Etica 2

Tema: NORME DEONTOLOGICE ÎN DOMENIUL Judecătorul va evita discuţii cu participanţii la proces sau cu Aspectul perfectării încheie profesiograma judecătorului
ii încheie profesiograma judecătorului şi  transparenţei, ce presupune claritatea şi

JUDECĂTORESC terţe persoane despre alte cauze puse pe rol în instanţă, decît presupune transpunerea întregii informaţii acumulate în deschiderea pe care procurorul trebuie să le manifeste faţă de
Noțiuni generale privind etica profesională a în cazurile prevăzute de lege. cursul procesului judiciar în forme speciale: sentinţă, societate şi persoană în limitele stabilite de lege;
judecătorului Judecătorul poate să consulte alţi judecători doar referitor la hotărîre, ordonanţă, încheiere, decizie, mandat de arestare ş.a.  profesionalismului, potrivit căruia, procurorul
Judecătorul este funcţionarul de stat aparţinînd puterii legislaţia de ordin material, procedural, administrativ pe în acest caz se manifestă capacităţile profesionale, cultura este obligat să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu
judecătoreşti, împuternicit cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei marginea unei anumite cauze care se află în curs de specială şi generală de întocmire a unui document juridic. competenţă, responsabilitate, eficienţă, promptitudine şi
şi îndeplinire a obligaţiilor pe bază profesională. Se examinare. Calităţile necesare pentru întocmirea documentelor sînt: corectitudine, aplicînd adecvat cunoştinţele teoretice şi
menţionează că în orice sens s-ar folosi acest termen în faţă Discuţia este limitată la probleme teoretice şi poate fi iniţiată  cunoaşterea limbii de stat şi a altor limbi de deprinderile practice;
ne apare chipul unei persoane care simbolizează adevărul şi doar de judecătorul care examinează cauza respectivă. Cu circulaţie în RM;  confidenţialităţii, ce determină procurorul de a
dreptatea. Judecătorul este înfăptuitorul justiţiei, pledează excepţia cazurilor permise de lege, judecătorul nu va admite  cultură generală şi specială în domeniul limbajului garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute în
dreptatea şi adevărul în baza înţelepciunii legilor. intervievări, argumentări sau comunicări private, menite să-i scris; exercitarea obligaţiilor de serviciu;
În lege judecătorul este denumit persoana învestită influenţeze acţiunile sale profesionale în orice cauză civilă,  cunoaşterea lucrului de secretariat;  controlului ierarhic, potrivit căruia, procurorul
constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le penală sau administrativă.  capacitatea de a motiva o hotărîre; este responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor sale
execută pe bază profesională (art.l din Legea privind statutul Principiul egalităţii. Judecătorul nu va face comentarii  capacitatea de a formula gîndurile clar şi precis, funcţionale în faţa procurorului ierarhic superior.
judecătorului). publice, inclusiv în mijloacele de informare în masă, pe structurat şi logic;  loialităţii, care se exprimă prin ataşamentul
marginea cauzelor aflate pe rol în instanţă pînă la intrarea în  capacitatea de a folosi mijloace tehnice şi grafice faţă de instituţia Procuraturii şi valorile promovate de ea,
Funcţiile judecătorului sînt: obligaţia de a se abţine de la orice act sau fapt ce poate
 garantarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor vigoare a hotărîrilor adoptate. de scriere.
Judecătorul îşi poate exprima opinia prin declaraţii publice, Profesia judecătorului este una foarte grea şi responsabilă. prejudicia prestigiul, imaginea sau interesele legale ale
persoanei prin rezolvarea cazurilor civile (desfacerea Din această cauză la postul dat se admit persoane care Procuraturii.
căsătoriei, restabilirea în serviciu, dobîndirea moştenirii, a realizîndu-şi dreptul la replică, pentru a infirma oricare
spaţiului locativ); afirmaţie falsă sau defăimătoare, inclusiv publicată în întrunesc anumite cerinţe legale, precum şi etice, morale,
 determinarea subiecţilor vinovaţi de săvîrşirea mijloacele de informare în masă, la adresa sa sau despre politice şi psihologice. Statutul etico-moral al procurorului
infracţiunii, stabilirea pedepselor pentru aceştia, garantarea procesul de judecată. În cazul cînd va face declaraţii publice, Studenţii care au hotărît să devină judecători, trebuie să-şi Pentru reuşita legăturii cu societatea procurorul are nevoie de
dreptului la libertatea individuală şi siguranţa persoanei prin se va conduce de criterii de rezonabilitate şi măsură. dea bine seama că lucrul acestuia necesită o experienţă independenţă şi să se supună doar legii, să fie obiectiv,
eliberarea motivată a mandatelor de arestare; Principiul competenţei şi străduinţei. În exercitarea social-politică bogată, cunoaşterea vieţii, o pregătire imparţial şi principial; intolerant faţă de încălcarea legilor.
 controlul asupra executării hotărîrilor şi atribuţiilor, judecătorul are următoarele obligaţii: multilaterală. Procurorul activează în numele societăţii şi în interesul
sentinţelor. a) să-şi îndeplinească îndatoririle şi funcţiile de public, de aceea în asigurarea legalităţii este responsabil în
Prin realizarea acestor funcţii judecătorul înfăptuieşte justiţia, serviciu profesionist, competent, inclusiv toate sarcinile Tema: NORME DEONTOLOGICE APLICABILE faţa ei.
din acest motiv profesia judecătorului fiind considerată administrative date conform legii; PROCURORILOR Un aspect nu mai puţin important al activităţii procurorului
măreaţă. Doar judecătorul poate cel mai meticulos să b) să-şi menţină la nivel înalt şi să-şi Noțiuni generale privind etica profesională a este cel de cercetare. Aceasta se manifestă prin analiza
examineze cazuri civile şi penale, să caute adevărul, să perfecţioneze permanent cunoştinţele, competenţele şi procurorului tuturor materialelor, dosarelor aflate pe rol, analiza actului de
judece dreptul, să învinovăţească şi să acuze persoane, să abilităţile sale profesionale prin autoinstruire, instruire Procuror este funcţionarul de stat care îndeplineşte funcţiile pregătire şi săvîrşire a infracţiunii, analiza probelor în
rezolve probleme de familie. continuă şi educaţie întru executarea adecvată a îndatoririlor procuraturii legate de conducerea şi exercitarea urmăririi procesul examinării unor cazuri complicate, cu multe
În mîinile judecătorului se află starea materială şi psihică a de administrare a justiţiei; penale, prezentarea rechizitoriului în instanţele judecătoreşti, episoade, în special a celor din sfera crimelor organizate.
celei mai de preţ valori sociale – omul. Prin aceasta se c) să decidă prompt, eficient şi obiectiv în toate examinarea şi soluţionarea cererilor şi reclamaţiilor Importanţă prezintă analiza personalităţii inculpatului –
exprimă măreţia muncii judecătorului. în general, se susţine cauzele judiciare, acţionînd cu diligenţă şi în timp util, să cetăţenilor, reprezentarea intereselor generale ale societăţii şi căutînd nu numai calităţi negative, ci şi pozitive.
că un judecător trebuie să fie pregătit pentru această funcţie. respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu apărarea ordinii de drept. Momentul cercetării este prezent în cazul controlului
Pregătirea include: activitatea în calitate de consultant prevede astfel de limite, să- şi îndeplinească îndatoririle într- Activitatea procurorului este lipsită de caracterul impunător documentelor şi materialelor agenţilor economici,
juridic în judecată, apoi specialist în organele justiţiei, o perioadă de timp rezonabilă; al activităţii judecătorului şi de romantismul ofiţerului de persoanelor fizice, organelor de stat, unităţilor militare,
stagierea în organele procuraturii, după care trece ca ajutor de d) să păstreze secretul profesional ce ţine de urmărire penală. Procurorul este privit ca un învinuitor sever, locurilor de recluziune, precum şi a materialelor primite în
avocat, astfel ca în etapa a cincea să susţină examenul de deliberările sale şi de informaţiile confidenţiale obţinute în participant nemijlocit la evenimentele tragice, accidente şi baza cererii scrise. La fel se cercetează instrucţiunile,
calificare pentru funcţia de judecător. timpul îndeplinirii atribuţiilor legate de şedinţele de judecată este spaima tuturor conducătorilor neglijenţi. dispoziţiile, ordinele persoanelor cu funcţii de răspundere şi
În literatura de specialitate se susţine că totalitatea calităţilor şi în afara acestora; În general, esenţa activităţii procurorului constă în se cer lămuriri scrise sau verbale de la acestea privind
unui judecător, îndreptate spre rezolvarea corectă şi optimă a e) să întreprindă, în exerciţiul funcţiei, măsurile responsabilitatea în faţa statului pentru starea legalităţii şi încălcarea legii. În vederea susţinerii învinuirii, procurorul
problemelor înaintate faţă de el într-un proces de judecată, necesare pentru păstrarea sau sigilarea cuvenită a contracararea încălcărilor de drept. Prin întreaga sa activitate prezintă probe, ia cunoştinţă de materialele dosarului,
formează cultura judiciară. La fel cultura judiciară trebuie informaţiilor, materialelor confidenţiale obţinute, potrivit procurorul contribuie la aplicarea justă şi unitară a legii, la formulează cereri, dă explicaţii.
privită ca nivel de perfecţiune în înfăptuirea activităţii legii şi să asigure prevenirea dezvăluirii neautorizate a prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi altor fapte de Activitatea de cercetare reclamă procurorului anumite
judiciare, respectînd atît normele legale cît şi morale. acestora; încălcare a ordinii de drept, la educarea cetăţenilor în spiritul calităţi:
În concluzie, profesiograma judecătorului cumulează cultura f) să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, respectării legilor şi regulilor de convieţuire socială.  gîndire critică, flexibilă, promptă,
judiciară, din care considerent în continuare vom folosi asigurîndu-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să apere Atunci cînd susţine învinuirea în instanţa de judecată, independentă, mobilă, consecventă, pătrunzătoare şi cu
noţiunea de profesiogramă. demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor procurorul participă prin prezentarea de noi probe sau cereri orizont larg; capacitatea de a prognoza consecinţele hotărîrii
care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare; sale;
g) să-şi exercite responsabilităţile juridice ce îi de a administra noi probe; îşi expune părerea asupra
Structura și conținutul Codului deontologic al chestiunilor ce apar în timpul dezbaterilor, precum şi referitor  reacţii rapide în aprecierea circumstanţelor şi
revin în măsura în care să se asigure de aplicarea corectă a la aplicarea legii penale şi a pedepsei faţă de inculpat. În luarea măsurilor necesare;
judecătorului legii şi instrumentarea cauzelor în mod echitabil, eficient şi  abnegaţie;
Un sistem judiciar independent şi onorabil este indispensabil fără întîrziere. cauzele civile procurorul poate porni acţiunea în apărarea
justiţiei. Justiţia ocupă un loc deosebit în afirmarea statului drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime la cererea  capacitatea de a sesiza caracterul denaturat al
de drept, iar conduita, moralitatea şi cultura judiciarului au o persoanei. informaţiilor şi faptelor;
importanţă majoră în procesul de înfăptuire a ei. Statutul etico-moral al judecătorului În cazul cînd conduce şi exercită urmărirea penală,  constructivitatea prezintă o importanţă
În actualele condiţii, faţă de judecători, ca exponenţi ai Profesiograma judecătorului include următoarele procurorul urmăreşte ca orice infractor să fie tras la deosibită în activitatea procurorului şi constă în capacitatea
aspecte: răspundere penală şi nici o persoană să nu fie urmărită penal de a sintetiza toată informaţia acumulată pe dosar, pentru a
puterii judecătoreşti, sînt înaintate un şir de cerinţe morale şi Aspectul social, care se manifestă nu doar prin examinarea şi forma concepţia învinuirii în procesul penal;
de conduită specifice, o parte dintre ele fiind incluse în acte fără temei. La fel procurorul veghează ca nici o persoană să
normative, altele urmînd a fi însuşite şi respectate ca soluţionarea corectă, în conformitate cu legea, a cazurilor nu fie reţinută, decît în condiţiile prevăzute de lege şi doar în  capacitatea de a descoperi motivele
deziderate ale eticii profesionale. civile sau penale, ci şi în folosirea la maximum a procesului baza hotărîrii judecătorului. fenomenelor cercetate şi reacţionarea la timp în ordinea
judiciar, practicii judiciare şi diverselor materiale pentru Pentru asigurarea legalităţii procesului penal, procurorul stabilită de lege.
Judecătorul trebuie să participe activ la stabilirea, prevenirea acţiunilor infracţionale şi a altor încălcări de lege. Activitatea de cercetare reprezintă un proces dinamic de
menţinerea, aplicarea normelor de conduită, pe care le va În acest sens se desfăşoară procese publice la locul de trai al porneşte procesul penal sau refuză pornirea lui, încetează sau căutare şi instalare a adevărului.
respecta personal, astfel încît să fie asigurată integritatea şi infractorilor, se propagă legile în rîndurile populaţiei, se duce suspendează urmărirea penală, întocmeşte rechizitoriul,
independenţa sistemului judecătoresc. transmite materialele instanţei de judecată. Odată cu cercetarea materialelor dosarului procurorul îşi
o activitate de profilaxie. La exercitarea supravegherii generale, procurorul poate să îndreaptă activitatea la reconstituirea evenimentului
Reglementările prezentului Cod urmează a fi interpretate şi Din cauză că judecătorul este factorul de decizie într-un infracţiunii, care a avut loc în trecut. Aspectul reconstitutiv
aplicate în vederea promovării acestor obiective Autoritatea proces, el trebuie să dea încheieri motivate, să emită sentinţe ceară conducătorilor şi altor factori de decizie prezentarea caracterizează întreaga activitate a procurorului.
judecătorească este în RM o ramură a puterii de stat. juste (care sînt începutul rezolvării conflictului dintre
documentelor, materialelor, datelor statistice, organizarea
În cazul activităţii de control al legalităţii, procurorul îşi
Administrarea justiţiei este un atribut inerent sistemului persoană şi societate), să fie responsabil în faţa societăţii controlului şi reviziei activităţii agenţilor economici aflaţi în
judecătoresc şi, în special, judecătorilor. subordinea şi sub controlul lor, factorilor de decizie, mobilizează gîndirea în situaţii complicate, pătrunde în
pentru dezvoltarea de mai departe a personalităţii subordonaţi lor, precum şi să solicite, concursul specialiştilor esenţa faptelor, cuprinde o sferă largă de fenomene şi
Codul de etică al judecătorului stabileşte standardele de inculpatului. pentru elucidarea unor probleme de specialitate apărute pe probleme care cer a fi controlate, audiază persoane, verifică
conduită ale acestuia, conforme cu responsabilităţile, onoarea Aceste acţiuni cer de la judecător următoarele calităţi: legalitatea actelor, dă anumite indicaţii organelor de urmărire
şi demnitatea profesiei sale şi care sînt obligatorii pentru a fi parcursul exercitării supravegherii, efectuarea unor expertize,
respectate de către toţi judecătorii din RM.  spiritul dreptăţii; verificarea unor materiale, informaţii, comunicări sosite la penală, anulează ordonanţe ilegale.
Respectarea normelor cuprinse în prezentul Cod constituie un  intolerarea încălcărilor sub orice formă; procuratură, să oblige persoanele abilitate să prezinte La susţinerea învinuirii în instanţa de judecată aspectul
criteriu pentru evaluarea eficacităţii, calităţii şi integrităţii  tendinţa de a stabili adevărul; rezultatele controlurilor; să citeze factori de decizie şi reconstitutiv se manifestă în capacitatea de a elucida faptele
profesionale a judecătorului.  principialitate; cetăţeni şi să le ceară explicaţii orale sau scrise privitor la în felul în care au fost stabilite în urma examinării judiciare,
 responsabilitate pentru păstrarea încrederii încălcările legii, să audieze comunicările şi explicaţiile de a interpreta îndoielile în folosul inculpatului, a analiza
Evaluarea respectării standardelor de conduită prescrise în societăţii faţă de sistemul judiciar; conducătorilor organelor administraţiei publice, agenţilor probele examinate în şedinţă şi a motiva concluzia despre
prezentul Cod este efectuată de Consiliul Superior al  mîndrie profesională; economici şi ale altor persoane juridice privind starea învinuire sau lipsa ei, de a argumenta calificarea juridică a
Magistraturii, potrivit legii.  demnitate; legalităţii din organizaţiile care se află în subordinea şi sub acţiunilor inculpatului.
 imparţialitate şi cumpătare. controlul lor. Acest aspect presupune prezenţa următoarelor calităţi
Principiile de etica profesională a judecătorului Se susţine că judecătorul la fel trebuie să fie educator, Activitatea procurorului atinge toate tipurile activităţii pentru procurori:
Principiile de etica profesională a judecătorului sînt: deoarece, prin activitatea sa, aplică mijloace de educaţie juridice, prin aceasta devenind foarte importantă. În cadrul ei  potenţial intelectual general şi special – adică
 Principiul Independenţei asupra participanţilor la proces, precum şi asupra tuturor se manifestă atît calităţile organizatorice, de cercetare şi să fie specialist atît în controlul legalităţii, cît şi în urmărire
 Principiul imparţialităţii cetăţenilor. reconstitutive, cît şi comunicative şi de perfectare a actelor penală, învinuire în instanţă, în literatura de specialitate
 Principiul integrităţii Aspectul de cercetare se manifestă în procesul examinării juridice. această calitate mai este numită universalism;
 Principiul decenţei şi corectitudinii prealabile a cazurilor, după care dosarele sînt înaintate spre Aspectul social al activităţii procurorului constă în analiza  gîndire logică;
 Principiul egalităţii examinare, colectarea şi cercetarea dovezilor, controlul şi socială a infracţiunii săvîrşite, evidenţierea motivelor şi  cunoaşterea legislaţiei;
 Principiul competenţei şi străduinţei evaluarea tuturor probelor, ascultarea părţilor, examinarea cauzelor, condiţiilor care au favorizat înfăptuirea infracţiunii.  independenţă în scopuri şi sarcini;
Principiul integrității. Judecătorul trebuie să fie independent acelor dovezi ce au legătură cu cazul, dobîndirea informaţiei, La fel se analizează motivele, condiţiile de apariţie şi  memorie operativă de lungă durată;
în exercitarea funcţiilor sale, conform principiilor de drept stabilirea expertizei etc. funcţionare a grupurilor criminale organizate.  intuiţie şi imaginaţie.
garantate de Constituţie, de alte legi şi norme naţionale, de Aceste acţiuni reclamă judecătorului deţinerea Pentru asigurarea unei reuşite în acest domeniu, procurorul Un element esenţial în structura activităţii procurorului
acte internaţionale la care RM este parte. următoarelor calităţi: trebuie să cunoască criminologia, sociologia, pedagogia, devine aspectul organizatoric, în care se realizează calităţile
Judecătorul are îndatorirea să promoveze supremaţia legii şi  prudenţă sporită în acţiuni; psihologia etc. Procurorul, susţinînd învinuirea în numele volitive ale personalităţii acestuia.
statul de drept, să apere drepturile şi libertăţile fundamentale,  responsabilitate înaltă pentru hotărîrile luate; statului, reprezintă majoritatea socială. Aceasta necesită o Procurorul trebuie să poată planifica strict ziua de lucru:
interesele legitime ale tuturor persoanelor, independent de  capacitatea de a prognoza consecinţele analiză meticuloasă a probelor, concluzii ireproşabile, primirea cetăţenilor; organizarea dezbaterilor, susţinerea
cetăţenie, origine etnică, rasă, naţionalitate, cultură, hotărîrilor luate; capacitatea de a formula cerinţele juste, înţelese pentru învinuirii, studierea la timp a dosarului, în care trebuie
ideologie, religie, limbă, sex, apartenenţă politică, avere,  sinceritate cu sine însuşi; întreaga masă a societăţii pe care o reprezintă. susţinută învinuirea, pregătirea materialelor; antrenarea
origine socială, asigurînd în toate cazurile calitatea şi  gîndire critică şi precisă; Pentru asigurarea legalităţii, procurorul este responsabil de colegilor în rezolvarea anumitor probleme.
caracterul echitabil al actului de justiţie.  măiestrie profesională înaltă. consolidarea, confirmarea legalităţii, avînd drept rezultat o Procurorul planifică independent modalitatea de control
Judecătorul este obligat să respecte egalitatea persoanelor în Pentru a face faţă acestor exigenţe, judecătorul trebuie să atmosferă normală a vieţii juridice în societate, relaţii sociale (revizie sau expertiză, planificat sau inopinat, general sau
faţa legii, asigurîndu-le un tratament cuviincios prin apărarea posede un intelect profund şi erudiţie profesională. reglementate, prescripţii legale întocmite corect şi complet. tematic) a agenţilor economici, persoane fizice sau organe de
demnităţii şi onoarei lor, precum şi integritatea fizică şi Aspectul reconstitutiv se compune din analiza informaţiei Actele emise de procuror în aceste condiţii devin obligatorii stat. Datorită calităţilor organizatorice, procurorul poate
morală a tuturor participanţilor la procedurile judiciare. acumulate pe dosar, verificarea şi confruntarea ei, formarea pentru toţi cetăţenii, persoane cu funcţii de răspundere, ridica eficacitatea lucrului. în general procurorul trebuie să
Atitudinea corectă, imparţială faţă de om ca valoare supremă, versiunii proprii. Nu mai puţin importantă este organizarea întreprinderi şi organizaţii. fie un model al disciplinei.
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în informaţiei şi depoziţiilor martorilor, inculpatului, victimei, Aspectul organizatoric demonstrează prezenţa la procurori a
conformitate cu normele de drept naţionale şi internaţionale raportului de expertiză într-un sistem logic şi reconstituirea Structura și conținutul Codului deontologic al voinţei, concentrării forţelor şi gîndurilor, consecvenţei şi
şi cu principiile morale general-recunoscute sînt cerinţe faptului săvîrşirii infracţiunii. procurorului hotărîrii, autodisciplinei, iniţiativei, insistenţei şi cumpătării,
obligatorii faţă de judecător. Reconstituirea mai presupune pregătirea şi emiterea hotărîrii, Procuratura, în numele societăţii şi în interes public, asigură tactului, calităţii de lider.
În toate cazurile, judecătorul va acţiona independent, fără care este legată, motivată, bazată pe acele probe ce au fost aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile O importanţă deosebită în activitatea profesională a
orice influenţe, îndrumări sau control şi nu-şi va permite examinate în şedinţa judiciară. cetăţeanului, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă procurorului o prezintă latura comunicativă. Contactînd
comportament necuviincios, inadecvat sau ilegal, care poate Activitatea de reconstituire pretinde: învinuirea în instanţa de judecată, participă, în condiţiile diferite persoane, începînd cu colegii, cetăţenii, alte persoane
genera conflicte de interese şi periclita încrederea în  memorie dezvoltată; legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios din diferite sfere sociale şi finisînd cu interogarea
independenţa sa. Judecătorul trebuie să informeze imediat  imaginaţie; administrativ şi contravenţionale, în care procedura a fost inculpatului, martorilor, victimei, procurorul trebuie să fie un
Consiliul Superior al Magistraturii despre orice faptă,  gîndire logică şi analitică; intentată de ea, asigură asistenţa juridică şi colaborarea meşter iscusit la întreţinerea unei discuţii, un polemist cu
acţiune, eveniment de natură să-i afecteze independenţa,  independenţă – excluderea diferitelor influenţe internaţională în domeniul său de activitate, implementează experienţă şi un orator strălucit.
imparţialitatea, obiectivitatea judiciară, sau despre oricare asupra activităţii profesionale; politica penală a statului, asigură protecţie martorilor şi Principalul indicator al calităţilor de orator ale procurorului
încălcare a standardelor de etică prevăzute în prezentul Cod.  obiectivitate şi imparţialitate, adică judecătorul victimelor infracţiunii, altor participanţi la proces, intentează este susţinerea învinuirii în instanţa de judecată.
Principiul imparțialității. Judecătorul trebuie să judece toate examinează circumstanţele reale ale cazului, adoptînd o acţiune civilă în cazurile prevăzute de lege, exercită controlul Cu cît este mai înalt nivelul de cultură psihologică, juridică,
cauzele imparţial, în conformitate cu legea, fără restricţii, poziţie egală faţă de toţi; respectării legilor în locurile de detenţie preventivă şi în etică, estetică şi ecologică, cu atît mai armonioasă este
influenţe, presiuni, ameninţări sau ingerinţe, directe sau  acţionează doar în interesul dreptăţii şi al penitenciare, exercită controlul legalităţii în Forţele Armate, personalitatea procurorului. Respectiv, sporeşte şi nivelul
indirecte, indiferent din partea cui sau pentru care motive ar adevărului în baza legii; exercită controlul asupra executării hotărîrilor judecătoreşti profesionismului în susţinerea învinuirii.
veni ele.  orizont larg; în cauzele penale. Perfectarea actelor juridice de către procuror necesită
Judecătorul va pronunţa hotărîri independent, rămînînd fidel  intuiţie. Codul de etică al procurorului are drept scop instituirea aceleaşi dexterităţi ca şi ale judecătorului, doar că actele
legii, menţinîndu-şi autoritatea şi competenţa profesională şi Acest aspect este inseparabil de cel de cercetare, deoarece în unui comportament ireproşabil al procurorului şi include un întocmite de procuror sînt de altă natură: recurs, sesizare,
nu se va lăsa influenţat de contacte, stimulente, informaţii sau ambele cazuri accentul se pune pe capacitatea judecătorului ansamblu de principii morale şi de conduită, menite să ordonanţă, acţiune civilă. Acest aspect cere de la procuror
sfaturi din partea oricăror persoane, structuri de stat sau de a gîndi obiectiv, concret, decis şi multiaspectual. stabilească responsabilităţile care îi revin în apărarea capacitatea de a întocmi corect documentele în conformitate
instituţii publice, mijloace de informare în masă, interese de Aspectul comunicativ se reflectă în comunicarea intereselor generale ale societăţii, apărării drepturilor şi cu normele materiale şi procesuale, cunoaşterea limbii de
partid, interese publice, doctrine politice, sentimente sau judecătorului cu avocatul şi procurorul, cu colegii şi libertăţilor fundamentale ale omului, conformarea în stat, acurateţe, precizie, claritate etc.
teama de eventuale critici imediate sau de durată. judecătorii ierarhic superiori, cu părţile participante la proces, activitatea sa exigenţelor de conduită şi etică, promovarea
Judecătorul trebuie să se abţină de la orice comportament, cum se spune judecătorul este arbitru în organizarea imaginii Procuraturii în societate.
acţiune sau manifestare care ar putea prejudicia încrederea comunicării în proces, deoarece el poate acorda ajutor într-o Codul de etică al procurorului este elaborat în corespundere
publicului în sistemul judecătoresc. situaţie de conflict, să concilieze contrariile, să influenţeze cu prevederile Constituţiei RM, Legii cu privire la
Judecătorul îşi va exercita funcţiile nepărtinitor şi fără părerile celor ce nu au dreptate. Procuratură, Legii cu privire la funcţia publică şi statutul
prejudecăţi, nu va manifesta atitudine preconcepută prin Este important ca judecătorul să aplice procedeele de funcţionarului public, Legii cu privire la prevenirea şi
exprimare sau prin fapte şi nu-şi va permite cuvinte, fraze, interogare pornind trăsăturile individuale ale persoanei. Nu combaterea corupţiei, Ghidului cu privire la Rolul
gesturi sau alte acţiuni care ar putea fi înterpretate ca semne trebuie neglijată atmosfera emoţională pozitivă, aceasta Procurorilor adoptat la Congresul 8 al Naţiunilor Unite cu
de părtinire sau prejudecată. favorizînd examinarea justă a cazului. privire la prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor
Judecătorul este obligat să fie imparţial şi să nu admită Comunicarea corectă necesită din partea judecătorului (Havana, 27 august 7 septembrie 1990), Standardele de
influenţe asupra activităţilor sale profesionale de către nici o răbdare, amabilitate, tact, stabilitate emoţională, sensibilitate, responsabilitate profesională şi declaraţia privind drepturile şi
persoană, inclusiv de rudele, prietenii sau cunoscuţii săi. capacitatea de a asculta şi a vorbi, toleranţă faţă de orice obligaţiile esenţiale ale procurorilor, adoptate de către
Principiul integrității. Judecătorul este obligat să se abţină părere sau punct de vedere, lipsa aroganţei, cultură înaltă a Asociaţia internaţională a Procurorilor la 23 aprilie 1999,
de la oricare proces în care imparţialitatea sa ar putea fi pusă vorbirii. Recomandările Consiliului Europei REC(2000) din 11 mai
la îndoială şi se va autorecuza într-un proces în care aceasta Aspectul organizatoric constă în faptul că preşedintele 2000 privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici
este cerută de lege, inclusiv în cazurile în care: şedinţei de judecată conduce examinarea judiciară a cazului şi REC(2000) cu privire la rolul Procuraturii în cadrul
a) are o părtinire sau prejudecată proprie faţă de în limitele legii procesuale. Se deosebesc două laturi ale sistemului de justiţie penală, Ghidului european al eticii şi
una dintre părţi, sau personal deţine informaţii despre probele organizării: conduitei procurorului Ghidul de la Budapesta, adoptat la
contestate ce ţin de proces; 1) în primul rînd, planificarea corectă a lucrului, Conferinţa Procurorilor Generali din Europa, la 31 mai 2005
b) ştie că el, personal sau ca custode, sau soţul său organizarea estetică a locului de muncă, autoorganizarea în şi stabileşte principiile de bază a eticii procurorului,
(soţia) sau alte rude apropiate au un interes financiar în restricţiile şi exigenţele speciale faţă de procuror,
pregătirea pentru proces, convocarea şedinţei judiciare la responsabilităţile lui, comportamentul procurorului în
obiectul disputei sau orice alt interes care ar putea afecta timpul stabilit; exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate.
substanţial rezultatul procesului. 2) în al doilea rînd, organizarea tuturor
Principiul decenței și corectitudinii. Judecătorul va menţine participanţilor ia proces. Aceasta presupune înştiinţarea din
ordinea şi atmosfera respectuoasă în şedinţele de judecată, timp despre ora examinării şi obligativitatea lor de a se Principiile de etica profesională a procurorului
asigurînd disciplina şi solemnitatea desfăşurării procesului, prezenta la ora stabilită în sala de şedinţe; ridicarea asistenţei Imaginea de bună reputaţie a organelor Procuraturii şi a
fie în biroul său, fie în sala de judecată. El urmează a da cînd începe şedinţa prin cuvintele solemne. procurorului se creează în baza următoarelor principii:
dovadă de demnitate, respect şi răbdare faţă de toţi Deoarece părţile participante la proces nu se subordonează  legalităţii, potrivit căruia procurorul, în
participanţii la proces. judecătorului, dirijarea lor este limitată de legea procesuală. acţiunile sale, este obligat să respecte cu stricteţe legea,
Judecătorul va avea permanent un comportament oficial, Judecătorul trebuie să fie un bun organizator, lider, drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, în
sobru, politicos în comunicarea cu alte persoane. El va cere manifestînd iniţiativă şi prognozînd acţiunile eventuale ale corespundere cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
tuturor participanţilor la proces şi altor funcţionari ai persoanelor ce doresc să influenţeze hotărîrea sa, la fel Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi
sistemului judiciar să se abţină de la manifestarea, prin trebuie să intuiască comportamentul martorilor, părţii a Libertăţilor Fundamentale, Constituţia RM, alte acte
cuvinte sau atitudine, a părtinirii sau prejudecăţilor împotriva vătămate. legislative şi normative, tratate internaţionale la care RM este
părţilor, martorilor, avocaţilor sau altor persoane. În procesul de organizare se realizează aşa calităţi parte;
Judecătorul îşi va conforma exteriorul şi vestimentaţia în personale ale judecătorului cum sînt: voinţa, consecvenţa,  egalităţii, imparţialităţii şi nediscriminării,
timpul exercitării funcţiei la cerinţele legii şi prestigiul insistenţa, concentrarea, stăpînirea de sine, punctualitatea, care presupun că, în îndeplinirea atribuţiilor profesionale,
profesiei. autodisciplina. procurorul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luînd
Relaţia judecătorului cu colectivul de muncă trebuie să se Organizarea corectă şi complexă a lucrului permite aceleaşi măsuri pentru situaţii similare de încălcare a
bazeze pe respect şi bună- credinţă, comportamentul examinarea rapidă şi în termene rezonabile a dosarului. normelor de drept, fără a fi influenţat de considerente etnice,
exemplar fiind un model de comunicare şi atitudine reciprocă Organizarea tactică mai presupune eficienţă şi rezultate de naţionalitate, rasă, religie, vîrstă, gen, orientare sexuală,
adecvată. pozitive. avere, stare socială, opinie politică sau de orice altă opinie;
Judecătorul nu poate denigra în public probitatea
profesională şi morală a colegilor săi.
activitatea în calitate de arbitru al judecății arbitrale
(arbitrajului), mediator;
b) activitatea de întreprinzător;
Tema: NORME DEONTOLOGICE APLICABILE c) activitatea de notar. C O D U L DE ETICĂ AL PROCURORILOR
AVOCAȚILOR Publicitatea personală
Noțiuni generale privind etica profesională a avocatului Publicitatea avocatului trebuie să fie veridică și exactă, ca II. PRINCIPIILE ETICII ŞI CONDUITEI
Avocatul este persoana, datoria profesională a căruia este de formă și conținut, respectîndu-se secretul profesional și alte
a acorda ajutor juridic cetăţenilor şi organizaţiilor. principii esențiale ale profesiei, nu trebuie să conțină 6. Procurorul trebuie să se bucure de o reputaţie ireproșabilă şi să Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului
Din alt punct de vedere avocatul este juristul care acordă informații înșelătoare sau care ar putea induce în eroare sau respecte cele mai înalte standarde de etică şi conduită potrivit
ajutor cetăţenilor şi organizaţiilor şi susţine interesele prin ar afecta imaginea profesiei ori reputația colegilor. următoarelor principii: - legalităţii; - independenţei; -
Reglementările detaliate și restricțiile referitoare la integrităţii; - imparţialităţii; - profesionalismului; - Articolul. 2 Principiile și normele de etică și conduită
consultare, apărare judiciară şi reprezentare. publicitatea avocatului se conțin în Statutul profesiei de colegialităţii; - confidenţialităţii; - corectitudinii. profesională
Conform legislaţiei RM, avocatul este persoana care a avocat.
obţinut licenţă conform legii şi care dispune de dreptul de a Oficiul avocatului nu poate fi amplasat în incinta clădirilor în 6.1. Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu, procurorul Principiile de etică și conduită profesională pentru judecători sunt:
participa la ancheta penală şi la dezbateri judiciare, de a se care funcționează organele de urmărire penală, procuratura, trebuie: 6.1.1. să respecte legislaţia naţională şi internaţională, independența, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul,
pronunţa şi de a acţiona în numele clienţilor săi şi/sau de a-şi practica judiciară şi jurisprudenţa CEDO, actele departamentale, corectitudinea, colegialitatea, confidențialitatea și transparența, ce
reprezenta şi consulta clienţii în domeniul dreptului. instanțele de judecată, precum și la domiciliul acestuia. interdepartamentale şi ale organelor reprezentative şi de vor servi de asemenea, ca o sursă de informare pentru judecători și
Avocatura este o profesie autonomă. Avocatul nu este Amplasarea oficiului avocatului în incinta propriului autoadministrare ale procurorilor; 6.1.2. să acţioneze în mod justițiabili.
funcţionar, el este persoană cu profesie liberă. Dacă domiciliu este posibilă numai cu condiţia rezervării unei echitabil şi onest; 6.1.3. să respecte prezumţia nevinovăţiei; 6.1.4.
procurorul şi judecătorul acţionează în numele legii, atunci încăperi, dedicate activităţilor profesionale, cu intrare externă să respecte drepturile şi interesele legitime ale părţilor şi Articolul. 3 Independența
separată. participanţilor la proces, persoanelor fizice şi juridice.
avocatul acţionează în numele său, al conştiinţei, talentului şi
în conformitate cu legea. 6.2. Principiul independenţei Potrivit acestui principiu, procurorul Conform principiului independenței:
Activitatea avocatului se desfăşoară în instituţia avocaturii. Statutul etico-moral al avocatului trebuie: 6.2.1. să-şi exercite atribuţiile în mod independent, (1) Judecătorul trebuie să fie independent în exercitarea funcțiilor
Despre avocatură se menţionează că este creată nu pentru Deoarece statul controlează mai puţin activitatea avocaţilor, imparţial, onest, ireproşabil, dînd dovadă de o înaltă ţinută morală şi sale, conform principiilor de drept garantate de Constituție, de alte
satisfacţia celor ce fac parte din ea, ci pentru slujirea socială, controlorul lor principal rămîne societatea. În faţa acesteia maximă corectitudine şi să contribuie la realizarea eficientă şi legi și norme naționale, de acte internaționale la care RM este parte.
slujire grea, severă şi serioasă. avocaţii sînt responsabili pentru îmbunătăţirea situaţiei ei, efectivă a actului de justiţie. Independenţa nu este un privilegiu sau (2) În toate cazurile, judecătorul va acționa independent, fără orice
pentru ridicarea culturii juridice a cetăţenilor, respectarea o prerogativă conferită procurorilor în interes personal, ci o garanţie influențe, îndrumări sau control și nu-și va permite comportament
Funcţiile avocatului în RM sînt: legilor şi a drepturilor altor persoane. a unei justiţii echitabile, imparţiale şi efective, care protejează necuviincios, inadecvat și/sau ilegal, care poate genera conflicte de
 oferă consultaţii şi explicaţii; În activitatea avocatului un loc aparte deţine aspectul de interesul public şi privat în societate; 6.2.2. să fie independent în interese și periclita încrederea în independenta sa.
 întocmeşte documente cu caracter juridic; cercetare care presupune: luarea deciziilor şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, asigurînd (3) Judecătorul își poate exercita drepturile de cetățean în
 reprezintă interesele persoanei fizice şi juridice respectarea principiilor separării puterilor în stat, legalităţii, conformitate cu statutul judecătorului.
în instanţele de judecată, în autorităţile administraţiei publice;  capacitatea de a găsi dintr-un număr mare de independenţei instituţionale şi responsabilităţii; în activitatea (4) Judecătorul va pronunța hotărîri independent, rămînînd fidel
 reprezintă interesele persoanelor fizice şi probe doar pe acele care îl vor achita pe inculpat sau vor procurorului nu se admit acțiuni de lobby, imixtiuni sau influenţe legii, menținîndu-și autoritatea și competența profesională și nu se
juridice în materie juridică în relaţii cu alte persoane; micşora vina lui (de aceasta depinde reuşita activităţii din exterior, inclusiv din partea celor care activează în politică, va lăsa influențat de contacte, stimulente, informații sau sfaturi din
 participă la urmărirea penală şi la dezbateri avocatului); economie, finanţe, culte sau media; 6.2.3. în luarea deciziilor, partea oricăror persoane, structuri de stat sau instituții publice,
judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau  capacitatea de a aprecia probele şi de a acorda inclusiv a celor discreţionare, să acţioneze în mod independent şi mijloace de informare în masă, interese de partid, interese publice,
reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente un ajutor corect şi calificat; imparţial în conformitate cu legea, respectînd prevederile doctrine politice, sentimente ori teama de eventuale critici imediate
 selectarea normelor juridice şi aplicarea prezentului Cod şi ale tuturor actelor departamentale şi sau de durată.
responsabile şi al martorilor. interdepartamentale; 6.2.4. să ia decizii bazate pe evaluarea (5) Judecătorul este independent în luarea deciziilor și la
Pentru exercitarea acestor funcţii avocatul trebuie să fie adecvată a lor; imparţială şi obiectivă a probelor, ţinînd cont de toate îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, asigurîndu-se respectarea
înzestrat cu capacităţi profesionale.  folosirea tuturor mijloacelor legale de apărare; circumstanţele pertinente ale cauzei, să-şi îndeplinească atribuţiile principiului separării puterilor în stat, legalități, independenței
Sub aspect social activitatea avocatului este caracterizată  urmărirea schimbărilor din legislaţie; fără teamă, favoritism sau prejudecăţi; 6.2.5. să nu folosească instituționale și responsabilității.
prin umanism determinat de societate. În această ordine de  cunoaşterea practicii juridice, doctrinei pentru prerogativele funcţiei pentru a influenţa deciziile altor instituţii sau (6) În activitatea judecătorului nu pot fi admise imixtiuni sau
idei avocatul trebuie să deţină capacitatea de a imprimă a se putea descurca cu uşurinţă în situaţiile complicate. persoane care activează atît în domeniul public, cît şi în cel privat; influențe din interiorul sistemului, exterior, inclusiv din partea celor
importanţă socială apărării atunci cînd susţine un interes Acest aspect cere de la avocat: 6.2.6. să nu facă parte din partide, mișcări sau formaţiuni social- care activează în politică, economie, finanțe, culte si media.
- gîndire profundă, politice ori să desfăşoare activităţi cu caracter politic sau, care (7) Judecătorul nu va fi membru de partid, nu va desfășura sau va
privat; capacitatea de a inspira încredere societăţii; de a nefiind politice, cheamă la participa la activități cu caracter politic, iar în exercitarea atribuțiilor
menţine şi consolida autoritatea şi prestigiul avocaturii în - conştiinciozitate,
general; capacitatea de a desfăşura munca de educaţie - cunoaşterea legislaţiei, schimbarea orînduirii politice existente, iar în exercitarea nu-și va exprima ori manifesta în orice mod convingerile sau
atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice viziunile politice în public.
juridică a populaţiei prin consultaţii, interpretînd acte - principialitate, mod, a convingerilor sau viziunilor lui politice; 6.2.7. să nu execute De asemenea judecătorul nu poate adera la asociațiile religioase
normative, fapt care influenţează conştiinţa juridică, - dezinteres personal. indicaţiile sau solicitările politicienilor, ale persoanelor cu funcții de interzise sau grupări extremiste.
favorizează preîntîmpinarea infracţiunilor; capacitatea de a În activitatea avocatului persistă şi aspectul reconstructiv demnitate publică, ale funcţionarilor de stat şi ale reprezentanţilor
păstra secretul profesional pentru a nu distruge încrederea în care poate fi realizat în 3 trepte: instituţiilor de drept, dacă acestea sunt contrare legislaţiei, altor acte
relaţia avocat — client, astfel diminuînd prestigiul avocaturii; 1) formularea concepţiei generale despre apărare, normative sau principiilor prezentului Cod, cu excepţia indicaţiilor
scrise ale procurorului ierarhic superior, date în strictă conformitate Articolul. 4 Imparțialitatea
capacitatea de a înfăptui apărarea juridică a bănuitului, generalizarea informaţiei, elaborarea propriei păreri şi cu legea. În cazul în care va primi asemenea indicaţii sau solicitări,
învinuitului şi inculpatului, pentru a rezolva conflictul dintre construirea liniei de apărare. Cel mai mare pericol pentru să informeze imediat procurorul ierarhic superior, iar în caz dacă Conform principiului imparțialității:
persoană şi societate, în strictă corespundere cu principiul avocat este lipsa părerii proprii despre starea cazului şi această indicaţie sau solicitare conţine elementele unei infracţiuni, (1) Judecătorul trebuie sa judece toate cazurile imparțial, în
prezumţiei nevinovăţiei; capacitatea de a fi competent în modalitatea de rezolvare a lui. În aceste cazuri se manifestă să se autosesizeze. 6.2.8. să promoveze şi să apere independenţa conformitate cu legea, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări
problemele care interesează cetăţenii, fapt care trebuie incapacitatea avocatului de a-şi promova convingerile, el profesiei. sau ingerințe, directe sau indirecte, indiferent din partea cui sau
asigurat în mod profesionist. poate fi uşor influenţat, pasiv, inert, iar apărarea este pentru care motive ar veni ele.
Pentru realizarea aspectului social al activităţii, avocatul ineficientă. 6.3. Principiul integrităţii Potrivit acestui principiu, procurorul
trebuie să fie înzestrat cu următoarele calităţi: La această etapă avocatul trebuie: trebuie: 6.3.1. să respecte cele mai înalte standarde de integritate şi (2) Judecătorul își va exercita funcțiile nepărtinitor și fără
 umanismul;  să-şi imagineze clar ce eveniment a avut loc; responsabilitate pentru a asigura încrederea societăţii în procuratură; prejudecăți, nu va manifesta atitudine preconcepută prin exprimare
 încredere în oameni, reflectată în prognozarea  să delimiteze circumstanţele dovedite de cele 6.3.2. fiind conştient de riscurile corupţiei, să nu admită sau prin fapte și nu-și va permite cuvinte, fraze, gesturi sau alte
unei conduite social-utile a infractorului; bănuite sau necunoscute; comportament coruptibil în activitatea sa, să nu pretindă şi să nu acțiuni care ar putea fi interpretate ca semne de părtinire sau
accepte cadouri, favoruri, beneficii sau alte remunerații ilicite pentru prejudecata.
 spiritul dreptăţii;  să nu se limiteze la declaraţiile participanţilor; îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale sau (3) Judecătorul se va abține de la oricare proces în care
 respectarea legalităţii;  să intuiască legătura lăuntrică justă a în virtutea funcţiei deţinute; 6.3.3. să se abţină de la luarea imparțialitatea sa ar putea fi pusă la îndoială într-un proces în care
 nivel înalt al calificării profesionale; evenimentelor; deciziilor atunci cînd interesele sale, ale persoanelor înrudite prin aceasta este ceruta de lege, inclusiv în cazurile în care, știe că el,
 comportament ireproşabil în societate; 2) elaborarea tacticii de apărare: pregătirea sînge, adopţie, afinitate sau ale altor persoane apropiate familiei sale personal sau ca custode, sau soțul său (soția) sau orice alte rude, au
 atitudine respectuoasă faţă de oameni. mijloacelor de apărare, întocmirea cererilor şi demersurilor, ar putea influenţa corectitudinea deciziilor; 6.3.4. să nu acţioneze în un interes financiar în obiectul disputei sau orice alt interes, care ar
Posedînd asemenea aptitudini, avocatul va putea păstra uşor pornind de la complexitatea şi specificul sarcinii puse, calitate de procuror şi să nu ofere consultaţii altor persoane în putea afecta rezultatul procesului.
legătura cu societatea, asigurîndu-şi reputaţie ireproşabilă experienţa anterioară acumulată în astfel de dosare, cazurile în care procurorul, familia sa sau partenerii de afaceri ai
acesteia au un interes personal, privat sau financiar. Ca excepţie, (4) Judecătorul se va abține de la luarea deciziilor, atunci cînd
profesională. posibilitatea de a examina suplimentar unele probleme procurorul poate oferi consultaţii părinţilor, soţului (soţiei), copiilor interesele sale, ale persoanelor înrudite prin sînge, adopție, afinitate,
confuze, consultarea altor colegi pentru rezolvarea săi, precum şi persoanelor aflate sub tutela sau curatela sa; 6.3.5. să sau ale altor persoane care au legături apropiate cu familia sa, ar
Structura și conținutul Codului deontologic al avocatului problemelor clientului. Toate materialele dosarului avocatul nu facă promisiuni privind deciziile pe care urmează să le ia, să se putea influența corectitudinea deciziilor.
le examinează în primul rînd din punctul de vedere al comporte onest şi decent, prin exemplul personal, să creeze o (5) Relațiile de familie şi sociale ale judecătorului nu trebuie să
Codul deontologic al avocatului stabileşte regulile de clientului, şi în mersul examinării cauzei nu poate schimba reputaţie impecabilă a procurorului; 6.3.6. să nu ofere temei de a se influențeze hotărîrile judecătorești pe care le adoptă în exercitarea
conduită a avocatului. poziţia apărării fără acordul acestuia; considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupţie atribuțiilor profesionale.
Normele deontologice se interpretează în baza principiilor 3) efectuarea apărării. La realizarea acestui aspect sau abuzuri; 6.3.7. să nu folosească contrar legii proprietatea
generale ale profesiei de avocat. Nerespectarea acestor norme sînt necesare aşa calităţi ca: independenţă, memorie, gîndire statului, a persoanelor fizice sau juridice; 6.3.8. să nu folosească
constituie temei pentru intentarea unei proceduri disciplinare. critică, imaginaţie, atenţie la subtilităţi şi detalii, simbolurile procuraturii şi actele oficiale ale procurorilor în alte Articolul. 5 Integritatea
Normele deontologice se vor aplica avocaţilor și corectitudine faţă de colegi, sinceritate, competenţă specială scopuri decît în interes de serviciu.
avocaților stagiari, atît pe teritoriul RM, cît și în ca reflectare nemijlocită a deontologiei profesionale. Conform principiului integrității:
străinătate, privind: Aspectul reconstitutiv permite avocatului să realizeze sarcina 6.4. Principiul imparţialiţăţii (1) Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate
a) orice raport profesional al unui avocat sau principală, pusă în faţa sa, şi anume: apărarea prin orice Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie: 6.4.1. să respecte și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe.
avocat stagiar din RM cu un avocat dintr-un alt stat; mijloace a clientului, manifestînd o inteligenţă deosebită şi egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii, asigurîndu-le un Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea
b) activitatea profesională a unui avocat sau tratament nediscriminatoriu, indiferent de naţionalitate, origine aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va
respect. etnică şi statut social, sex, rasă, dezabilitate, avere, limbă, vîrstă, cere, accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru
avocat stagiar din RM într-un alt stat, indiferent dacă Un rol aparte în asigurarea reuşitei activităţii avocatului îl are religie, viziuni politice, orientare sexuală sau alte criterii. îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea
avocatul se află sau nu acolo. aspectul organizatoric, care se manifestă în pregătirea către funcției deținute.
Scopul prezentului Cod rezidă în reglementarea standardelor proces: alcătuirea planului, studierea personalităţii clientului, 6.5. Principiul profesionalismului Potrivit acestui principiu, (2) Judecătorul nu va solicita sau accepta, direct ori indirect, plăți,
de integritate şi de conduită ce urmează a fi respectate de motivele infracţiunii, condiţiile ce au favorizat săvîrşirea ei, procurorul trebuie: 6.5.1. să conştientizeze că cel mai înalt nivel al cadouri, servicii sau alte beneficii, în numele său, ai membrilor
avocați, în formarea şi promovarea unei culturi profesionale înlăturarea neclarităţilor şi impreciziilor. competenţelor profesionale este una din principalele premise pentru familiei sale ori prietenilor, ca prețuire pentru exercitarea sau
adecvate, prevenirea abaterilor disciplinare, informarea Organizarea presupune şi încheierea acordului privind un serviciu eficient al procuraturii, precum şi pentru încrederea abținerea de la îndeplinirea obligațiilor sale în legătură cu o cauză
publicului cu privire la conduita profesională a avocaților, cuantumul onorariului. Acesta se stabileşte prin acordul publicului în acest serviciu; 6.5.2. să contribuie la perfecţionarea care urmează a fi examinată de către acesta.
crearea unui climat de încredere şi respect reciproc în părţilor şi nu poate fi schimbat de autorităţile publice sau de abilităţilor profesionale, să fie la curent cu legislaţia, jurisprudenţa (3) Judecătorul se va abține de la orice tranzacții financiare şi
societate. modernă şi standardele privind drepturile omului; 6.5.3. să afaceri de natură să-i afecteze imparțialitatea, să influențeze
instanţa de judecată. în cazul cînd participă din oficiu la folosească resursele disponibile ale Procuraturii în mod rațional, exercitarea îndatoririlor sale, să-i exploateze funcția sau să-l implice
Libertatea şi independența profesiei de avocat sînt atribute apărare, cheltuielile sînt suportate de Ministerul Justiţiei. optim şi responsabil; să-şi extindă continuu cunoştinţele şi să-şi în convenții cu avocați sau alte persoane care sunt participanți la
exclusive ale persoanei ce exercită profesia de avocat în Organizarea mai presupune prezentarea la timpul stabilit în dezvolte aptitudinile profesionale; 6.5.4. să ia atitudine faţă de orice procese în instanța de judecată în care activează.
temeiul Legii cu privire la avocatură şi al prezentului Cod. proces şi prezentarea materialelor necesare examinării încălcare a legii, a normelor de etică şi conduită admisă de către (4) Judecătorul poate deține şi administra investiții, inclusiv bunuri
Normele de deontologie profesională reglementate de cazului. judecători, avocaţi, ofiţeri de urmărire penală şi alte părți sau imobile, să se implice în alte activități generatoare de profit, însă nu
prezentul Cod sînt destinate să garanteze îndeplinirea de către Sub aspect comunicativ activitatea avocatului se manifestă participanți la proces; 6.5.5. să fie corect în relaţiile cu toate va fi în drept de a fi funcționar, director, administrator sau angajat al
avocat a misiunii sale pentru buna funcționare a justiţiei şi persoanele pentru a nu leza onoarea şi demnitatea acestora, iar în nici unei bănci, instituții de creditare, companii de asigurări,
realizarea drepturilor justiţiabililor. prin capacitatea de a stabili relaţii cu clienţii, în materie cazul unor abateri în exercitarea atribuţiilor sale, să suporte întreprinderi publice ori altor companii cu cotă de participare
civilă, cu inculpatul încă în faza de urmărire penală; cu consecinţele şi să facă concluziile de rigoare; 6.5.6. în exerciţiul publică sau structuri de stat.
Jurămîntul avocatului constituie esența juridico-morală de colegii; cu instanţa de judecată şi cu alţi participanţi la proces funcţiunii, să aibă o ţinută vestimentară adecvată, iar în ședințele de (5) Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la proprietatea
exercitare a profesiei. şi în cazul cînd se realizează calitatea de orator iscusit. judecată să poarte mantie. personală într-un mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu
În exercitarea dreptului său de a asista şi a reprezenta clientul în cazul în care acordă consultaţie, avocatul o face în mod afecteze independența şi imparțialitatea sa sau să provoace conflicte
în fața tuturor organelor de drept, a instanțelor de judecată, a calificat, convingîndu-se că a fost înţeles, pentru aceasta el 6.6. Principiul colegialităţii Potrivit acestui principiu, procurorul de interese.
autorităților și instituțiilor publice și private, avocatul este în trebuie să se exprime corect, clar şi complet. Dacă nu este urmează: 6.6.1. să facă schimb de experienţă cu colegii săi, să
drept să aplice orice mijloc legal de exercitare a dreptului de competent într-o anumită problemă, avocatul recunoaşte împărtăşească cunoştinţele şi abilităţile profesionale cu procurorii
apărare. acest fapt şi-i spune clientului că va consulta colegii. La începători, fără a le influenţa decizia privind fondul cauzei; 6.6.2.
În cadrul procedurilor disciplinare, avocatul urmează să realizarea relaţiei cu clientul avocatul trebuie să depună efort, să se abţină de la comentarii publice privind activitatea altor (6) Judecătorul nu va utiliza informaţia obținută în calitatea sa
coopereze, în mod rezonabil, cu Comisia de etică și folosind căile cele mai simple şi scurte (fără a întinde procurori, să nu facă declaraţii ofensatoare sau denigratoare şi să nu oficială în interese proprii, ale membrilor familiei sau ale altor
disciplină pentru exprimarea poziției sale. admită discriminarea profesională; 6.6.3. să stabilească relaţii de persoane la efectuarea diferitor tranzacții financiare ori în scopuri
examinarea problemei) de acordare a asistenţei juridice. colegialitate cu procurorii din ţară şi din străinătate, să coopereze cu
În relaţia cu colegii, avocatul trebuie să păstreze un climat ei în domeniile de activitate ale Procuraturii, conform legii şi ce nu ţin de exercitarea funcției.
Principiile de etica profesională a avocatului psihologic sănătos, echilibrat, să ajute colegii oferindu-le uzanţelor internaţionale; 6.6.4. să manifeste respect şi politeţe în (7) Judecătorul va evita discuții cu participanții la proces sau
consultaţii, în special colegilor tineri. Este respectuos şi raportul de subordonare ierarhică superioară şi viceversa; 6.6.5. să cu terţe persoane despre alte cauze puse pe rol în instanță, decît în
Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor evite conflictele la serviciu şi în relaţiile cu alte persoane; cazurile prevăzute de lege.
principii fundamentale: corect, evitînd replicile şi insultele, critica. Cu avocatul, (8) Judecătorul nu-și va folosi statutul de judecător pentru a obține
 principiul legalităţii; oponenţii adoptă o conduită corectă, pentru a nu dăuna 6.6.6. să beneficieze de dreptul de a participa la diverse manifestări
culturale, sociale şi sportive, organizate sub egida procuraturii. acces la informația despre alte cauze aflate pe rolul instanței, cu
 principiul libertăţii; examinării cauzei. Relaţia avocat – coleg în general se excepția cazurilor prevăzute de lege.
 principiul independenţei; bazează pe o concurenţă civilizată. (9) Judecătorul va oferi sfaturi/consultații numai părinților,
 principiul umanismului; În contactul cu instanţa de judecată şi alţi participanţi la 6.7. Principiul confidenţialităţii Potrivit acestui principiu, soțului/soției, copiilor, nepoților precum și persoanelor aflate sub
proces, avocatul este obligat să apere conştiincios şi cu folos procurorul beneficiază de dreptul la libera exprimare respectînd tutelă sau curatelă.
 principiul confidenţialităţii; următoarele prevederi: 6.7.1. să nu divulge, să nu comenteze şi să
 principiul asigurării dreptului la apărare garantat interesele clientului fără a depăşi limitele legale (Codul nu folosească în interese personale informaţiile confidenţiale sau (10) Judecătorul își va organiza toate activitățile extrajudiciare astfel
de Constituţie; general de reguli pentru avocaţii ţărilor Uniunii Europene, nr. secrete de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor sale; încît să mențină autoritatea şi demnitatea funcției sale, precum și
 principiul democratismului şi colegialităţii în 27). Astfel instanţa trebuie stimată, nu minţită, acesteia 6.7.2. să nu facă publice informaţiile care pot prejudicia activitatea prestigiului sistemului judecătoresc.
raporturile dintre avocaţi; trebuie să te supui. Se interzice falsificarea circumstanţelor şi procuraturii, a altor organe de drept şi instituţii publice; 6.7.3. în (11) Judecătorul se poate implica în orice activități sociale în
 principiul apartenenţei benevole la asociaţiile datelor pentru obţinerea rezultatelor, relaţii ce se întemeiază comunicarea dintre procurori şi mass-media, să ţină cont de măsura în care acestea nu prejudiciază autoritatea puterii
profesionale de avocaţi. pe o obiectivitate maximală, nu se admit insulte în adresa prezumţia de nevinovăţie, dreptul la viaţă privată şi demnitate, judecătorești, prestigiul profesiei sau executarea obligațiilor
Principiile definesc statutul şi garantează activitatea instanţei sau a celorlaţi participanţi la proces. în şedinţă dreptul la informare şi libertatea presei, dreptul la un proces profesionale.
trebuie respectată ordinea stabilită, acelaşi lucru se cere şi de echitabil, dreptul la apărare, integritate, eficienţa şi (12) Activitățile extrajudiciare ale judecătorului nu vor provoca
profesională a avocatului. confidenţialitatea investigaţiilor. Procurorul se va abţine să dea o îndoieli cu privire la imparțialitatea, obiectivitatea sau integritatea
Ținînd cont de prevederile Codului deontologic al avocatului, la clienţi. interpretare tendenţioasă probelor administrate în cadrul cauzelor sa.
sînt relevante următoarele principii: În relaţia cu martorii avocatul trebuie să fie politicos, să nu penale aflate în gestiunea sa sau aflate pe rolul instanţelor de (13) Judecătorul nu va folosi simbolurile judecătorului, actele
Independența facă abuz de poziţia personală, să nu indice clientului ce judecată, atît în favoarea, cît şi în defavoarea acuzării. De asemenea, oficiale ale judecătorului în alte scopuri decît cele de serviciu.
Exercitînd profesia de avocat, fiecare avocat este obligat să trebuie să vorbească. procurorul se va abţine să comenteze sau să se pronunţe public (14) Judecătorul nu va utiliza rețelele de socializare, în modul în
Ultimul aspect al comunicării revine pledoariei avocatului. asupra legalităţii sau temeiniciei unui act al procurorului sau, după care ar putea fi afectată imaginea și statutul de judecător, imaginea
întreprindă acțiuni corespunzătoare pentru a-și asigura Acesta este momentul culminant în particparea avocatului la caz, judecătoresc de dispoziţie rămas irevocabil. și prestigiul sistemului judecătoresc în ansamblu.
independența și libertatea de exercitare a profesiei.
Îndatoririle multiple ale avocatului îi impun acestuia proces. în pledoarie se face un rezumat asupra anchetei
independența absolută, liberă de orice influență, derivată din judiciare, demonstrînd poziţia apărării şi calităţile oratorice 6.8. Principiul corectitudinii Potrivit acestui principiu, procurorul
trebuie: 6.8.1. să dea dovadă de precauţie şi responsabilitate la
Articolul. 6 Profesionalismul
propriile interese sau din cele ale persoanelor-terțe. Avocatul sau arta de a vorbi în public. frecventarea anumitor locuri publice şi private; în luarea deciziei de
trebuie să evite orice prejudiciere a independenței sale și să Activitatea de perfectare a actelor de către avocat constă a frecventa aceste locuri, să ia în considerare reputaţia localului şi a Conform principiului profesionalismului:
vegheze la respectarea eticii profesionale. în întocmirea corectă şi la timp a documentelor, necesare în persoanelor care-l frecventează; 6.8.2. să se comporte întotdeauna (1) Judecătorul este obligat să respecte egalitatea persoanelor în faţa
cadrul acordării asistenţei juridice sau cînd susţine apărarea şi în mod onorabil şi demn, respectînd regulile de conduită general legii, asigurîndu-le un tratament cuviincios prin apărarea demnității
Încrederea și integritatea morală reprezentarea în instanţa de judecată (cereri, plîngeri, fişe de acceptabile; 6.8.3. să nu-şi exercite atribuţiile de serviciu sub şi onoarei lor, precum și integritatea fizică și morală a tuturor
Relațiile dintre avocat și client sînt bazate pe onestitate, evidenţă, etc.). influenţa alcoolului, şi să nu consume, în nici un caz, substanţe participanților la procedurile judiciare. Atitudinea corectă,
probitate, echitate, corectitudine, sinceritate și Documentul cel mai des întocmit de avocat este cererea de narcotice, psihotrope sau alte substanţe interzise; 6.8.4. să adopte imparțială față de om ca valoare supremă, respectarea drepturilor și
confidențialitate. Responsabilitatea avocatului include și un comportament lipsit de aroganţă, bazat pe respect şi politeţe faţă libertăților fundamentale în conformitate cu normele de drept
comportamentul acestuia în exercitarea profesiei și în afara chemare în judecată în cauzele civile, plîngerea şi cererea de colegii săi, participanţii la proces, instanţele de judecată, naționale și internaționale și cu principiile morale general-
ei. Comportamentul avocatului în afara exercitării profesiei simplă în cazul celor administrative. Acest aspect cere de la organele de urmărire penală şi investigaţie, reprezentanţii recunoscute sunt cerințe obligatorii față de judecător.
poate conduce la sancțiuni doar în cazuri excepționale. avocat posedarea următoarelor calităţi: acurateţe; cunoaşterea autorităţilor publice şi ai instituţiilor de drept, să reacţioneze adecvat (2) Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament,
limbii de stat; facultatea de a fi laconic în exprimare. în cazul apariţiei unor divergenţe; 6.8.5. să se comporte în familie şi acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea
Confidențialitatea Calităţile expuse mai sus şi prezenţa lor formează în societate adecvat normelor de convieţuire socială unanim publicului în sistemul judecătoresc.
Natura misiunii avocatului este prezumată a fi depozitarul deontologia sau profesiograma avocatului va permite acestuia recunoscute pentru a se bucura de respect şi să nu compromită (3) În exercitarea atribuțiilor, judecătorul are următoarele
secretelor clienților săi și al comunicărilor confidențiale, fiind să-şi exercite funcţia de apărare şi să fie excluşi din categoria statutul de procuror; obligații:
un drept și o datorie fundamentală a avocatului. Obligația de juriştilor „fără popularitate”. 6.8.6. să evite relaţiile cu persoane care ar putea compromite a) va îndeplini îndatoririle şi funcțiile de serviciu profesionist,
a păstra secretul profesional este absolută și nelimitată în reputaţia procurorului. 6.8.7. să nu admită postarea de mesaje, competent, inclusiv toate sarcinile administrative date conform
timp. înregistrări video, fotografii şi alte informaţii în mass-media, surse legii;
Obiectul secretului profesional îl constituie chestiunile pentru on-line sau reţelele de socializare ce ar compromite statutul de b) va menține la nivel înalt şi să-şi perfecționeze permanent
care o persoană a solicitat asistență juridică, esența procuror. cunoștințele, competențele şi abilitățile sale profesionale prin
consultațiilor oferite de avocat, procedeele de strategie și autoinstruire, instruire continuă şi educație întru executarea
tactică ale apărării sau reprezentării, datele privind persoana adecvată a îndatoririlor de administrare a justiției;
care a solicitat asistență și alte împrejurări care rezultă din c) va decide prompt, eficient şi obiectiv în toate cauzele
activitatea profesională a avocatului. Obiectul judiciare, acţionînd cu diligență şi în timp util, să respecte
confidențialității se extinde asupra tuturor activităților termenele legale, iar în cazul în care legea
profesionale ale avocatului și ale angajaților biroului asociat nu prevede astfel de limite, să-şi îndeplinească îndatoririle într-o
sau cabinetului, după caz. Nici o presiune sau ingerință a perioadă de timp rezonabilă;
unei autorități publice sau de altă natură nu-l poate obliga pe d) va păstra secretul profesional ce ţine de deliberările sale şi de
avocat să divulge secretul profesional, cu excepția cazurilor informațiile confidențiale obținute în timpul îndeplinirii atribuțiilor
prevăzute expres de lege, sau pentru a intenta o acțiune ori legate de ședințele de judecată şi în afara acestora;
pentru a asigura apărarea în cadrul unui litigiu dintre avocat e) va întreprinde, în exercițiul funcției, măsurile necesare pentru
și client. păstrarea sau sigilarea cuvenită a informațiilor, materialelor
Competența confidențiale obținute, potrivit legii şi să asigure prevenirea
Avocatul realizează activitatea încredinţată bazîndu-se pe dezvăluirii neautorizate a acestora;
competenţa sa profesională. Avocatul are obligația să-și f) va exercita responsabilitățile juridice ce îi revin în măsura în care
îmbunătățească continuu formarea profesională și să depună să se asigure de aplicarea corectă a legii şi instrumentarea cauzelor
eforturi pentru a-şi menține un nivel înalt al calificării în mod echitabil, eficient şi fără întîrziere.
profesionale. (4) Judecătorul va folosi resursele disponibile într-un mod optim și
responsabil. Va menține cunoștințele și aptitudinile profesionale la
Incompatibilități un nivel înalt, în special în ceea ce privește gestionarea,
Profesia de avocat în RM este incompatibilă cu: comunicarea și cooperarea.
a) orice funcție retribuită, cu excepția funcțiilor
legate de activitatea științifică și didactică, precum și de
(8) Avocatul nu va face promisiuni cu privire la rezultatul sarcinii
preluate, indiferent de faptul cât de previzibil este acesta, în special,
când rezultatul depinde de decizia instanței de judecată, unei
autorități publice sau unui terț..
Capitolul III Conflictul de interese
(1) Avocatul nu este în drept să consulte, să reprezinte ori să apere
Articolul. 7 Corectitudinea mai mult de un client în una și aceeași cauză atunci, cînd interesele
acestora sunt conflictuale sau cînd există realmente riscul de a
aparea un astfel de conflict de interese.
Conform principiului corectitudinii: (2) Avocatul trebuie să se abtina, să se mai ocupe de cauzele tuturor
(1) Judecătorul va respecta dreptul tuturor persoanelor de a fi clienților implicați, atunci cînd intervine un conflict de interese ale
tratate în mod egal în fața legii și nu va discrimina persoanele acestora, cînd secretul profesional riscă să fie violat sau cînd
indiferent de naționalitate origine etnică și statut social, sex, rasă, independența sa riscă să fie pusă la indoială.
dizabilitate, avere, limbă, vîrstă, religie, viziuni politice, orientarea (3) Avocatul nu este în drept să accepte o cauză a unui nou client,
sexuală sau în baza altor criterii. dacă secretul informațiilor încredințate de un vechi client riscă să fie
(2) Judecătorul va menține ordinea şi atmosfera respectuoasă în violat sau atunci cînd cunoașterea de către avocat a cauzelor
ședințele de judecată, asigurînd disciplina şi solemnitatea vechiului client îl favorizeaza pe noul client în mod nejustificat.
desfășurării procesului, fie în biroul său, fie în sala de judecată. El Capitolul IV Onorariile avocaților
urmează a da dovadă de demnitate, respect şi răbdare față de toți 1. Stabilirea onorariilor
participanții la proces. (1) Avocatul trebuie sa-și informeze clientul privitor la onorariu, iar
(3) Judecătorul va avea permanent un comportament oficial, sobru, valoarea insumata a onorariilor trebuie să fie echitabilă și justificată.
politicos în comunicarea cu alte persoane. El va cere tuturor În cazurile patrimoniale onorariul poate fi stabilit în cotă
participanților la proces şi altor funcționari ai sistemului judiciar să procentuală.
se abţină de la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a părtinirii (2) Cînd avocatul solicită achitarea unei sume din onorariu cu titlu
sau prejudecăților împotriva părților, martorilor, avocaților sau altor de avans asupra cheltuielilor și/sau a onorariului, acesta nu trebuie
persoane. să depașească o estimare rezonabilă a onorariului și a cheltuielilor
(4) Judecătorul va da dovadă de precauție și responsabilitate la probabile in cauza. 5
frecventarea locurilor publice și private; la luarea deciziei de a (3) În cazul neachitării datoriilor aferente onorariilor și cheltuielilor,
frecventa aceste locuri, el va lua în considerație reputația localului și avocatul este în drept să renunțe de a se mai ocupa de cauza
a persoanelor care-l frecventează. respectivă și se poate retrage din ea respectand dispozitiile
(5) Judecătorul îşi va conforma exteriorul şi vestimentația în prezentului Cod. 2. Impartirea onorariilor cu o persoana care nu este
timpul exercitării funcției la cerințele legii şi prestigiul profesiei. avocat Avocatului îi este interzis să împarta onorariul cu o persoana
(6) Judecătorul va evita aroganța, va trata cu respect și politețe care nu este avocat. Prevederea menționata nu se aplică sumelor sau
colegii săi, participanții la proces, colaboratorii organelor de compensațiilor vărsate de către avocat moștenitorilor unui avocat
ocrotire a normelor de drept, reprezentanții autorităților publice, va decedat sau unui avocat care și-a dat demisia pentru a se prezenta ca
reacționa tacticos cu diligență. succesor al clientelei acestuia.
(7) Judecătorul va evita relațiile cu persoane care ar putea Capitolul V Relatiile cu instantele de judecată și alte organe
compromite reputația judecătorului. jurisdicționale
(8) Judecătorul nu este în drept să folosească telefonul sau orice alt (1) Avocatul este obligat să manifeste un comportament respectuos
dispozitiv electronic pentru comunicație în timpul ședințelor de în fața instanțelor de judecată, solicitându-le acestora respectul şi
judecată şi al deliberărilor. tratamentul reciproc în calitate de avocat. Avocatul care se prezintă
în faţă instanțelor de judecată sau care participă la o procedură
Articolul. 8 Colegialitatea judiciară trebuie să respecte regulile de conduită aplicabile în
instanța de judecată. Obligația de a respecta aceste reguli nu
Conform principiului colegialității: limitează avocatul să obiecteze împotriva acțiunilor judecătorului
(1) Relația judecătorului cu colectivul de muncă trebuie să se bazeze sau să exercite alte drepturi procedurale.
pe respect şi bună-credinţă, comportamentul exemplar fiind un (2) Avocatul apăra și reprezintă clientul in mod conștiincios, fara a
model de comunicare şi atitudine reciprocă adecvată. ține cont de propriile sale interese sau ale persoanei terțe și nici de
(2) Judecătorul nu poate denigra în public probitatea profesională şi alte circumstanțe ce l-ar putea influența.
morală a colegilor săi. (3) Avocatul nu este în drept sa furnizeze judecătorului, cu buna
(3) Judecătorul se va abține de la comentarii publice despre știinta, o informație falsă sau de altă natură, să-l inducă pe acesta în
activitatea altor judecători, va fi solidar cu colegii săi împotriva eroare. Avocatul nu poartă răspundere pentru veridicitatea
acuzelor nefondate, declarațiilor ofensatoare și discriminării informațiilor prezentate de către client.
profesionale. (4) Normele aplicabile în cazul relațiilor dintre avocat și judecator
se aplică în egală măsura și altor organe jurisdicționale. Capitolul VI
Raporturile dintre avocati
Articolul. 9 Confidențialitatea si transparența 1. Colegialitatea
(1) Colegialitatea impune relațiile bazate pe încredere, spre interesul
Conform principiului confidențialității și transparenței: clientului și pentru a evita atat procesele inutile, cît și orice
(1) Judecătorul beneficiază de dreptul la libera exprimare cu comportament susceptibil să afecteze reputația profesiei.
respectarea următoarelor prevederi: nu va divulga, comenta și folosi (2) Colegialitatea nu poate fi în contradicție cu interesele avocaților
în scopuri personale informațiile confidențiale sau secretizate de și interesele clientului.
care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor. (3) Avocatul este obligat să manifeste fața de orice coleg avocat un
(2) Judecătorul poate să consulte alţi judecători doar referitor la comportament colegial si respectuos.
legislația de ordin material, procedural, jurisprudență națională și (4) Adresîndu-se către un alt coleg avocat sau vorbind despre acesta,
internațională pe marginea unei anumite cauze care se află în curs avocatul este obligat, înainte de a-i pronunța numele și prenumele
de examinare. Discuția este limitată la probleme teoretice şi poate fi acestuia, să utilizeze cuvintele "domnul avocat", "doamna avocat",
inițiată doar de judecătorul care examinează cauza respectivă. iar în adresarea către Președintele Uniunii Avocaților, membrilor
(3) Cu excepția cazurilor permise de lege, judecătorul nu va admite Consiliului Uniunii Avocaților, Decanul Baroului, 6 membrilor
intervievări, argumentări sau comunicări private, menite să-i Comisiei pentru etica si disciplina, membrilor Comisiei de licențiere
influențeze acțiunile sale profesionale în orice cauză aflata pe rolul a profesiei de avocat, membrilor Comisiei de cenzori și către șeful
instanțelor. Biroului Asociat de avocați să utilizeze cuvîntul "maestre".
(4) Judecătorul nu va face comentarii publice, inclusiv în mijloacele 2. Cooperarea dintre avocatii din state diferite
de informare în masă, pe marginea cauzelor aflate pe rol în instanță (1) Este de datoria oricărui avocat ca, la solicitarea unui avocat
pînă la intrarea în vigoare a hotărîrilor adoptate. dintr-un alt stat, să se abțină să accepte o cauza pentru care nu are
(5) Judecătorul îşi poate exprima opinia prin declarații publice, competența necesară. Într-o astfel de situație, el trebuie sa-și ajute
realizîndu-şi dreptul la replică, pentru a infirma oricare afirmație colegul să intre în contact cu un alt avocat care să fie în capacitatea
falsă sau defăimătoare, inclusiv publicată în mijloacele de informare să-i ofere serviciul cerut.
în masă, la adresa sa. În cazul cînd va face declarații publice, se va (2) Atunci cînd avocații din doua state diferite lucrează împreună,
conduce de criterii de rezonabilitate şi măsură. amîndoi au datoria de a ține cont de diferențele care pot exista între
(6) În comunicarea dintre judecător și mass-media se va ține cont sistemele lor de drept, barourile lor, competențele si obligațiile lor
de: prezumția nevinovăției, viața și demnitatea persoanei, libertatea profesionale.
presei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, eficiența și 3. Corespondenta transmisa intre avocati
confidențialitatea procesului judiciar. (1) Avocatul, care adresează altui avocat o comunicare căreia
dorește să i se confere un caracter "confidențial", va trebui să
CAPITOLUL III precizeze acest lucru din momentul expedierii respectivei
Articolul. 10 Răspunderea pentru încălcarea normelor de etică comunicări.
(2) În cazul în care destinatarul comunicării nu este în capacitatea să
Încălcarea prevederilor prezentului Cod, poate constitui obiect îi confere acesteia un caracter "confidențial", el va trebui să o
al examinării în cadrul ședințelor Comisiei de etică și conduită returneze expeditorului făra a cunoaște continutul acesteia.
profesională al judecătorului, activitatea căreia este stabilită în 4. Onorariile pentru recomandare
Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită (1) Avocatul nu poate nici să pretinda și nici să accepte din partea
profesională al judecătorului, adoptat de către Consiliul Superior al altui avocat sau din partea vreunui terț un onorariu, un comision sau
Magistraturii. vreo altă compensație pentru faptul că a recomandat un avocat unui
client sau că a trimis un client la un avocat.
CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAȚILOR DIN (2) Avocatul nu poate oferi nimănui un onorariu, un comision și nici
REPUBLICA MOLDOVA o altă compensație pentru că i-a fost prezentat un client. 5.
Capitolul I Principii generale Comunicarea cu partea adversa Avocatul nu poate intra în relație
1. Independența directă cu o persoană, cu privire la o anumită cauza, atunci cînd știe
(1) Exercitînd profesia de avocat, fiecare este obligat să întreprindă că această persoană este reprezentată sau asistată de un alt avocat,
măsuri corespunzatoare pentru a asigura independența și libertatea exceptînd cazul în care el are acordul colegului său și se angajează
de exercitare a profesiei. Multitudinea îndatoririlor care ii revine să-l informeze pe acesta.
avocatului impune din partea acestuia o independență absolută, 6. Schimbarea avocatului
liberă de orice influență, chiar și de influența derivată din propriile (1) Un avocat nu poate succeda altui avocat în apărarea intereselor
sale interese sau datorită influențelor din partea terțelor persoane. unui client, într-o cauză determinată, decît cu condiția că, în
(2) Astfel, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a prealabil, sa-și fi anunțat colegul.
independenței sale și să vegheze de a nu neglija etica sa (2) În cazul în care, spre interesul clientului, se impune
profesională. întreprinderea unor măsuri urgente, înainte de a putea fi îndeplinite
2. Încrederea și integritatea morală condițiile stabilite în alineatul de mai sus, avocatul poate întreprinde
1) Relațiile dintre avocat și client sunt bazate pe onestitate, aceste măsuri cu condiția de a-l informa neîntîrziat pe predecesorul
probitate, echitate, corectitudine, sinceritate și confidențialitate. său.
(2) Responsabilitatea avocatului include în sine atît comportamentul 7. Pregatirea avocatilor începători
acestuia în exercitarea profesiei cît și în afara ei. Comportamentul (1) Pentru a spori încrederea și cooperarea dintre avocați, spre
avocatului în afara exercitării profesiei poate duce la sancțiuni doar interesul clienților, este necesar să fie promovată instruirea continuă
în cazuri excepționale. în scopul unei bune 7 instruiri în domeniul jurisprudenței inclusive a
3. Confidențialitatea normelor procedurale aplicabile. În acest scop, avocatul este obligat
(1) Natura misiunii avocatului este prezumată de a fi depozitarul să ia atitudine cu toata diligența în pregatirea la nivel avansat a
secretelor clienților săi și al comunicărilor confidențiale, fiind un avocaților începători.
drept și o datorie fundamentală a avocatului. Obligația de a păstra (2) În calitate de avocat îndrumator al unui stagiar poate fi avocatul
secretul profesional este absolută și nelimitată în timp. care întruneste înalte calități morale și profesionale, exercitind
(2) Obiectul secretului profesional îl constituie chestiunile cu care o profesia de nu mai puțin de 5 ani și dispune de condiții suficiente
persoana s-a adresat dupa asistența juridică, esența consultațiilor pentru a asigura stagiul profesional.
oferite de avocat, procedeele de strategie și tactică a apărării sau 8. Litigiile dintre avocati
reprezentării, datele privind persoana care s-a adresat dupa asistență (1) Atunci cînd un avocat este de părere că un coleg avocat a
și alte împrejurări care rezulta din activitatea profesională a încălcat o normă deontologică, el trebuie sa-l atentioneze asupra
avocatului. acestui lucru.
(3) Obiectul confidențialității se extinde atât asupra tuturor (2) Atunci cînd între avocați apare un diferend personal, de natură
activităților profesionale ale avocatului, cât și a angajaților biroului profesională, aceștia trebuie mai întai să-l soluționeze pe cale
asociat sau cabinetului, după caz. 3 amiabila.
(4) Nici o presiune sau ingerință a unei autorități publice sau de altă (3) Înainte de a porni o procedura împotriva unui coleg avocatul
natură nu-l poate obliga pe avocat să divulge secretul profesional, cu trebuie sa informeze Decanul Baroului pentru a permite sa-și dea
excepția cazurilor expres prevăzute de lege sau pentru a intenta o concursul în vederea soluționarii diferendului pe cale amiabila.
acțiune ori pentru a asigura apărarea în cadrul unui litigiu dintre Decanul Baroului, la solicitarea avocaților aflați în conflict, poate
avocat și client. interveni în calitate de mediator al diferendului.
4. Competența Avocatul realizează activitatea încredinţată cu Capitolul VII Regulile de comportament al avocatului în
competenţă profesională. Avocatul are obligația de a-și îmbunătăți societate (1) Avocatul va avea un comportament demn care să nu
continuu formarea profesională și să depună eforturi să mențină un prejudicieze imaginea profesiei în societate.
nivel înalt al calificării profesionale. 5. Incompatibilități Profesia de (2) În cazul în care nu au fost create condiții necesare pentru
avocat în Republica Moldova este incompatibilă cu: purtarea robei avocatul nu este sancționat disciplinar.
a) oricare funcție retribuită, cu excepția funcțiilor legate de (3) În deplasările efectuate în afara teritoriului Republicii Moldova,
activitatea științifică și didactică, precum și de activitatea în calitate avocatul va respecta regulile care se impun avocaților în statul
de arbitru al judecății arbitrale (arbitrajului), mediator; respectiv.
b) activitatea de întreprinzător;
c) activitatea de notar.
6. Publicitatea personală
(1) Publicitatea avocatului trebuie să fie exactă și veridică ca formă
și ca conținut, respectându-se secretul profesional și alte principii
esențiale ale profesiei, și nu trebuie să conțină informații înșelătoare
sau care ar putea induce în eroare și să nu afecteze imaginea
profesiei sau reputația colegilor săi.
(2) Reglementări mai detaliate și restricții referitoare la publicitatea
avocatului se conțin în Statutul profesiei de avocat.
(3) Oficiul avocatului nu poate fi amplasat în incinta clădirilor în
care funcționeaza organele de urmărire penală, procuratură,
instanțele de judecată, instanțele de judecată, precum și la domiciliul
acestuia. Amplasarea oficiului avocatului în incinta propriului
domiciliu este posibilă numai cu condiţia alocării de către avocat a
unei încăperi cu intrare externă separată, dedicate activităţilor
profesionale.
Capitolul II Relațiile cu clienții
1. Interesul clientului Sub rezerva respectării normelor legale și
normelor deontologice, avocatul are obligația de a apara interesele
clientului sau, inclusive în coraport cu propriile interese, cu
interesele altui avocat sau interesele statului.
2. Relatiile cu clientii
(1) Avocatul acționeaza doar atunci cînd este împuternicit de
clientul său în baza contractului de asistență juridică, ori în cazul
cind este numit din oficiu la cererea organului de urmarire penală
sau instanței de judecată, sau acordă la solicitare asistență juridica
gratuita garantată de stat. 4
(2) Avocatul își consultă clientul în mod conștiincios și cu diligență,
informează clientul cu privire la evoluția cauzei ce i-a fost
încredințată.
(3) Avocatul nu este în drept să accepte o cauză, atunci cînd
cunoaște cu certitudine, că nu are competența necesară pentru a se
ocupa de această cauză, exceptand cazul în care coopereaza cu un
alt avocat care are competența necesară.
(4) Avocatul nu poate accepta o cauză atunci, cînd datorită altor
obligații se află în imposibilitate de a se ocupa de ea cu
promptitudine sau consulta corect clientul.
(5) În cazul în care avocatul se află în imposibilitate de a-și exercita
atribuțiile trebuie să se asigure ca respectivul client poate contracta
în timp util, un alt avocat care să-i ofere asistența juridică necesară,
pentru a se evita prejudicierea clientului.
(6) Relațiile cu clientul trebuie sa fie oficiale, bazate pe respect
reciproc.
(7) Deși interesul clientului este primordial, avocatul nu-și va
subordona integritatea personală și profesională clientului său.
Avocatul nu este în drept să accepte o propunere frauduloasă și este
obligat să acționeze în conformitate cu legea.

Etica 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema: NORME DEONTOLOGICE ÎN DOMENIUL Judecătorul va evita discuţii cu participanţii la proces sau cu Aspectul perfectării încheie profesiograma judecătorului

ii încheie profesiograma judecătorului şi  transparenţei, ce presupune claritatea şi

S-ar putea să vă placă și