Sunteți pe pagina 1din 10

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

BULETINUL OFICIAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE

PARTEA OFICIALĂ
Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Sesiunea anului 1965

ANUL LXXXIII NR 3 – 4 MARTIE – APRILIE 1965


EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ
PARTEA OFICIALĂ

Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în sesiunea anului


1965

Spicuri din sumarul ședinței din 21 Aprilie 1965

La orele 10 dimineața se oficiază Doxologia în paraclisul Sfintei Patriarhii, la care iau


parte II. PP. SS. ți PP. SS. membri ai Sfântului Sinod, în frunte cu Prea Fericitul Patriarh
Justinian.
La orele 10,30 II. PP. SS. ți PP. SS. membrii Sfântului Sinod trec în sala sinodală.
La ședință ia parte și Domnul Profesor Dumitru Dogaru, Secretarul General al
Departamentului Cultelor pe lângă Consiliul de Miniștrii.
P. S. Episcop Antim Târgovișteanul, Secretarul Sfântului Sinod, citește apelul
nominal. Sunt prezenți: Prea Fericitul Patriarh Justinian, Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Iustin
al Moldovei și Sucevei, Înalt Prea Sfinșitul Mitropolit Firmilian al Olteniei, Înalt Prea
Sfințitul Mitropolit Nicolae al Banatului, Prea Sfințitul Episcop Iosif al Râmnicului și
Argeșului, Prea Sfițitul Episcop Partenie al Romanului și Hușilor, Prea Sfințitul Episcop
Antim al Buzăului, Prea Sfințitul Episcop Chesarie al Dunării de Jos, Prea Sfințitul Episcop
Teofil al Clujului, Prea sfințitul Episcop Teoctist al Aradului, Prea Sfințitul Episcop Valerian
al Oradiei, Prea Sfințitul Episcop Antim Târgovișteanul, vicar patriarhal, Prea Sfințitul
Episcop Visarion Ploieșteanul, vicar patriarhal.
Prea Fericitul Președinte face cunoscut că din partea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit
Nicolae al Ardealului s-a primit telegrama înregistrată sub nr. 5956/1965, prin care solicită să
i se motiveze absența de la ședința Sfântului Sinod, găsindu-se încă în covaleșcență.
Sfântul Sinod motivează absența de la ședință a I. P. S. Mitropolit Nicolae al
Ardealului.
Prea Fericitul Președinte roagă pe Domnul Secretar General al Departamentului
Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, să dea citire Deciziei de deschidere a sesiunii
ordinare a Sfântului Sinod pe anul 1965.
Prea Fercitul Patriarh Justinian declară ședința deschisă.
În cuvântul de deschidere, Prea Fericirea Sa arată scopul convocării sesiunii ordinare a
Sfântului Sinod pe anul 1965 și dă unele lămuriri în legătură cu lucrările înscrise pe ordinea
de zi, care urmează a fi dezbătută de plenul Sfîntului Sinod în această ședință.
În continuare, Prea Fericirea Sa propune să se expedieze Domnului Președinte al
Consiliului de Stat al Republicii Populare Române și Domnului Președinte al Consiliului de
Miniștri al Republicii Populare Române, telegrame omagiale.
Sfântul Sinod aprobă textul telegramelor și hotărăște expedierea lor.

2
Se intră în ordinea de zi.
Pre Fericitul Patriarh Justinian propune Sfântului Sinod următoarea componență al
Comisiilor sinodale pe anul 1965.

I. COMISIA AFACERILOR EXTERNE

Președinte: I. P. S. Mitropolit Justin al Moldovei și Sucevei


Membri: P. S. Episcop Partenie al Romanului și Hușilor
Raportor: P. S. Episcop Antim Târgovișteanul, vicar patriarhal.

II. COMISIA PENTRU DOCTRINĂ, VIAȚA RELIGIOASĂ ȘI PENTRU MĂNĂSTIRI

Președinte: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului


Membri: P. S. Episcop Iosif al Râmnicului și Argeșului
Raportor: P. S. Teofil al Clujului

III. COMISIA CANONICĂ JURIDICĂ ȘI PENTRU DIȘCIPLINĂ

Președinte: I. P. S. Mitropolit Firmilian al Olteniei


Membri: P. S. Episcop Valerian al Oradei
Raportor: P. S. Episcop Antim al Buzăului

IV. COMISIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI


BISERICESC

Președinte: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului


Membri: P. S. Episcop Chesarie al Dunării de Jos
P. S. Episcop Teoctist al Aradului
Raportor: P. S. Episcop Visarion Ploieșteanul, vicar patriarhal.
Sfântul Sinod aprobă componența comisiilor sinodale pe anul 1965, așa cum au fost
propuse de Prea Fericitul Patriarh Justinian.
În continuare, Prea Fericitul Președinte împarte lucrările la comisii, astfel:
1. Tem. nr. 1714/1965. – Raportul I. P. S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei, asupra
ședinței anuale de lucru a Comitetului Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ținută la
Enugu, între 12 și 2 ianuarie 1965.
2. Tem. nr. 3274/1965. – Raportul delegației Bisericii Ortodoxe Române asupra
sesiunii prezidiului și Comitetului consultativ al Conferinței Bisericilor Europene, ținută la
Viena, între 8 și 10 februarie 1965.
3. Tem. nr. 3266/1965. – Raportul P. C. Prof. Ioan Coman asupra comisiei de
constituire și de lucrua Departamentului de studii al Conferinței Creștine pentru Pace, ținută la
Praga, între 17 și 19 februarie 1965.
4. Tem. nr. 3859/1965. – Raportul I. P. S. Nicolae al Banatului, asupra lucrărilor
Comitetului de lucru al Conferinței Creștine pentru Pace, ținută la Sofia, între 2 și 5 martie
1965.

3
5. Tem. nr. 2738/1965. – Raportul delegației Bisericii Ortodoxe Române la lucrările
Comisiei teologice a Conferinței Creștine pentru Pace, ținută la Leningrad, între 8 și 10 aprilie
1965.
6. Tem. nr. 4736/1965. – Darea de seamă asupra Conferinței Întâistătătorilor
Bisericilor necalcedoniene, ținută la Abeba, între 12 și 15 ianuarie 1965.
7. Tem. nr. 4737/1965. – Constatări asupra modului de aducere la cunoștința
Vaticanului a hotărârilor Conferinței de la Rodos, din 1964.
Se trimit spre studiere și referire Comisiei afacerilor externe.
8. Tem. nr. 3224/1965. – Referatul P. C. Consilier Gh. Soare, în legătură cu stabilirea
datei Sfintelor Paști pe anul 1966.
Se trimite spre studiere și referire Comisiei pentru Doctrină, viața religioasă și pentru
mănăstiri.
13. Tem. nr. 1451/1965. – Cererea de iertare a preotului Diaconescu Constantin din
comuna Scornicești, Raionul Slatina, pentru pedeapsa depunerii din treaptă, aplicată de
Consistoriul Central Bisericesc.
Se trimit spre studiere și referire Comisiei Canonice juridice și pentru disciplină.
La propunerea Preafericitului președinte ca, întrucât pe ordinea de zi figurează mai
puține probleme, ele să fie discutate în plenul Sfântului Sinod.
Sfântul Sinod aprobă propunerea Prea Fericitului Părinte Președinte.
În continuare Prea Fericitul Părinte Președinte invită pe P. S. Episcop Antim
Târgovișteanul, Secretarul Sfântului Sinod, să citească referatele asupra:
1. Tem. nr. 1714/1965. – Darea de seamă asupra sesiunii anuale de lucru a Comitetului
Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, care a avut loc între 12 – 21 ianuarie 1965, la
Enugu – Nigeria și la care din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat I. P. S.
Mitropolit Iustin al Moldovei și Sucevei, în calitate de membru al Comitetului Central.
În urma expunerii făcute de I. P. S. Iustin al Moldovei și Sucevei asupra sesiunii
anuale de lucru al Comitetului Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Enugu –
Nigeria, Sfântul Sinod hotârește:
1. Ia act de lucrările și de hotărârile sesiunii de la Enuga a Comitetului Central al
Consiliului Ecumenic al Bisericilor.
2. Ia act de activitatea desfășurată în cadrul acestei sesiuni de I. P. S. Mitropolit
Iustin al Moldovei și Sucevei, căruia îi exprimă mulțumiri.
3. Profesorii Institutelor teologice de la București și Sibiu vor pregăti temele
programate pentru Conferința mondială din 1966 a Departamentului „Biserica și
Societatea” și pentru cea de a patra Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor,
care va avea loc în anul 1968.

2. Tem. nr. 3274/1965. – Darea de seamă asupra sesiunii de lucru asupra prezidiului și
a Comitetului consultativ al Conferinței Bisericilor Europene, ținută la Viena, între 8 și 10
februarie 1965, la care din partea Bisericii Ortodoxe Române au participat I. P. S. Mitropolit
Iustin al Moldovei și Sucevei, în calitate de membru în prezidiu, și P. C. Pr. Prof. I. Coman, în
calitate de membru în comitetul consultativ.
Din darea de seamă prezentată rezultă că la această sesiune de lucru s-a hotărât
următoarele:

4
1. Numirea prin rotație a câte 2 președinți ai Conferinței Bisericilor Europene – din
cei 7 membri ai prezidiului – pe o durată de câte un an, unul din Apus, altul din Răsărit.
2. Alegerea P. C. Pr. Prof. I. Coman în prima grupă a Comitetului consultativ, cu
mandat de doi ani.
3. Numirea P. C. Pr. Gh. Moisescu în comisia pentru stabilirea unui sediu al
Conferinței.
4. Reorganizarea grupelor de lucru, care au crescut de la patru la șase. Grupa a
șasea „Slujirea Bisericilor în Europa”, a luat ființă la propunerea I. P. S. Mitropolit Iustin al
Moldovei și Sucevei.
5. Fixarea pentru data de 29 septembrie până la 5 octombrie 1967 a Adunării
Generale a Conferinței Bisericilor Europene (Nyborg V).
6. Sesiunea de lucru a Prezidiului Conferinței Bisericilor Europene din septembrie
1965, să se țină la București.
De asemenea s-a acceptat ca contribuția pentru susținerea Conferinței să nu fie fixată
de la centru, ci să fie voluntară.
Comisia Consultativă pentru problemele externe bisericești examinând această latură a
problemei opinează ca Biserica Ortodoxă Română să se înscrie cu o contribuție de cel puțin
1700 fr. elv. pentru anul 1965, iar contribuția pentru editarea volumului lucrărilor celei de a
patra Adunări generale din 1964, să se fixeze după ce ni se va comunica costul global al
lucrării și eventual contribuția altor Biserici.
Sfântul Sinod luând cunoștință de darea de seamă a I. P. S. Mitropolit Iustin al
Moldovei și Sucevei și a Pr. Prof. Ioan Coman asupra sesiunii de lucru a Prezidiului și a
Comitetului consultativ al Conferinței Bisericilor Europene, care s-a ținut la Viena între 8 și
10 februarie 1965 și ținând seama și de lămuririle verbale date în ședință de I. P. S. Mitropolit
Iustin al Moldovei și Sucevei, ân legătură cu această sesiune, hotărăște:
1. Ia act de lucrările și hotărârile sesiunii de lucru a prezidiului și comitetului
consultativ ale Conferinței Bisericilor Europene care au avut loc la Viena.
2. Ia act de activitatea depusă din cadrul acestei sesiuni de către delegația Bisericii
Ortodoxe Române, căreia îi aduce mulțumiri.
3. Aprobă avizele date de comisia consultativă cu privire la cotele de contriuție ale
Bisericii Ortodoxe Române pentru bugetul general al Conferinței Bisericilor Europene pentru
anul 1965 și la editarea volumului privind lucrările Conferinței „Nyborg IV”.

3. Tem. nr. 3266/1965. – Darea de seamă asupra sesiunii de constituire și de lucru a


Departamentului de studii al Conferinței Creștine pentru Pace, care a avut loc la Praga, între
17 – 19 februarie 1965 și la care din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat P. C. Pr.
Prof. Ioan G. Coman, secretar al Comisiei teologice.
Din darea de seamă depusă asupra lucrărilor sesiunii rezultă că s-a hotărât:
1. Aprobarea statutului Departamentului de studii.
2. Ca P. C. Pr. Prof. Ioan G. Coman să prezinte la ședința Comisiei teologice, care se
v-a ține între 8 – 10 aprilie1965, la Leningrad, un referat asupra ”Întrupării Mântuitorului și
răspunderea Bisericii pentru lume”.
3. Ca Diac. Asist. I. Bria, din comisia de tineret, să prezinte un referat în fața comisiei,
care se v-a ține între 14 – 19 iunie 1965 în R. F. G., cu tema ”Slujirea păcii pe care trebuie să
o realizeze tânăra generație în tensiunea și schimbările lumii actuale”.

5
4. Viitoarea ședință de lucru a departamentului de studii se v-a ține în octombrie 1965,
în R. P. Ungară.
Sfântul Sinod luând cunoștință de darea de seamă a Pr. Prof. Ioan G. Coman asupra
sesiunii de constituire și de lucru a Departamentului de studii al Conferinței Creștine pentru
Pace, care a avut loc la Praga între 17 – 19 februarie 1965, hotărăște:
1. Ia act de lucrările și hotărârile sesiunii de constituire și de lucru aDepartamentului
de studii al Conferinței Creștine pentru Pace de la Praga
2. Ia act de activitatea depusă cu prilejul acestei sesiuni de lucru de către delegatul
Bisericii Ortodoxe Române Pr. Prof. Ioan G. Coman.
3. Diac. Asist. Ioan Bria își va întocmi referatul, pentru ședința de lucru a comisiei de
tineret, care va avea loc în R. F. G. (14 – 19 iunie 1965).

4. Tem. nr. 3859/1965. – Darea de seamă asupra lucrărilor Comitetului de lucru al


Conferinței Creștine pentru Pace, care s-a ținut la Sofia, între 2 – 5 martie 1965, și la care din
partea Bisericii Ortodoxe Române a participat Î. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului.
Din darea de seamă se desprind următoarele hotărâri luate de comitetul de lucru și
anume:
1. Completarea Secretariatului internațional prin numirea unui reprezentant al Bisericii
Ortodoxe Române.
2. Numirea Î. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului ca referent al Bisericii Ortodoxe
Române pentru ședința din octombrie 1965 a Comitetului consultativ asupra temei:
„Solidaritatea și cooperarea pentru pace și dreptate”.
3. Întocmirea de referate asupra temelor comisiilor din care fac parte:
- Diac. Prof. N. Nicolaescu – la Comisia ecumenică – tema: „Eforturile comune ale
Oikumenei creștine și colaborarea cu toate organizașiile pentru pace”, pentru ședința din R. D.
G. Din 3 – 10 septembrie 1965.
- Pr. Prof. Sofron Vlad – Comisia pentru Afacerile Internaționale – tema:„Importanța
politică a dezarmării pentru colaborarea și solidaritatea lumii”, pentru ședința din Austria,
care va acea loc între 23 – 25 mai 1965.
- Pr. Conf. Alex. Ciure – Comisia Economică – asupra temei: „Etica într-ajutorării fașă
de greutățile țărilor în dezvoltare și vocația Bisericilor, în această privință”, pentru ședința din
Ungaria, care va avea loc între 6 – 8 octombrie 1965.
4. Organizarea unei consultări cu reprezentanții de tineret (octombrie 1965). Biserica
Ortodoxă Română este invitată să-și trimită un reprezentant.
Sfântul Sinod examinând darea de seamă a Î. P. S. Mitropolit Nicolae al
Banatuluiasupra sesiunii de la Sofia a Comitetuluide lucru al Conferinței Creștine pentru Pace
( 2 – 5 martie 1965), hotărăște:
1. Ia act de rezervarea unui loc de membru pentru un reprezentant al Bisericii
Ortodoxe Române în Secretariatul Internațional al Conferinței și aprobă desemnarea D-lui
Ilie Georgescu, inspector patriarhal, pentru acest loc, făcută de prea Fericitul Părinte
Patriarh Justinian.
2. Ia act de lucrările și hotărârile sesiunii de lucru a Comitetului de lucru al
Conferinței pentru Pace de la Sofia și aduce mulțumiri Î. P. S. Mitropolit Nicolae al
Banatului pentru activitatea depusă.

6
3. Aprobă tipărirea „Buletinului C.C.P.P.”, ediția franceză, de către Patriarhia
Română.
4. Aprobă ținerea unei ședințe a C.C.P.P. (Comitetul consultativ, sau Comitetul de
lucru) de la București, în cursul anilor 1966 sau 1967.
5. Un colectiv format din Pr. Prof. Isidor Todoran și de Pr. Prof. Dumitru Belu, de la
Institutul teologic din Sibiu, va întocmi sub președinția Î. P. S. Mitropolit Nicolae al
Banatului, referatul asupra temei: „Solidaritatea și cooperarea pentru dreptate și pace”.
6. Diac. Prof. N. Nicolaescu, Pr. Prof. Sofron Vlad și Pr. Conf. Alex. Ciurea vor
întocmi rapoartele pentru comisiile C.C.P.P. din care fac parte.

5. Tem. nr. 2738/1965. – Raportul asupra lucrărilor Comisiei teologice a Conferinței


Creștine pentru Pace, ținută la Leningrad, între 8 și 10 aprilie 1965, la care din partea Bisericii
Ortodoxe Române au participat P. C. Prof. I. Coman, P. C. Prof. Isidor Todoran și P. C.
Consilier Patriarhal Gh. Soare.
Tema principală a sesiunii a fost „Întruparea lui Iisus Hristos și răspunderea
comunității pentru lume”, cu subtemele: „Comunitatea în societatea care se schimbă
continuu” și „Problema fundamentării teologice a acțiunii politice a creștinilor”. S-a acordat
un mare interes și temei „Teologie, istorie, eshatologie”.
În cadrul sesiunii au mai fost pregătite lucrările comitetului consultativ al Conferinței
Creștine pentru Pace, care se va ține la Budapesta, între 11 – 13 octombrie 1965, cu tema
„Solidaritatea și colaborarea pentru dreptate și pace”.
Din comunicatul final al comisiei teologice se desprind următoarele concluzii:
1. Actul întrupării lui Dumnezeu îndatorează pe creștin să-și lege viața lor personală și
socială de temeiurile dumnezeiești ale dragostei și păcii. De aici urmează marea răspundere a
creștinilor pentru pace, această condiție fundamentală pusă de Dumnezeu pentru viața
omenească.
2. Creștinii nu trebuie să rămână indiferenți față de acțiunile care duc la înăsprirea
raporturilor internaționale, care s-ar putea transforma într-un război mondial, prin care se
distruge de mâna omenească viața multor oameni, pentru a căror mântuire a venit Hristos.
3. Creștinii trebuie să fie neliniștiți față de opresiunile sociale și rasiale din diferitele
părți ale lumii și față de încercările de a înăbuși lupta popoarelor pentru independență.
4. În fine, potrivit sarcinii sale, Comisia teologică a pregătit și raportul pentru
comitetul de lucru al Conferinței Creștine pentru Pace și a schițat perspectivele ei în viitor.
Sfântul Sinod ascultând darea de seamă a delegației care a participat la lucrările
Comisiei teologice a Conferinței Creștine pentru Pace de la Leningrad, între 8 și 10 aprilie
1965, hotărăște:
Se ia act de lucrările Comisiei teologice a Conferinței Creștine pentru Pace și de
concluziile la care această Comisie a ajuns, aducându-se mulțumiri delegției Bisericii
Ortodoxe Române.

6. Tem. nr. 4736/1965. – Darea de seamă asupra conferinței Întâistătătorilor


Bisericilor necalcedoniene ținută la Addis Abeba între 15 – 21 ianuarie 1965.
Î. P. S. Mitropolit Nikolaos al Axumului (Etiopia) a trimis Prea Fericitului Patriarh
Justinian o dare de seamă asupra Conferinței Bisericilor necalcedoniene, care a avut loc la
Addis-Abeba între 15 -21 ianuarie 1965.

7
Această conferință, așa cum a fost ea proiectată, urma să fie încununată de o conferință
a Întâistătătorilor tuturos Bisericilor Ortodoxe: aclcedoniene și necalcedoniene. Abținerea
Bisericilor Ortodoxe de limbă greacă de a lua parte la Conferință a făcut cu neputință și
participarea Întâistătătorilor celorlalte Biserici Ortodoxe.
La Conferință au participat numai căpeteniile Bisericilor Vechi Orientale și anume:
1. Patriarhul Ignatie al Bisericii siriene.
2. Catolicosul Indiilor, cu patru însoțitori și trei profesori de la Addis-Abeba.
3. Catolicosul Vasken I al Bisericii Armene din Ecimiadzin.
4. Catolicosul Koren al Bisericii Armene din Cilicia. Cei doi catolicoși au fost însoțiți
de 9 persoane.
5. Patriarhul Kirillos al Bisericii Copte, cu patru însoțitori.
6. Arhiepiscopul Teofil de Harar (care a înlocuit pe Patriarhul Bisericii Etiopiene,
reținut de boală), împreună cu șapte însoțitori.
Pe ordinea de zi au figurat următoarele șase teme și anume:
1. Lumea cea nouă și Bisericile noastre.
2. Conlucrarea la formarea teologică.
3. Conlucrarea în ce privește evanghelizarea.
4. Raporturi cu celelalte Biserici
5. Înființarea unui mecanism statornic pentru păstrarea legăturilor continui între
Biserici.
6. Pacea și dreptatea în lume.
În considerațiile personale pe care le face Î. P. S. Mitropolit Nikolaos al Axumului,
arată că conferința a III- a Panortodoxă de la Rodos a evitat a se ocupa de tema raporturilor cu
Vechile Biserici al Orientului, acre se găsesc pe poziții mai apropiate de noi, decât orice
Biserică din Apus.
S-a constituit o comisie permanentă pentru continuarea lucrărilor Conferințeii. Se va
cere constituirea unei comisii asemănătoare și din partea Bisericii Ortodoxe, cu participarea
de reprezentanți ai tuturor Bisericilor Ortodoxe.
Așa cum a arătat Împăratul Haile Selassie I, în cuvântul de închidere a Conferinței,
după acest prim pas va urma altul, printr-o nouă întâlnire, cu participarea celorlalte Biserici.
Hotărârile luate au urmărit crearea unei apropiericât mai desăvârșite între Bisericile
necalcedoniene, care au trăit veacuri de-a rândul izolate una de alta; legături din ce în cemai
strânse în primul rând cu Bisericile Ortodoxe de Răsărit și apoi cu celelalte Biserici creștine;
formarea clerului; unele măsuri de promovare a vieții religioase, de evanghelizare și de
manifestare în lumea contemporană a responsabilității care decurge din împlinirea de către
Biserici a voinței lui Dumnezeu.
S-a subliniat că această conferință de la Addis Abeba constituie un început, un prim
pas după care va urma un altul, când se nădăjduiește să fie prezenți la Addis Abeba toți
conducătorii Bisericilor Ortodoxe necalcedoniene și calcedoniene, pentru discutarea
problemelor comune.
Sfântul Sinod ascultând expunerea Î. P. S. Mitropolit Nikolaos al Axumului,
prezentată de P.S. Episcop Antim Târgovișteanul Secretarul Sfântului Sinod, hotărăște:
1. Ia act de darea de seamă asupra Conferinței cîpeteniilor Bisericilor Ortodoxe
orientale (necalcedoniene) de la Addis Abeba (15 – 21 ianuarie 1965).

8
2. Aduce mulțumiri Î.P.S. Mitropolit Nikolaos al Axumului pentru bunăvoința
manifestată dea informa Biserica Ortodoxă Română asupra acestei Conferințe.

7. Tem. nr. 4737/1965. – Constatări asupra modului de aducere la cunoștința


Vaticanului a hotărârilor Conferinței de la Rodos din 1964.
Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic, Atenagora, cu scrisoarea nr. 80 din 28 ianuarie
1965 a informat pe Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian, că a găsit de cuviință să aducă la
cunoștință Vaticanului, în mod oficial, hotărârile celi de a treia Conferințe Panortodoxe de la
Rodos, printr-o delegație compusă din ÎÎ.PP.SS. Mitropoliți Meliton al Ilioupolei și Hrisostom
al Mirelor, care s-au prezentat Papii Paul al VI – lea, cu acest mandat.
Ulterior, cu scrisoarea nr. 198 din 7 aprilie 1965, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic
Atenagora, a trimis o însemnare din partea Secretariatului Sfântului Sinod al Patriarhiei de
Constantinopol asupre modului cum a decurs, înmânarea încunoștiințării de la Rodos.
În legătură cu această problemă au luat cuvântul pe rând P.S. Episcop Antim
Târgovișteanul, vicar patriarhal, I.P.S. Mitropolit Iustin al Moldovei și Sucevei și Prea
Fericitul Părinte Patriarh Justinian.
În urma discuțiilor care au avut loc, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Consideră că modul în care s-a făcut de către Patriarhul Ecumenic comunicarea
către Vatican a hotărîrilor de la Rodos 1964, nu corespunde pe deplin sensului acestei
hotarîri, în ce priveste procedura urmată. De asemenea se constată că o serie de actiuni ale
Vaticanului din ultima vreme caută să denatureze aceleași hotărîri și să ascundă dificultățile
reale ce stau in calea unui dialog între Biserica Romano-Catolică și Ortodoxie.
2. Se dă însărcinare profesorilor Institutelor noastre teologice să studieze situația
actuală a raporturilor dintre Ortodoxie și romano-catolicism și prin studii și articole
publicate în revistele bisericești să contribuie la lămurirea preoților și credincioșilor asupra
poziției Bisericii Ortodoxe Române în aceasta chestiune.

10. Tem. nr. 3224/ 1965. – Referatul P. C. Consilier Gh. Soare, în legatură cu
stabilirea datei Sfintelor Paști pe anul 1966.
Se prezintă referatul P. C. Consilier Gh. Soare prin care se arată că potrivit calculelor
pascale, în anul 1966 Sfintele Paști cad la data de 10 aprilie, arătîndu-se totdeauna și
momentele calendaristice în legătura cu sărbătorirea Sfintelor Paști, în vederea întocmirii
calendarului.
Examinînd referatul prezentat, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Sfintele Paști se vor sărbători în anul 1966 la data de 10 aprilie.
2. Datele calendaristice vor fi comunicate tuturor Eparhiilor, lăsându-se la latitudinea
fiecărei Eparhii în întocmirea calendarului bisericesc pe anul 1966.

11. Tem. nr. 14926/1964 și 1451/1965. – Cererea de iertare a preotului Diaconescu


Constantin, din comuna Scornicești, raionul Slatina, pentru pedeapsa depunerii din treaptă
aplicată de Consistoriul Eparhial al Eparhiei Râmnicului și Argeșului.
Având în vedere actele de la dosar din care rezultă că preotul Diaconescu Constantin a
dat dovadă de îndreptare și că nu se mai află în culpa pentru care a fost sancționat cu pedeapsa
depunerii din treaptă, Sfântul Sinod hotărăște:

9
În baza avizului favorabil al Chiriarhului locului, se acordă iertarea de pedeapsa
depunerii din treaptă a preotului Diaconescu Constantin de la parohia Scornicești, Raionul
Slatina.

Epuizându-se ordine de zi, Prea Fericitul Patriarh Justinian mulțumește ÎÎ. PP. SS. și
PP.SS. membri ai Sfântului Sinod pentru aportull prețios pe care l-au adus în rezolvarea
problemelor importante dezbătute în această ședință a Sfântului Sinod. De a asemenea Prea
Fericirea Sa aduce mulțumiri în numele Sfântului Sinod domnului profesor umitru Dogaru,
Secretarul General al Departamentului Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștrim pentru tot
sprijinul pe care-l acordă în soluționarea nevoilor Bisericii Ortodoxe Române.
În continuare Prea Fericirea Sa roagă pe domnul Secretar General al Departamentului
Cultelor, Profesor Dumitru Dogaru, să fie interpretul simțămintelor de devotament și
recunoștință ale membrilor Sfântului Sinod față de conducerea de stat.
După aceasta, Prea Fericitul Părinte Președinte invită ÎÎ.PP.SS. și PP.SS. membri ai
Sfâmtului Sinod să participe a doua zi 22 aprilie 1965, la oficierea Sfintei Liturghiii în
catedrala Sfintei Patriarhii, în cadrul căreia va face sfințirea Marelui Mir.
În încheiere, Prea Fericirea Sa Părintele Patriarh Justinian anunță prorogarea sesiunii
ordinare a Sfântului Sinod, urmând ca viitoarea ședință să fie comunicată ÎÎ.PP.SS. și PP.SS.
Chiriarhi, la timpul cuvenit.
Ședința se ridică la orele 15.

Președinte
† JUSTINIAN
Patriarh
Secretar,
Episcop ANTIM TÂRGOVIȘTEANUL
Vicar patriarhal

10

S-ar putea să vă placă și