China antică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze.
În secolul al III-lea î.Hr., împăratul Shi Huangdi (221-210 î.Hr.) a întemeiat dinastia Qin și a
unificat principatele existente într-un singur imperiu. Dinastia Han (206 î.Hr. - 220 d.Hr. ) a
deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a
destrămat, dar s-a refăcut câteva secole mai târziu.

Cuprins
Invenții
Construcții
Confucianismul
Primul împărat al Chinei
Armata de teracotă
Tradiții și cultură
China Antică. Istoria tradițională. Cei Cinci Suverani și Cei rei
T Auguști
Dinastiile mai importante ale împăraților chinezi
Note
Legături externe

Invenții
Hârtia: în jurul anului 100 d.Hr., un bărbat pe nume Tsai Lung a întins o foaie din pastă de lemn și cânepă, pe care a
pus-o la uscat și a inventat hârtia.
Busola: vechii chinezi au fost marinari foarte pricepuți. Aceștia au folosit busolele pentru orientarea templelor la
început, însă în cele din urmă le-au folosit pentru navigație. Cu sute de ani înaintea europenilor au construit vase cu
pânze, manevrate cu ajutorul cârmelor. Aceștia au ajuns în Africa pentru a face comerț.
Praful de pușcă: se presupune că a fost descoperit în China, fiind denumit „floricele de foc”.

Construcții
Marele zid chinezesc, a fost construit de către împăratul Shi Huangdi. Zidul a fost
construit între anii 214 - 204 î.Hr., de mii de țărani săraci. Construcția există și azi,
având o lungime totală de 21,196 km si fiind încadrata in lista patrimoniilor
mondiale UNESCO.

Se spune că Meng Jiangnv s-a născut într-o localitate sudică și s-a căsătorit cu Wan
Xiliang. Nu mai târziu decât în a treia zi după nuntă, bărbatul ei a fost luat și dus în
partea nordică a țării pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tânăra soție nu
primea nici o veste de la bărbatul său. „Se apropie iarna, cum o să-și petreacă soțul
Marele zid chinezesc meu zilele geroase fără haine groase?”, se gândea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a
țesut o pânza de bumbac și a confecționat o haină groasă pentru bărbatul său. A
plecat și cu chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul țării. A văzut mii și mii de bărbați, îmbrăcați subțire, cărând cărămizi și
pietre grele. Mulți cădeau din cauza oboselii și a foamei. Tot căutând și întrebând, în cele din urma Meng Jiangnv a aflat că bărbatul
său murise de oboseală și cadavrul său a fost îngropat chiar în zid. Auzind trista veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile și 3 nopți la
poalele zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porțiune lungă de 800 de li a zidului s-a dărâmat. Printre dărâmaturile zidului, a
găsit rămășițele pământești ale soțului ei. Cu corpul neînsuflețit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său spre casă. Pe
drum i s-a făcut sete și foame. A plâns tot drumul și din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldați, Meng Jiangnv a
luat o stâncă a muntelui și a aruncat-o. Stânca a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un
meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatra în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a
dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului său în grota de piatră. Au construit lângă grotă și un
templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a căpătat denumirea templul Meng Jiangnv
.

Confucianismul
Confucius s-a născut în China în anul 551 î.Hr.. A fost un mare gânditor, convins că împăratul trebuie să aibă grijă de poporul său ca
un părinte. Timp de 2000 de ani, învățăturile lui i-au influențat pe conducătorii Chinei. Acest înțelept a descris armonia naturii cu
ajutorul simbolului Yin si Yang. Aceste doua nume reprezintă cele doua non-culori din care este format: negrul si, respectiv albul
(China antica era singura tara în care albul nu era considerato culoare "malefica"), aflate in combinație.

Armata de teracotă
Armata din teracotă păzind mormântul împăratului Qin, formată din 7000 de soldați din lut, în mărime naturală. Soldații aveau arcuri
și lănci reale, caii și carele fiind în mărime naturală. Se știe si că toți soldații aveau chipuri proprii.

Mormântul împăratului nu a fost încă explorat, dar se crede că se află într

-un palat subteran.

Tradiții și cultură
Dragonul chinezesc si simbolul Yin și Yang, după cum credeau chinezii, reprezentau elementele naturii aflat
e în armonie.

China Antică. Istoria tradițională. Cei Cinci Suverani și Cei Trei

Auguști
Istoria tradițională a Chinei începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, înaintea celor Trei Auguști (San
Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, și anume Huang-ti, Ciuan-hiu și Kao-sin sunt citați în lucrările derivate din tradiția
confuciană, lucrări cu caracter mai curând filozofic decât istoric. În cartea de istorie (Su king), atribuită lui Confucius, nu sunt
menționați decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii
istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografică,
probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-
nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care Suveranii și Auguștii, domnind înantea dinastiilor
regale, erau dominați de Virtutea lor desăvârșită. Primii eroi din Su-King (cartea de istorie atribuită lui Confucius), Yao și Suen, apar
implicați într-o poveste dramatică a Marilor Ape, în care întemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. În alte
povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor
la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animistă primitivă care considera că slujitorii
cultului pot influența spiritele rele sau bune printr
-un rit religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va cur
ge în albia sa.

Dinastiile mai importante ale împăraților chinezi

Numele Dinastiei Perioada Monarh
limba
Pīnyīn limba română
chineză
三皇五 sānhuáng Trei Auguști și Cinci − 2184 i.e.n. ? Lista împăraților
帝 wǔdì Suverani
夏朝 xìa cháo Dinastia Xìa ca. 2200 − 1800 i.e.n. Lista împăraților
shāng
商朝 -Dinastia Shāng ca. 16. − 11. Jahrhun t i.e.n. Lista împăraților
cháo
-Dinastia Zhōu de vest:
Lista monarhilor
1122/1045 − 770 i.e.n.
周朝 zhōu cháo Dinastia Zhou
Dinastia Zhou de est: 770 −
Lista monarhilor
256 i.e.n.
戰國時 zhànguó Perioade de
246 − 221 i.e.n. —
代 shídài conflicte
秦朝 qín cháo -Dinastia Qín 246 − 207 i.e.n. Lista împăraților
Prima domnie: 206 i.e.n. − 9
e.n.
漢朝 hàn cháo -Dinastia Hàn Lista împăraților
A doua domnie: 23 e.n. −
220 e.n.
新朝 xīn cháo -Dinastia Xīn 9 − 23 (Interregnum) Lista împăraților

三國 sān guó Cele Trei Regate 220 − 280 împărat Wèi, Shǔ și
Wú
晉朝 jìn cháo -Dinastia Jìn 265 − 420 Lista împăraților
十六國 shí liù guó Cele 16 regate 304 − 439 Lista împăraților[1]
nán běi Dinastia din sud și
南北朝 420 − 581 Lista împăraților[2]
cháo nord
隋朝 suí cháo -Dinastia Suí 581 − 618 Lista împăraților
唐朝 táng cháo -Dinastia Táng 618 − 907 Lista împăraților
五代十 wŭ dài shí Cinci dinastii și
907 − 979 Lista monarhilor
國 guó zece regate
宋朝 sòng cháo -Dinastia Sòng 960 − 1279 Lista împăraților
元朝 yuán cháo -Dinastia Yuán 1271 − 1368 Lista împăraților
1368 − 1644
明朝 míng cháo -Dinastia Míng Lista împăraților
Perioada celor trei monarhii
清朝 qīng cháo -Dinastia Qīng 1644 − 1911 Lista împăraților
Sfârșitul monarhiei și proclamarea Republicii Chineze
(中華 (zhōnghuá („ perioada scurtä Yuán Shìkǎi (ca împărat
1915 − 1916
帝國) dìguó) de monarhie“) Hóngxiàn)

Note
1. ^ Dinastia 16:

Hàn Zhào
Chéng Hàn Istoria Chinei
Perioada târzie Zhao ANTICHITATE
Perioada timpurie Liang Dinastia Xia c. 2100–c. 1600 BCE
Perioada timpurie Yan
Dinastia Shang c. 1600–c. 1046 BCE
Perioada timpurie Qin
 Perioada timpurie Qin
[[Perioada târzie Qin|]] Dinastia Zhou c. 1045–256 BCE
Perioada târzie Yan Zhou de Vest
Qín de vest Zhou de Est
Perioada târzie Liáng Primăverile și Toamnele
Liáng din sud
Statele Combatante
Yàn din sud
PERIOADA IMPERIALĂ
Liáng din vest
Liáng din nord Dinastia Qin 221–206 BCE
Tiěfú (Xia-regat) Dinastia Han 206 BCE – 220 CE
Yán din nord. Han de Vest
2. ^
Dinastia Xin
Perioada timpurie Sòng Han de Est
-Dinastia Qi din sud
Trei Regate 220–280
-Dinastia Liáng
Wei, Shu și Wu
-Dinastia Chén)
... si Dinastiile din nord: Dinastia Jin 265–420

-Dinastia Wei din nord Jin de Vest 16 Regate

Wei din est Jin de Est 304–439
Wèi din vest Dinastiile din Sud și din Nord
Qí din nord 420–589
-Dinastia Zhōu din nord).
Dinastia Sui 581–618
Dinastia Tang 618–907
Legături externe (A doua Dinastie Zhou 690–705)
5 Dinastii și Dinastia Liao
Cum a cucerit China antică lumea înainte de marile descoperiri
geografice, 14 Martie 2011, Historia 10 Regate
907–1125
Top 10 invenții antice chinezești, 24 iunie 2009, Cecilia Stroe, 907–960
Descoperă Dinastia Song
960–1279
Song de Nod Xia de Vest
Song de Sud Jin
Dinastia Yuan 1271–1368
Dinastia Ming 1368–1644
Dinastia Qing 1644–1911
PERIOADA MODERNĂ
Republica Chineză 1912–1949
Republica Populară
Chineză Taiwan
Istoria Republicii Istoria Taiwanului
Populare Chineze 1949–present
1949–present

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=China_antică&oldid=12470118

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 27 noiembrie 2018, ora 20:14.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.