Comunicare cu tema:

„Formarea şi dezvoltarea
competenţei de comunicare
a elevilor în cadrul orelor de
studiu, utilizând tehnicile de
dezvoltare a gândirii critice”.

Elaborat de profesoara
Cașciuc Ala
2019
 Învățământul actual dă posibilitatea cercetării experimentale şi aplicării celor mai noi metode în actul de
instruire. Din activitatea pe care o desfășor, am ajuns la concluzia că eforturile noastre trebuie îndreptate cu
atenție prioritară spre utilizarea acelor strategii didactice care să confere calitate procesului de transmitere şi
însușire a cunoștințelor. Numai o proiectare judicioasă a demersului didactic poate fi condiția asigurării succesului
şcolar şi, deci, a satisfacţiei profesionale împlinite.

Societatea contemporană oferă un ansamblu de oportunități pentru fiecare dintre noi, însă aceste
oportunități trebuie valorificate într-un mod critic, asertiv de analiză și evaluare. Am făcut investigaţii şi am ajuns
la concluzia, că fără gândire critică elevii nu înregistrează performanțe în dezvoltarea abilităților cognitive de ordin
superior, dar și a celor noncognitive: competenţe de bază, capacitatea de a lucra în echipă, deprinderi de
comunicare şi negociere etc. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice este cea mai eficientă modalitate
de a-i învăţa pe elevi să găsească soluţii inteligente în diferite situaţii-problemă. Încrederea în capacitatea
elevului de a gândi critic, respectarea ideilor şi a convingerilor sale îl determină pe acesta să fie mai sigur pe
forțele proprii, să se implice în actul de învățare cu mai mult entuziasm.

Pentru formarea unei personalități care să posede propria opinie, de a comunica şi negocia în diverse situații
cotidiene este necesar de a dezvolta gândirea critică. De aceea am ales tema de cercetare „Formarea şi
dezvoltarea competenţei de comunicare a elevilor în cadrul orelor de studiu, utilizând tehnicile de dezvoltare a
gândirii critice”.

Actualitatea şi importanţa problemei abordate decurge din faptul că calitatea cunoştințelor depinde nu
doar de procesul de predare propriu-zis, dar şi de capacităţile şi aptitudinile elevilor de a formula propria părere
asupra lucrurilor, evenimentelor şi problemelor studiate. Pregătirea elevilor către o abordare critică a problemei
este un proces didactic care poate fi realizat. Învățarea ce are la bază dezvoltarea gândirii critice creează
posibilitatea implicării active a elevilor în activitate prin curiozitate şi rezolvarea problemelor de viața cotidiană. În
opinia mea, sistemul de educaţie trebuie să pregătească în mod real elevul pentru viaţa de dincolo de zidurile
şcolii, dezvoltându-i competenţele cheie care îi pot asigura succesul social.

Obiectul cercetării: formarea competențelor de comunicare prin utilizarea tehnicilor de dezvoltare a

gândirii critice întru asigurarea relevanţei şi calităţii educaţiei.

Scopul cercetării: evaluarea indicatorilor de performanță ale elevilor, utilizând tehnicile de dezvoltare a
gândirii critice în studierea limbii şi literaturii române.

Ipoteza cercetării: Dezvoltarea competenței de comunicare se realizează eficient atunci când în procesul
educațional vor fi aplicate tehnici de dezvoltare a gândirii critice;

Obiectivele cercetării:

-
 - Studierea şi analiza experienței profesionale pedagogice avansate în formarea şi dezvoltarea competenţei
de comunicare, utilizând tehnicile de dezvoltare a gândirii critice.
- Selectarea tehnicilor eficiente pentru formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare.
Pentru cercetarea problemei date am studiat următoarele lucrări: Dumitru I.A. – „Dezvoltarea gândirii critice şi
învățarea eficientă”, Schean Ioan – „Gândirea critică: metode active de predare-învăţare”.

În rezultatul investigării problemei de cercetare, am ajuns la concluzia că examinarea învățării gândirii

critice este oportună, devine eficientă, dacă sunt respectate anumite condiții:

 crearea unor situații de învățare şi alocarea timpului necesar;

 încurajarea elevilor să gândească independent, să speculeze, să reflecteze;
 acceptarea diversității de opinii şi idei;
 convingerea elevilor că nu vor fi ridiculizați pentru opiniile exprimate;
 încrederea în capacitatea fiecăruia de a gândi în mod critic;
 aprecierea pozitivă a gândirii critice.
Prin urmare, este necesar ca elevii să învețe că opinia lor are valoare şi putere, nu doar reproducerea unor
materiale şi constatări este o reușită, dar pe măsura perceperii subiectului, elevii trebuie să înveţe cum să se
integreze în dialog, în comunicare pentru a formula unele teze constructive şi a exprima unele argumente
convingătoare.

Pentru dezvoltarea gândirii critice, în clasă mă strădui să creez o atmosferă care să le dea elevilor siguranța că
sunt așteptate şi acceptate toate părerile şi ideile. Uneori există un singur răspuns corect şi trebuie să fim onești cu
elevii noștri. În asemenea cazuri mijloacele sau procedeele prin care se ajunge la aceste răspunsuri pot fi diferite şi
mult mai importante decât răspunsul propriu-zis. Pe de altă parte, dacă răspunsul corect este căutat pe tot
parcursul lecției, obiectivul de dezvoltare a gândirii critice nu va fi atins [12, pagina 11].

O metodă de dezvoltare a gândirii critice este SINELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea
Lecturii şi a Gândirii), care face posibilă menținerea implicării active a gândirii elevilor în lecturarea unui text,
precum şi monitorizarea gradului de înţelegere a acestuia. În timpul lecturii, informația este marcată cu anumite
semne reprezentative. Prefer, ca atenția elevului să se focalizeze pe informațiile noi, dar nu pe ceea ce deja ştie.
De exemplu, la studierea textului „O călătorie la castelul Peleș” în clasa a X-a (şcoala alolingvă) fiecare grupă de
elevi studiază textul referitor la însărcinarea propusă. Ei mai descoperă şi acea informaţie care este dată
suplimentar de către profesor la însărcinarea propusă.

În demersul didactic, la orele de limbă şi literatură română, tehnica SINELG o aplic la:

- un text de natură științifică: articol de istorie literară în clasa a IX-a (şcoala alolingvă), dicţionar de simboluri
în clasa a XII-a (şcoala naţională) la studierea poeziilor;
- o pagină de dicționar general al limbii care conține cuvinte necunoscute în clasele gimnaziale şi liceale;
 - un text artistic, pentru verificarea vocabularului.
Tehnica SINELG o aplic la etapa reflecției, în elaborarea agendei știu – vreau să știu – învăț.

Aplic tehnica mozaic pentru lectura textului din manual, examinarea selectivă a textului de enciclopedie sau
dicţionar, lectura interogativă a textului artistic la clasele gimnaziale. Formez grupurile de bază, le distribui
materialul de lucru. În cadrul fiecărui grup de bază, elevilor cu numere diferite li se dă un material diferit pe care
să-l însușească şi să-l prezinte celorlalți (de exemplu, nr.1 primește prima pagină, nr.2 – pagina a doua etc.). În
clasa a XII-a (şcoala naţională) la studierea universului tematic al lui Grigore Vieru. Elevii au primit sarcini de lucru în
cadrul cărora trebuia să prezinte material despre mamă, copilărie, limbă, patrie. O aplic la etapa realizarea sensului.

Jurnalul reflexiv este un document în care sunt înregistrate idei, concepte, citate; ajută la analiza unor
aspecte experimentate, învăţate. Această tehnică îmi permite să înregistrez sistematic progresele elevilor.
Această tehnică presupune câțiva pași: citirea unui text, selectarea din text a unui pasaj ce a impresionat în mod
deosebit și comentarea acestuia (pagina este divizată în două: în partea stângă se scrie pasajul, iar în partea
dreaptă sunt notate comentariile).

În procesul predării utilizez tehnica „reacţia cititorului”. Elevii trebuie să găsească conexiuni personale cu
ceea ce învaţă. Această tehnică încurajează elevul să reflecteze asupra textului pe care l-a citit sau studiat, sa-l
raporteze la viaţa lui, la fenomene, la propria-i experienţă, la fapte, evenimente ce se pot asocia cu informația
studiată. În general, întrebările au o asemenea formă:

1. Ce ai notat?
2. Ce te-a făcut să gândești asupra …?
3. Ce sentimente ţi-a inspirat?
De exemplu, la studierea textului „O călătorie la castelul Peleș” în clasa a X-a (şcoala alolingvă) elevii indică
sentimentele care i-au inspirat la citirea textului.

Tehnica “reacţiei cititorului” poate provoca reacţii puternice din partea elevilor, care, la rândul lor, pot genera
discuţii fructuoase [13, pagina 9]. Elevii sunt impresionaţi de variate părţi ale textului. Atunci intervin accentuând
diferenţa prin cuvintele: „Foarte interesant: ea crede că partea cea mai impresionantă a fost X, iar el crede că Y”,
mai apoi solicitând elevilor comentarii în privinţa diferenţei. Dezvoltând aceste diferențe, fac următoarea remarcă:
“Mă mir de ce aţi selectat părţi diferite. Poate din cauza că aţi avut o experienţă personală de exemplu aţi vizitat
castelul Peleş sau vă interesează mai mult istoria, geografia, arhitectura castelului.”

Elevii din clasele gimnaziale sunt foarte receptivi la tehnica Cinquain. Este o tehnică de elaborare a textului
propriu, inspirat dintr-un subiect luat în discuţie. O utilizez la etapa etapa refecţiei, când elevul îşi exprimă într-o
formă netradițională opinia-generalizare, şi rezidă în scrierea unei poezii de cinci rânduri.
Utilizând tehnica Discuţia dirijată pe marginea unui text citit (artistic sau publicistic) tind să ghidez discuţia,
renunțând la ideea de a impune întrebări şi de a cere răspunsuri la ele. Tehnica este binevenită pentru etapa
reflecţiei şi este important ca textul să invite la discuţie. La studierea nuvelei „Cezara” elevii au pornit de la
declaraţii. Întrebările pe care le abordau elevii se discutau cu mult entuziasm. Pentru formarea şi dezvoltarea
competenţei de comunicare, utilizez, în procesul educaţional, în mod special metoda euristică, în corelaţie cu
metoda problematizării. Aceste două metode îi ajută pe elevi să obţină cunoştinţe prin descoperire, le trezeşte
interesul cognitiv. O altă tehnică utilizată în practica de lucru şi fără de care este greu de conceput predarea şi
însuşirea materiei noi la lecţiile de limba şi literatura română este algoritmul, care sistematizează gândirea
elevului. În demersul creativ, apreciez atât originalitatea şi calitatea produsului realizat, cât şi procesele cognitive
utilizate în realizarea lui şi de care elevii devin conştienţi în urma valorificării strategiilor metacognitive. Tehnicile
utilizate pentru dezvoltarea creativităţii şi formarea competenţelor la elevi în cadrul lecţiei crează premise pentru
îndeplinirea sarcinilor de lucru, la realizarea unor produse interesante, originale, care le aduc elevilor satisfacţie.
Originalitatea acestor situaţii educative le conferă orelor de studiu caracter creativ şi pentru că în fiecare om
există un soare, să-l lăsăm să lumineze.

Aplicând aceste tehnici, mă străduiesc să dezvolt la elevi gândirea creativă, pentru cunoaşterea a tot ce
este necunoscut pentru ei. Elevii trebuie instruiți cum să gândească, cum să mediteze, pentru ca în viitor să
atingă culmile succesului. Totodată, să nu uităm că pentru o viitoare societate este necesar să-i instruim pe elevi
cum să gândească, nu ce să gândească.

Estimez eficacitatea tehnicilor utilizate prin evaluarea progresului şcolar, utilizând diverse modalităţi,
precum sunt observarea curentă; evaluarea orală prin conversaţie; tehnici bazate pe rezolvarea de exerciţii şi
situaţii de problemă; evaluarea prin probe scrise la fine de modul; evaluarea prin probe practice: elaborarea
eseurilor, versurilor, descrierilor de personaje etc.; autoevaluarea; evaluarea reciprocă; evaluarea combinată.