ECO Good

Ecotehnologie
Proiect Ecotehnologie si dezvoltare

durabila .
Student: Clinciu Danut-Florentin
Grupa 641 CA
Indrumator: Dr. Ing. Prof. Zoia Apostolescu
Clinciu Danut-Florentin Pag 1

Ecotehnologie

Ecotehnologie
Cuprins
Desen .......................................................................................... 4
Stabilirea rolului functional folosind metoda de analiza morfo-
functionala a suprafetelor(impartirea pe suprafete a piesei) ....... 4
Alegerea materialului optim pentru confectionarea piese
folosind metoda de analiza a valorilor. Tabel materiale optime. 7
Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic . ..................... 9
Identificarea momentelor si etapelor in care se produce poluarea.
.................................................................................................. 10
Stabilirea surselor de poluare ................................................... 10
Stabilirea naturiisurselor de poluare. ........................................ 14
Stabilirea coeficientilor de poluare pe fiecare etapa a procesului
tehnologic. ................................................................................ 15
Stabilirea coeficientului de poloare total. ................................ 17
Determinarea gradului optim de reducere a poluarii. .............. 18
Stabilirea de metode de reducere a poluarii. ........................... 25
Stabilirea de metode de prevenire a oluarii si obtinerea unui
coeficient de poluare minim. .................................................... 33
Bilantul de mediu ..................................................................... 39
Transformarea unei organizatii industriale intr-o organizatie
ecotehnologica. ........................................................................ 50

Ecotehnologie
Desen
Figura 1. Desen de ansamblu.
Stabilirea rolului functional folosind metoda de analiza morfo-functionala a

suprafetelor(impartirea pe suprafete a piesei)
Rolului functional trebuie cunoscut in prima etapa a proiectarea oricarui

proces tehnologic de realizare al piesei respective, datorita ca se face in primul
rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu o proiectare tehnologica
a piesei.
1. Descompunerea piesei in suprafetele simple care o delimiteaza in spatiu

(plane, clindrice, conice, evolventice, elicoidale, etc.) ;
2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu pornind de la o

axa sau suprafata de dimensiuni maxime, intr-o anumita ordine;

Ecotehnologie
3. Analizarea fiecarei suprafete in parte din urmatoarele puncte de vedere:,

dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de forma, forma
geometrica, precizia de pozitie si gradul de netezime;
4. Intocmirea unui tabel suprafete-caracteristici, care este o sinteza a tuturor

conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu;
5. Stabilirea tipului de suprafata si a rolului functional posibil tinand cont ca

pot exista suprafete de asamblare,suprafete functionale, suprafete tehnologice si
suprafete auxiliare.
6. Stabilirea rolului functional posibil al piesei facand analiza sintetica si

corelativa pentru fiecare tip de suprafata luata in ansamblu.
 Descompunerea piesei in suprafetele simple care o delimiteaza in spatiu:

- suprafete cilindrice:
Figura 2. Impartirea suprafetelor.

Ecotehnologie
Nr Forma Dimensiuni de gabarit Caracteristici Tipul si Procedee OBS

Crt geometrica rolul tehnologice
a suprafetei Precizia Precizie de Precizie Rugozitate Duritate suprafetei posibile de
dimensionala forma de Brinell obtinere
pozitie
1 cilindrica Ǿ1960 ±2 - - <21 421 Auxiliara D
2 cilindrica Ǿ512 ±2 - - <21 421 Functionala A
3 plana - - - - <21 421 Asamblare A
4 cilindrica Ǿ512 ±2 - - <21 421 Functionala A
5 cilindrica Ǿ1960 ±2 - - <21 421 Auxiliara D
6 plana - - - - <21 421 Asamblare D,A
7 cilindrica Ǿ1960x15000 ±2 - - <21 421 Auxiliara D
14 cilindrica Ǿ109 ±1 - - <12 421 Auxiliara A
15 plana - - - - <12 421 Functionala A
Tabel suprafete.
Suprafete cilindrice - S1, S2, S4, S5, S7,S14, S16, S17, S19, S20, S22, S23, S25.
Suprafete plane- S3, S6, S15, S18, S21, S24.

Ecotehnologie
Alegerea materialului optim pentru confectionarea piese folosind metoda de analiza a valorilor. Tabel materiale optime.
Proprietati functionale Proprietati
Proprietati tehnologice
Fizice Chimice Mecanice economice 10
Nr.
Crt.
Material
Densitate Conductibi-
(kg/dm3) litate
Rezistenta
la
Duritatea
(HB)
Rezistenta
la rupere
(E*106)
(daN/cm2)
Turnabili-
tate
Deforma-
bilitate
Uzinabili-
tate
Pretul de
cost t
k 1
k  dk OBS
termica coroziune (daN/mm2) (um/kg)
(cal/cms0C) (mm/an)
V t1 V t2 V t3 V t4 V t5 V t6 V t7 V t8 V t9 V t10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1 OL 37 7,3 2 0,2 2 <0,5 2 163 3 32 2 2,0 2 S 1 B 2 FB 3 2000 3 2,35
2 P355GH 7,8 2 0.443 3 <0,5 3 421 3 70 2 2,1 3 S 2 B 3 FB 3 2375 3 2,75 X
3 CuZn 15 8,8 2 0,3 3 <0,5 2 80 1 23 1 1,2 2 FB 3 B 2 FB 3 5000 2 2,45
4 ATSi5Cu 2,6 2 0,2 2 <0,1 3 90 1 20 1 0,8 1 FB 3 B 2 FB 3 3125 2 2,15
5 18MoCr10 7,6 2 0,19 1 <0,05 3 207 3 88,8 3 1,9 2 S 1 B 2 FB 3 10500 1 2,05
6 Fgn 700-2 7,3 2 0,02 1 <0,5 2 280 3 70 3 1,6 2 FB 3 S 1 B 2 1650 3 2,25
7 Fgn 450-5 7,3 2 0,01 1 <0,5 2 280 3 45 2 1,6 2 FB 3 S 1 B 2 1600 3 2,25
8 Fc 100 7,4 2 0,13 1 <0,1 3 150 2 10 1 1,9 2 FB 3 N 0 FB 3 1500 3 2,6
9 Fc 350 7,2 2 0,17 1 >0,1 3 280 3 35 1 2,1 3 FB 3 N 0 FB 3 1600 3 2,45
10 Fc 400 7,3 2 0,19 1 <0,1 3 300 3 40 2 2,3 3 FB 3 N 0 FB 3 1600 3 2,45
Ponderea d1=0,05 d2=0,05 d3=0,15 d4=0,15 d5=0,1 d6=0,05 d7=0,1 d8=0,1 d9=0,1 d10=0,15 1,0
dk
t
k 1
k  d k  2,75
t1  d1  t 2  d 2  t 3  d 3  t 4  d 4  t 5  d 5  t 6  d 6  t 7  d 7  t 8  d 8  t 9  d 9  t10  d10  2  0,05  3  0,05  3  0,15  3  0,15  2  0,1 

 3  0,05  2  0,1  3  0,1  3  0,1  3  0,15  2,75
Materialul optim pentru fabricarea produsului de tip Tambur este P355 GH.

Ecotehnologie
Folosit pe scara larga in industria petro-chimica , P355GH este un otel pentru vase sub presiune ,
specificat sub standardul EN 10028 care a inlocuit echivalentii BN si DIN.
Acest otel normalizat este rezistent la temperatura ridicata si este folosit la nivel global de
fabricantii vaselor sub presiune sudate, cazane industriale si schimbatoare de caldura , si este
proiectat deasemenea sa lucreze in servicii cu temperature ridicate .Compozitia chimica pentru
P355GH este prezentata in tabelul 5.
Element Masa [%] Element Masa
Carbon(C) 0.10 la 0.22 Siliciu(Si) ≤0.60
Mangan(Mn) 1.10 la1.70 Fosfor(P) 0.025
Sulf(S)(max) 0.015 Aluminiu(Al) ≤0.020
Azot(N) ≤0.012 Crom(Cr) ≤0.30
Cupru(Cu) ≤0.30 Molibden(Mo) ≤0.08
Niobiu(Nb) ≤0.020 Nichel(Ni) ≤0.30
Titan(Ti)(max) 0.03 Vanadiu(Vi) ≤0.02
Tabelul 5. Compozita chimica a P355GH.
Clasa Categorie Grosime Limita de Limita de rupere Elongatia Energia la soc(KV

curgere MPa % (min) J)(min)
(mm) MPa(min)
-20º 0º +20º
P355GH Normalizat ≤16 355 510 pana la 650 20 27 34 40
16>pana la≤40 345 510 pana la 650 20 27 34 40
40>pana la≤60 335 460 pana la 580 20 27 34 40
60>pana la≤100 315 490 pana la 630 20 27 34 40
100>pana la≤150 295 480 pana la 630 20 27 34 40
150>pana la≤250 280 470 pana la 630 20 27 34 40
Tabelul 6. Propietatile mecanice la P355GH.

Ecotehnologie
Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic .
Analiza Primirea Controlul proiectului Identificarea

contractului comenzii trasabilitatii produsului
*Aprovizionare Materii prime

materii prime necesare
Receptii materii *Elaborare

prime materiale
*Curatire Receptie *Executie

semifabricat semifabricat semifabricat
Receptie *Prelucrari
subansamble mecanice
*Control *Produs Montaj
*Controlul fabricatiei
*Controlul
produsului *Rebut *Deseu
*Reconditionare nerecuperabil
neconform
Stocare
*Inspectii si incercari
*Manipulare ,
depozitare , ambalare
, livrare.
Punere in functiunei
*Service in garantie
*Service post garantie
*Reciclare Casare *Reconditionare Reutilizare
*Scoatere din uz
Reintegrare in
*Deseu Tratare
mediu
Fig 3. Diagrama flux.

Ecotehnologie
Identificarea momentelor si etapelor in care se produce poluarea.
Etapele in care se produce impactul asupra mediului sunt notate cu * in figura 3
Stabilirea surselor de poluare .

Poluarea aerului
Atmosfera este formată dintr-un amestec de cca. 10 gaze diferite, in mare parte din azot (78%) si
oxigen(21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Mai exista
urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon(O3), precum si vapori de apa.
Contine si poluanti, cum ar fi unele gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza

medilui ambiant. Se intalneste in specil in partea inferioara a troposferei terestre, in marile
orase, zonele industriale si in zone alaturate intinse.
Substanţele rezultate din arderea unui kilogram de carburant (benzină, sau motorină) sunt
prezentate :
Poluant Emisia din benzină(g) Emisia din motorină (g)
CO 465 21
NOx 23 27
RH nearse 16 13
SO2 0,8 7,8
aldehide 0,9 0,8
Tabel 5.1 Substanţele poluante rezultate prin arderea 1 kg de carburant
Substanţa Aer nepoluat Prag de poluare (ppm)
CO 10-15 25
NO 0-0,5 0,5
NO2 0-0,1 0,1
oxidanţi 0-0,15 0,15
hidrocarburi 0-2 2
SO2 0-0,12 0,2

Ecotehnologie
fluoruri 0-0,04 0,08
H2S 0-0,005 0,9
Pb 0-10 30 mg/m3
Tabel. Substanţe poluante în atmosferă
Ceaţa, fumul, praful sînt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de
0,001-100 um.Ceaţa este formata din picături/ particule de mărime variabilă. Dacă diametrul
particulelor nu depaseste 10 m sunt particule foarte fine de materii (aerosoli) de un diametru de
0,001-100 ceata deasa .
Poluanti pot fi de doua tipuri : poluanţii atmosferici primari (oxizi de azot şi sulf, dar şi compuşi
organic volatili) şi poluanţi atmosferici secundari (ozonul şi ploile / pulberile acide).
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare
printre poluantii devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin
carbon sub forma de combinatii chimice, care se oxideaza, transformandu-se in gaz carbonic
(CO 2 ) sau in oxid de carbon (CO) daca combustia este incompleta. El se răspândeşte în
atmosferă sau se formează în stratosfera sub efectul razelor UV, 67% din CO provine de la
vehicule, combustia nefiind completă decât dacă motoarele merg în plină viteză.
Nr. Agentul nociv Activităţi umane generatoare

crt.
1 Bioxid de sulf Arderea combustibililor, topitorii, turnătorii, industria

chimică.
2 Oxizi de azot Explozivi, îngrăşăminte, curăţare metale, combustii la

temperaturi ridicate (inclusiv motoare Diesel)
3 Hidrocarburi volatile Gaze de eşapament, prelucrarea combustibililor.

(VHC)
4 Aldehide (VOC) Descompunerea termică a grăsimilor şi a glicerinei.
5 Compuşi organic Agricultură (cultivarea plantelor, creşterea animalelor)

volatili (VOCx)
Tabel . Procese generatoare de poluanţi atmosferici
Poluarea solului:

Ecotehnologie
Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care
provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi
animalelor.
Poluare sol: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi) 310 g/t
Poluarea apei
Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate, în funcţie de natura şi concentraţia
substanţelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se
realizează prin tratare, prin care se asigură condiţiile necesare pentru consum.
Poluare : produse petroliere ( ulei, combustibil, grasimi) 310 g/t.
Indicatori de Concentractie Concentraţie Concentraţie Cauzele poluării

calitate avizaţi
avizata (mg/l) medie măsurată maximă măsurată (mg/l)
(mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente

constructive la
Suspensii 25 48 48 tratare biologică,
CO-Mn 25 79 79
Reziduu fix 1200 695 695 -statie

subdimensionata,
H2S+sulfuri 0.1 1.5 1.5
Extractibile 5 12 12
-functionare
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031
defectuoasă a
P tot. 0.1 3.056 3.056 reţelei de
canalizare
Azotaţi 35 2.26 2.26
Azotiţi 3 0.116 0.116
Amoniu 3 37.49 37.49
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
Tabel . Situaţia privind principalele surse de poluare a apelor din România

Ecotehnologie
Nr Polianti Cocserie Aglomerare Furnal Laminare Forje Acoperiri Turnatorie
crt ET
1 Total azot x X X
2 Total fosfor X„ X X X
3 Cd si compusii X X X X X X
4 Cr si compusii X X X X
5 Co si compusii X X X
6 As si compusii X
7 Hg si compusii x X X
8 Ni si compusii X X X
9 Pb si compusii X X X X X X
10 Zn si compusii X X X X X X
11 Sn si compusii X X X X X X
12 Compusii organici X X X X X X
halogenati (AOX)
13 Fenoli X X
14 Hidrocarburi X X X X X X X
aromatice
policromatice
15 Carbon organic X X X X X X X
16 Cloruri X X X X X x
17 Cianuri X X X X X
18 Floruri X X X X X X
Tabel. Poluantii relevanti pentru emisia in apa
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.

Ecotehnologie
Stabilirea naturiisurselor de poluare.

Natura substanțelor poluante este legată strict de activitatea care generează poluarea. Substanțele
poluante rezultate la fabricarea produsului sunt:
- Prepararea minereului: Aer : Praf
- Aprovizionare materii prime: Aer : gaze eșapament, praf. Pulberi metalice; Sol : produse
petroliere ( ulei, combustibili, grăsimi); Apa: produse petroliere ( ulei, combustibili, grăsimi).
- Elaborare material: Aer: praf in aer, SO2 , CO2 ,gaze arse ; Sol: uleiuri, materiale refractare ,
alte depuneri.
- Executie semifabricat : Aer: praf, pulberi metalice; Sol: produse chimice ( decapanți,
degrasanți), pulberi metalice; Apa: chimice ( decapanți, degrasanți).
- Curățire semifabricant: Aer: praf, pulberi metalice; Sol: produse chimice ( decapanți,
degrasanți), pulberi metalice; Apa: chimice ( decapanți, degrasanți).
- Prelucrări mecanice: Aer: pulberi metalice, gaze reziduuale; Sol: ulei de transmisie; Apa:
soluție de răcire.
- Control: Aer: ceața împrăștiată fin în mediul înconjurător; Apa: Se utilizează chimicale
inflamabile care deteriorează și calitatea apei.
- Acoperiri de protecție: Aer: gaze reziduuale, vapori vopsea; Apa: produse chimice.
- Rebuturi: Aer: praf, pulberi metalice; Sol: rezuduuri.
- Inspecți și încercări: Aer: gaze rezultate în urma procesului de turnare, praf, pulberi metalice;
Sol: reziduuri ( zgură, pulberi metalice); Apa: produse chimice (decapanți, degresanți).
- Manipulare, depozitare, ambalare, livrare: Aer: Poluantii benzinei, pulbere de praf; Sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
- Punere în funcțiune: Poluarea apei și a solului în urma probei de funcționare.
- Service în garanție: Aer: gaze rezultate în urma procesului de turnare, praf, pulberi metalice;
Sol: reziduuri ( zgură, pulberi metalice); Apa: produse chimice (decapanți, degresanți).

Ecotehnologie
Stabilirea coeficientilor de poluare pe fiecare etapa a procesului tehnologic.
In general,pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care

mai intai se supune unor operatii de preparare care,in general se face dupa o schema de
principiu.Se vede asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare,toate celelalte etape au
un impact foarte mare asupra mediului.Se calculeaza apoi coeficientul de poluare la preparare
Cpp,cu relatia:
𝐶𝑝𝑝 = 𝑄𝑡𝑝 ∗ 𝑄𝑐𝑜𝑚 = (𝑄𝑝𝑎 + 𝑄𝑝𝑙 + 𝑄𝑝𝑠) ∗ 𝑄𝑐𝑜𝑚
Qcom-cantitatea de minereu concentrat obtinut prin prepararea din minereu primar
Qpa-cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera
Qpl-cantitatea de material ce polueaza apa
Qtp-cantitatea totala de substanta poluanta emisa pentru o tona de concentrate de minereu
𝐶𝑝𝑝 = (0.35 + 18000 + 20 + 15) ∗ 0.02 = 360.707emisii/tona de minereu
Pentru mu=1200000kg Cpp=360.707*1200000*0.001= 432848400emisii/1200000kg
Cunoscand cantitatea de emisii si subproduse poluante pentru elaborarea unei tone de

material se poate determina coeficientul de poluare aferent elaborarii materialului Cpe care intra
intr-un produs,cu relatia:
𝐶𝑝𝑒 = 𝑄𝑡𝑒 ∗ 𝑄𝑚𝑢[𝑡 𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑖]
Qte-cantitatea totala de emisii si subproduse poluante,exprimata in Kg/t material elaborat
Qmu-cantitatea de material util,care intra in confectionarea produsului
𝐶𝑝𝑒 = (0.015 + 0.015 + 0.016 + 0.01 + 0.04 + 0.01) ∗ 1200 = 127.2 tone emisii
Cunoscand semifabricatul folosit pentru realizarea produsului se poate calcula

coeficientul de poluare introdus de semifabricatul Cps,cu relatia:
𝐶𝑝𝑠 = 𝑄𝑡𝑠 ∗ 𝑀𝑠𝑢 = (𝑄𝑠𝑎 + 𝑄𝑠𝑙 + 𝑄𝑠𝑠)𝑀𝑠𝑢[𝑡𝑜𝑛𝑒 𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑖]
Qts-cantitatea totala de substanta poluanta introdusa de semifabricat;
Qsa-cantitatea de substanta ce polueaza aerul la elaborarea semifabricatului;
Qsl-cantitatea de substanta ce polueaza apa la elaborarea semifabricatelor;
Qss-cantitatea de substanta ce polueaza solul la elaborarea semifabricatelor;

Ecotehnologie
Msu-masa utila a semifabricatului,in tone;
Cps = (0.011 + 0.003 + 0.016 + 0.0035 + 0.0054 + 0.02) ∗ 1200 = 70.68 tone emisii
Cpcd = Qptc*Mu = (Qpca + Qpcl + Qpcs)*Mu [t emisii]
Qptc – cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare
exprimata in kg emisii/ tona de material curatat, decapat, degresat
Qpca – cantitatea de substanta poluanta a atmosferei ce apare la curatire, decapare, degresare
Qpcl – cantitatea de substanta poluanta a ape ice apare in operatia de curatire, decapare, degresare
Qpcs – cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in operatia de curatire, decapare,

degresare
Mu – masa utila a semifabricatului sau a piesei – semifabricat
Cpcd = (0.06+0.05+0.004 + 0.02)*1200 = 160.8 t emisii
Cpm = Qtpm * Mu = ( Qpma + Qpml + Qpms )*Mu [t emisii]
Qtpm – cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucarile mecanice
Qpma – cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice
Qpml – cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucarile mecanice
Qpms – cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucarile mecanice
Cpm = (0.05+0.15+0.05+0.01)*1200= 312 t emisii
Cptt=Qpt*Npe=(Qpta+Qptl+Qpts)*Npt [kg emisii]
Qpt-cantiatea totala de substante poluante ce apar in timpul tratamentului termic
Qpta-cantitatea de substanta poluanta a aerului,ce apare in timpul tratamentului termic
Qpts-cantitatea de substanta poluanta a solului,ce apare in timpul tratamentului termic
Qptl-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in timpul tratamentului termic
Npt-nr de produse tratate termic,exprimate in tone
Cptt=(5+3+4)*1200=14400 kg emisii
Cprrr = Qtp * Qrr = ( Qpra + Qprl + Qprs ) Qrr [kg emisii]
Qtp – cantitatea totala de substanta poluanta de produs reparat, reconditionat, reciclat

Ecotehnologie
Qpra – cantitatea de substanta ce polueaza aerul in cadrul operatiilor de reparare,

reconditionare, reciclare
Qprl - cantitatea de substanta ce polueaza apa in cadrul operatiilor de reparare,

Qprs - cantitatea de substanta ce polueaza solul in cadrul operatiilor de reparare,

Qrr – cantitatea de produse reparate, reconditionate, reciclate
Cprrr = (0.3+ 10 + 3+ 10 )*1200= 26760kg emisii
Cpax = 0.00212 * 0.01 = 0.0000212 kg emisii –coeficient de poluare auxiliar
Gu – greutate utila a mat 1200 t .
Stabilirea coeficientului de poloare total.

Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de realizare a
C
produsului se poate determina coeficientul de poluare total pt cu relatia :
C pt  C pp  C pe  C ps  C pcd  C pm  C pap  C ptt  C prrr  C pc  C pax

C pp C pe
Unde : -coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor ; -coeficientul de
C ps
poluare introdus la elaborarea materialului ; -coeficientul de poluare introdus la elaborarea
C pcd
semifabricatului ; -coeficientul de poluare introdus in operatiile de curatire, decapare,
C pm C pap
degresare ; -coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ; -coeficientul de
C ptt
poluare introdus la acoperirile de protectie ; -coeficientul de poluare introdus de
C prrr
tratamentele termice ; -coeficientul de poluare introdus de reparare, reconditionare,
C C
reciclare ; pc -coeficientul de poluare introdus la inspectia (controlul) produsului ; pax -
coeficientul de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procedului tehnologic .
In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate si masurile de prevenire sau

de reducere a impactului asupra mediului, astfel :
C  10  Gu
-daca pt , poluarea este foarte grava si trebuie luate masuriurgente de prevenire si de
reducere a poluarii ;

Ecotehnologie
5Gu  C pt  10  Gu
-daca , poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut
necesare ;
30Gu  C pt  5  Gu
-daca , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
C  30  Gu
-daca pt , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii ;
Cpt=432848400+127200+70680+160800+312000+14400+26760=433560240 kg
Determinarea gradului optim de reducere a poluarii.

Poluarea zero nu exista. Reducerea totala a a poluarii nu este posibila nici tehnologic, nici
economic, deoarce presupune cheltuieli antipoluare insuportabile de orice economie dezvoltata.
Intervalul de timp topt,pentru realizarea unui optim economic privind reducerea poluarii se
calculeaza folosind relatia:
Cam (t) − Cam (t 0 )

t opt = [ani]
α ∗ Cpp − β ∗ Crp
Cam-capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru reducerea poluarii

existente
Crp-cheltuieli cu reducerea poluarii si mentinerii ei in limitele standard
α,β-coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare,respectiv de incadrare in limitele

standard,raportati la unitatea monetara cheltuita;
t0,t-momentul de timp initial si respectiv,de perspectiva;
300 − 150
t opt = = 2 ani 6 luni
0.2 ∗ 400 − 0.1 ∗ 200

Ecotehnologie
Fig. 9.1 Determinarea gradului optim de reducere a poluarii
Unde: a-cheltuielile facute cu preveniea poluarii si cu depoluarea ; b-beneficiile reducerii

poluarii;c-diferenta dintre cele 2 curbe; 𝑛0 -gradul optim de reducere a poluarii.
Fig. Determinarea pierderilor cauzate de poluare

Ecotehnologie
Figura. Gradul de reducere al poluarii
Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului.Acest indicator de calitate a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i ,
cu relatia:
CMAi − Cefi
Icmi = [%]
Cmaxi − CMAi
Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”
CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant “i”
Cefi-concentratia efectiva,la momentul calcularii,in poluantul “i”
Cmax-concentratia maxima in poluant “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului
Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor “p”,din

mediul respectiv,cu relatia:
p
CMAi − Cefi
Icmt = ∑
Cmaxi − CMAi
i=1
Icmt-este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor “p”,existenti in mediu la

momentul calcularii

Ecotehnologie
Indicatorii de calitate ai aerului.
Valorile poluarii aerului specifice indicatorilor de calitate a mediului sunt prezentate in

tabelul urmator:
Tabel. Indicatorii de calitate ai aerului.
Poluant Limita admisa Concentratia Concentratia de

masurata poluant ce duce la
CMAi degradarea
Cefi mediului
[mg/m3]
[mg/m3] Cmaxi
[mg/m3]
Toluen 0,00049
Dicloretan 0,00066
Cd 0,2 0,0000001 0,56
NH3 50 0,0134005 110
NOx 500 0,00406 1180
K2Cr2O7 0,0000064
Praf 50.100 0,01449 100.200
CO 100 0,0286 250
SO2 300 0,00685 750
CO2 200 0,08554 440
Gaze arse 0,00005
Mn 200 0,0000001 400
Si 0,000000007
P 0,0000002
Pb 0,000000001

Ecotehnologie
Fenoli 0,000000001
Fe2O3 0,000035
CH4 150 0,000000005 -
N2O 180 0,000092 370
CMAi  C efi
Icmi= C max i  CMAi [%]
0,2 − 0,0000001
𝐼𝐶𝑑 = = 0,55[%]
0,56 − 0,2
50 − 0,0134005
𝐼𝑁𝐻3 = = 0,83[%]
110 − 50
500 − 0,00406
𝐼𝑁𝑂𝑋 = = 0,73[%]
1180 − 500
50,100 − 0,01449
𝐼𝑝𝑟𝑎𝑓 = = 0,99[%]
100,200 − 50,100
100 − 0,0286
𝐼𝐶𝑂 = = 0,66[%]
250 − 100
300 − 0,00685
𝐼𝑆𝑂2 = = 0,75[%]
750 − 300
200 − 0,08554
𝐼𝐶𝑂2 = = 0,89[%]
440 − 200
200 − 0,0000001
𝐼𝑀𝑛 = = 0,99[%]
400 − 200
180 − 0,000092
𝐼𝑁𝑂2 = = 0,95[%]
370 − 180
Indicatorii de calitate ai apei.
Valori ale concentratiilor pentru substantele toxice din apele de suprafata, conform STAS
4706-88:

Ecotehnologie
Tabel. Indicatorii de calitate ai apei.
Limita admisa Concentratia Concentratia de poluant

masurata ce duce la degradarea
Substanta poluanta CMAi mediului
Cefi
*ape categoria a III –a Cmaxi
[mg/dm3]
[mg/dm3] [mg/dm3]
K2Cr2O7 0,0000064
F 0,5 0,000000055 5,0
Cl 1,25 0,000006 3,9
S 0,5 0,0268
CH4 0,000003
SO4 250 0,0000004 400
Solvent 30 0,00007
Apa uzata 0,0460
Cr 0,2 0,00001 0,5
Mo 0,1 0,000001
Arsen 0,5 0,000015
SO 200 0,00000001 400
Pb 0,1 0,00000001
Fenoli 0,2 0,000000001 0,3
Materii in suspensie 35,0 0,000001
CMAi  C efi

Ecotehnologie
0,5 − 0,000000055
𝐼𝐹 = = 0,11[%]
5 − 0,5
1,25 − 0,000006
𝐼𝐶𝑙 = = 0,47[%]
3,9 − 1,25
250 − 0,0000004
𝐼𝑆𝑂4 = = 0,71[%]
400 − 50
0,2 − 0,00001
𝐼𝐶𝑟 = = 0,66[%]
0,5 − 0,2
200 − 0,000000001
𝐼𝑆𝑂 = = 0,99[%]
400 − 200
0,2 − 0,000000001
𝐼𝑓𝑒𝑛𝑜𝑙𝑖 = = 0,99[%]
0,3 − 0,1
Indicatorii de calitate ai solului
Valori de referinta pentru urme de elemente chimice in sol (mg/kg substanta uscata):
Tabel. Indicatorii de calitate ai solului
Valori admisibile (mg/kg)
Soluri mai putin sensibile
Urme de element Valori Praguri de Concentratia de poluant ce Concentratia

alerta CMAi duce la degradarea mediului masurata Cefi
normale
Cmaxi
HCl 0,001021570
S 0,0001608
Praf 60 110 0,00259 250
Uleiuri 50 80 0,00000009 120
Pb 20 200 0,0000001 500
Fenoli 0,01 0,2 0,000000001 0,3
Cl 0,00000065

Ecotehnologie
Fe2O3 0,00035
CO 0,0000005
NOx 0,0000025
CMAi  C efi
110 − 0,00259
𝐼𝑝𝑟𝑎𝑓 = = 0,78[%]
250 − 110
80 − 0,00000009
𝐼𝑢𝑙𝑒𝑖𝑢𝑟𝑖 = = 0,80[%]
120 − 20
200 − 0,0000001
𝐼𝑃𝑏 = = 0,66[%]
500 − 200
0,2 − 0,000000001
𝐼𝐹𝑒𝑛𝑜𝑙𝑖 = = 0,99[%]
0,3 − 0,1
Stabilirea de metode de reducere a poluarii.

Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic deoarece presupune cheltuilei
antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata, un studiu privind reducerea poluarii este
mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale, unde se
poate face o analiza.
Procedee de reducere a concentraţiei de praf
Praful este dat de totalitatea paticulelor si microparticulelor solide suspendate in aer, de

obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate in aer au o mărime de
aproximativ 0.002 m , (2.0 nm ), iar cele mai mari au peste 2.5 m . In functie de diametrul lor
particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic de 2.5 m si
grosolane, cand au diametrul mai mare de 2.5 m .
Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si si O 2 sub forma de silicati de aluminiu, dintre
care unii mai contin si ionul de calciu.
Arderea incompletă a combustibilor de baza de carbon precum cărbunele, păcură,

benzina si combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care in
principal este formată din cristaloizi de cărbune.

Ecotehnologie
Normele de protecţia mediului limitează cantitatea de praf depusă într-un an la nivelul

2
solului la 200 g / m .
Particulele materiale se îndepartează fie prin filtrare (pentru cantităti mici) fie cu ajutorul
colectoarelor de praf (pentru cantităti mari). Alegerea metodei si a echipamentelor
corespunzătoare se face ţinand cont de urmatoarele: concentraţia de particule; dimensiunea si
forma particulelor; gradul necesar de reţinere a particulelor; presiunea si debitul aerului poluat;
caracteristicile fizice si chimice ale prafului; cerintele utilizatorului si metoda dorită de
îndepărtare a particulelor.
Avantajele utilizarii filtrelor de aer:

• asigura debitul de aer pentru desfasurarea optima a proceselor din motor ;
• etanseitate de 100% datorita calitatii hartiei si imbinarii prin lipire ;
• geometrie optima de indoire a pliurilor ;
• siguranta in exploatare ;
• reducerea zgomotului de absorbtie a aerului si reglarea rece/cald ;
• tehnologie moderna bazata pe poliuretan; [greutate diminuata fata de tehnologia
clasica] ;
Recomandari pentru masinile folosite pentru transportul pieselor: interval de schimb la
fiecare 20000 km in functie de recomandarile producatorului autovehiculului.
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprăfuire sunt:
- camerele de decantare – cele mai vechi metode de desprăfuire, ce au la baza reţinerea

gravitaţională. Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig. ) printr-un ajutaj 3, de diametru mic,
ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 4 sunt colectate datorită
fortei gravitaţionale in colectorul 5, in timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezultă din aceea că eficienta reţinerii

particulelor mic (sub 5 m )este scazută (40...45%). Se utilizează pentru reţinerea particulelor
grosolane si constituie prima treaptă de filtrare;
- separatoarele cu impact – sunt camerele de decantare prevăzute cu un sistem de

jaluzele care deviază particulele de praf către colector. Eficienţa medie este de 30...50%
dar se ridică la 20...25% pentru particole sub 5.0 m ;

Ecotehnologie
Fig.10.1 Schema de principiu a unei camere de decantare:
1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de praf;
5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;
- filtrele hidraulice – se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de

praf cu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar.
Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura . Aerul poluat 1 trece prin tubul
aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 4 in coloana descendenta 5. La
baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin
supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11. Praful
retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul
de iesire 10.

Ecotehnologie
Fig.10.2 Schema de principiu a unui filtru hidraulic:
1 – gazul/aerul poluat; 2 – tub aerodinamic; 3 – apa bruta de stropire; 4 – duze; 5 – coloana

descendenta; 6 – coloana ascendenta; 7 – apa curata; 8 – rezervor de apa curata; 9 – supape; 10 –
ajutajul de iesire; 11 – separator cu came; 12 – particule de praf; 13 – slam; 14 – aer curat.
Filtrele de aer au o eficienta de reducere a poluariinde pana la 90%.
Procedee de reducere a oxizilor de azot
Oxizii de azot se formeaza in timpul arderilor. Toate procedeele ce utilizeaza arderea

(cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze, motoare termice) si unele procese de
fabricatie (elaborarea de metale si aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amine,
procesele de sudare, etc.) formeaza oxizi de azot.
Tehnologii de limitare a formarii oxizilor de azot in timpul arderii
Limitarea formarii oxizilor de azot in timpul arderii se poate face prin asa numitele miscari
primare de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop:
- scaderea temperaturii de ardere;
- evitarea varfurilor de temperatura, prin uniformizarea si amestecarea rapida a reactiilor

in flacara;
- reducerea timpului de rezidenta la temperaturi inalte;

Ecotehnologie
- reducerea oxigenului in zona de reactie;
- reducerea, la sfarsitul flacarii, a oxizilor de azot deja formati.
Tabelul 10.3 Masuri primare de reducere a NOx
Masura primara Efectul sau este asupra
Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil
Etajarea aerului
Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil
Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arzatoarelor NOx termic
Strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic
Reducerea excesului de aer
Se face cu ajutorul unor arzatoare perfectionate care sa conduca la o ardere completa si

uniforma, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil si imbunatatirea amestecului in zona de
reactie.

Ecotehnologie
Preincalzirea redusa a aerului
Se bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea redusa se reduce rata de formare a NOx termic.
Variatia productiei de NOx termic cu temperaturi de preincalzire t, a aerului este data de relatia:
NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [°C]
Reducerea sarcinii de functionare
Functionarea la sarcini partiale are de asemenea ca rezultat reducerea de NOx.
Aceasta metoda nu se poate lua in considerare decat pe termen scurt, cand este necesara
limitarea momentana a emisiei de NOx.
Procedee de reducere a oxizilor de sulf si a hidrogenului sulfurat
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume de oxizi

gazosi de sulf. In prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub
actiunea radiatiilor solare, se transforma in acid sulfuric.
Tehnologii de reducere a emisilor de bioxid de sulf
Au la baza trei cai principale de reducere a emisiilor de bioxid de sulf si anume:

desulfurarea combustibililor; alegerea corespunzatoare a combustibililor; desulfurarea gazelor de
ardere.
Reducerea emisiilor de bioxid de sulf prin procedee de desulfurare
Normele foarte severe de emisiune, care coboara de la 2...3,5 g/𝑚3 la numai 0,4
g/𝑚3 (Japonia, Germania, SUA) impun neaparat folosirea unor instalatii de desulfurare a gazelor,
la toate cazurile de ardere.
S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:
- procedeul umed ,in care se introduce ca agent activ o solutie de hidroxid de calciu si
carbonat de sodiu;
- procedeul semiuscat, in care se introduce ca agent activ o solutie concentrata de

amoniac sau hidroxid de calciu;

Ecotehnologie
- procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatura ridicata a gazelor de

ardere.
Absortia uscata este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde agentul
de absortie este dirijat sa intalneasca gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat in
regenerator si este trimis inapoi in procesul de absortie.

Ecotehnologie
Fig.10.4 Sisteme de desuflare a gazelor de ardere
a- procedeu uscat; b- procedeu semiuscat; c-procedeu umed
O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta in utilizarea
de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.
Tehnologii de reducere a emisiilor COV

Ecotehnologie
Se deosebesc 2 categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea solventilor in

calitati de materie prima pentru alte procese industriale si de distrugere, care permit valorificarea
solventilor sub forma energetica.
In principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare si anume:
- condensarea pentru debite mici, cu concentratii mari, care permit recuperarea compusilor
fara modificarea compozitiei chimice. Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea
hidrocarburilor in chimie, petrochimie, farmacii si anumite aplicatii de degresare (pulverizarea).
Se disting doua tehnici de condensare:
- condensarea mecanica propriu-zisa, care este utilizata pentru scaderea concentratiei prin
recuperare si detentie, necesitand utilizarea unui compresor si incalzitor (temperatura ajunge
pana la: -30 ...-40 C.
- condensarea criogenica, prin care permite scaderea temperaturii pana la -180 C prin
utilizarea azotului lichid ca sursa de frig.
Stabilirea de metode de prevenire a oluarii si obtinerea unui coeficient

de poluare minim.
Considerată drept cea mai amplă și mai nocivă formă de poluare a aerului poluarea de origine
industrialăeste prevenită și combătută prin 3 căi principale indicate și în figura 11.1.
Prevenirea și combaterea poluării industriale a

atmosferei
Stabilirea concentrațiilor
maxime admisibile de Stabilirea zonelor de
substanțe nocive în atmosferă protecție sanitară
Reguli specific de amplasarea a zonelor

industrial sau a obiectivelor economice
Figura 11.1.

Ecotehnologie
A. Concentrațiile maxime admisibile (CMA)
Pentru diferite substanțe poluante sunt stabilite de catre autoritatea central pentru protecția
mediului în colaborare cu alte autorități de protecția mediului.
În țara noastră activitatea de protecție a calității aerului face cu prioritate obiectul

preocupărilor Institutului de Metrologie și Hidrologie ( INMH) care determină calitatea aerului
prin măsurarea concentrațiilor de poluanți atât în cadrul unui monitoring de fond cât și unuia de
import.
B. Zonele de protecție sanitară
O contribiție important la prevenirea și combaterea poluării atmosferei (inclusiv fonice) pe

lângă celălalte măsuri prevăzute de lege o are instituirea zonelor de protecție sanitară. Astfel
potrivit Ordonanței 623/1973 (art. 10) între întreprinderile industrial care poluează atmosfera sau
produc zgomot și teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecție sanitare. Suprafața
zonelor de protecție sanitară se consider de la punctele de emisie în atmosferă a noxelor
respective până la limita obiectivelor și a tertoriilor protejate.
Reducerea sursei
Reciclarea
Tratarea Descreste preferabilitatea
Debarasarea
(depozitare finala)
Fig.11.2 Clasificarea metodelor de prevenire a poluarii
Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza

sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii. Reducerea sursei inseamna “orice practica de
reducere a cantitatii de substante periculoase, poluante sau contaminate, care urmeaza sa fie
debarasate in mediul inconjurator, inainte de reciclare, tratare sau debarasare”. Reciclarea se
refera la refolosirea de materiale, care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri. O schema
detaliata a celor doua tehnici de prevenire a poluarii se prezinta in figura de mai jos.

Ecotehnologie
Tehnici de prevenire a
poluarii
Reducerea Reciclarea pe loc sau dupa

sursei
Schimbari de produs Folosirea si refolosirea Transformarea

-sustituire
Controlul -reintoarcerea in produsul original -procesat pentru recuperare
sursei -materialul brut pentru alt produs -procesat pentru subprodus
-conservare
-compunerea produsului
Schimbari ale materialului Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de

intrat functionare
-schimbari ale procesului
-purificarea materialului -masuri procedurale
-schimbari de echipamente
-substituirea materialului -imbunatatirea managementului
-informatizarea proceselor
-utilizarea mai eficienta a amterialului
-schimbari ale ordinei ciclului
de functionare -programarea productiei
Fig 11.3 Tehnici de prevenire a poluarii
Una din cele mai importante şi prompte consecinţe a activităţii de prevenire a poluării va fi
analiza ciclului de viaţă a produsului şi procedurile standardizate de calcul ale costurilor ciclului
de viaţă a produsului. Metoda preferată de prevenire a poluării este reducerea sursei, deoarece ea
se adresează sursei poluatoare, înainte de producerea poluării. Reducerea sursei înseamnă „orice
practică de reducere a cantităţii de substanţe periculoase, poluante sau contaminante, care
urmează să fie debarasate în mediul înconjurător, înainte de reciclare, tratare sau debarasare".
Progresul tehnic, ca factor de prevenire a poluării şi de reducere a acesteia poate interveni în

diferitele faze ale procesului de producţie. Progresul tehnic acţionează direct la nivelul factorilor
de producţie, conducând la prevenirea poluării şi indirect la nivelul monitorizării, tratării şi
eliminării deşeurilor, conducând la reducerea poluării.

Ecotehnologie
Limitarile tehnice –nevoia de cercetare si dezvoltare continua
Lipsa de informare – nu exista acces la toate caile de prevenire a

poluarii
Preferintele consumatorului – vrea costuri minime
Posibilitatea scaderii duratei de viata , durabilitatii si competivitatii,

adica a calitatii produsului
Bariere in Aspect economic – marile companii au in vedere profitul imediat

prevenirea
poluarii
Lista de piete – nu toti accepta produse reciclate , reconditionate
Neconstientizarea avantajelor prevenirii poluarii –lipsa de informatie si

de perspectiva
Grija in dimensonarea informatiilor confidentiale despre produse –

teama de concurenta
Reglementarile actuale – incurajeaza controlul ,colectarea si

depozitarea deseurilor si nu prevenirea poluarii
Fig. 11.4 Principalele bariere în prevenirea poluării

Ecotehnologie
Poluarea atmosferei
Poluarea semnificativa a atmosferei apare atunci cand concentratiile de poluanti (gaze,particule

solide sau lichide corozive,toxice sau odoranti) sau numai a unui poluant,depasesc pragurile de
intensitate prezentate in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.
Riscul ecologic potential este probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului,care
pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Impactul asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc la:modificarea
negativa considerabila a caracteristicilor fizice,chimice sau structuraleale componentelor
mediului natural;diminuarea diversitatii biologice;modificarea negativa considerabila a
productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate;deteriorarea echilibrului ecologic,scaderea
considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurii antropizate cauzata in principal de
poluarea apelor,a aerului si a solului;supraexploatarea resurselor naturale,gestionarea,folosirea
sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora,ce pot aparea in prezentsau sa aiba o
posibilitate ridicata la manifestare in viitor.
Poluarea apelor
Inseamnă un ansamblu de măsuri şi lucrări organizatorice, tehnice şi economice necesare pentru

gestionarea resurselor de apă, urmărind folosirea raţională a acestora şi protecţia calităţii apelor
în condiţii eficiente pentru ansamblul economiei naţionale, pentru asigurarea cerinţelor
generaţiilor următoare în domeniu.
Măsurile şi tehnologiile legate de satisfacerea cerinţelor de apă, din punct de vedere cantitativ si
calitativ, ale diferitelor sectoare ale economiei naţionale fac obiectul activităţii de folosire a
apelor. Ritmul mereu crescând de dezvoltare al tuturor ramurilor economiei naţionale atrage
după sine creşterea cerinţelor de apă, iar lipsa de concordanţă intre calitatea si cantitatea
debitelor unui curs de apă, pe de o parte, şi intre cerinţele de apă, pe de altă parte, impun o
reglementare a acestor folosinţe, în scopul reconstituirii debitelor în cele mai bune condiţii
tehnice, economice şi sociale.
Autoepurarea apelor
Prevenirea poluării apelor se face, mai ales, prin măsuri de supraveghere şi control, iar
combaterea poluării se realizează prin construcţii, instalaţii, echipamente, etc. prin aşa numitele
staţii de epurare a apelor uzate.

Ecotehnologie
Epurarea apelor uzate reprezintă ansamblul de măsuri şi procedee prin care impurităţile de
natură chimică(minerală şi organică) sau bacteriologică conţinute în apele uzate sunt reduse
sub anumite limite, astfel încât aceste ape să nu dăuneze receptorului şi să aiba o utilizare
corespunzătoare.
In general, procesele de epurare sunt asemănătoare cu cele care au loc în timpul autoepurării,
numai că se desfăşoară sub control, fiind dirijate de om, şi cu o viteză mult mi mare.
Apa uzată care intră în staţia de epurare conţine: compuşi, impurităţi mari; suspensii grosiere
mari;grăsimi si uleiuri emulsionate; grăsimi neemulsionate; suspensii minerale granulate fine;
suspensii grosiere de natura organica; suspensii fine de natura organica; suspensii coloidale
minerale; suspensii coloidale organice; substanţe minerale dizolvate; substanţe organice
dizolvate; microorganisme si bacterii; compuşi pe baza de azot; fosfor.
Poluarea solului
Din păcate, solul poluat cu un agent poluator, poate rămâne poluat zeci sau chiar sute de ani, fără
posibilitatea depoluării. De aceea, se impun cu necesitatea o serie ele măsuri de prevenire a
poluării solului, măsurii care trebuie să fie reglementate prin lege de fiecare ţară.
Principalele măsuri ce trebuie să devină obiective de politică economică şi socială pentru fiecare
ţară sunt:
 redimensionarea creşterii economice, în sensul conservării resurselor naturale;
 modificarea calitativă a proceselor de creştere economică;
 restructurarea tehnologică şi ţinerea sub control a riscurilor ce însoţesc aceste tehnologii;
 integrarea deciziilor economice şi a celor referitoare la protecţia mediului într-un proces

unic;
 întărirea cooperării internaţionale, în vederea soluţionării problemelor globale cu care se

confruntă omenirea;
 reducerea dependenţelor de petrol şi promovarea resurselor energetice regenerabile;
 intensificarea, colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor după cele mai noi

tehnologii;

Ecotehnologie
 limitarea defrişatului şi creşterea procentului de împădurire;
 supravegherea şi controlul aplicării îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor;
 controlul şi monitorizarea permanentă a surselor de poluare;
 utilizarea eficientă a unor noi resurse energetice, nepoluante.
Bilantul de mediu
Bilantul de mediu se elaboreaza la solicitarea Agentiei de Mediu in cadrul procedurii de
autorizare.
In legislaţia românească au fost promovate o anume categorie de apreciere ale impactului asupra
mediului ale unor activităţi existente, definite ca: bilanţ de mediu de nivel 0, I, II;
Companiile ale căror activităţi au impact asupra mediului trebuie să realizeze unul, sau
mai multe bilanţuri de mediu (BM), pentru a obţine autorizaţia de mediu.
Bilanţul de mediu I
Bilanţul de mediu de nivel I este un “studiu de mediu constând în culegere de date şi

documentare (fără prelevare de probe şi fără analize de laborator privind factorii de mediu), care
include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind
dimensionarea impactului de mediu potenţial sau efectiv de pe un amplasament.”
Studiile teoretice ale bilanţului de mediu nivel I se solicită, în toate evaluările privind impactul
asupra mediului, cu excepţia cazurilor în care autoritatea de mediu competentă decide încetarea
evaluării prin bilanţ după executarea bilanţului de mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor
investigaţii pentru orice zone/instalaţii cu impact negativ asupra mediului, precum şi la
schimbarea proprietarului, încetarea sau modificarea profilului
unei activităţi.
Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea mediului în zona de

impact a activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor
compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului.
Bilanţul de mediu de nivel I trebuie să conducă la concluzia în ce măsură este necesară

continuarea investigaţiilor prin bilanţ de mediu de nivel II sau rezultatele sunt concludente din
această etapă şi se pot stabili condiţiile de autorizare sau privatizare.
Prelevarea probelor de sol

Ecotehnologie
Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (depozite de ulei,
tranformatoare), cu PCB-uri.
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
- Colectarea probei în vase speciale de laborator.
- Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.
- Transportul probelor în geantă frigorifică.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă pedologică.
Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor
Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe
prelevate din zona staţiei de transformatoare situată pe amplasament.
La amplasarea punctului de prelevare s-a ţinut cont de posibile scurgeri accidentale de uleiuri
electrotehnice cu conţinut de PCB.
Am considerat că prelevarea probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este suficientă

pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii anterioare şi
prezente, desfăşurate pe acest amplasament.
Tabel 12.1 Secţiunile de prelevare a probelor de sol
Cod probă Coordonatele geografice ale Adâncimea Tipul probei Descrierea

secţiunilor de prelevare de stratelor
prelevare
N E m

Ecotehnologie
R1 44,87225 23,20518 0,3 momentană sol vegetal
RD1 44,89079 23,17036 0,3 momentană sol vegetal
Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis
prelevarea de la adâncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor

de poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplată cu
spectrofotometrie de masă.
Tabel 12.2 Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu
valorile reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii Concentraţii Concentraţii

prelevare determinate valori normale prag de alertă prag de
intervenţie
RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 nd <0,01 1,0 5,0
R3 nd <0,01 1,0 5,0
Prelevarea probelor a apelor de suprafata
Prelevarea transportul, conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu

respectarea următoarelor standarde:
- ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea probei
pentru analiza apelor.

Ecotehnologie
- ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe
din apă.
- EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor

de apă.
- Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată).
- Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.
- Depozitarea probei în geantă frigorifică.
Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică, menţinându-se astfel o

temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv fizic.
Tabel 12.3 Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise
Denumirea poluantului UM Concentraţia Concentraţia

măsurată. maxim admisă.
Cd µg/l <0,01 1,0
Cr µg/l <0,01 2,5
Pb µg/l 0,04 0,4
Prelevarea probelor de aer
Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător:
- Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, număr de
fabricaţie: 00108606.
- Senzor multifuncţional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numărul certificatului de

calibrare: NYM-0204/2008
- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numărul certificatului de
calibrare: OMH B042735.
- Barometru, producător: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de măsurare: 0-

1300 mbar, numărul certificatului de calibrare: OMH B042733.
12.4 Secţiunile de prelevare a probelor din aerul înconjurător:

Ecotehnologie
Cod probă Locul probei Tipul probei Distranţa Direcţia Perioada de

faţă de faţă de mediere
depozit depozit
N E pub. m
sed./COV.
RDI1 44,89135 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile
RDI2 44,89170 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zile
RDI3 44,89135 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore
RDI4 44,89156 23,16812 PM10 100 SV 24 re
12.5 Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

nr.592/2002 şi STAS-12574/87.
Cod probă C.M.A. Valoarea măsurată Standard/ordin

pentru
reglementarea
C.M.A.
RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87
RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002
RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002
Probele au fost prelevate în condiţii de lucru normale. Rezultatele reflectă concentraţia

de monixid de carbon şi substante volatile din aerul înconjurător, datorită emisiilor difuze din
fabrica.
Masurarea nivelului de zgomot
12.6Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat determinările de zgomot:
Ziua Noaptea U. M.

Ecotehnologie
Viteza văntului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C
Presiunea barometrică 994 1002 hPa
Umiditatea relativă 60,4 37 %
S-a utilizat sonometru cu filtru tip A
12.7Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat măsurătorile:
Ziua Noaptea U.M.
Viteza vântului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C
Presiunea barometrică 994 1002 hPa
Umiditatea relativă 60,4 37 %
12.8 Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificată metrologic
şi calculate conform standardelor de mai jos.
ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1:

Basic quantities and procedures

Acquisition of data pertinent to land use

Application to noise limits
ISO 9613 Outdoor sound propagation
Executarea analizei:
Măsurătorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate câte trei
măsurători, ziua şi noaptea, în fiecare punct de măsurare. Sonometrele au fost amplasate în faţa
obiectivelor protejate. Distanţa de la faţada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar distanţa de la
sol 1,5 m.

Ecotehnologie
12.9 Rezultatele măsurătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

MS nr. 536/9.
Nr. Punctul de Valoarea Valoarea Nivelul de Nivelul de zgomot

Crt. măsurare admisă ziua admisă noaptea zgomot echivalent măsurat
echivalent noaptea
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua
LAeq dB LAeq dB
1 CR – 1 50 40 59,8 52,3
2 CR – 2 50 40 50,2 48,3
3 CR – 3 50 40 51,6 47,2
4 CR – 4 50 40 53,2 48,1
5 CR – 5 50 40 68,0 -
6 CR – 6 50 40 61,1 -
NOTĂ:
- în punctele CR – 5 şi CR – 6 nu s-au efectuat măsurători de zgomot în timpul nopţii din cauza

că sursele de zgomot (masinile unelte ) nu au funcţionat.
Concluzii si recomandari:
Rezumatul neconformării cuantificate
Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au scos în
evidenţă următoarele rezultate:
12.10 Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată.
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii Concentraţii Concentraţii

Ecotehnologie
prelevare determinate valori prag de alertă prag de intervenţie

normale
RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 nd <0,01 1,0 5,0
R3 nd <0,01 1,0 5,0
Concluziile formulate după cuantificarea neconformării fiecărui factor de mediu şi

corelarea rezultatelor după o metodă grafică.
Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metodă de evaluare globală a stării de poluare a
mediului.
În acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu acordarea unei
note care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate:
- Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.
- Nota de bonitate 9, este acordată pentru imisii care se încadrează în limitele maxime admise
- Pentru imisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita
maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre
limita maximă admisă şi valoarea măsurată a imisiei.
Scara pentru indicele de poluare globală:
I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;
I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de viaţă
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Ecotehnologie
Tabel 12.11 Notele de bonitate acordate:
Nr. Factorul de mediu Nota de Observaţii.

Crt.
bonitate
acordată
1 Sol. 8,33 Depăşirea concentraţiei pentru indicatorul PCB, în

secţiunea R1.
2 Apa de suprafaţă 9 Nu sunt depăşiri ale limitelor admise.
3. Atmosfera.
3.1. Imisii în aerul 3,77 Sunt depăşite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de
înconjurător carbon şi de 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
3.2. Nivel de zgomot 7,35 Sunt depăşiri ale nivelului de zgomot admis,
cuprinse între 12 – 14%.
Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală este
reprezentată de patrulaterul neregulat, cu aria S2, înscris în forma geometrică regulată a stării
ideale.
Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.
S1 = 200, S2 = 98,92, de unde:
IPG = 2,0218
Mediu mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de
viaţă.
Din datele prezentate rezultă că impactul semnificativ asupra mediului îl are depozitul de
cărbune.
Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de

amplasament-mărimea şi localizarea acestuia-, natura activităţii desfăşurate şi amploarea
acesteia.
Terenul este situat la distanţă de peste 500 m faţă de receptorii protejaţi din oraşul
Rovinari.

Ecotehnologie
Bilanţul teritorial al amplasamentului este urmatorul:
- Drum betonat: 3825,4 m2.
- Platforma tehnologica: 7018 m2
- Masini unelte: 1207,3 m2
- Magazii: 298 m2.
- Spatii verzi: 264 m2
Ape de suprafaţă:
Tabel 12.12. Rezultatele analizei apei de suprafata
Denumirea poluantului UM Valoarea măsurată Valoarea admisă
Cd µg/l <0,01 1,0
Cr µg/l <0,01 2,5
Pb µg/l 0,04 0,4
Se constată ca valorile concentraţiilor metalelor grele şi indicile de hidrocarburi nu

depăşesc limitele maxime admise.
Aerul înconjurător:
Tabel 12.13. Rezultatele măsurătorilor de imisii:
Cod probă Concentraţia Concentraţii Standard/ordin pentru

maxim admisă. măsurate reglementarea c.m.a.
RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002
RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002
Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile depăşesc cu
mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monoxidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati

mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a populaţiei,toxicitate

Ecotehnologie
si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen),mirosuri neplacute in

anumite cazuri.
Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita maximă admisă la receptorii protejaţi, în cursul
nopţii, în toate punctele unde s-au efectuat măsurătorile.
Tabel. Nivelul de zgomot.
Nr. Punctul de Valoarea Valoarea admisă Nivelul de Nivelul de

Crt. măsurare admisă ziua noaptea zgomot zgomot
echivalent echivalent
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua măsurat
LAeq dB noaptea
LAeq dB
1 CR – 1 50 40 59,8 52,3
2 CR – 2 50 40 50,2 48,3
3 CR – 3 50 40 51,6 47,2
4 CR – 4 50 40 53,2 48,1
5 CR – 5 50 40 68,0 -
6 CR – 6 50 40 61,1 -
În timpul zilei valorile mari, cu depăşiri cuprinse între 12 – 14%, se înregistrează în

punctele de CR-1, CR-4 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde s-au efectuat măsurătorile, depăşirile
nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.

Ecotehnologie
Transformarea unei organizatii industriale intr-o organizatie

ecotehnologica.
Sarcina realizării concordanţei între tendinţele creşterii populaţiei, a dorinţei de dezvoltare
continuă a organizaţiei şi necesitatea de protejare a mediului poate fi îndeplinită numai printr-o
abordare care încurajează dezvoltarea şi care susţine în acelaşi timp şi mediul.
Dezvoltarea organizaţiilor ecotehnologice reprezintă o nouă abordare a dezvoltării industriale,

care permite organizaţiilor să asigure beneficii economice şi sociale pentru generaţia actuală rară
a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile cerinţe şi rară a dăuna
proceselor ecotehnologice fundamentale.
Din această definiţie decurge faptul că orice degradare semnificativă a proceselor

ecotehnologice, datorată organizaţiei nu este durabilă pe termen lung.
Pentru realizarea dezvoltării durabile a organizaţiei trebuie îndeplinite trei criterii:
- protejarea eco-capacităţii, adică menţinerea capacităţii ecosistemelor de a funcţiona în

ciuda existenţei poluării;
- utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi energetice;
- asigurarea unei distribuţii echitabile între naţiuni atât a bunurilor fumizate de dezvoltarea
organizaţiilor cât şi a greutăţi lor produse prin degradarea mediului înconjurător.
Conceptul de eco-capacitate prezintă două aspecte:
- elasticitatea sistemului, adică menţinerea modelelor comportamentale în faţa perturbărilor

exteme;
- capacitatea sistemului de a rămâne stabil, adică menţinerea echilibrului, ca răspuns la

fluctuaţiile de mediu.
Fiecare tip de organizaţie are specificul ei de organizare şi funcţionare şi din acest punct de
vedere, este dificil să se recomande o metodologie comună, aplicabilă oriunde şi oricând şi al
cărei succes este garantat întotdeauna. Deşi consultanţii dispun adeseori de metodologii proprii,
uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogată experienţă profesională, totuşi nu se poate
spune că există o singură cale de reuşită. În continuare se vor preciza câteva idei şi indicaţii care
să folosească celor ce doresc să implementeze sau să menţină un astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbării. În cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări; unele sunt
de mică anvergură, influenţând un individ sau un grup restrâns de indivizi, ca de exemplu
schimbări mici în organizarea muncii la un loc de muncă; altele sunt de amploare mare,

Ecotehnologie
influenţând organizaţia În ansamblu· ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu
asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management) .
O organizaţie trebuie să fie conştientă de presiunile existente pe piaţă şi să dezvolte strategii

corespunzătoare pentru a câştiga clienţi pe baza criteriilor de competitivitate existente pe piaţă în
acel moment.
Realitatea este că, doar criteriile de competitivitate conduc piaţa. Organizaţia nu poate modifica
aceste criterii, iar mediul care creează presiunile exteme nu se va modifica. De aceea, schimbarea
trebuie să vină din partea organizaţiei în figura urmatoare se ilustrează consecinţele rezultate în
urma ignorării forţelor prezente pe piaţă şi a evitării acţiunilor de schimbare.
Există nenumărate exemple de organizaţii care au plătit scump ignorarea modificării condiţiilor
pieţelor ezitând sau refuzând să se adapteze la aceste schimbări. Schimbările sunt modificări
reale care se aplică în orice parte componentă a organizaţiei: planuri şi programe de activitate,
domeniul de acţiune al managementului, maşini şi utilaje, echipamente, structura de organizare,
oamellli înşişi etc.
O organizatie de succes trebuie:
- sa identifice toate aspectele de mediu ale activitatilor sale
- sa utilizeze o metodologie logica si obiectiva pentru a ierarhiza aceste aspecte in ordinea

importantei impactului asupra mediului inconjurator
- sa-si orienteze sistemul de management pentru a urmari imbunatatirea si minimizarea

unor astfel de impacturi semnificative asupra mediului
Implementarea si certificarea unui sistem de management de mediu reprezinta adoptarea unei

abordari sistematice in vederea tratarii aspectelor de mediu ale unei organizatii. Sistemul de
management de mediu constituie un „instrument” util, care permite organizatiilor de orice
marime sautip sa controleze impactul activitatilor, produselor, serviciilor lor asupra mediului
inconjurator.
ISO 14001:2004 solicita unei organizatii sa declare ceea ce face in privinta controlarii si
reducerii impactului sau asupra mediului inconjurator; sa realizeze in practica ceea ce a declarat
in politica sa de mediu; sa inregistreze ceea ce s-a intâmplat; si sa invete din experiente.
Avantajele certificarii sistemului de management de mediu
- castigarea si mentinerea cotei de piata prin promovarea unei imagini organizationale

„verzi

Ecotehnologie
- atingerea si demonstrarea unor performante de mediu reale partilor interesate, printr-un

management tehnic si economic al problemelor de mediu
- atragerea investitiilor etice
- reducerea riscurilor de asigurare
- reducerea costurilor prin o mai eficienta utilizare a resurselor si reducerea riscului

producerii accidentelor de mediu
Deoarece SMM pune accentul pe principiile unui bun management al afacerii, pe managementul
strategic de mediu si pe imbunatatirea continua, intreprinderile care implementeaza si mentin un
SMM beneficiaza de:
1. Economii la costurile managementului de mediu, prin integrarea managementului de mediu cu

sistemele de management a calitatii si cu cele de protectie a muncii ale intreprinderii.
2. O performanta de mediu imbunatatita cu costuri mai mici, ca rezultat al dezvoltarii in cadrul

intreprinderii a competentelor de management strategic de mediu, incluzand anticiparea
exigentelor viitoare de mediu si identificarea continua a oportunitatilor de prevenire a poluarii,
nu doar simpla reactie la prevederile legii.
3. Un mai bun management general al intreprinderii si o performanta de ansamblu mai buna a

intreprinderii, ca rezultat al cerintelor SMM de alocare clara a raspunderii in cadrul organizatiei,
de instituire de a unor sisteme de monitorizare, de asigurare a unor controale operationale
adecvate si de minimizare a deseurilor si a consumului de energie.
4. Pregatirea pentru tendintele viitoare in domeniul reglementarilor de mediu, ca de pilda prin

trecerea treptata de la abordari de asigurare a conformarii bazate pe mediu la cele bazate pe
sisteme, care necesita o planificare strategica de mediu din partea conducerii superioare.

Ecotehnologie

ECO Good

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECO Good

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecotehnologie

Proiect Ecotehnologie si dezvoltare

Student: Clinciu Danut-Florentin

Indrumator: Dr. Ing. Prof. Zoia Apostolescu

Clinciu Danut-Florentin Pag 1

Clinciu Danut-Florentin Pag 2

Clinciu Danut-Florentin Pag 3

Figura 1. Desen de ansamblu.

Stabilirea rolului functional folosind metoda de analiza morfo-functionala a

Rolului functional trebuie cunoscut in prima etapa a proiectarea oricarui

1. Descompunerea piesei in suprafetele simple care o delimiteaza in spatiu

2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu pornind de la o

Clinciu Danut-Florentin Pag 4

3. Analizarea fiecarei suprafete in parte din urmatoarele puncte de vedere:,

4. Intocmirea unui tabel suprafete-caracteristici, care este o sinteza a tuturor

5. Stabilirea tipului de suprafata si a rolului functional posibil tinand cont ca

6. Stabilirea rolului functional posibil al piesei facand analiza sintetica si

 Descompunerea piesei in suprafetele simple care o delimiteaza in spatiu:

Figura 2. Impartirea suprafetelor.

Clinciu Danut-Florentin Pag 5

Nr Forma Dimensiuni de gabarit Caracteristici Tipul si Procedee OBS

2 cilindrica Ǿ512 ±2 - - <21 421 Functionala A

3 plana - - - - <21 421 Asamblare A

4 cilindrica Ǿ512 ±2 - - <21 421 Functionala A

5 cilindrica Ǿ1960 ±2 - - <21 421 Auxiliara D

6 plana - - - - <21 421 Asamblare D,A

7 cilindrica Ǿ1960x15000 ±2 - - <21 421 Auxiliara D

14 cilindrica Ǿ109 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

15 plana - - - - <12 421 Functionala A

16 cilindrica Ǿ109 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

17 cilindrica Ǿ69 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

18 plana - - - - <12 421 Functionala A

19 cilindrica Ǿ69 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

20 cilindrica Ǿ169 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

21 plana - - - - <12 421 Functionala A

22 cilindrica Ǿ169 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

23 cilindrica Ǿ48 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

24 plana - - - - <12 421 Functionala A

25 cilindrica Ǿ48 ±1 - - <12 421 Auxiliara A

Suprafete plane- S3, S6, S15, S18, S21, S24.

Clinciu Danut-Florentin Pag 6

t1  d1  t 2  d 2  t 3  d 3  t 4  d 4  t 5  d 5  t 6  d 6  t 7  d 7  t 8  d 8  t 9  d 9  t10  d10  2  0,05  3  0,05  3  0,15  3  0,15  2  0,1 

Clinciu Danut-Florentin Pag 7

Element Masa [%] Element Masa

Carbon(C) 0.10 la 0.22 Siliciu(Si) ≤0.60

Mangan(Mn) 1.10 la1.70 Fosfor(P) 0.025

Sulf(S)(max) 0.015 Aluminiu(Al) ≤0.020

Azot(N) ≤0.012 Crom(Cr) ≤0.30

Cupru(Cu) ≤0.30 Molibden(Mo) ≤0.08

Niobiu(Nb) ≤0.020 Nichel(Ni) ≤0.30

Titan(Ti)(max) 0.03 Vanadiu(Vi) ≤0.02

Tabelul 5. Compozita chimica a P355GH.

Clasa Categorie Grosime Limita de Limita de rupere Elongatia Energia la soc(KV

P355GH Normalizat ≤16 355 510 pana la 650 20 27 34 40

16>pana la≤40 345 510 pana la 650 20 27 34 40

40>pana la≤60 335 460 pana la 580 20 27 34 40

60>pana la≤100 315 490 pana la 630 20 27 34 40

100>pana la≤150 295 480 pana la 630 20 27 34 40

150>pana la≤250 280 470 pana la 630 20 27 34 40

Tabelul 6. Propietatile mecanice la P355GH.

Clinciu Danut-Florentin Pag 8

Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic .

Analiza Primirea Controlul proiectului Identificarea

Curatire Receptie Executie

Control Produs Montaj

Reciclare Casare Reconditionare Reutilizare

Pentru mu=1200000kg Cpp=360.70712000000.001= 432848400emisii/1200000kg