul' Intreaga
"n-e"a, i"rono"ir*ti,, s*d?. Zgomotril insofe{te pietutincleni
;i"tt;" desfd,goar[,i" "" zgo;ot, d,e. fontL necesar' cu care omul s-a obignuit g
atit de zgomotele na-bruale, cit qi de z-gomgte
fu "*" s-a adaptat, fiind d.eteiminat
in cont-inu5, dezvoltare datoritd, industriei'
*titi"irn". Zgomotele artificiale sint
urbanizirii g-i grattului d.e civilizafie. Aspectole noclY.g zgomotului.incep
31e mai mari
sd, so manifeste pentru valori ale nivelutui d.e intensitate auditivi
zgomotului, care-I d'efinesc sub aspectul nocivitifii'
rle 80 foni. Caracteristicile
Traumatismul
;;ir" i"t""r-itrt"u,-t "r"""1i gi d'raia expunerii la zgomot. putin
*o-o;",;; p-dd qi de noi'it"t"" ono" suo-ute (cele complexe -sint-mai
d.iscontinuu,de salturile de nivel
f"ri"rrtour"1] d" "u"u"tenll tor continuu sau
-oi"
,go^ot"'lo" fali de valorile de fonit ale intensit6lii acestuia.
qi pdstrarea
Mdsuiile constructive privintt asigurarea confortului acustic
vedere biologic defin:so
nivelului acustic i" fi*iti acceptabie din punct de
mdsUrile de izold,ri fonice. Zgomoiul poate fi transmis prin aer (zgomot aerian)t
,vibragia construcliildr gi inJtatatriitor (zgomot structural) sau mixt-
ptin
155
 Zgomotul aerian qoaF aclionq ra exteriorur sau criteriul de
interior$ ingd,perilor. Zgomo_
tele exterioare sint-liroa"sehe circuia,liaft;;ffi";ft;nrcurelor,
de funcfiona- stabilegte
,\re1 mecanismelor gi a instalatiilor. lirnita
-- "Hentru
aprecieri comparative i,le niveh'lui intensittrfii. criteniul
L61 E@ prezintd' valorilC en arantenzeaz[, nivelulTu'td,ii" zgomotelor erterioa,re, de zgomot cnl
condifii practice: al acestora ln difenite
iar curba Qa
- turboreactoare
l?0 foni luare al unui
- girene cu diagra,ma
- gra,gur
scnzafiei
dureroase 133flli ana,Iizat si,
- motor de avion cu 1600 zintd crite,riul
ture/min,
- --'-
la S m distanftr, t20 foni unui zgomot
- t*"+ ep_res ln viteztr, ma,re dac5, nivelul
- motociclettr, f[rq, tob6 de egapa,ment 110 foni (curbele D gi
- stradl cu circula$ie intensi,, fOO foni
-g0
inetnou ;;; Pentnr
- bir_oudc copiat acte cu ,oani"i-a" misuri:
-tna,mvai
dacAlografiat, zgomot de ?0 foni
- stradi cu circulajie mijlocie,
mega_ toastr), adni!
fon
- rentaurantsu anln?ptiemijlocie gB analiiate sub
- emisiune de muzicd, iaoard tn ISH - misuri
Iocuin-fd, 40 foni
- utouq cu lgcuinle
- goaptd,{inig-tjte B0 foni
la distanfd, de 1 ir 20 foni transport ln
- fognetul frunzelor
- utiq-t;;u*-Jiia, 10 foni
pragul senzafiei
aud.itive 0 foni respectarea
Nivelul de zgomot ce se ia in considera,re,in La fixarea
cazur cind acqiuneasonor{ pre-
zintd varialii rl.eintensitate in timp, st rdifir6;;d;;
valoare_echivarentd, se are in
L,$ 1461,expiimatd,p"i"-"a-F-; zgomotelor
cazul unei

Slllffi in eare:Ltesreniv&;'iJrgo-ot t* r*nt L6:10,

S$?Wffiffiri,,tb/erotil tt-rtfr"{*d;;"
in care P esto
32ffiffr " ios; ro-
Ld-
L"r-
it-
q :4p6ntru'g,,",Tt-*tf.:H11*gT
S ;Mt'tomiinh/ec/tdt construcfii gi trafic destrlai gi
'20 6dBIa
ifiNS"'- _^rn-rigurau,f'1t"rn""t:ll#tiif ;gffi:f; Proteclia
asigurati
; l=l_tlJ\tE_
-At fSO familia de curbb [miti, privino eva-
2t2&ilm2n n ha,rea pi :rormarea zgomotilui. Aoeste
frtcveab,ftlz curbe piezinia-vaiorile";d-i;fr; ;;;_
*f;'1;3;l:L:]:-I.Tf
evaluare _lITd
alenivelului& goTl.,
griterrilgae velului- de_zgomot
""li"i gi p""mit;orriri.*
-c,,a conio"- ""it""i"r"i'a"
normelor intemalionale ",r unui anumit zgomot Daci intre
:;
o _ rs@ot rnaurst;a _ '"mot de ford, G_ -"--'toare
ro-or =,n)izat, Agtfel, - cuiba C"o, coresp-unziL prevlaufi
D€rturbstosrouruaiioltrl.- foecvenfei de 1000- I[z ilefinegte Be poate
156
l
curba Qo
criteriul de zgomot, respectiv .valoarea limiti Pellru odihn6; Cto defineqte
[o- stsbile'te criteriulte'riiiit'- pentnu -ooca intelecGua'1tr'; curba
pna- 'trffi-Li;;ilffi'd" pentru mnnca, normald, de birou; curba
zgomot -"n-itiUit 9ee-tlef.t3eg1U
: criteriul limitl, O" ,EJil.i t" inaottni"; curba -Cqrrepre3i"tA 9lte1rd
pierdere aalzului'
lo,ne, de zgomot cu risc 6f"].]bn;l*iu 4r, .rn*tefize6uzilriscul de de eva-
biit€
t ia,r curba Cr"o anantniiiui"d, limita"s:uperio*i; audibilitltii.-Criteriuf
de vatoare inaximd' intersectat*
luare al unui an'mit zgomot "o."tpoidJ-"*n"i
punct curba zgomotului
iF cu diagramo ,go-o-ftlrii-inarrrzat, istrel-incit in nici un cy]-a CporePre-
anatizat sd,nu " oeptfi;c[, cu niai mult de 2 dB. De eiemplu'
a
zinti, criteriur unui-ziomoi anaUzat, ea,ml curbei -d- din figura 6'17' Acliunea
p"r"Jp.if;;;"6t"tii-irnei -L"inceperi se consideri neperturbatoare
I
unui zgomor
dac6 nivelul sd,u mediu nu depd,geqt" fO aS nivelul zgomotului de fond
i
(curbele D qi resPec-tivc). .
lua urmitoarele
Pentru proteclia impotriva zgomotelor exterioare se pot
misuri:
- zonifica,rea oraSelor pe funcliuni, creindu-se zonele : industria'16 (z-gomo-
diferite'
toas6). a^oministrafrl-i]- c6-u"ciarn, tie locuit, aoT{ amplasamento
iiJilit"
*Ifiiguri *u i"cia"n{a acfiu:rii nocryg a zgomotului;
de atenuh,re a zgomotului la surse;
- a,mplasareazonelor de locuinle retrase fa@,de arterele tte circulalie intons[';
de
- intrelinerea corespnnzi,toa,rea dnrmurilor carosabile pi a mijloacelor
transport in comun I
- limitatera zgomotelor pe strd'zi prin legr gi regula'mente;
- realizarea de zone verzi intre zonele de locuit 5i- zonele lgomgtoase -qi
respectarea unor aiJt]Jite'ili-"i-e-i"tne zonele rezidenfih'le qi zonele intlustriale-
gi cartierele zgomotoaset
La fixarea distanlelor dintre cartierele de locuit in aer' Atenua'rea
se are in vedere atenuarea ,go-ot"lo" datoritd, freci'rilor
fa!il, de sursa de zgomot, in
zgomotelor in aer scade cu logaritmirl- aitt""tui
c-azulunei surse punctiforme,lonform relaliei :

to Ef: - 20LgiI : L", - 20lgd' (6'56)

La :Lo V* : fiEJ-":

in care P este puterea sursei sonor-ertl.Nl-n;

Io - inlensitatea sonor6', in N/mz; --
Za"- nivelul zgomotului atenuatr-in^ dB-;
.tl, nivelul z-gomotului la- sursd', in dB;
fl - aistanta lacare seconsiderl,atenuarea zgomo-
tuluifa!tr'de surstr,(fig. 6.18)r in m'
hactic, intensitatea sonord,a zgomgtului scade cu circa
6 dB la fiecare dublare a distanfei, L : 20 lg 2 : 6 dB'
f"ot""trit aousticd, la acliunea zgomotului exterior este ,t
asiguratd, dac6:
La 1Lo6. (6.57)

Dacd, intre sursele de zgomot exterior gi cld,tlire -sint Fig. 6.18. Sctrderta ni-
previzuti
'se arbori inalfi cu coroani, bogatS, gi -frunze latet velului sonor tn aer liber,
poate considera'qi atenuarea zgomotului datoriti' ln functie de distanfA.

15?
 Slradd
'.li 2

b
2
Fig. 6.19. Diverse pozilii Fig. 6.20. Repartizarea clddirilor ecran lntr-un
de amplasare a clddirilor an-
samblu de locuinfe :
de locuit fati de sursa I - stradi zgoEotoass; z - ctIdlre @rm.
sonoril :
Z - cllitir€ de lcult; Z - sur8tr
mDort.
Fig. 6.21.
absorbliei plantaliilor, evaluindu-sela 6. . .10 dB, cu valoarea maximd,
frecventelor inalte. in zona
Proteclia acusticd,a clddirilor este infruenfatd,de solulia de plan,
amplasarea incd,perilor cu cerinle ridicate A;-";"f";;'spre care implicd,
parcuri, solulii constructive eficiente acustic, mes*i-4"'iroraila curtri interioare _si
in;;j;iiili; - sub
din clddiri - qi finisaje absorbante acustic.
rn cadrul mdsurilo.r generale lrbanistice-, pentrrr reducerea qi strtctura,le,
zgomotului aerian exteri6rr-trebuie sd,se ia intconsiderare-clima,,relieful, combaterea Sursele
apele, de radio, mec*
vegetafia, orientarea, am'iJasarea gi distanfet" dilt""-;ddir.i;'
"r"-u"tiiJti"ilu
de construcfie gi de circdafiie.ale-strdzilor, "egin"r a" Lo"ri*"!ie. vintul n5,rii lor.
influen- Zgomotnle
t9a?.lrq,nsmisiazgomotuhii indirecfia sa, fao"ioa o-"."qt""u de 10...20 dB.
umiditatea md,ritd,a atmosferei micrioreazi,distanga-cte
intensitatea zgomotului i.opugr"" qi atenueaztr, -ru
-ex
Nivelul sonor mediu..obiqnlitr o anumitd, zond,aunui orary Dupd
constituie nivel'l acustic ae fono-ce-caracterizeazd"
gi are valoarea 3b.. -to dB.
Nivelul sonor mediu,-la cele mai i'mportante artere de circulatrie din -- prodns€
oragelor,se evalueazd,'ra65...?d dB;,in* cuprinsul
?-go-;;gt il;""it. lu. t"ansT;;rl - produm
pe strd,ziqi care pS,trundein camerele'cHairit-orAe iociit poate
ajunge io-unete Pentru a
cazari la 70...80 dB. Nivelul sonor at ,gomoiului-p"tn"s de'treiurip*t"
trece de-100 dB' iar frecvenlele lui inalte"il tac eitr-emEgr"""J"-*birtlt. general, cele
zgomofiiT produs de avioane iurboreactoare .;i- sup""rooicu depaqegte-ci-mult qi arrplasa,rea
pragul superior de.audi-bilitate, prezentind valori'ale nivelutui Valorile
tiJ'i"ti"situt" Asigurarea
sonord,intre 130 qi 1?0 dB.
Eepartizarea en6rgiei s.olole- depinde. a9 tjnul stri,zilor. rra perelilor exte
culoar energia so-norE,incidenti, este retlecirtt'Di ,i""i-"-pm""t6 stra,zi dt
de tip ,si interior.
ceea ce conduce la creqtereaniveluluideintensitate sono"d,a?gomoiutui""-t"*io". "ti,ai"i, La
Distribufia i" .l?,!r,q a."Sgopglulp A9p4@-1i a"-o"i""triea clndirilor plangee) la
de fluxurile de circulir,lie (fid. 6.19), longit^udinafi-stot"r;.o""sati,. unele iatre
pot -asigura-rolul de ecran-pentru' clddiri
- mic-gorarea
' transmisiei *ffi; i"-r"sa*liiur
ru @sDouut
de locuit (fis. 6.20).
in eare Dr1
6.4. IZOI,AREA ACUSTICA LA ZGOIVIOTE ATTRIENE INTEBIOARE D*" -
Zgomot'eIe exterioare pd,trund in interiorul cldrlirilor gi
afecteazi, confortul lradul ele
a'cuslic al
.rncdpe{lo1 In- clidiri, zgomotul p"orine si daiorit6 diferitelor surse
rnterioare legate de destinatia gi funcfionalititea a"e.lto"r. Zgomotele
inierioare
6e pot - plopag€, prin urmitoarele i6i :
- sub form5, de energie sonor[, sau
transmisi, prin conduclie aeriand, (zgomot
a,erian, fig. 6.21);

158
 '.t,

aerian Fig. 6.22. Transmisia zgomotului ln

- 6,21. Transmisia zgomotului
Fic, clldiri :
tn clidiri. (uEl. fer€stre);
t - trsn8mlsle prln descblderl
'2
- - ;;;*i;i; prin D€retii 3- trusmiste
r",iii"tl;- I - iranmi"le prb coniluctle'

gi (zgomote
_ sub form5, de energie sonora t.ransmisi prin conduclie solidd,
struciuiate, tig. 6.22) 9i prin conduclie aerianS" muzicale' aparatele
Surseleinterioare de zgomot pot fi ,-ouiitoii, instrumen-tele
ale clld'irilor in timpul funcfio-
de radio, mecanismefi"a"i?l"t"iti i"*tuf"tii t"ntii*
"%"Hi;t"
"Dt;fr";*t4'iise pot clasifica dupi pozif i? -tg*gi Ii -d:P[-T^**$e
t'niapd' Sgomotele-transmitere-
pot fi :
il"" "*, o ocuqti t*t' io1'a aa interiorul cl5'dirii;
_ interioare, crnd.snrsa gener*to"""'frJrgd;t--;'d,le-io cl5'dirii'
_ exterioa,re, cind. sursa generatoare a" ,-go-"t se afl5, in exteriorul
ile transmi'tire, zgomotele pot fi :
nuii-ioitul'
l'propaeate prin aer (zgomote -aeriene);
.-'p".h"i" prio $oc (zgomote de impact) ; -.-
- il;;;; A; h;;tioirfrea utilajelor si instalafiilor'
Pentruamicgoraacliuneazgomotelorasuprainc5,perilorqiaclddir'J:}^i"
general, cele mai ;;;ilid mefiuri constarr ii amort;area la sursd'a acestora'
si amplasar", -"u.!"riir?itt*
-ale " ,"""f* rezitlenliale fa!6 de sursele de zgomot'
admisibile nivelului,go*oi"t"i-exterior se'prezinti in tabelul 6'3'
Valorile
';;;-s*;;;;"f#;;
fi;rtg i-plici o anumiti, capacitate de atenuare a
perelilor exteriori, i;;";;"iliu pr""qu"i; h acliunea zgomotului aerian exterior
ut ut
(p-""--t^:ii::1??',-t^"-P,'Ti:*,
#*iiH;nsionarea eleqentelorde construcliu, asigurattr''inegalit'atea:
plangee)la acliuneazg;ilt"i"i *tiu" ftfr."A.tij;tiiebuib
Drc:t
(6.58),
D;y )

efectiv al elementului de construcfie"

" este gradul de izolare aaustici,
in care D"1
in foni sau dB;
construcfie"
Do" - g?dJA irofu"" icusticii necesar al elementului de
rn foni sau dB' ' - -Y ^-- ^**-^-:^ -
aerian, secalculeazd'cuexpresia '
]radul Ae izola,reTfr.tiJi, "u"u*ar la zgomot
Drrr:L"r-L"dldBl,
(6.5e)

f)ou:Lio-r'dlalB]t

159
 Tabclul S.t

Zone urbeac Drotejrte

Zona de locuit
45 50
Zona de recreere $i o_
dihn{
40 45
Dotilri protejate
Tiq.. 6.-28. Determinarea gra_ Centru de cartier
40 45
dului de izolare acusticl la 50
zgohot aerian a peretilor in_ Centru or{genesc 55
DD 60
terlori 9i extedori.

in care L" estenivelul perturbator

teoretic sau mtrsurat ",
al intensit'fii zgomotu-
lui exterior ain aer, E toni sau
Ln - niverul. perturbator't."#il_;ff ffi""
Jilri.*t ar intensititii zgomo-
tului din aer, in foni sau q}_prdris.il
Loa- nivelul anmiiiuil il-intensitrtii inceperi;
,g"-omr*
considertr,acceptabil in incAper'e,f"'t"ii"iau din a€r, ce so
r''a acfiunea zsomotelq" ifi;il;d-p"gtuptid, dB.
acustice a perefilor erteriori
:inffffi*"T"#ilff'te' oacegraoirih6-irJr""i"J ;;;i;""eterui. errerioresre
qq qP in gama 100... 500 rrz;
1 9 g p i n g a ma 500...1t00 H;i
5 0 d B i n fa ma 1b00...5ooog7'
Nivelul admisibil L* al.zgomotului
interiol, in banda de o octavi, cufrecven0a
medie de 1 000 Ez, p-entrri o"e"se '
categorii de incd,peri gi clrd.iri este:
saloane de spital (noaptea)
25 foni
saloane de spital lziuai) 30...40foni
scorl 30...40 foni
aziluri de bd,trini 25...35 foni
cldrl.iri de locuit 45 foni.
Yalorile admisibilealc nivelului
qi social-culturale.exp4mateiil^il;""rde zgomot ilterior Lou rorrincrtrdiri de locurr
de ordineai curfiei c" sauin dB, pentru
d6p"bao"u"" " rgffi6i,rr,'i"ft";;;d;i"apoii, sintpr6f,entate
trHfi1$locur
- rzolarea acusticd,gtle-doud, apartamente se considertr,asiguratd,
dacd,indicere
$: K:H"fli l"tri$HFfllitiffi' n";;;;;;dffi unuumi,r
suricient
3b dB in gama de frecvenle 100...
45 dB in gama do freovente J00...1 EOOHz;
b5 dB in ga,ma de frecvenle f fOO.. .S 5OOgz. Hz;
200
In cazul cind indicere_necesarde izorare
acusticd,la zgomotul
mare aerian. D-,
de48dB;;;; il;ilil";;"iffiJfiri';u,"inu"'i,Jil";eiil
ffif#f"i
160
 Tabelul 6.1

."rt Vrlo$e8 admlsfuu r tgomotulul lnt,rlot. Ladin,

II Unitrteo furctloml[

Apartamente, camere de locuit ln casede oaspeli, hote-

luri, c{mine
ErDrlmrt,il tn nt alo
orallDc rl cubel C2

30
I
|
f"P.l-"tl
Anl

35
fn

II
Camere de bolnavi 9i sili de operatie ln spitale gi sana-
torii
Cabinete de consultatie ln policlinici, spitale
Sili de clasi, sili de conferinte, lnciperi pentru copii
ln grddinife sau cre$e
30
35

35
35
40

40

Absorbfia sunetului in inci,pere se evalueazil ctt expresia:

A: q,tg'' (6.60)

in care -C.este absorblia total[, a incd,perii, in m21

61 - coeficient de absorblie al materialului sau al obiectului clin inc6'
pere, variabil cu frecvenla;
Br - suprh,fatra elementului d.in materialul'cu coeficientul de absorbfio
or1,in m2.
Dete,rmina,rea micqord,rii nivelului de intensitate sonord, a unui sunetr- AZ3,
emis lntr-o incd,pere-cu absorbtia acustic5, -4r, dupd, introducerea materialelor
absorbante, se estimeazd' cu relalia :

\ : to lgL, (6.61)

in care ,4, este absorblia totali, acusticd,,iniliali,' io .nq'i

A; - absorbfid,totald dupi, introducereamaterialelor absorbante,r1 -'.
Absorbfiiaacusticd,intr-o incd,pere,datoritl, aerului, sepoate estima aproxima-
tiv cu relalia r
,+ = o$\f/ V2, (6.62)

in care 7 este volumul incX,perii, in m3.

6.5r ATENUAREA ZGOMOTUDUT AEETAN PRrN PEBETT Sr IPTjANSEE

PE BAZA TEOEIEI ECBANEI;OB

Perelii sau plangeelepot fi considerate la aaliunea zgomotului aorian, ecrane

simple, ce separi incd,perile intre ele sau de metliul inconjur[,tor, pe verticald,
sau orizontal5,.
lntr-o primd, aproximafie, gradul de atenuare acustici al unui element de
construclie la zgomotul aerian poate fi calculat cu expresia:

D"t:1019a:10[Jr. (6.63)

11-0. 8?a
161
 --rz/r
j--"t"j,ig.""hji?. (6.6q) se oblin valori foarte
@ % @ ma,ri.ale atenu#ii i,custice, ceea
"T?:tT*icile ce nu reflecttr
\-l-|ffi
/\ r/2 reale a.teerdmenJhoi-de""eonstruc_
------ fie in.-ceeace privegte capacitatea de
a oscilafiilo" s6oo"ul' amortizare
^, % :
+- W-: presiunii
;l-",:""""t3'-qt%HfiS#
f#,t'il""
acustice ff,?T,*g
;;""il1;i1"+""?fJJirff%Hi
",s.6.24.
rpoteza
m,*:,,irr""m#iirm1i1ffi
;=
E-;1ilig$$,Hg*ft;;#i1il" sursasonord, pre
3J_*q giunei,incia""ta-i, l^"ri"i"_
prapnne p,resiunea-reflectata
ien;;ft;:t',Hg'H"_?#::.tt1:{,l1''u;.*ri,.*"x1fr
in9{nere aclioneaz'
rye-acf
rile 1 9i 2 in veiind,tatea Fk"*::
?,r asttel incit in

peretele uruil""iJ,firag cg-ngtruetrie

se considerd,
pirtJ"
erementede construcfii, T"^"iTiLrd, f;;-';sa;;i'i.Lste'aceearyi,
in ipotezacd
se po*t"'ul"iJ""*tia -*or* cu cerelarte
milcd,rii, fo-direclia spafiului o:

' Mff:A-nri, (6.64)

H:ili#ii:" a ecranului,iar ?, $i?s - for{ele
TT,' ":t* rotatece actioneazil
imparte'tr4Iasuprafa{a
B a ecranului,
" ilT3# seobfineecua{iadiferen}iali
d2x
rn;rr: ?r - ?z' (6.65)
se eonsiderd expresia presiunii
?r dh incd,perea1 qi viteza o a ecranului:
?r: ?t * p,;0 - nt - 0,. (6.66)
Multiplicind termenii din
expresia vitezei cu p'c se
obline :
Poc0: Pocot- pocl)r.
(6.67)
Belatia (6.6?) se poare
scrie:

Pstl):?r-?r.
(6.68)
Adunind relaliile (6.66) qi
(6.63) rczu1t6,:

gr: 2?t - poco.

(6.6e)
Beluind expresia mirycd,rii
se obline:
d2o
mlp: ?, - ?z: 2p, - poco- pocnt (6.?0)
r62
 deoarece:
PocU'
(6.71)
Pz:
r t -
'
In final rezultd,:
d2.r
m:= :2 (?t - Pocc). (6.72)

Cu-noscindcd, viteza miqcd,rii este o : #, in cazul oscitafiei period.ice sub

forma armonicd, complextr,,l viteza se poate exprima astfel:

0 :le!", in carej : V -1, (6.73)

iar :
39 : (6.?4)
joe"'- ilot'
dl

D:
il"

t: Ecualia miqcd,rii se poate pune sub forma:

rts
$
jaom : g: - Pz: Z(Pt - Poco), (6.75)

d.e unde:

F
t
2 Pr: p o e to'
I(Jd|fiD

,
' (6.76)

r,
F',
I
I
Expresia coeficientului de red.ucfie sonorf, se poate scrie :

D " ' : 1 o E - 1 - : t o I t s: 1
#0] lsL?l
l'^ '"" -iamola
:
F,
h,
F - L t + 1",-l' = 2org
: lolsf -
2Poc
(6.??)
I
2Po, I
R

F)
I tn relalia (6.77) se are in vedere faptul cd,
#U
r-
Considerind a :2rf, gracl.ulde atenuare acusdici a peretelui la zgomotul
aerian este:

20ls
D"r:zors-TrlJ: (6.78)
I
+f
I Rezultd, cd, gradul de atenuare acustic5, al elementului de construclie depinde
t
d.e frecven!5, gi de masd,.
AceastS, relalie este curroscuti sub denumirea de legea mygit stabi[ti .ale
B e r g e r, car6 erprimd, gradul de izolare acusticd, al elementului tle construotiet

163
 \ 7 0
t
\p'
E
c
aS r z s,
{a
S-,
s
a

+5

Fig. 6.25. Var ialia

la zgonlotul ae-rian,c9 exponen{ial cu masa, adici, la fiecare dublare

a masei sau a frecvenlei.vana_zd,
se obfine b atenuare de 4 d.B.
rn diag",mele din_figura 6.25 se prezintd varia{iile indicelui -D de tzolare
aeusticf, al elementelof de construcfre, in funcfie he-mase.

6.6. ATENUAREA ACUSTICA LA ZGOMOT AEBIAN

A ELEMENTELOR, DE CONSTBUCTIE|
LUIND IN CONSIDERANE LEGATURILE PE' CONTUR

6.G.1. IPOIEZA UTUNNEUA I.ANA NTCTUTATE LA INCOVOIENE

Tpoteza pist-onului rigid nu corespunde comportd,rii reale a elementului de

construclie sub ac{iunea _complexd-a oscil}tiitgr sonore, acAioninA-ca 1|11Ou
i""la""lg gom_ pusg cu urnde reflectate,
C:Sgg*djpqlil _cu idclind,ri dif;;ite ;;"p*-p"""tiiri.
0 ({ig. 6.26) de iriclna1e -tA
,^ a'naemr sono"" t a"-;;;;t.
Ia elementul de construc{ie, expresia indicelui de atenuare este :

Dc,: rorgf : 20rs(f# + t).) (6.7e)

Se constatd, ci indicele de atenuare acusticd, scade cu cre$terea

-909."- unehiului
de incidenfd, a undelor sonore, devenind nut peiitr" 0 :

164
i.
h Integrind efectul atenu5,riiacustice,pentru 0 : 0. ..90o se
t. constafd,o abatere in minus a gradului de izolare acusticI a
elementelor de oonstrucfie, de Ia legea masei, pinn h 10 dB.
.r1 Leg6,turile elastice ale elementului pe contur gchiva-
r -
leaz["-cu, o reducere a masei acestuia, cu un coeficient ot
astfel incit masa redusi, m' est'e:
7y1' : (tffu. (6.80)
Luind in considelare o varialie a masei ra intre 2 gi
453 kglmz, s-a oblinut o varialie a coeficientului ar cuprinsd,
intre 0r2 gi 0,13, independent de frecven!6, ceea ce permite
str, se scrie expresia grafttlui d.e izolaro acustici a porete- Fig. 6.26. Unghiul de
lui, luind in considera,re comportarea ca o membrantr, incas- incidentA 0 a oscila-
tratd, elastic pe contur, sub forma: tillor sonore.

Dcr: ZOVP! - 6. (6.81)

rt l
r
lncastrarea po contur a elementului de construcfio poate aduce o scidere
1.
suplinentard, f atenud,rii aeustice, de ordinul 15 dil, ceea ce este esonfial in
renhzate,a confortului acustic.

rPorEzA unusn.aNtr nrcrn.L LA Incovornnn.

G.G.s.
FRE0VENTA DE REZONANTA
i'
Un aport deosebit la studid atenui,rii acustice il aduce C r e 1q e r, prP
I
teoria ef?ctului de coincidenfd,. In opozilie cu ipoteza pistonului rigi{r in leoria
coincidenlei se considerd,ci, 6lementul de construclie are o anumitS, elastieitatet
B V I

care poat'e provoca o rezonan!5, gi deci o scidere a atenui,rii acustice in zona

frecvinleloi proprii. In ipoteza'pistonului rigid, s-a cousiderat-c5, _pgreteJe
posedd,b anrinit-A masd,,fArd, elasti^citate. Ellaslicitatea nu intervino d.eloc la
I ie"etii grei qi chiar la pdrelii ugori. In ipoteza de membran5,,_peretele vibreaz[
6a o-placd, iezemat[, pe laturile sale gi este caractefizat' de frecvonle de rezo-
F
E. nanld,.
r'
R
56 faee, de asemenea,observalia ch qi la pl5cile subfiri undele oe cad oblic
pe suprafa$aperetelui qi ies tot dblic au o atenua,reca,reva,ri&zdcu unghiul de
FI incidenli, 0 (frg. 6.27); o figie din peneter sub.lacfiulea
F
unctelor incidente oblic, poate fi asimilatd cu o coa,rd6foa,rte
h" groasd,, supustr,unor oscilalii de fleriune, care prezint[
!o urmtrtoarea ecualie a migcbrii libere:
F
-F<
-s-4zFF
---447
 0 : 0' ' '9O" se
Inteerind efectul atenu5'rii acustice,pentru
"";;;;;;;b;t"; fi"-i"*;g"a^out'it ae izolare acustic' a
masei' p1?-ttlg,P'
elementelo"ae conJtructrie,deia lege.a
"*Ldil;-id contur ecnrva-
elastice d,le' elementul-ui De
*utui-u"Lstuia, c-u un coeficient o'
leazd' cu o "aoo"""i'u
r.tt"t incit masa redus[' rm' este :
\n' : Afn. (6.80)
a masei za intre 2 qi
-tuti""i-o o varialie
Iruind, in considerare
45;Ei-{ t-t -iild"p"oagot 3 coeficientului
-varialiefrecven!6' cegal1l
ceTP1**6
permite
rrl;""bl,;si b,rg' ie
acusticb a
s5 se scrie "t1r""tta-giaftifui de.izolare .perete- Fic. 6.26. Unghiul de
co_mportarea ca o membrand, incas- in;identl 0 a oscila-
tt. ide d-6"sia"r6"" tiilor sonore.
i"rite, "uttic pe contur, sub foma:
-t" -6' (6.81)
D":20 l og
2?o"

poate adue'e o scadere

Incastrarea pe contur a elementului de construclie
ai, 6ea ce este osenfial in
suolimentard,a atenui,rii aoustice, ae o"tloutir
""itiratea confortului acustic'

iltcovornnE'
G.6.2.rPoTEzA I[E]qRRAN'[ mcro'[' LA
TREcVENTA nn nrzonenltr

dublare Un aport deosebit la st,uctiulatenu.d,rii acusticeil 3,ctuceC r e m e r, plin

teoria efectului a" l'Jittfroiitli,.*I";i-#d * ipot*t piston'lui rigid' in teoria
wolare aie o an'miti elasticitate'
coincidenlei*" "oo*ii?ri,'[l;b;"ilil1-u-""*qt*!ie
o sc[dere'a acusticein zona
atenu5,rii
care poate p"ooo"r^i'!6ui"u"Je qi.O"ci cd' peretele
frecventelo"prop"ii.- fil;;ffi"'pistonului -rigia,. s-a corsidera,t
nu intervine deloc la
oosedd, b anumitd,[".:,, iie"A-"6qiipifi*-bfaiti"itate-a memurana,poretole vibreazl
ierefii grei si cnia"-#il;;i-Wofr]ililfrf,il gi^estecarant'efizatde frecvente d'orezo-
ca o placi, r"r"^uti-p'""i#;i6-*te
nanld,.
u,.il.-nili^q**::*JT""i""#h1g1}SI:
Suin"",deasemenea,gbse.ry-alf
;n1"tfl1"Ir"iliiip'ii3""t}:i:;1":,*1"f";,"w;;ex3xif
n"Td?ff HH
'1h.,pge'Tliffty;1
i#;;ur-s ing.6.27);o fie-'g foa'rte
".d;fi i""id;nle oblic, poate fi asimilat[ cu o coa'rd6
prezintd
sroasd,. supusS,unor-'6seifatrii de flexiunet care
io-Atoa""a ecua{ie a migcirii libere:

t"-t u d ' g : - B +drz; (6.82)

dtz

(6.7e)
in eare 0 este abscisa in lungul corzii I
Fig. 6.27. lncovoierea g - ordonata normali Pe Pexetet in punctul
unui per€te sub acliu-
nea oscilatiilor solore.
considerat origine;
165
 B este rigiditatea la incovoiere, e,epoate
fi exprimati, de rerafia:
\, E I
B : .
I - a 2 (6.83)

trfIrimea frecvenfei d'e rezonanfd

zeaz.ildomeniul de min;t"g, atl""ri,u, a elementu]ui de construcfie, ce caraeteri-
ie poate catcuta-cu eipresia :

c2
J,u: 1[8,
2 z c s i n 0I n t (6.84)
h:*u 0 este ughiuf de incidenftr, oblicd,a undelor
tr'enomenul de coincidenfd are loc pontru: sonore.

I:\sin0.

tr'enomenul de coincidenfd, trebuie

9*ry astfel ca frecvenfa proprie a ele-
mentului de construcfie s6'ii" h;;.t""io"id
masd,mars, fisizi. "i.F*"*"*"-d. g"{"i utaili". pentnu peretii de
j;-< 106 E;, iriliot*
t,o) 3 2o0'E;. li afara domenidfi"!9 coingidenga, pere!fi elistici,
atehuareaacwticd asc'Itd
trrecvent'u-iB;t aa,reatenuaiea,esie optimf,,,esre dat6
$: "g::rtfasei'

!,,-:ITJ,"" (6.85)
rja ecraneduble
.(p:e-!l ou strat de aer) existd o foecvenfd,de rezonangd,J,o
a ansamblului. f, sl/, tii"a ruc"ent"fe pioprii a,teetemlntelorcornponente
*:r."tT atrbhl(ng."6.zs),d" il.6'." ale
Ei mz.
cele doui ulu*":F_3le unui,per"t" a"ur,i
comport6ca doui, mlgo regqteai un resoft, sepqqatgde un strat de aer, se
pe areeeaa aerului^_(E. i, a'cdl:ii erasticitateechivaldazi
funda,mentatd, 9,29). sistemur
'j:a,'i".rarei "ioi"i"-iti"""i""r are o frecventI
de ":?."^fot{ vatoare-;"n*;
*- v gv',ruqr
element gi de elasticrtatea resortului de maselefiecd,riri
laururoij.

\
€

r's
s$ logaritnalfrcwlbi t //z
Fig. 6.28. Varialia reductiei sonore
r*9rl"lt" Ia un perete dublu, pen- Fig. 6.29. Echivalenfa me-
::_
tru o incidentjl normali a sunetulut. canictr a peretelui dublu ca
sistem oscilant.
r66
 Frecvenla de rezonan!il !u" a ansa,mblului se poate estima pe baza expresiei
(6.86) gi trebuie sd,fie inferioard,valorii de 75 F'z:
(6.86)
,,a{
!,"":*V-#175la2,
in care ffit, ffi2, mo teptezintS,masa Stlatudlor Componentede groSimi dtr il,
qi respectii a aerutui, Oe grosime do qi deci mo: Podo@entru aer).
F
h
Sr,
F
6.2. METODE PRACTICE PBTVIND EYAITUABEA IZOLARII
A PEBETrI,OB $r Pr,AN$EELOR
ACUSTICE

$: . 6.7.1. IZOLAREA PENETILON LA ZGOMOT AERIAN

I
g Tzolarea acustic5, a perefilor la zgomotul aerian se apreciazd, pri} q14"t $:
izola,reacusticS,efectin D"r, ce se poate ca,lcula crr ajutorul unor relalii srypjl-
I fr-Ate, b,a"zatppe legea mai6i sau s6 poate detemina prin_md,surareaca,racteris-
ti;iff etement'etorr-in laborator sau pe cate experimenta,l[, d,irect in clSdiri in
--hin
funcliune.
ca,lcul,gradul mediu efectiv rte izola,reaclsticd, al perglfo1 9i plangeelor
se poate estiinl,, in funcfie.de greuta,tea_p_e_P: a elementului de construclie:
pmtrw pereldcw greutateom 1200 daN/m8
D"r :1"315 Ig m l LS, (6.87)
!
in care m este greutatea elementului tl.e conltnucfie, in daN/m2;
P] - pentru pere!,i,icu greutateam )20O daN/m2;
D , 7= " 2 3 l g m - 9 ; D"!:18lgzt * 8 (6.88)
sau
D"!:20Igm'
La perelii a,lcntuifi din doud, sau mai multe stratur_i (fig. 6.30), sepa,rate cu
lamele-d.oier, gradril efectiv de izola,roacustici depinde fls f,lansminia zgomo-
tului pe cale'diiectd, indirecti qi prin rigitlizfui- gi so ealculeazh ct relaliile :
- pmtru pere!'i,cu gteutatear\ 1200 d.aN/m2:
Dd:13,51g (mr* mz) 113 f A-D ; (6.8e)

Fig. 6.30. Gradul de izolare acusticl la pereli

cu stat de aer:
t - tromld8 rc@otulul itfect; , - tmrMlsL tg@otu-
lul Drin lmbhlrl; 8 - trrnmldr tg@otulul Drb le3ltutlq

L67
 l r
\ \i
'\
\i
s)
s/2 Fig. 6.31. Gradul de izolare acustici
\la a stratului de aer, ln funcfie de frec-
* 4
\ 9 vente.
*\;
0 2 4 6 E /012/4tfttil
Grotimeo tlrd/v/ai de ar do,cm

- pentru perqi cur,greutatca

rh)200 daN/mz:
Dd:23lge\*mz)-9+Ar,
(6.e0)
in care tt, si m- sint greutdlile straturilor
-
aportul db'izot-are "frt*tii""i peretelui in da,Nima, iar aD -
a*"-r"", tn.runclig de grosime, conform
datelor din diaEra,maOtirgailer-il,r1-""""
Pentnu evalua-reagr?d$fi real aeTou"e (fig. 6.g1).
acustic6 tre6uie sa,se ia in conside-
raro gi absorbfia son6r6 din oamera-aereceptrie,
astfel cd,rezurti:

D'q : D"t * 10 lea,

- s (6.el)
tn care: D ", este gr4ql de izola,reacwtiefl,
real. in dB :
t)d - de izola,re acusticd,, tar,n influelia absorbgiei
trH, acustice,
A absorblia acusticd,totaF, a incdperiir itr m2.
a - suprafatra
ute,mentrt"id";;tffift '-- il"it*
-"- caresedetermin'
craguf.de izola,reacusticd,,in-;t
valorile indicil6r de izolare a,custidl
valori mediioentry^s:"""j"-a"-,i66 *t""-i*trioo acesterelafii, se consider6
venfelor S0 gi 5 000 Ez.
Eil*;il;ff;i" geometricia toec-
Gmdul efectiv de izolare aaustici, in funclie
cu erpresia: de frecvenfi, se poate estima
D"t:I8lg m f 12 lg I -25. (6.e2)
Pentru a se dete'mina domeniul de izolare
minimir se calculeazd fuecvenfr*
*,""frl"H*u(coincidentSt;-unui Jlnent a"-"oostil."gi", rle grosimeit, in

J,""l:ry:r8, (6.e3)

#ifl,:H!:,indaN/ma
-'"56 tr t&::.tr?".ii"*B##,I.:i,:,:"# , ia,D-
,#unf,f,fjt#"Hn#.ae aersep*t"*drr""ru*?J#u"fa derezonanfi,
a pere_
t -J:-t
72O
Jrez : (6.e4)
V mdoo

168
.'1 Fig. 6.32. Schema laboratorului pentru deter-
minarca experimentall a gradului de izol,are
acusticl la transmisla zgomotului aerian :
.D - dtfotor; .lf - mtcrofotr i .E/ - eloment de prcb6 la
tranmtslstg@otului a€rtan; P - Doretl cu caDmitste de
It.olare scustlctr ttiucatl.

in care zc este masa totaltr, a peretelui despfl,rfiitor din 2 straturi d'e grosimi
egale, in daN/mz, iar il,or,- grosimealamelei de aerr in m'
In cazul stlaturilor de mase dife,rite se poate folosi relafia:

J,"":5oy-g-(-1-+ l-\ ' (6.e5)

n care -E este modulul de elasticitate dinamicd, a) aerului, egal cu tr45

daN/cm2.
Eiicienla izold,rii acustice a elementului tle construclie co-mpus este asigurati
pu"t"o vi,tori superioare frecvenlei lim[l[,, definitd' de relafia:

Jrr^:V z J,,". (6.e6)

Determinarea pe cale experimentalS,a gradului -{e iz9l1ry acusticd' se bazeazL

p"-"-i*i" *"""i"io" io dofieniul de fre-cvenfe100..3 200 Hz, -c9 niveluJ .tte
intensitate sonori superior nivelului zgomo-tului
6/ lnslotahtdeemlsrc
"'-'-'-;'- aternuat in ca,menade recepfie' UI'ry15't9ri]e .se
h 2l pot
^menteefectua-uq 93,mele^^laboratortgl".*p$ "I"-
\ in ex-
standard (fig. 6.32) sau la clddiri
/ ploatare.
^
{ In figura
-a 6.33 se prezintd, schema instalafiei de
z emisie zgomotului, alcd,tuit5, din generator do
\ tonr amplificator, difuzor ryimicrofon gi schema
* ffil " ffiH'#:tl'lixt#i:*#Jsid'l.:
":!/:!# m"-s*
insdatatiei de receplie alcituitd, din microfont

tl iJ 2: "
V1/ recepfi6 se md,soari,nivelurile de i}tensitate -tt
si p-?'i"-celedoud'incdperir qi rr'
'
K- itll't,
l'[i{ i- uqgg,"*^::*^*:*3"':"-^--*,:"Tlll.,-H
l l ! : l complexul electroacustic
utu1lrvlurvrevurv4vuD de recepfie. Sint incli-
)lz
i'-
l-.,! |T-l_
l- Neumann
catdmicrofoanele
u ilueullur-ul tipcondensa-
D-' C3-E{:It3 tor, omnidirecfionale,-cu .caracteristici dj lini-
ttE
E IA aniatn pentru toate benzile de frecvenff,r
A22 AAF
F eta-
Fig. 6.33. Schema instalafiei pentru. 6u ocazia fieci'rei md'surd'tori cu ajutorul
l"g!l etalOn de exCitare.
-ii"or"" graduluideizplire acusticl SUrSei
ta tranimisiazgomotuluiaerian: Difuzoarele joaci rol de traductori care trans-
-aCUStiCd,
GP - geoeratortte-ton;-/r. -{t!-- r.mDIfloo' fOfmi enefEia gi trebUie Sd, aibd O pU-
Hii,3---ffiJ"',fr--H,#-;Ii3ffi* io" a" L2',5...25w t'iecaregi sd,dezvole .o
"*"f:,lg:.fi##"ff;"ff1u presiuneacustiod de minimum 0,2 N/m' in
169
 punctul situat pe axa, de lucru la o distanfd, de 1 m, la toate frecvenfele ce
intereseazi,.
Ind.icele experimental efectiv de izolare acusticd,al unui element de construcfie
Bgeto fi considerat in diferite accepfiuni.
Ihdinelc ile izolore brutltr se defineqte ca diferenfa dintre nivelurile de presiune
acustic5,medie din inciperea in care se emite sunetul, trr, Di incdperea in care
se recepfioneazil,L* conform cu relafia:
Do:Lt-Lz. (6.e7)
Indicele de izola,re brutd,, Dr, nu e,aranterizeazd riguros izolarea acustic5,
asiguratd, de elementele d.e construcfie, deoarece nu exprimfl qr influenta absorb-
liei acustice a inciperii.
Iniliaele standaril, ile izolare anusticd, definegte izolarea acusticf, a unui element
de construclie la o incdpere de recepfie cu capacitatea echivalentf, do absorblie
d.e 10 m2, ceea ce corespund.e capacitd,fii de absorblie acusticf, la incd,peri
mobilate normal. Se calculeazd, cu expresia:
D:Lr-Lr*t0f**, (6.e8)

in care: ,4 este suprafala de absorblie echivalent5, a inciperilor de recepfie,

in m';
Ao - suprafafa de absorblie echivalentS, de referin!6, luatd, in general
egali, cu 10 m 2.
Inil,icel,e il'e izolara acusti,ed,sau reitruclie sonord,, calculat cu relafiile (6.99)
sau (6.100) :
R:10 l-lww2' , (6.ee)
in care ft este energia sonord, emisd,, in dB;
Wz energia recepfionatd,, in dB.
Cind. peretele separd, doutr, incd,peri invecinate, indicele de reduclie sonori,
este dat de relafia:
f0 B:Lt-Lr*10lg4, (6.100)
50
\ in care B este suprafala peretelui, in m2.
€4/ Dimensionareaprivind gradul de izolare acusticd,
:q
\ la zgomotul aerian constd, in verificarea inegalitdlii :
SJ'
R 2 Dr"" (6.101)
--
ilM 2N 100&t lM J20 Indicii de reducfie acusticS,, in funcfie de frecvenf5,,
frunnh t//z sint prezentali in graficele din figura 6.34. Curbele
Fig. 6.34. Indici de reducfie a, b, c, d, e, f, g, d.in diagrami corespund valorilor
sonor[ R, ln funcfie de frec- minime ale indicelui cle reduclie acusticd, pentru
ventd (valori minime) conform
sTAS 6156-68: frecvenfade 800llz, avintl valorile 53, 48,4.3,35,30,
a - Dorctt extedort filr{ fo€tre su ls 25 dB, in funclie de tipul elementului de construcfie.
spltsls ; D - Deretl sxtertori Is locuirte ; Rezultatele situate deasupra unei curbe ca,racteri-
c - Dorttl lnterloli lr spltale; d-peEtl
interlorl lo lculDte i c - DeFtl exte' zeaz*' zona favotabild, corespunz6toare elementului
rlori cu ferestre: t - ferestre duble:
o - wl duble. de construclie considerat.

1?0
 Tabelul 6.5

Irdlcele de
ftod;:Artotdr et€nurrg f. itB
Descrterea elm€ntelol de coGtructle ln*"ffi#-n (vslod med[)

Ziddrie de cdrimidd plini tencuiti pe anbele fele'

de grosime :
- 1/4 cdrimidd;
- 1/2 cdrlmidt;
- 1 ctrrtmidi;
- 1 112 cdrdmidi;
- 2 ctrrlmizi.

Zidirie de cirjimidi cu gluri, tencuit{ pe ambele fefe

(gdurit{ numai tr interiorul peretelui), de grosime:
- 1/4 c{rtrmidtr;
- 1/2 c{rtrmidd;
- 1 c{rimtdd.

Pltrci de ipsos cu zgurd, tencuite pe ambele fete

Pldci de beton cu zgur6, tencuite pe ambele fete

Plici de beton ugor, tencuite pe ambele fefe

Pl6ci stufit 5 cm gtosime, tencuite pe ambele fete

Doud straturi de pldci de stufit, de 5 cm grosime' lipite

cu un strat de mortar, tencuite pe fetele exterioare

* in cazul execuliei ziddriei cu mortar de ciment gi a tencuielilor cu mortar de var cu adaos de

ciment, indicii R se mdresc la 44, respectiv, 48 dB.

|n conformitate cu STAS 6156-68 se prezintd,, in tabelul 6.5, ^valorile- indi-

cilor .E de atenuare acustic5, pentru elemente de construcfie, in funclie de na-
tura lor qi d.estinafia clddirilor.
Evaluaiea globali, a capacit5,fii de-izolare la 70
zgomot aeriai a unui element despirlitor- de
c6nstruclie se face in raport-cu curba etalont 60
folosind indicele de izolare la zgomot aerian
E,r, tu cd,rui valoare se stabileqte p-rtq. deplasa- fl
rea para,leid,a curbei de referinfd, 1 {fig. 9.3.,5)' e
fa!d,^de curba valorilor m5,surate ale ind-icilor
de reduclie sonord, B, curba 2, astfel incit va-
loarea tota,li a abaterilor negative ale ord.ona-
telor curbei m6,surate, s5, nu depd,qeasc5,3OdB
(in medie cu 2 dB pentru celo 15 treimi de .t
octavd, in domeniul fbo. ..3150 Hz). In cazul
\ a
S;
deplasd,rii curbei tle referinfd, fur zona rezalta- '"/fr fnffi

20 qn dII tffiJt!0
telor nefavorabile, rezultd, va,lori negative pentru frwwh f,llz
E1 (de exemplu, pentru curba 3, D^:-2 dB).
ln cazut deplasi,rii curbei de refe,rin![, spre Fig. 6.35. Evaluarea indicelui de izo-
lare Ea, la zgomotul aerian :
zona reztiltatelor favorabile, rezultd, pentnu -8, , - cubo ete,lon: 2 - cuba oE lttoltdala Dl'
valori pozitive. rurf,torllor; 3 - curba st lon ilGDhsdL

171
 . ln tuncgie de tipur qi clasa elementului..despr,rfitor de construcfie, indicele de
izola,re ta Zgomotil aeiian, u, ; tdb"t" sa prizirr:te;;;; admisibile intre_ 1
si +8 dB.
Pentrn elemente despd,rfitoa,reintr-un strat, precum gi pentru calcule
tative, iudicele de izolare' ra zgomot aili;;'D;- p-*t""ii-";iolu;;;;"6iil, orien-

Et: B^ - 48 (6.102)

!n care --R.reprezintd ind.icelede atenuaremediu structuii, determinat in

funclie de masasa, in daN/mz,"u """ an ";i;tiil" al
(6.b?lsau (6.88).

I7.2. TZOLAREA pLltN$EELOn LA ZGOUOT AEnTAN

IJa pla,n$ss,.rp""_.9:ir.::1ry_d:
e""9!i, transmisia zgomotului are loc atit prin
aer, cit gi prin vibraliile concen-tlatil'p-roausa de "'i"""rupiu p""sououto{ friq_
carea mobilierului sau funcfionarea instilatriilor. c"pacituto de izolare
a plangeelo4 la zgomoteF tiin aer, depinde acustica
putindu-se lua in considera,re -nFl de masa elementului de constructie
intr-o ifi;;;,;L-""ilJ"i#;ffi;4f;
(bru!). si in q doua ipoteze, ansamtrtir phnqeu-pardosea,ld,, corespunzdtor si-
tuafiei normale de exploataie.-. ca gi in 6azur p"i"gilo", ai-ensionarea
motul aerian a plange-elorimplici hiarea in cofiid;ra;'" la -"-
'- zgo-
i*i"uintii;
Dt 7 D*"s (6.103)
in care D,, este gra44 efectiv de izolare aousticS,al elementului
de construcfie,
in dB;
Do," - gragg necesar de izolare acusticd,al planqeului cu pardoseald,,
i" funcliq de fle^cventi, ie-c6nsiaere intre SS qi
93,_c1t"__T.
60 dEr pentru domeniul.f : 100. . .3 200 Hz, crt o valoare medie
de b3 dB, conform dii,gra,meiain fizura 6.g0.
stabilirea eradului efecdiv de izolare fu"stu,, llrr"il"poate obline pe cale
analiticd, sau-experimentald,.Carcuturanaui;;i}"diij"i"efectiv de izolare acus-
I ticd,,la zg-omotula,erianal ansa,mblului plangeu_
I nardosealii se p-oate efeetua cu relalid $.b4.
,0w,bffil.fi:,?;_r,'*i jil Hffi$;"u".J;r"nH*
poate utiliza expresia (6.91).
Pentru determinarea experimentali a gra-
$.u
{ $qlui de reducfie sonord,al planqeului, sepoate
ila !ol9{ instalalia electroacusticd, din figura 6.88.
\ Indicele de rerlucfie sonord, E, h d.B, pentru

S" ansamblul planseu-pard.oseald,,se poate calcula

cu expresia (6.100).
Asigurarea condifiei de calitate privind izo-
a, 8M /6A JAl larea la zgomotul aerian implici respectarea
frectenfu f,llz inegalitd,lii :
Fig. 6.36. Gradul de izolare acustici
la zgomot aerian, la plangee. R ) D,r". (6.104)
t72
 gi
Bezultatele experimentale ca-g-i cele calculate ana'litic pot fi prezentate
-tt"o"udn
td;i"i"a v'io"ite 6fective sint situato
grafic, fiintl- co.nsialilte
f,#ffi"#:SiT#r;itr5tih*t$14"ffi #HHiSf 'HH$i',3"ii1ffi :
f,,ffi
pa'rdo-
F pu"Aotl;15;.;Tit evaluarea iifluenlei
sea,ld,qi ulterior b;;;q""I-"y
I setii asupro g"*otloi];;;h.A r rpu*idi, la zgo-motul aprian. Evaluarea
prraduluide izolare i;;g;;;"l;i"";p; Uara catiutului intticelui''D1, se faco
n . perelr'
dupi, aceeagimetodologieca $i ta
r
8.7.3. T4f,LAREA PLANgnELOn LA ZGOMOT DrN rl{PACT

6.?.B.L.planqeeliripardosealf,.r,azgonrlotuldinimpact,vibraliaplanqe'
ului poate ti asimilii; fi-tt;oaet mezanic oscilant, atcntuit d'intr-o mas6'
(fig' 6'3?)' pc}ltig' ,seneratylfi
,m. un resort, ff; qi o rezistenfd,"iscoag, n"
h l
ff ;iffi;; itt "hi"i"it""tiilor transveriale aie llangeului, folosind operatorp'
F
u este :
p,
(6.105)
ln * mofr:o,
BA'La
F
o-
in care u este deplasarea planqeului;
m - masa Planqeului; grosimea ht
B) B - rigiditi,tea ia incovoiere a planqeului' care pentru
are exPresia:
j!-.
F, g : -- (6.106)
l2(1 - Vz)
u,
EA
oanalizd,amiqcd,riiplanqe.uluisub.aofiunea.vibrajiilortransversaleeste
sonbre' astfel incit relafiile
dificild, rtatoriti, tenomlfefor'de dispersie alenergiei tiioA' nee€sare verifici'ri
(6.10b) qi (0.10G) pr-ezintd,inter,es t""i""tiC-p-"ffi"
p-fanql,uiuila -zgoYrotul din impact se
ixperimentale. Astiel, comportarea nivefui d'e atenuare acustic6t
poate aprecra "o t"itlii "p""-"i-*ti"u,tp'.ii'i"a
sub forma:
- 1
L : lo lg,n,r"utrro, ' (6.107)

in care B estesuprafala planqeului,in m2; indaN/m3;

'd - o""*ii,i'jaapardnteainaterialrrllu'
o^
- mo-aufurcle-elasticitate,.in daN/mz;
t - coeficientul de pierderi interne;
n - grosimea Planqeului, in m'
Cerceil,ri "*p-""i*"i,rt p"ioinO' capacitatea d'e Yolare Fie. 6.37. Modelul me-
o ii*ilJ"i ra zgomJ-ait' impact' aratd' c5' la dublarea caiic oscilant al Plan-
o red-ucerea nivelului de zgomot ieului la zgomotul din
!"o".ifrfr prr"qeului-s" online(0,8 dB Ia fiecare ingroqare ^ impact:
la impact cu crrca I dB nJaterialului m - mtst plangeulull I -
pluanqeuluicu r cmj, ta i:reqterea,d'ensitd'fii remrt; .8o - rodrt*otl vl8'

iliffiffi;i de izolared,efinl la 4,5 dB,

*" ouqi"oi'oo-*po. coasl.

!.?3
 iar dublarea coeficientului de pierderi interne aduce un aport
de circa 3 dB. [de izolare
6.7..3.2. Plangee.eu pardoseald. Aportul pardoselii la creqterea atenufrii
'qfacustice a planqeului,
Sub acliunea zgomotuiui de impact, AeirinAJ a" "lgiai-
tatea sau elasticitatea materialului gi de capacitatea sa de a,mortizare locali
a oscilaliilor sonore din qoc.
fn 91zut pardoselii moi, imbund,tdfirea izold,rii acustice se manifestd, pentru
valori de frecvenfe,.f, mai mari decit frecwenla de rezonan\h
1,""a materiarurui,
avlnd o creqtere cu frecvenla de 12 dB/octavd,, in ba,za ietaliei :

L,L:10 b(r)1; (6.108)

In-acest sgnsrprgz-Tt5,interes pard.oseliledin cauciuc moale qi cele din ma-

teriale plastice nerigide. Bezultate bune privind izolarea acusticd,la zgomote
99 impact s-au ob{inut prin utilizarea pa,rdoselilorpe dale flotante atiatuite
d.tntr-un strat rigidr.obiqnuit o placd,de beton slab irmat, de 8...5 cm gm-
l^Tou, _carereazemd, pe plangeu prin intermediul unui strat elastic m6a,le
(fig .6.38).
consideriud masa dalei qi pardoselii, mo, in daN/mz,
f,,z ce intervine in re-
E-gia 1o.ro8) este:

Jrr":500fI, (6.10e)
in care s este coeficientul de rigid.itate dinamicd,al dalei in daN/cma, calculat
eu expresia Eolh, avind valorile prezentate in tabelul 6.6.
Practic, normele germaneiau in consideraredoud cazuri, in ceeace priveqte
valo_rileUmitd fu", b funclie de capacitatea d.e tzolare a piangeului nrirt
tt6re
pardoseald,),la evaluareaaportului de izolare acustic5,a paiAoseiitor(fig. O.Sb;, gi
angme : .f,,, ( 180 Ez, pentru planqee din grupa f cu A ) I_0cm O.itil
qi /'," ( 4oo Hz, pentru plangee din grupa a rr-a cu h 714 cm Gig.
ttig. 6.411.

Tabelul 6.6

Grdmea I Blstditster
Denumlrea D.st€rlstulul stntulul. I dl.rmlctr
m l g. aliN/mr

Pldci din vatd minerald tipl

F.I. | 10 2r5
Pl{ci din polistiren ecruisatl 10 2'5
Pldci din plutd expandatd I
Fig. 6.38. Pardoseald pe dali flotanti:
SUPEREX I ZO 6,5
t - Dlacil de beton o,rmal i Z - strrt cluttc, moale i
A-dd6 dc beton slab mst
Pldci fibrolemnoase I
baroshe d€ 9...6 m;
4 - Duchet; 6 - aublu; 6 - rlervar. poroase I zs I

L74
 \ ft
\
i4'
aR.,,
'Sa
E,,
l

dl08)
!

r,.
a

Fig. 6.39. Curbe teoretice

""icuf at" tmbunit'ilirii izolArii
dt'
ry
fis.
oeitru
-6.n0.

'-ti"nu"*
Tipuri de plansee din. Sr.1.na
calculul aportului parooscln ra
zgomotului din imPact:
.l

i,
acustice : 'f
*d - Dutr[ Dlinroe dlugruDo
re-ntru pri"gee dln gruDa a
I: b -
II-a' :;x'f9"Sn:"ffi}[il;il"ffi: :jffi
d.in sriMl de beton 8m&! cu orpuri de umplutur{"

Pent,rupardoseliflexibile,frecvenlad'erezonan!ilsecalcrrleazd'cttexpresrl:
. 0'{5 (6.110)
lrrz:-'

qi pardoseal{,.
contaet dintre ciocanul care cade liber
irr ca,re c egte timpul de PVC cu substrat izolator'
Pentru
^j0;i; pard.oseli clin linoleum' cnuciue'
" x-io-t-..2,8 X 10-as' r : - y r ^ - - ^ - ^ + , , r , r o i m n , r . c se
st e fface
' , c e rEi'
izolare acusticS, Ia zgo:rotul de impact
Determinar"* grJotoi d.e son"ord, a plangeului cu cioc*nul
pe ca,le experimentrii,l"r"*i"ou-se^etcitarea "sle o'maqinS' acfionatl
(ft;."e;t. Cio"t"ttr-stanaara
stantlard i,otu*ou1r#li

s,
@ *ns
d
din gntpa 'a Fis. 6.42. Schema lanfuiui electro-
Fic. 6.41. Tipuri de planqee pardoselii ""i.ti" p""ttu masurareaatenuirii
alculul iportului
ii-? ;;;tt"
zgomotului din impact : ptangeelbr la zgomotul de imPac'r:
r" it[o""t". 8tmdtrd: '14- mtcofon: l4q -
c.t - Aooo -jl-mpttftetot - Elsrcmde
ti-"iii&-' :'{ F

ffi*fpf,tfffi#*"stb*
- inregirtrrtor
fiffi;;;;'t"t',1'f"'ilJ",.'

175
 ma'nual sau electric, cu 5 ciocane de cd,treb00g fiecare,
ce cad de la h:4 cmr
eu cadenta loviturilor de 10 bdtI,i/s. ln came"a-desub plangeul incercat
instalat tdntui etectroacusfi; A;;;bup{ie, este
ntr filtru,,fonodretru, oscitograi "rtooi"i i,u,i"alcd,tuit din microfon, arnplificator,
i-lr"""illcatuiesc
metrului acustic. schemaspectno-
- In.cercareaplanqeului.se p_oate face pe structura brutd,, f6rd, pardoseali sau
^determinina"-se
dupd, montarea "uit"f "ri,rfunfa de atonua,reacus-
3.a,r{oselii,
ticd, a acesteia.Nivelul de intensitate auditivd-a zgomotului in ca,merade e-
misie se noteazi cu ,r.
Pgn-trq ca zgomotele prod.use.de c,ucglafi-e
!6lu alectezeconlortul in incd,pe-
rea inferioard, este necesar ca nivelul glgbal ae intensiiate auditivd -a ---r
sunEu1ui,
z, mdsurat in camera de recepfieisf, *"tirru"e ""irtriu ,

Lz<85-lgA, (6.111)
in care /- este aria de.absorbfie_echivalentd, i.ncd,perea de recepfie, in m2.
ln
-.,I+.lig,o" 6.43 se-prezintS,curbelo siandard ale nivelului admisibil al inten-
zgomotul de impact, rl funclie de frecven!6, va_iind;e
l:t191r,1"3:r2iZy__l? va,lori are frecvenlei cuprinse intre 100'qi g-_?f,,}
9119,,? 10 T.,!_"_"h Hz.
yalorilS.-r, obfinute sub curba standaril caiactefizeazd, zona rezultate$r
tavorabile privind ca,litatea acusticd la zgomotul ae impact.
Pentru a se lua in considerare absorblia-seEe referintre erii" "r,*"a de recepfie,
nivelul zgomotului de gocstanda,rd, D, poate evaiua cii relatriai

D r : L z - 1 0[ & , (6.112)

in careZ" estenivelulzgoryotpti in camerade recepfie,in dB Ao:10 m2 _

va,loarea-absorbfiei^de"referintrd,, )
i"---tl7r;;6;;r"uusoi,uii"i toiar" in
camera de recepfie, h m2.

\ i i l Et
! E
\ . E

& t F
$,E
N a F
\70 \ F
i S E - i

\
i'r F
F
il t,'-ut
-T-? '
s\ a
\,E
s t s
*"-l
II

s,E
- E

fl si
ai
: E
N I N alfr2W 4il M twilflt
Frecypnh
f, //z
Fig. 6.43. Stabilirea graficA a indicelui Fig. 6.44. Evaluarea indicelui de lzolarc
de rcductie sonori Ia zgomotul de impact : E7, la zgomotul din impact:
c.r. - curbd stardud: ar. - cutb6 efecttvtr.
I ; ggbt d€ refertnttr(etrlon); Z _ cubr cu re-
,urt&t€te mtr8u*torllor ; 3 - curba de rcfcrtnE ae-
pIe8rt6.

176
 Dac|, se urmd,regte
'suplimentl,r se
influenla mod.ific5,rilorstructurii plan_ryeu-p.a,rdosealfl,r.
calculeazi,aportul de izolare LL, datorat pard.oselii,cu relatia :

ALo: L6 - Lezt. (6.113)

i
!
in care Lett Loz reprezintd, nivelurile zgomotului d.e-qoc standard.iza-t, inainte
qi d,upi froaiti6area structurii, md,surate in aceeaqi incd,pere, conform con-
F
F
diliilor expuse.
t Valorile-atenud,rii acustice LLo, datoriti pard.oselilor, pot fi cuprinse intre
F
2 qi 8 dB, in funclie de structurau pardoselii gi de caracteristicile de amor-
i, tizate dinamicd, a materialelor.
Evaluarea globald, a capacitd,lii d.e rzolare la zgomot din impact a. unui
planqeu se po"ate face in iaport-cu curba etalon a nivelurilor normalizatn Lo,
i
totosina indicele de izohr6 b zgomot din impact -81 (fig. 6.44). E-valuSrea
r) aportului pardoselii se poate face inlaport cu curba planqeului standard, curb-a2
I
siu a curb6i phnqeului iicercat. Intticele de izolare, la zgomotul din impact -81'
se st'abileqtd prin deplasarea paralelS, a curbei de referinf dr,\r- \alV. de curba
F clrba 2, astfel incit valoarea
valorilor ineiurate ale nivelelor d.e zgomot L,-curbei
p totali, a abaterilor negative ale ordonatelor mdsurate si nu d.ep6-
:. qeasc5,30 dB. Valorildindicelui -D1pot fi negative (curba 3r.!r:.--5- d'B)t
F i,inA AepUsarea are loc in zonareailiabelor nefavorabilq sau pozitiver ciod tl'epla-
sarea cirrbei de referinli se face in zona favorabil5,. In funclie tle clasa _pl?l-
D, qeelor, valorile admisibile pentru l9r sint cuprinse int're - 2 dB 9i + 17 dBt
in raport cu cerinfele de confort.
Indicele de izolare la impact total se poate calcula cu expresia:
D
E, -- Er" * AE, (6.114)

b in care -Ep este indicele d,e izola,re la zgomot de impact corespunz[,tor-_plan-

qeului, iar-AZ, - imbund,t5,firea izolirii la zgomot de impact corespunzltoare
t
pardoselii.

I
I

.t_
i
'
t
t 12 - e.37+