Bulimia

Tulburare a comportamentului alimentar caracterizată printr-o necesitate necontrolabilă de a mânca în mare

cantitate, manifestată de un subiect care, in mod obisnuit, nu este un "mare mâncău".
poate fi legată de numeroase probleme psihologice sau medicale, comportamentul bulimic se instalează
adesea in timpul adolescenței, poate ceva mai frecvent la fete. Frecvența sa rămâne încă imprecisă.

Comportamentul bulimic nu este preocupant atâta vreme cât rămâne ocazional

 poftele" femeilor însărcinate constituie astfel o forma de bulimie fiziologică
 Bulimia depresivă si nevrotică se manifestă în mod periodic sub forma unor porniri tiranice.
 Bulimia anorexicului
Personalitatea, o variabilă mostenită, joacă un rol major în probabilitatea dezvoltării oricărui subtip de
tulburare de alimentatie.
Stilul de personalitate impulsiv si extravertit creste
probabilitatea ingestiei necontrolate de alimente.
In plus față de mâncatul în exces, factorii comuni care contribuie la apariția obezității sunt:

- predispoziția genetică;
- norme sociale;
- disponibilitatea și densitatea nutrițională;
- boli coexistente medicale, neurologice sau psihiatrice.
 Bulimia anorexicului

 se caracterizeaza prin ingerarea la foarte mici intervale de timp (in general, mai putin de doua ore) a unor
mari cantitati de hrana, cu sentimentul că nu-și mai poate controla alimentația.

 Pacientul are in plus tendinta de a-si provoca vomatul, de a lua laxative si de a practica, in restul timpului,
un regim sever cu scopul de a evita luarea in greutate.

 In cazurile cele mai grave, accesele bulimice insotite de vomitare provocata pot antrena o deshidratare și
o pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slăbiciune și prin crampe), leziuni esofagiene și
dentare provocate de aciditatea lichidului gastric regurgitat.

Bulimia - complicații

 boala esofagiana de reflux care poate provoaca varsaturi involuntare timp de mai multi ani.

 Alcaloza hipokaliemica duce la aparitia aritmiilor cardiace

 Cele mai multe decese in randul pacientilor de bulimie se datoreaza aritmiilor sau suicidului

Bulimia – tratament

 Este orientat de diagnostic si de un bilant organic prealabil.

 Pentru a fi eficace si durabil, tratamentul trebuie sa actioneze asupra cauzelor psihologice ale bulimiei.

 psihoterapia, asociata eventual cu o prescriptie de antidepresoare, urmareste o maturare emotionala.

 pacientul si medicul coopereaza cu scopul de a stabili noi deprinderi alimentare. Un regim n-ar trebui
intreprins fara aviz medical