Manual Religie Romano Catolica Clasa A VII A

Petru-Sebas an Tamaș Fulvina Blînda
Maricica
Religie – cultul romano-catolic de limba romnă clasa a VII-a

Loredana Cojan
Cris na Mate Bejenaru
Teodora Cojan Tereza Herciu
ISBN 978-606-31-0994-2
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației Naționale
nr. 4500/18.07.2019 ș i este realizat ın
̂ conformitate cu Programa ș colară aprobată prin
Ordinul Ministrului Educației Naționale cu nr. 3393/28.02.2017.
*116.111 – numă rul de telefon de asistență pentru copii
Programa școlară poate fi accesată la adresa: h p//programe.ise.ro

Clasa a VII-a
Prezentul manual are avizul nr. 1015/29.06.2019 al Cultului Romano-Catolic de limba română.
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Starea manualului*
Anul Numele elevului care a Clasa Școala Anul școlar
la primire la returnare
primit manualul
1.
2.
3.
4.
* Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Religie: cultul romano-catolic de limba română: manual pentru clasa a VII-a /
Petru-Sebastian Tamaș (coord.), Loredana Cojan, Cristina Mate, Teodora Cojan, …. - Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 2019
ISBN 978-606-31-0994-2
I. Tamaș, Petru-Sebastian
II. Cojan, Loredana
III. Mate, Cristina
2
© E.D.P. 2019. Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii Didactice și Pedagogice S.A.,
București. Orice preluare, parțială sau integrală, a textului sau a materialului grafic din această lucrare se face
numai cu acordul scris al editurii.
© Petru-Sebastian Tamaș, Loredana Cojan, Cristina Mate, Teodora Cojan, Fulvina Blînda, Maricica
Bejenaru, Tereza Herciu
Colaboratori: conf. univ. Paul Blînda, prof. dr. Adriana Robu
Referenți: prof. dr. gradul didactic I Violeta Apostu, lect. univ. dr. pr. Iosif Antili, lect. univ. dr. pr. Fabian Doboș,
lect. univ. dr. pr. Daniel Iacobuț
EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ S.A. Redactori: Valentina Jercea, Delia Anghel

Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, Bucureşti Tehnoredactori: Doina Țibea, Cati Lupu
Tel.: 021.315.38.20 Coperta: Alin Casapu
Tel./fax: 021.312.28.85
e-mail: office@edituradp.ro
web: www.edituradp.ro
Librăria E.D.P.: str. Gen. Berthelot nr. 28-30, sector 1
Comenzile pentru această lucrare se primesc:

– prin poştă, pe adresa editurii
– prin e-mail: comenzi@edituradp.ro
comercial@edituradp.ro
– prin telefon/fax: 021.315.73.98
.
Nr. plan: 64209/2019. Format 8/54x84
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1. DUMNEZEU REVELAT OMULUI CA IUBIRE MILOSTIVĂ
̂ om .....................................................................................................8
Lecția 1. Conș tiința – glasul lui Dumnezeu ın
Lecția 2. Cain ș i Abel .............................................................................................................................................................12
̂ istoria poporului ales. Iosif ș i frații să i .....................................................15
Lecția 3. Dumnezeu lucrează ın
Lecția 4. Moise, omul lui Dumnezeu..............................................................................................................................19
Lecția 5. Profetul Isaia .........................................................................................................................................................23
Lecția 6. Cristos, model de ascultare.............................................................................................................................26
Recapitulare/Evaluare.........................................................................................................................................................30
CAPITOLUL 2. RĂSPUNSUL OMULUI DAT IUBIRII LUI DUMNEZEU

̂ templu ...........................................................................................................................34
Lecția 7. Regă sirea lui Isus ın
Lecția 8. Respectul față de pă rinți ș i autorită ți ........................................................................................................38
Lecția 9. Respectul față de viață ......................................................................................................................................42
Lecția 10. Respectul față de trup ș i chemarea la cură ție.....................................................................................47
Lecția 11. Puri icarea gâ ndurilor ș i a inimii..............................................................................................................51
CAPITOLUL 3. VIAȚA OMULUI ÎN CRISTOS

Lecția 12. Spovada – celebrarea ș i roadele Sacramentului Pocă inței ...........................................................58
Lecția 13. Maslul – celebrarea ș i roadele Ungerii bolnavilor............................................................................62
CAPITOLUL 4. CREȘTINUL ÎN MIJLOCUL SEMENILOR

̂ perioada modernă ....................................................................................................................70
Lecția 14. Biserica ın
Lecția 15. Miș că ri de reformă ...........................................................................................................................................75
Lecția 16. Dezvoltarea vieții religioase........................................................................................................................80
Lecția 17. Efectele Iluminismului ın
̂ viața Bisericii................................................................................................84
Lecția 18. Conciliul Vatican II ...........................................................................................................................................89
Lecția 19. Literatură creș tină ............................................................................................................................................94
RECAPITULARE ȘI EVALUARE FINALĂ .................................................................................................................102

TEST DE EVALUARE FINALĂ .......................................................................................................................................106
3
STRUCTURA MANUALULUI
Pagină de prezentare Pagină de lecție

a capitolului
Titlul lecției
Numă rul lecției
Rubrică de informare:
Vocabular
Conținuturi Conținutul
lecției
Întrebări
Conținutul
lecției
Cuvânt pentru viață
Exerciții
4
Știați că...?
Imagini corelate
cu informațiile din text
Din viețile s inților
Pagină de
Recapitulare/Evaluare Rubrică de informare:
Lumină pentru pașii mei
Varianta digitală
Apăsând acest semn vei mări o imagine.
Apăsând acest semn vei urmări un ilm.
Apăsând acest semn va porni un exercițiu.
5
Competențe generale
1. Utilizarea conceptelor speci ice religiei proprii, ı̂n conexiune cu diferite

manifestă ri ale credinței
2. Manifestarea unui comportament moral, ın
̂ viața personală ș i ın
̂ societate, ın
̂
acord cu valorile religioase
3. Raportarea experiențelor din viața de zi cu zi la principiile religioase, cu
respectarea identită ții ș i diversită ții religioase
Competențe speci ice
1.1. Sintetizarea ın
̂ vă țăturii ce ilustrează diferite etape ale istoriei mâ ntuirii, pe
baza unor texte biblice ș i religioase
1.2. Analizarea unui mesaj moral-religios referitor la diferite etape ale istoriei
mâ ntuirii sau la modalită ți de manifestare a vieții religioase, comunicat ın
̂ forme
variate
2.1. Cooperarea cu ceilalți ın
̂ rezolvarea unor probleme teoretice ș i practice, ın
̂
cadrul grupurilor de apartenență, ın
̂ spiritul sacramentelor de vindecare
2.2. Formularea de opinii personale privind aplicarea normelor moral-religioase ın
̂
viața personală ș i a grupurilor de apartenență
3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine ș i față de ceilalți, inspirate din
viața Bisericii ın
̂ epoca modernă ș i contemporană
3.2. Argumentarea importanței unui mediu propice vieții ș i dezvoltă rii iecă rui
individ, conform ın
̂ vă țăturii Bisericii din epoca modernă ș i contemporană
6
DUMNEZEU
REVELAT OMULUI
CA IUBIRE MILOSTIVĂ
Marko Ivan Rupnik, Sfânta Familie (Branik, Slovenia)
ª Conștiința – glasul lui Dumnezeu în om

ª Cain și Abel
ª Dumnezeu lucrează în istoria poporului ales –
Iosif și frații săi
ª Moise – omul lui Dumnezeu
ª Profetul Isaia
ª Cristos – model de ascultare
Lecția 1
CONȘTIINȚA – GLASUL
LUI DUMNEZEU ÎN OM
Dumnezeu l-a creat pe om pentru ca acesta să -l cunoască , să -l

iubească ș i să -l slujească ș i astfel să ie fericit. L-a ın ̂ zestrat cu
voință liberă ca să poată alege ș i decide ın ̂ tre ce este bine ș i ce este
ră u, ce este plă cut lui Dumnezeu ș i ce nu.
Biblia ne spune că Dumnezeu a scris ı̂ n inimile tuturor
oamenilor legea morală naturală . „... fapta Legii este ın ̂ scrisă ın ̂
inimile lor ș i despre aceasta dau mă rturie atâ t conș tiința lor, câ t ș i
gâ ndurile lor, care, pe râ nd, ıî acuză sau ıî dezvinovă țesc.” (Romani
2,15)
Conș tiința este vocea interioară , glasul lui Dumnezeu din noi, ce
ne spune care dintre acț iunile noastre se potrivesc cu legea
naturală ș i care nu. Acest glas tainic ne cheamă neın ̂ cetat să iubim,
să alegem să facem binele ș i să evită m ră ul. Conș tiința ne atrage
atenția atunci câ nd, amă giți de diferite ın ̂ demnuri sau dorințe,
să vâ rș im ceea ce nu este bun ș i corect. Inainte de să vâ rș irea unei
fapte, conș tiința ne spune dacă aceasta este bună sau rea ș i ne
sfă tuieș te să o facem sau nu. In timpul acțiunii, conș tiința ne
ın
̂ deamnă să continuă m, dacă fapta este bună , sau să ne oprim, dacă
Fra Angelico, Adam și Eva
este rea. După să vâ rș irea faptei, conș tiința ne judecă . Dacă am
sunt alungați din Paradis (detaliu)
ascultat glasul ei, aceasta ne ră splă teș te cu bucurie, mulțumire,
liniș te su letească . Dacă nu am ascultat glasul conș tiinței, simțim
Vocabular remuș că ri, neliniș te.
voință liberă – capacitatea de a După pă cat, Adam ș i Eva s-au ascuns pentru că au simțit, ın ̂
decide, de a hotă rı̂ asupra conș tiință, că ceea ce au fă cut nu a fost un lucru bun. La fel,
propriilor acțiuni. conș tiința i-a fă cut pe frații lui Iosif să nu-i ia viața; le-a descoperit
legea naturală – capacitatea că nu au fă cut bine. Conș tiința a adus ın ̂ inima regelui David că ința
irească a omului de a deosebi, pentru pă catele să vâ rș ite.
cu ajutorul conș tiinței, binele
de ră u; imprimarea luminii
Câ teodată , omul poate crede că o anumită acțiune este bună
divine ın ̂ inima noastră , prin doar pentru că simte o dorință puternică de a o să vâ rș i. Pentru a nu
care deosebim ce este bine de se ın ̂ ș ela, Dumnezeu i-a dă ruit omului Cele Zece Porunci. Astfel, a
ceea ce este ră u. educat conș tiința poporului să u ș i oamenii au avut un reper moral
libertatea – posibilitatea de a scris, nu doar ın ̂ inimă , ci ș i pe piatră . Cu ajutorul poruncilor,
acționa ın ̂ mod conș tient, după poporul cunoaș te clar ș i precis care este voința Domnului. A urma
voință sau dorință, respectâ nd
aceste porunci este semn de ın ̂ țelepciune ș i fericire: „Fiule, dacă
ın
̂ acelaș i timp drepturile
celorlalți. primeș ti cuvintele mele ș i pă strezi la tine poruncile mele, dacă
conștiința morală – sentiment de asculț i cu urechea ı̂nț elepciunea ș i dacă -ț i pleci inima spre
responsabilitate a omului fată̦ ı̂nț elegere… atunci vei pricepe teama de Domnul ș i vei a la
de propria conduită . cunoaș terea lui Dumnezeu. Că ci Domnul dă ın ̂ țelepciunea, din gura
a imputa – a reproș a fapte, lui ies cunoaș terea ș i ın ̂ țelegerea.” (Proverbe 2,1-2.5-6). A asculta
atitudini, gesturi de care cineva glasul conș tiinței luminate de Cuvâ ntul lui Dumnezeu este izvor de
poate i ın ̂ vinuit.
binecuvâ ntare ș i, mai ales, de pace cu tine ın ̂ suți, cu cei din jur ș i cu
8
Domnul: „Fiule, nu uita de legea mea ș i poruncile mele ține-le la Întrebări
inima ta, ca să ți se lungească zilele ș i anii vieții, ș i-ți vor adă uga
pace!” (Proverbe 3,1-2). 1. Ce este conș tiința?
In Evanghelie, Cristos le aminteș te oamenilor că inima omului 2. Care este rolul conș tiinței?
trebuie să ie curată ș i binevoitoare: „Că ci din inima omului ies: 3. Care sunt reperele morale
gâ ndurile rele, crimele, adulterele, desfrâ nă rile, furturile, dă ruite de Dumnezeu ın ̂
mă rturiile false, blasfemiile. Acestea ıl̂ fac pe om impur.” (Matei sprijinul conș tiinței?
15,19-20). Astfel, Isus aminteș te omului faptul că inima lui trebuie 4. Cum am putea să educă m
puri icată , conș tiinț a trebuie educată , deoarece ea poate i conș tiința?
adormită de nepă sarea omului sau ın ̂ tunecată de pă cat. 5. Ce efecte are pă catul asupra
Educarea conș tiinței este absolut necesară , deoarece oamenii conș tiinței?
pot i supuș i in luențelor negative, ispitiți spre a să vâ rș i pă cate sau 6. Cu ce poți asemă na pă catul?
a respinge ın ̂ vă țăturile Bisericii.
A educa conș tiința este o datorie permanentă care garantează
libertatea ș i asigură pacea inimii. Omul este chemat să caute
adevă rul ș i binele, să cunoască poruncile lui Dumnezeu ș i să le
respecte, să evite pă catul. In formarea conș tiinței, Cuvâ ntul lui
Dumnezeu este lumină , izvor de ın ̂ țelepciune ș i mâ ngâ iere.
Se poate ın ̂ tâ mpla ca această conș tiință morală să se a le ın ̂
neș tiință ș i să emită judecă ți eronate. Neș tiința poate i imputată
persoanei atunci câ nd aceasta „se ın ̂ grijeș te prea puțin să caute
adevă rul ș i binele ș i câ nd conș tiinț a este orbită treptat de
obiș nuința pă catului.” (Conciliul Vatican II, Gaudium et spes, 16).
Ar i bine să putem să vâ rș i binele fă ră o lege care să ceară acest
lucru. Aceasta ar ın ̂ semna că umanitatea a ajuns la maturitatea de a
ın
̂ deplini numai binele, fă ră a avea nevoie de nicio impunere. Insă ,
limitele noastre umane (egoismul, aroganța, neatenția, lenea) fac
necesare regulile de comportament, fac mereu actuale poruncile lui
Dumnezeu ș i munca de formare a conș tiinței morale a iecă rui om.
Karolingischer Buchmaler,
Cei patru evangheliști
Activități de învățare
1. Alege litera A, dacă enunțul este corect, sau litera F, dacă Cuvânt pentru viață
enunțul este fals.
a) Conș tiinț a morală ı̂ i porunceș te omului, la momentul „Insă scopul poruncii este
potrivit, să facă binele ș i să evite ră ul. A/F iubirea dintr-o inimă curată ,
b) Conș tiința nu trebuie urmată . A/F dintr-o conș tiință bună ș i
c) Câ nd alegem să facem binele, simțim remuș că rile conș tiinței. dintr-o credință
A/F neprefă cută .”
d) Pă catele pot duce la adormirea conș tiinței, ı̂n sensul că (1 Timotei 1,5)
putem ajunge să credem că faptele noastre sunt drepte ș i nu
judecata minții. A/F „Legea Domnului este
e) Ș i conș tiința poate i educată . A/F desă vâ rș ită , ın
̂ viorează
f) Omul are datoria să -ș i formeze o conș tiință dreaptă . A/F su letul; mă rturia Domnului
g) Pentru formarea unei conș tiințe drepte nu este importantă este adevă rată , ıl̂ face
lectura Cuvâ ntului lui Dumnezeu. A/F ın
̂ țelept pe cel neș tiutor.”
h) Conș tiința este vocea exterioară care judecă faptele noastre. (Psalmi 19,8)
A/F
i) Conș tiința ne ın ̂ deamnă la ın ̂ fă ptuirea binelui, dreptă ții ș i
dragostei creș tine. A/F
9
2. Indică, prin cifre, ordinea următoarelor fragmente, pentru a
reface modul în care acționează conștiința.
ne arată în timpul După ș i ne Înainte de este dacă

ce lucrării ne săvârș irea condamnă săvârșirea bună, sau am
trebuie îndeamnă ei ne dacă am unei să făcut
să să conti- ș
răsplătește făcut răul. fapte, încetăm, binele
facem, nuăm, dacă conștiința dacă
fapta fapta
este rea.
3. Alege variantele corecte și motivează răspunsurile

selectate.
Educarea conștiinței presupune:
a) formarea ideilor clare despre bine ș i ră u;
b) cunoaș terea legii divine;
c) cunoaș terea legii civile;
d) rugă ciunea, postul, primirea sacramentelor;
e) citirea că rților.
4. Completează enunțurile.
a) Este bine că există glasul conș tiinței, deoarece …
b) Dacă nu ar exista conș tiința, atunci …
Sfântul Duh, c) Am urmat glasul conș tiinței …
imagine din Basilica Sfântul Petru d) Mi-a fost greu să acționez ın ̂ conformitate cu ceea ce mi-a
din Roma sugerat conș tiința …
5. Compune o rugăciune de 50 de cuvinte, în care îl rogi pe
Duhul Sfânt să te ajute să-ți urmezi propria conștiință.
Știați că...? 6. Scrie, în caiet, următoarea hotărâre și străduiește-te să o

respecți.
Înainte de săvârșirea unei fapte voi re lecta și îmi voi asculta
v Credincioș ii buni se lasă conștiința, căutând să fac numai binele la care mă cheamă
că lă uziți de conș tiință? Dumnezeu.
v Omul este capabil să
7. Citește textul dat, apoi răspunde la întrebări.
recunoască glasul lui
„În adâncul conștiinței, omul descoperă o lege pe care nu și-o dă el
Dumnezeu care ıl̂ ın ̂ deamnă
însuși, dar căreia trebuie să i se supună și al cărei glas, chemându-l
să facă binele ș i să fugă de neîncetat să iubească și să facă binele și să evite răul, răsună la
ră u? momentul potrivit în urechea inimii: „Fă aceasta, fugi de aceea”. Căci
v Prudența că lă uzeș te omul are în inimă o lege scrisă de Dumnezeu: demnitatea lui este să se
conș tiința? supună acesteia și după ea va i judecat. Conștiința este nucleul cel
v Decalogul (Cele Zece Porunci) mai tainic și sanctuarul omului, unde omul se a lă singur cu
este o lumină oferită omului Dumnezeu, al cărui glas îi răsună în străfunduri. Prin conștiință se
face cunoscută în mod minunat acea lege care își a lă împlinirea în
pentru a deosebi binele de
iubirea față de Dumnezeu și de aproapele.” (Conciliul Vatican II,
ră u?
Gaudium et spes, 16)
a) Care expresie din acest text ți-a plă cut foarte mult? De ce?
b) La ce ıl̂ ın
̂ deamnă conș tiința pe om?
c) De ce este importantă urmarea conș tiinței?
10
Din viețile sfinților
Sfântul Ioan Maria Vianney
Cunoscut sub numele de „Parohul de Ars”, sfâ ntul Ioan Maria Vianney a
fost preot paroh ın ̂ satul francez Ars, situat la nord de localitatea Lyon. S-a
nă scut la Dardilly, un sat mic ce aparținea de Dieceza de Lyon, ın ̂ ziua de
8 mai 1786, ın ̂ tr-o familie de țărani să raci din punct de vedere material,
dar bogați ın ̂ credință.
In anul 1806, preotul Carol Balley a deschis o ș coală parohială pentru
pregă tirea viitorilor preoți. Aici s-a prezentat ș i Ioan, care a fost acceptat,
ın
̂ ciuda di icultă ților cu care se confrunta: cititul ș i scrisul. A fost primit
datorită tenacită ții ș i purită ții inimii sale. Pentru Ioan a fost greu, mai ales
la limba latină , ın ̂ să reuș ea foarte bine să ın ̂ vețe adevă rurile de credință.
S-a remarcat ș i prin practicarea virtuților creș tine. A fost s ințit preot la
13 august 1815, ră mâ nâ nd sub protecția pă rintelui Balley, care ıl̂ aprecia
pentru ascultarea de care dă dea dovadă ș i pentru legă tura lui specială cu
Dumnezeu. Ioan Maria ıl̂ prețuia pe pă rintele să u pentru credința sa
stră lucită , pentru spiritul să u de penitență ș i chiar că uta să -l imite.
După moartea pă rintelui paroh, Ioan Vianney este trimis să
pă storească un mic sat cu 40 de case ș i 270 de locuitori, numit Ars de
Dombes, ın ̂ care de mulți ani nu a mai fost un preot. Acest sat nu stră lucea
ın ̂ s ințenie. Tâ nă rul preot a ın ̂ ceput activitatea ın ̂ tâ lnindu-i personal pe
enoriaș i ș i fă câ nd ordine ın ̂ biserică . In scurt timp, s-a convins că erau
oameni buni, dar ın ̂ trucâ t erau constrâ nș i de multe nevoi, lă sau Liturghia
ș i frecventau cele patru crâ ș me ale satului, situate chiar ı̂n spatele
bisericii. Acolo ıș̂i risipeau toți banii. In zilele de să rbă toare, cei mai mulți
Sfântul Ioan Maria Vianney
se ın ̂ tâ lneau la balurile din sat, nicidecum la Sfâ nta Liturghie. In acest
context, Ioan Maria Vianney a rostit o frază celebră : „Lă sați o parohie fă ră
preot timp de două zeci de ani ș i atunci se vor ın ̂ china la animale!”. Cu
echilibrul să u ș i bazâ ndu-se pe ın ̂ țelepciunea Evangheliei, ın ̂ țelegâ nd
valoarea iecă rui su let, a hotă râ t să ın ̂ că lzească su letele cu puțină iubire
față de Dumnezeu. Le vorbea la predici despre ın ̂ crederea imensă pe care
trebuie să o aibă iecare om ın ̂ bună tatea lui Dumnezeu. Rezultatele nu au
ı̂ntâ rziat să apară . Astfel, a observat un țăran care, seară de seară , Lumină pentru
ın̂ torcâ ndu-se de la câ mp, lă sa uneltele la uș a bisericii, intra ș i ră mâ nea pașii mei
aș ezat ın ̂ tă cere. Câ nd să tenii erau ın ̂ crâ ș me, el era ın ̂ genunchi ın ̂ fața
Sfâ ntului Sacrament, ın ̂ adorație. Pe copii ıî ın ̂ vă ța Catehismul. Acorda mult Dumnezeu, Tată l nostru
timp rugă ciunii ș i pocă inței pentru enoriaș ii să i. Pentru tineri, a ın ̂ iințat o iubitor, ne vorbeș te ın ̂ taină ,
ș coală , unde le asigura hrană , instrucție umană ș i creș tină ș i ın ̂ vă țarea prin glasul conș tiinței. Pentru
unei meserii. Pentru adulți, a creat două asociații: una pentru femei ș i una a-i auzi ș oapta, trebuie să
pentru bă rbați. In felul acesta, viața ın ̂ Parohia Ars s-a schimbat. facem liniș te, să renunțăm din
In ım ̂ prejurimi, se ră spâ ndea ș tirea că ın ̂ sat se ın ̂ tâ mplă lucruri câ nd ın̂ câ nd la telefon, la
miraculoase, iar convertirile se petrec la scaunul de spovadă . Credincioș ii Internet, la că ș tile din urechi
din ı̂mprejurimi alergau la bisericuța din Ars pentru a-l asculta pe
etc. Aș a vom ın ̂ țelege câ t de
„parohul sfâ nt”. Mulțimi de pelerini ıl̂ că utau pe cel care vestea iubirea lui
Dumnezeu față de toți, chiar ș i față de pă că toș ii cei mai ın ̂ ră iți.
dulce ș i plin de iubire e sfatul
Ioan Maria Vianney a fost chemat la Domnul ın ̂ ziua de 4 august 1859, să u de Tată . Dacă ıl̂ ascultă m,
câ nd avea 73 de ani. El continuă să vorbească despre iubirea milostivă a lui ră mâ nem ın ̂ prietenie cu el,
Dumnezeu prin scrierile sale, care s-au ră spâ ndit foarte mult. Sfâ ntul Papă suntem feriți de pă cat ș i avem
Pius al X-lea l-a proclamat fericit, ın ̂ anul 1905, iar Papa Pius al XI-lea l-a pace ș i bucurie ın ̂ su let.
canonizat ın ̂ anul 1925 ș i l-a declarat patron al parohilor.
11
Lecția 2
CAIN ȘI ABEL
Cain ș i Abel au fost primii copii ai lui Adam ș i ai Evei. Abel era
pă stor, iar Cain lucră tor al pă mâ ntului. După un timp, Cain a adus
Domnului ofrandă din roadele pă mâ ntului. Abel a oferit ș i el din
ın
̂ tâ ii nă scuți ai turmei sale. Domnul a privit că tre Abel ș i ofranda
lui, dar la Cain ș i la ofranda lui n-a privit. Cain a devenit invidios, s-a
mâ niat foarte tare ș i fața lui s-a posomorâ t. Domnul i-a spus lui
Cain: „De ce te-ai mâ niat ș i ai fața posomorâ tă ? Dacă faci binele, nu-i
aș a că poți ține [fruntea] sus? Dar dacă nu faci binele, pă catul stă
cuibă rit la uș ă. El caută să ie peste tine, dar tu trebuie să -l
stă pâ neș ti.”, ın
̂ să Cain nu a ascultat de Dumnezeu. Cain a vorbit cu
Abel, fratele să u. Câ nd erau la câ mp, Cain s-a ridicat ım ̂ potriva lui
Abel, fratele să u, ș i l-a ucis.
Domnul i-a zis lui Cain: „Unde este Abel, fratele tă u?”. Iar el a zis:
„Nu ș tiu. Oare sunt eu pă zitorul fratelui meu?” Domnul i-a spus: „Ce
ai fă cut? Glasul sâ ngelui fratelui tă u strigă că tre mine din pă mâ nt.
Acum, aș adar, ii blestemat pe pă mâ ntul care ș i-a deschis gura ca să
bea sâ ngele fratelui tă u din mâ na ta! Câ nd vei lucra pă mâ ntul, nu-ți
va mai da rodul să u; ră tă citor ș i fugar vei i pe pă mâ nt”. Cain i-a spus
Domnului: „Vina mea este prea mare pentru a o putea suporta!…
Domnul i-a pus un semn lui Cain, ca niciunul dintre cei care ıl̂ vor
James Tissot, gă si să nu-l ucidă .” (Cf. Geneză 4,2-13,15).
Cain l-a condus pe Abel la moarte După că derea ın ̂ pă cat a primilor oameni, care nu au ascultat de
Dumnezeu, Biblia relatează istoria primului pă cat să vâ rș it de un
om ım ̂ potriva unui alt om. Autorul sacru subliniază faptul că ră ul nu
se naș te numai din ın ̂ depă rtarea omului de Dumnezeu, ci ș i din
ruptura relațiilor cu ceilalți oameni. Nu este su icient că omul ıî
oferă jertfe lui Dumnezeu, ci este necesar ca inima lui să nu ie
Vocabular mă cinată de invidie, de mâ nie sau alte pă cate.
Isus Cristos ne ın ̂ vață ın
̂ Evanghelie: „Aș adar, dacă ıț̂i aduci darul
posomorât – ın ̂ tristat, la altar ș i acolo ıț̂i aminteș ti că fratele tă u are ceva ım ̂ potriva ta, lasă
mâ hnit, ın ̂ cruntat, ın̂ tunecat. acolo darul tă u, ın ̂ fața altarului, du-te, ım ̂ pacă -te mai ın ̂ tâ i cu fratele
ofrandă – jertfă adusă tă u ș i apoi, venind, oferă -ți darul.” (Matei 5,23-24).
divinită ții; dar oferit Sfâ nta Scriptură subliniază deseori necesitatea unei relati̦i bune cu
Bisericii; sacri iciu, dar, Dumnezeu ș i cu aproapele. Cele Zece Porunci ne ın ̂ vată̦ care trebuie să
cadou oferit unei persoane ie raportul omului cu Dumnezeu ș i cu aproapele. Mâ ntuitorul
ın
̂ semn de recunoș tință. sintetizează Decalogul ın ̂ porunca iubirii, considerată cea mai mare
demnitate – atitudine, dintre toate: „Să -l iubeș ti pe Domnul Dumnezeul tă u din toată inima…,
autoritate, prestigiu. iar pe aproapele tă u ca pe tine ın ̂ suti̦.” (Luca 10,27).
In inima omului există tentaț ii, ispite, dar acestea pot i
imoralitate – comportare
stă pâ nite. Dumnezeu ı̂l avertizează ș i ı̂i aminteș te lui Cain că
care se opune normelor
trebuie să biruiască ispita de a face ră ul. Dacă ispita nu este ın ̂ vinsă ,
morale.
ea devine faptă . Fapta este mai greu de reparat ș i are urmă ri mai
12
grave. Omul trebuie să ie atent la alegerile sale, deoarece o faptă Întrebări
rea atrage după sine ș i alte fapte rele, iar un pă cat atrage după sine
ș i alte pă cate. 1. Ce sentimente au cuprins
Istoria lui Cain ș i Abel este o istorie despre alegerile omului ș i su letul lui Cain?
consecințele lor. Libertatea de a acționa sau de a nu acționa ın ̂ tr-un 2. Care au fost urmă rile faptei
anumit fel este o tră să tură a demnită ții omului. Ea caracterizează să vâ rș ite de Cain?
actele umane ș i ıl̂ face pe om ră spunză tor de faptele să vâ rș ite ın
̂ 3. Ce simte omul dacă alege să
mod voit. Uneori, omul fuge de această responsabilitate, ın ̂ cercâ nd facă ră ul?
să nege sau să ascundă fapta, asemenea lui Cain, ın ̂ să Dumnezeu 4. Azi mai sunt oameni care
cunoaș te totul. In plus, glasul conș tiinț ei proprii ı̂l face să acționează asemenea lui
recunoască imoralitatea acțiunilor sale ș i să exclame: „Vina mea Cain?
este prea mare pentru a o putea suporta.” (Geneză 4,13).
5. Ce ne ın ̂ vață Isus prin
Intotdeauna, mila lui Dumnezeu este mai mare decâ t ră utatea
cuvintele: „să vă iubiți unii
omului, de aceea el ıî pune un semn lui Cain pentru a-l proteja. Omul
pe alții! Aș a cum eu v-am
că it gă seș te mereu ı̂ndurare, iubire ș i speranță la Dumnezeu,
iubit pe voi, aș a să vă iubiți
asemenea iului risipitor din parabola rostită de Isus.
unii pe alții!”?
6. Ce gă seș te la Dumnezeu un
Activități de învățare om care se că ieș te?
1. Frazele începute în coloana I continuă în coloana a II-a și

apoi își găsesc inalul în coloana a III-a. Potrivește CINE?
fragmentele din cele trei coloane astfel încât frazele
obținute să ie corecte și să aibă sens (exemplu: A-3-b).
CE? CUM?
A Cartea Genezei, 1 s-a mâ niat a aș a să vă iubiți unii
prima carte pe fratele să u pe alții!” (Ioan 13,34) Abel
Cain ș i Abel, care
B Cain era 2 din oile ın
̂ tâ i b au adus jertfe
agricultor nă scute ale turmei, lui Dumnezeu.
Abel a dus o jertfă a Bibliei povesteș te
C 3 c ș i i-a luat viața. DE CE? UNDE?
de mâ ncare despre doi frați,
Fig. ex. 3
Cain a devenit unii pe alti̦i! Aș a cum
D invidios, 4 eu v-am iubit pe voi, d pentru că era pă stor.
E Isus ne-a ın ̂ vă țat: 5 ș i a adus Domnului e de mâ ncare din

„Vă dau o poruncă o jertfă roadele pă mâ ntului. Cuvânt pentru viață
nouă : să vă iubiți
„Isus le-a ră spuns:
2. Răspunde la următoarele întrebări. Motivează răspunsurile. «Adevă r, adevă r vă spun că
a) Câ nd ne asemă nă m cu Abel? oricine să vâ rș eș te pă catul
b) Câ nd ne asemă nă m cu Cain? este sclavul pă catului».”
c) De ce Abel te face să te gâ ndeș ti la Isus? (Ioan 8,34)
3. Explozia stelară: Abel.
4. Citește următorul text, apoi răspunde cerințelor. „Voi ın
̂ să , fraților, ați fost
„Omul nu se poate întoarce spre bine decât în mod liber. Această chemați la libertate; numai
libertate contemporanii noștri o prețuiesc mult și o caută cu pasiune: că această libertate să nu ie
și pe bună dreptate. Totuși adesea ei o promovează în mod greșit, ca ocazie pentru [a sluji]
pe o îngăduință de a face orice, cu condiția să ie plăcut, inclusiv răul. trupului, ci slujiți-vă prin
Însă adevărata libertate este, la om, un semn privilegiat al chipului iubire unii pe alții!”
lui Dumnezeu. (...) Fiecare om va trebui să dea socoteală de viața
(Galateni 5,13)
proprie în fața judecății lui Dumnezeu, după binele sau răul săvârșit.”
(Conciliul al II-lea din Vatican, Gaudium et spes, 17)
a) Ce este libertatea?
13
Lumină pentru b) Continuă urmă toarea frază :
pașii mei Să ii cu adevă rat liber ...
c) Explică urmă toarea expresie: „Dumnezeu (...) ıl̂ va ră splă ti pe
Invidia l-a ım̂ pins pe Cain la iecare după faptele sale.” (Romani 2,6).
crimă . Dumnezeu dă ruieș te d) Ce ın
̂ seamnă pentru tine să ii responsabil?
iecă rui iu al să u calită ți ș i 5. Scrie un text de 10 rânduri în care să motivezi de ce este
bunuri diferite pentru a i de important să urmezi glasul conștiinței.
folos altora. Trebuie să ne
bucură m ș i să -i mulțumim lui
Dumnezeu pentru toate
darurile oferite nouă ș i
semenilor noș tri. Sunt daruri Din viețile sfinților
gratuite, nemeritate. Să le
primim ș i să le folosim spre Sfânta Rita de Cascia
slava lui Dumnezeu ș i binele
aproapelui. Sfâ nta Rita s-a nă scut la Roccaporena, un sat de munte, ın ̂ anul 1381.
Pă rinții ei, Antonio ș i Amata, ın ̂ aintați ın ̂ vâ rstă , au botezat-o cu numele de
Margareta ș i au crescut-o cu dragoste de Dumnezeu.
Din ascultare ș i respect profund față de pă rinții ei, Rita a acceptat să
renunțe la viața de mă nă stire pe care o dorea ș i s-a că să torit, la vâ rsta de
16 ani, cu tâ nă rul o ițer Paul-Ferdinand, un om bogat. Ea era o soție
ın
̂ țelegă toare, bună , atentă , dar soțul ei era brutal, violent ș i certă reț. In
aceste condiții, Rita suferea ș i se ruga ın ̂ tă cere. Prin bună tatea ei a reuș it să
ı̂nmoaie inima lui Paul-Ferdinand ș i să -l convertească , dar nu ș i a
duș manilor care amenințau viața soțului. Lucrurile au mers spre ră u, iar
soțul ei a fost omorâ t din ră zbunare. Cei doi copii gemeni pe care ıî aveau
au promis ră zbunarea morții tată lui lor. Rita a ın ̂ cercat să -i convingă să -ș i
abandoneze gâ ndurile ș i intențiile ră zbună rii, dar ș i-a dat seama că nu are
sorți de izbâ ndă . Atunci, pentru a le salva su letele de la un aș a de mare
pă cat, ıî cere lui Dumnezeu un miracol. L-a rugat ca ei să nu-ș i pă teze
mâ inile ș i conș tiința cu o crimă : „Eu ți-i dau, fă cu ei ce vrei”. Intre timp, cei
Sf. Rita de Cascia,
doi ii s-au ım ̂ bolnă vit ș i au murit.
Mă nă stirea Santa Rita, Italia
Ră masă fă ră soț ș i cei doi copii, Rita bate la poarta mă nă stirii „Sfâ nta
Maria Magdalena” din Cascia, dar cererea nu i-a fost primită . Se ın ̂ toarce ın ̂
Știați că...? casa ei ș i continuă să se roage constant celor trei s inți protectori ai ei:
Sfâ ntul Ioan Boteză torul, Sfâ ntul Augustin ș i Sfâ ntul Nicolae din Tolentino.
v Pă catul să vâ rș it de Cain se Intr-una din nopți, se ın ̂ tâ mplă minunea: cei trei s inți ıî apar, o invită să -i
numeș te fratricid? urmeze, deschid poarta mă nă stirii ș i o conduc pe Rita ın ̂ mijlocul capelei
v Din Cartea Genezei reiese că unde că lugă rițele se rugau. Astfel, Rita a fost primită ı̂n mă nă stire,
primul om nă scut a fost Cain, ım̂ bră câ nd haina că lugă rească , spre ım ̂ plinirea dorinței din copilă rie,
iar Abel a fost primul om care aceea de a se dă rui total lui Dumnezeu. Timp de 40 de ani, ea va sluji lui
a murit? Dumnezeu ș i aproapelui, cu bucurie ș i generozitate.
v Tradiția biblică ne spune că Viața de rugă ciune din mă nă stire, pocă ința aspră ș i iubirea față de Isus
Adam ș i Eva au mai avut un Cristos Ră stignit au fost ră splă tite, ın ̂ mod vizibil, cu suferințele provocate
iu, pe nume Set? de un spin din coroana purtată de Cristos, ın ̂ ipt ın ̂ fruntea ei. Timp de
v Adam ș i Eva au avut mulți ii 14 ani, pâ nă la moarte, Rita a suportat această durere, oferind-o lui
ș i iice? Dumnezeu pentru semenii ei.
v Intre igurile mari pe care le A fost chemată la Domnul la 22 mai ın ̂ anul 1457, pe câ nd se a la ın ̂
venerează Biblia, pentru tă ria mă nă stirea de la Cascia. A fost canonizată de Papa Leon al XIII-lea, ın ̂ anul
credinței, este ș i cea a 1900, ș i a primit numele de „mijlocitoarea cazurilor disperate”. Trupul ei
„dreptului Abel”? este aș ezat ın ̂ mă nă stirea ın ̂ care a tră it, ın̂ conjurată de tranda iri, lorile ei
preferate.
14
Lecția 3
DUMNEZEU LUCREAZĂ
ÎN ISTORIA POPORULUI ALES
IOSIF ȘI FRAȚII SĂI
Ultimele capitole ale Cărții Genezei cuprind istoria patriarhului

Iacob ș i a familiei sale. Iosif, unul dintre cei doisprezece ii ai lui
Iacob, este igura centrală .
Câ nd Iosif avea ș aptesprezece ani, i-a vă zut pe frații să i fă câ nd o
faptă rea ș i i-a spus tată lui. Această mă rturisire nu a fost pe placul
fraților să i.
Intr-o zi, Iosif le-a povestit fraților să i un vis pe care l-a avut. Se
fă cea că legau snopi pe ogor. Snopul lui s-a ridicat ș i a stat drept, iar
snopii fraților, ın ̂ conjurâ ndu-l, se plecau ın ̂ aintea snopului lui. Frații
s-au gâ ndit dacă nu cumva acest vis este o profeție că Iosif va i
regele lor. El a mai avut un vis pe care l-a spus fraților ș i tată lui. Din
cauza acestor vise, frații ıl̂ invidiau ș i-l urau foarte mult pe Iosif.
După un timp, Iacob l-a trimis pe Iosif la frații să i, care erau cu Peter von Cornelius,
turmele la pă scut. Câ nd l-au vă zut, frații au vrut să -l omoare, dar, Iosif se arată în fața fraților săi
pâ nă la urmă , l-au vâ ndut unor negustori stră ini, pentru 20 de
arginți.
Frații să i au trimis tată lui lor haina lui Iosif, ın ̂ muiată ın̂ sâ ngele
unui ied, pentru a-l face să creadă că a fost sfâ ș iat de un animal.
Tată l a suferit foarte mult, iar frații lui Iosif au că utat să -l aline.
In acest timp, Iosif a ajuns cu negustorii ın ̂ Egipt. Dumnezeu era
cu el ș i reuș ea ın ̂ toate, chiar dacă era doar un sclav ın ̂ casa lui
Putifar. Soția acestuia a ın ̂ cercat să -l seducă pe Iosif, dar, pentru că a
respins-o, ea l-a acuzat pe nedrept ș i Iosif a fost aruncat ı̂n Vocabular
ın
̂ chisoare. Ș i aici Domnul a fost cu el ș i a ajuns supraveghetor peste
ceilalți prizonieri. Luminat de Dumnezeu, a tă lmă cit visele unor snop ‒ mă nunchi de cereale
slujitori ai faraonului: paharnicul urma să ie eliberat, iar brutarul pă ioase secerate ș i legate.
să ie condamnat. a seduce ‒ a atrage, a captiva, a
Intr-o noapte, faraonul a fost chinuit de vise pe care nimeni nu a ın
̂ ș ela, a ademeni.
a tălmăci ‒ a traduce dintr-o
reuș it să le explice. Paharnicul ș i-a amintit de Iosif. El a fost adus ın ̂
limbă ın ̂ alta, a interpreta, a
fața faraonului. Iosif i-a explicat faptul că visul să u anunța ș apte ani explica, a lă muri.
de belș ug urmați de ș apte ani de secetă . Iosif l-a sfă tuit pe faraon să faraon ‒ titlu purtat de regii
adune surplusul de recoltă din anii rodnici pentru a avea ı̂n Egiptului antic; el se considera
perioada de secetă . de natură divină ș i stă pâ n
Faraonul a avut ın ̂ credere ın ̂ Iosif ș i i-a ın
̂ credințat lui această deplin al teritoriului ș i al
misiune. Iosif avea 30 de ani câ nd a devenit administrator al populației.
Egiptului. Iosif s-a dovedit foarte ın ̂ țelept ın̂ misiunea sa, astfel a percheziționa ‒ a scotoci, a
ın̂ câ t, atunci câ nd a venit seceta, care a afectat ın ̂ treaga regiune, ın ̂ cerceta amă nunțit, a că uta
Egipt era hrană . pentru a gă si ceva.
a denunța ‒ a dezvă lui, a da pe
Ș i ı̂n Canaan era foamete. Iacob ș i-a trimis iii ı̂n Egipt să
față, a divulga.
cumpere hrană . Doar pe Beniamin l-a oprit acasă . Frații au ajuns la
15
Întrebări Iosif, s-au plecat ın ̂ fața lui, dar nu l-au recunoscut. El i-a recunoscut,
a cerut informații despre familiile lor ș i a vrut să -i pună la ın ̂ cercare.
1. De ce frații lui Iosif erau Iosif a cerut ca unul dintre ei să ră mâ nă ın ̂ ın̂ chisoare, iar ceilalți să
invidioș i pe el? meargă cu grâ ul acasă ș i să -l aducă pe fratele lor mai mic. Frații au
2. Cum credeți că s-a simțit zis atunci unul că tre altul: „Intr-adevă r, noi suntem vinovați față de
Iosif atunci câ nd frații l-au fratele nostru Iosif, pentru că am vă zut strâ mtorarea su letului să u
aruncat ın ̂ fâ ntâ na pă ră sită ? câ nd se ruga de noi ș i nu l-am ascultat. De aceea a venit peste noi
3. Dar atunci câ nd a fost strâ mtorarea aceasta.” (Geneză 42,21). Pentru că Iosif vorbea cu ei
vâ ndut? printr-un interpret, credeau că nu-i ın ̂ țelege, dar el ș tia totul.
4. Cum a ară tat Iosif că i-a După un timp, frati̦i s-au ın ̂ tors ın
̂ Egipt, pentru că li s-au terminat
iertat pe frații să i? proviziile ș i l-au adus cu ei pe Beniamin. Iosif i-a pus din nou la
5. Pe cine poți asemă na cu ın
̂ cercare ș i a cerut ca paharul să u să ie pus, fă ră ș tirea lor, ın ̂ sacul
Iosif? acestuia. Apoi au fost percheziti̦onati̦, iar paharul a fost gă sit la
6. Ce poți ın ̂ vă ța de la Iosif? Beniamin, de aceea trebuia să ră mâ nă ca rob al să u. Iuda, gâ ndindu-se
7. De ce este greu să im buni la suferinta̦ tată lui, s-a apropiat atunci de Iosif ș i s-a oferit să ră mâ nă
ș i iertă tori cu cei care ne rob ın ̂ locul fratelui să u. Iosif a simti̦t că frati̦i să i erau mai buni, gata să
supă ră ? se jertfească pentru ceilalti̦, ș i cu blâ ndete̦ le-a dezvă luit că el este
fratele lor, vâ ndut cu ani ın ̂ urmă . L-a ım ̂ bră ti̦ș at pe Beniamin, a plâ ns
ș i le-a cerut frati̦lor să -l aducă pe tată l lor ın̂ Egipt.
Iosif este considerat o imagine a lui Cristos, deoarece a denunțat
ră ul ș i nu a fost de acord cu el, a respins ispitele ș i a ră mas idel lui
Dumnezeu chiar ș i ın ̂ momentele mai di icile, i-a iertat pe frații să i ș i
le-a fă cut bine aducâ ndu-i ın ̂ Egipt. Isus a condamnat abuzurile ș i
nedreptă țile contemporanilor să i, a respins ispitele celui ră u, a
fă cut binele, s-a rugat pentru iertarea celor care l-au ră stignit. Isus
Cristos cel Drept a acceptat suferința ș i moartea pe cruce pentru ca
noi, pă că toș ii, să putem i salvați ș i să ne bucură m de fericirea
veș nică .
Charles Meynier,
Iosif recunoscut de frații săi
1. Organizați-vă în perechi. Formulați, pe rând, întrebări

referitoare la Iosif. Unul va pune întrebarea, celălalt va
răspunde.
CINE?
„Cheamă -mă ın ̂ ziua
strâ mtoră rii: eu te voi
elibera, iar tu mă vei cinsti!”
(Psalmul 50,15) CE? CUM?
„Aşadar, nu voi m-aţi IOSIF

trimis aici, ci Dumnezeu. El
m-a pus ca pe un tată pentru
Faraon, domn peste toată
casa lui şi stă pâ nitor peste
toată ţara Egiptului.”
DE CE? UNDE?
(Geneză 45,8)
Repetați exercițiul pentru un alt personaj biblic amintit în

lecție, schimbând rolurile între voi.
16
2. Alege litera A, dacă enunțul este adevărat, sau litera F, dacă
este fals.
a) Vâ ndut de frații să i, Iosif a ajuns ın ̂ Mesopotamia. A/F
b)Intâ lnindu-i pe frații să i, Iosif s-a prefă cut că nu-i cunoaș te.
A/F
c) In sfâ rș it, după mulți ani, Iosif a gă sit un prilej de a se ră zbuna
pe frații să i, pentru toate greută țile din viața sa. A/F
d)Lui Iosif nu i s-a ın ̂ tâ mplat nimic ră u, deoarece tată l să u,
Iacob, era cu el. A/F
e) Din istoria lui Iosif ı̂nvă țăm să ne punem ı̂ncrederea ı̂n
Dumnezeu, chiar dacă cei din jur nu o fac, ș i să -i iertă m pe cei Găsirea cupei de aur (1350).
care ne greș esc. A/F Frescă ın
̂ biserica „Sf. So ia”
f) In cele din urmă , Iosif s-a ım ̂ pă cat cu frații să i. A/F (Ohrid, Macedonia)
g) Dumnezeu poate transforma lucrurile neplă cute din viața
noastră ın ̂ binecuvâ ntare. A/F
h)Iosif, după ce i-a pus la ın ̂ cercare pe frații să i, i-a iertat. A/F
i) La ın̂ ceput, situația nu era prea bună pentru Iosif, dar, ın ̂ cele
din urmă , a ajuns o persoană foarte importantă ın ̂ Egipt, a
salvat viețile multor oameni ș i ale fraților să i. A/F
Știați că...?
3. Completează tabelul, ținând cont de exemplul dat. v Teritoriul situat ın ̂ sud-estul
Când ne asemănăm cu Mă rii Mediterane este numit
Canaan (echivalează cu Israel,
nu încurajăm păcatul Iosif, iul lui Iacob.
Ț ara Promisă sau Palestina) ș i
frații lui Iosif. este un ținut arid, secetos, mai
iertă m celor care ne-au supă rat
ales ın ̂ partea de sud?
v Termenul „faraon” este o
Iacob, tată l lui Iosif. interpretare greacă a
recunoaș tem că am greș it cuvâ ntului egiptean Per-aa,
care ın ̂ seamnă „casă mare”?
4. Identi ică cel puțin două asemănări între Iosif, iul lui Iacob, Cuvâ ntul a fost folosit prima
și Iosif, tatăl purtător de grijă al lui Isus, precum și între oară ın ̂ anul 1353 ı.̂C., iar pâ nă
Iosif, iul lui Iacob, și Isus. atunci conducă torul Egiptului
era numit simplu, rege?
5. Ordonează cronologic următoarele evenimente din istoria
v Iosif a fost vâ ndut ca sclav
lui Iosif.
domestic (care slujea ın ̂ casă )
Faraonul l-a pus pe Iosif administrator al bunurilor sale.
lui Putifar, că pitanul gă rzilor
Iosif i-a descoperit faraonului că va i o mare secetă ın ̂ Egipt.
palatului?
Frații lui Iosif l-au vâ ndut ca sclav unor negustori.
v Beniamin, ın ̂ traducere
Iosif a fost aruncat de frații să i invidioș i ın ̂ tr-o fâ ntâ nă .
ebraică , ın̂ seamnă „ iu al
Pentru că mai erau mulți ani de secetă , Iosif i-a chemat pe
mâ inii drepte, adică iul
frații ș i pe tată l să u ın̂ Egipt.
preferat”, iar ın ̂ formă greacă
Frații lui Iosif s-au ın ̂ dreptat ș i au fost iertați.
ș i slavonă apare ca Veniamin?
6. Scrie un text de 50 cuvinte în care să motivezi alegerea pe v Recoltele erau mai bogate ın ̂
care ai i făcut-o tu, dacă ai i fost în locul lui Iosif. Egipt datorită luviului Nil
(cel mai lung luviu din lume),
7. Desenează-l pe Isus răstignit pe cruce, iar sub desen scrie care aduce ș i depune cenuș ă
versetul 39 din capitolul 5 al Evangheliei după Sfântul vulcanică , deosebit de fertilă ?
Matei.
17
Sfântul Ieronim Emiliani
Sfâ ntul Ieronim s-a nă scut ın ̂ oraș ul Veneția, ın ̂ anul 1486, ın ̂ perioada
de ın ̂ lorire a culturii ın ̂ Europa. Despre familia sa se cunoaș te că era de
viță nobilă , tată l să u era senator, iar mama sa provenea dintr-o familie
renumită ın ̂ istoria oraș ului. Ieronim Emiliani a mai avut trei frați, iar doi
dintre ei, iind antrenați ın ̂ arta ră zboiului, au urmat cariera militară ș i cea
politică .
La vâ rsta de zece ani ră mâ ne orfan de tată ș i se orientează spre cariera
militară , devenind expert al armelor. La vâ rsta de 25 de ani, Ieronim
Emiliani cade prizonier la Castelnuovo, este ın ̂ chis ın ̂ tr-o ın
̂ că pere secretă
ș i pus ın ̂ lanțuri. Acolo timpul trecea cu greutate, iar el a ın ̂ ceput să se
gâ ndească foarte serios asupra lipsei de valoare a celor pă mâ nteș ti ș i să
mediteze la viața pe care o ducea: ın ̂ totdeauna ın ̂ situația de a comanda ș i
de a se bucura de multe privilegii. După o lună de zile, prin mijlocirea
miraculoasă a Maicii Domnului, este eliberat pe neaș teptate din lanțurile
Giovanni Maria Morlaiter, ın ̂ chisorii. Ajungâ nd ın ̂ libertate, a simțit o puternică dorință de a se dă rui
Sf. Ieronim Emiliani (Girolamo Miani) cu totul slujirii ș i ajutoră rii oamenilor a lați ın ̂ nevoi grave: să raci, bolnavi,
tineri pă ră siți, orfani. In acest sens, s-a sfă tuit cu Ioan Petru Carafa, care
apoi va deveni Papa Paul al IV-lea, care i-a propus parcurgerea unei
perioade de formare profundă pentru viața spirituală . Zece ani mai tâ rziu,
peste ın ̂ treaga Italie s-a abă tut o foamete cumplită , urmată , aș a după cum
era de aș teptat, de o boală grea ș i necruțătoare, numită ciumă . Acum s-a
maturizat ș i s-a conturat ș i mai puternic ın ̂ su letul să u hotă râ rea de a se
dedica ın ̂ totalitate slujirii să racilor. A ın ̂ ceput să pună la dispoziția lor
chiar lucrurile din locuința proprie: le vindea, inclusiv mobila din casă , ș i
se dedica trup ș i su let slujirii celor bolnavi. Cei care mureau trebuiau să ie
ın̂ mormâ ntați, iar el fă cea lucrul acesta ın ̂ iecare noapte.
Lumină pentru Nu i-a neglijat nici pe cei care au supraviețuit, ın ̂ deosebi pe copiii care
pașii mei ș i-au pierdut pă rinții ın ̂ ră zboi ș i pe care ıî ın
̂ tâ lnea pe stră zi, vagabondâ nd
ın
̂ că utare de mâ ncare. In această perioadă , ın ̂ tr-un mic sat din ținuturile
Iosif i-a iertat pe frații să i care Bergamo, a pus bazele unei asociații care se va numi Părinții din Somasca.
i-au provocat multă suferință A reuș it să pună ın ̂ aplicare un proiect ın ̂ dră git: ın ̂ temeierea de ș coli
pe nedrept, din ră utate ș i gratuite, deschise tuturor tinerilor, unde să ie pregă tiți din punct de
invidie. El nu se ră zbună , ci le vedere profesional, pentru a putea ın ̂ frunta viața cu demnitate. El s-a
dă hrană . După exemplul lui preocupat să le ofere o casă , să le dea ceva de mâ ncare ș i să -i ın ̂ vețe noțiuni
Iosif, să iertă m ș i să facem necesare din catehism, unde să gă sească iubirea pă rintească a lui
bine celor ce ne fac ră u pe Dumnezeu, aș a cum ar i trebuit să o aibă ın ̂ famiile lor. Nu separa nicio-
nedrept. Astfel ıl̂ urmă m pe dată formarea creș tină de cea umană : practicarea Evangheliei trebuia să le
Isus, Fiul lui Dumnezeu care ıî deschidă porțile cerului ș i ale lumii.
iartă ș i-i salvează de la osâ ndă „Orice om este fratele meu!” era deviza sa. Sfâ ntul Ieronim Emiliani, ın ̂
pe cei ce l-au ră stignit. timp ce ıî ın ̂ grijea pe bolnavii de ciumă din Somasca, a fost atins de
Dumnezeu va ră splati necruțătoarea boală ș i a murit. Era ziua de 8 februarie 1537. A trebuit să se
bună tatea noastră . despartă de iii să i iubiți: să racii ș i bolnavii, că rora le-a dă ruit toată iubirea
ș i toate forțele sale, ın ̂ decursul scurtei sale vieți, ın ̂ chinată cu totul lui
Dumnezeu ș i oamenilor. A fost declarat sfâ nt ın ̂ anul 1767. Papa Pius al
XI-lea, ın ̂ anul 1928, l-a numit patron al orfanilor și al tinerilor părăsiți.
18
Lecția 4
MOISE –
OMUL LUI DUMNEZEU
Urmaș ii lui Iosif ș i ai fraților să i au ră mas ın ̂ Egipt ș i s-au

ın̂ mulțit, formâ nd un popor. Temâ ndu-se de ei, faraonul i-a pus la
munci grele, tratâ ndu-i ca sclavi. Pentru că ei continuau să se
ın
̂ mulțească , a poruncit ca toți bă ieții israeliți care se nasc să ie
uciș i. Unul dintre ei a fost salvat de iica faraonului din apele Nilului.
L-a numit Moise, l-a crescut ș i l-a educat la curtea regală .
Moise nu a uitat faptul că este israelit ș i, ın ̂ tr-o zi, cuprins de
furie, a ucis un soldat egiptean care lovea un israelit. De frica
faraonului, a fugit din Egipt ș i a devenit pă stor la preotul Ietro, ın ̂
ținutul Madian.
In timp ce ıș̂i pă ș tea turmele pe muntele Horeb, Moise a vă zut un
tu iș arzâ nd ș i s-a apropiat. Dumnezeu i-a vorbit: „Eu sunt
Dumnezeul tată lui tă u, Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui
Isaac ș i Dumnezeul lui Iacob […] Am vă zut necazul poporului meu,
care este ın ̂ Egipt, ș i am auzit strigă tele lor din cauza asupritorilor. Ii
cunosc durerea. Am coborâ t ca să -l scot din mâ na egiptenilor ș i să -l
fac să urce din țara aceea ın ̂ tr-o țară bună ș i ın
̂ tinsă […] Acum mergi,
te trimit la faraon! Scoate poporul meu, pe iii lui Israel, din Egipt!”
(Exod 3,6-10). Moise s-a temut să se ın ̂ toarcă ın ̂ Egipt, pentru că nu
se simțea capabil de această misiune. Dumnezeu ı̂nsă i-a dat
puterea să facă minuni ın ̂ numele să u. Guido Reni, Moise cu tablele legii
La cererea lui Moise, Dumnezeu i-a descoperit numele să u sfâ nt:
Iahve – „Eu sunt cel care sunt” (Exod 3,14), un nume misterios, dar
care vorbeș te despre existența ș i veș nicia sa.
Din acel moment, Moise a devenit mijlocitor ın ̂ tre Dumnezeu ș i
popor. El va prezenta poporului cuvintele lui Dumnezeu ș i lui
Dumnezeu cererile ș i nevoile israeliților. Vocabular
Moise s-a ın ̂ tors ın ̂ Egipt, dar faraonul a refuzat să -i elibereze ș i a
ın ̂ ă sprit condițiile de muncă pentru ei, chiar dacă diferite plă gi s-au israelit – care aparține
abă tut asupra țării. Cu ajutorul Domnului, sub că lă uzirea lui Moise poporului israelit; evreu.
plagă ‒ rană , leziune, calamitate,
ș i a fratelui să u, Aaron, poporul israelit a ieș it din Egipt ın ̂ tr-o
nenorocire.
noapte de Paș te. Dumnezeu le-a poruncit să se pregă tească de azimă ‒ pâ ine nedospită folosită
drum ș i să jertfească un miel pe care să -l mă nâ nce cu azime de evrei la să rbă toarea Paș telui
ș i ierburi amare, „[…] să aveț i mijlocul ı̂ncins, sandalele ı̂n ș i de Isus Cristos la Cina cea de
picioare ș i toiagul ın ̂ mâ nă ; să -l mâ ncați ın ̂ grabă : este Paș tele Taină .
Domnului!”(Exod 12,11). mană ‒ alimentul pe care
Mai tâ rziu, au trecut Marea Roș ie ca pe uscat ș i au scă pat Dumnezeu l-a dă ruit poporului
de initiv de urmă ritorii egipteni. Acest moment l-au exprimat ın ̂ tr-o evreu ın ̂ timpul drumului prin
câ ntare: „[…] Voi câ nta Domnului, că ci cu mă rire s-a preamă rit. Cal pustiu.
ș i că lă reț ın̂ mare i-a aruncat. Puterea mea ș i câ ntarea mea este idolatrie ‒ adorare, ın ̂ chinare la
idoli.
Domnul ș i el a fost mâ ntuirea mea […].” (Exod 15,1-2).
19
Întrebări In pustiu, pe Muntele Sinai, Moise a primit tablele Legii ș i s-a
ın
̂ cheiat Alianța prin care poporul se angaja să respecte Legea
1. Cum s-a descoperit Domnului, iar Dumnezeu promitea să ocrotească ș i să bine-
Dumnezeu lui Moise? cuvâ nteze poporul să u. In timpul că lă toriei de patruzeci de ani prin
2. Ce misiune i-a dat pustiu, sub că lă uzirea lui Moise, israeliții au fost hră niți cu mană ș i
Dumnezeu lui Moise? carne de Domnul ș i au fost salvați de sete ın ̂ mod miraculos:
3. Cum a salvat Dumnezeu „Domnul i-a zis lui Moise: «Treci ın ̂ aintea poporului […] ș i ia ın ̂
poporul israelit din Egipt? mâ nă ș i toiagul cu care ai lovit râ ul ș i mergi! Iată , eu voi sta ın̂ aintea
ta acolo, pe stâ ncă , ın
̂ Horeb; tu vei lovi stâ nca ș i va ieș i din ea apă ș i
4. Ce s-a ın
̂ tâ mplat pe Muntele
poporul va bea.»” (Exod 17,5-6).
Sinai?
In misiunea sa, a avut de ın ̂ tâ mpinat multe greută ți: refuzul
5. Ce moment din pustiu poate
faraonului de a elibera poporul, neı̂ n crederea israeliț i lor,
i comparat cu ră stignirea reproș urile ș i chiar in idelitatea lor față de Dumnezeu. „Moise a
lui Isus? strigat că tre Domnul zicâ nd: «Ce să fac cu poporul acesta? Incă
6. Cum a reuș it Moise să ducă puțin ș i mă vor bate cu pietre»” (Exod 17,4). Insă Moise a continuat
la bun sfâ rș it misiunea sa? să asculte ın ̂ demnurile clare ale Domnului ș i să intervină pentru
7. Ce moment din viața lui popor ın ̂ momentele de ın ̂ cercare sau câ nd ar i meritat pedeapsa
Moise ai dori să pentru idolatrie sau nerecunoș tință. „Poporul a venit la Moise ș i i-a
experimentezi? De ce? zis: «Am pă că tuit, că ci am vorbit ım ̂ potriva Domnului ș i ım ̂ potriva
ta. Roagă -te Domnului ca să ın ̂ depă rteze de la noi ș erpii!» Ș i Moise
s-a rugat pentru popor. Domnul i-a zis lui Moise: «Fă -ți un ș arpe ș i
pune-l pe un stâ lp: oricine este muș cat ș i va privi spre el va tră i.»”
(Numeri 21,7-8).
Moise, mijlocitorul ın ̂ tre Dumnezeu ș i poporul să u, ın ̂ Vechiul
Cuvânt pentru viață Testament, este imaginea lui Cristos, mijlocitorul ın ̂ tre Dumnezeu
ș i oameni, ın ̂ Noul Testament.
„Cel care se numeș te «Eu Isus Cristos s-a rugat pentru popor, a avut milă de el, i-a vorbit
sunt» m-a trimis la voi.” despre adevă rata libertate, a ın ̂ cheiat Noua Alianță la Cina de Taină ,
(Exod 3,14) prin trupul ș i sâ ngele să u oferit ca jertfă . A acceptat să ie ın ̂ ă lțat pe
Cruce, pentru ca oricine crede ın ̂ el să obțină eliberarea din sclavia
„Prin credință, Moise, pă catului ș i mâ ntuirea veș nică .
câ nd s-a fă cut mare, a
refuzat să ie numit iul iicei
lui Faraon, alegâ nd mai
degrabă să sufere cu poporul 1. Completează, în caiet, spațiile libere.
lui Dumnezeu decâ t să aibă Dintre israeliti̦, … l-a ales pe Moise să elibereze poporul lui … din
plă cerea de o clipă a robia … Dumnezeu a trimis … plă gi asupra Egiptului. Sub că lă uzirea lui
pă catului.” … ș i a fratelui să u, Aaron, … israelit a ieș it din … ın ̂ tr-o noapte de Paș te
(Evrei 11,24) ș i au ın
̂ ceput că lă toria spre … promisă , că lă torie care a durat … de ani.
Pe Muntele …, Dumnezeu i-a dat lui Moise tablele … ș i a ın ̂ cheiat
o alianță prin care poporul promitea respectarea Legii, iar …
promitea să binecuvâ nteze poporul să u.
2.Continuă frazele astfel încât ele să aibă sens și să ie adevărate.
MOISE CRISTOS a) Faraonul a poruncit uciderea copiilor de parte bă rbă tească ,
modele deoarece …
a tră it a tră it
ın
̂ Vechiul de ın
̂ Noul b) Dumnezeu i-a vorbit lui Moise dintr-un tu iș care ardea ș i i-a
Testament credință Testament cerut …
c) In timpul că lă toriei de patruzeci de ani prin pustiu, israeliti̦i …
d) Deseori, poporul israelit …
e) In pustiu, poporul israelit a suferit de foame ș i de sete, dar …
Diagrama Venn 3.Completează diagrama Venn alăturată.
20
4. Completează ceea ce lipsește din următorul tabel.
Moise ș i poporul israelit ne fac să ne gâ ndim la Isus ș i la noul
popor al lui Dumnezeu, Biserica.
Noua patrie promisă de Dumnezeu creștinilor Paradisul
Noul Moise pe care Tată l ceresc ni l-a dat conducă tor
Noul Miel Pascal care ne-a mâ ntuit prin jertfa sa pe cruce
Noua Mare Roș ie pe care creș tinii trebuie să o traverseze pentru a se elibera de pă cat
Noua mană care ne hră neș te su letele
Legea cea nouă pe care ne-a dat-o Isus
Noul ș arpe de aramă care ne salvează
Noul popor al lui Dumnezeu din care facem parte ș i noi
5. Compune o rugăciune pe care să o spui atunci când te a li în
Știați că...?
di icultate.
6. Rezolvă aritmogriful. v Mana este secreția zaharoasă
Vei descoperi pe verticala A–B numele mă rii pe care israeliții au care provine de la un copac
traversat-o ca pe uscat, pentru a scă pa de egipteni. care se gă seș te ın ̂ Peninsula
Sinai, ın ̂ alt de ș ase-ș apte
A 1. Salvat din apă de iica metri? Această secreție, ın ̂
1
faraonului; 2. „Eu sunt cel contact cu aerul rece al nopții,
2 care sunt”; 3. Conducă tor al se ın̂ tă reș te, luâ nd forma unor
3 Egiptului; 4. I-a vorbit lui mici boabe care au gustul
4 Moise din mijlocul unui mierii. Au o putere nutritivă
5 tu iș arzâ nd; 5. Legă mâ nt; ridicată .
6. Fratele lui Moise; 7. Isus
6 v Mana este semnul providenței
..., noul Moise; 8. Munte pe
7 care Dumnezeu i-a dat lui
lui Dumnezeu ș i o pre igurare
8 Moise poruncile; 9. Ț ară a Euharistiei, adevă rata pâ ine
9 prin care curge luviul Nil; cerească ?
10 10. Să rbă toarea eliberă rii v Ș arpele, ixat pe stâ lp de că tre
B din sclavie a poporului Moise, este o imagine a lui Isus
israelit. Cristos ră stignit pe cruce?
v Din respect, evreii nu rosteau
7. De ce sunt importante pentru noi aceste evenimente? numele Iahve? Câ nd citeau
Motivează răspunsul în zece rânduri. Biblia ș i gă seau acest nume ıl̂
ın
̂ locuiau cu Domnul (ın ̂
ebraică Adonai) sau cu diferite
expresii: Cel Preasfâ nt, Cel
Din viețile sfinților Preaın ̂ alt.
v Muntele Horeb sau Musa
Sfânta Margareta Maria Alacoque (Gebel Musa), ın ̂ limbajul
beduinilor ın ̂ seamnă „Muntele
Margareta Maria Alacoque s-a nă scut ın ̂ Bourgogne, la Lautecour, o lui Moise” sau „Muntele lui
localitate din estul Franței, la 22 iulie 1647, ın
̂ tr-o familie numeroasă care Dumnezeu”?
aparținea burgheziei de mijloc. In familie, a primit o educație creș tinească , v Muntele Sinai are altitudinea
iar de la vâ rsta de 4 ani a simțit chemarea de a se dă rui cu totul lui maximă de 2285 m, este situat
Dumnezeu. Pe câ nd era copil, ș i-a pierdut tată l, iar mama, ră masă vă duvă , ın̂ Peninsula Sinai, care
a fost nevoită să ın
̂ frunte greută ți enorme pentru a-ș i ın̂ treține familia
aparține statului Egipt?
numeroasă .
21
Incă de la vâ rsta de 8 ani, Margareta a intrat ın ̂ ambientul favorabil al
„Colegiului Clariselor Urbaniste” din Charolles, pentru a studia ș i pentru a
se forma din punct de vedere creș tin. Pe mă sură ce creș tea, se ın ̂ tă rea ın ̂
su letul ei dorința de a se consacra vieții monahale. O boală a determinat-o,
ın
̂ să , să se ın ̂ toarcă acasă pentru a se vindeca. A fost nevoită să se
confrunte ș i cu di icultă țile familiei ș i, de aceea, pă rea că nu va mai intra ın ̂
mă nă stire. Dar, ın ̂ timp ce vizita mă nă stirea Paray-le-Monial, a simțit ın ̂
inima ei un glas care ıî spunea: „Aici te vreau”. Avea 24 de ani ș i, fă ră să mai
amâ ne, a intrat ın ̂ râ ndul că lugă rițelor din acea mă nă stire, iar ın ̂ anul
urmă tor a depus voturile.
La 27 decembrie 1673, ın ̂ să rbă toarea sfâ ntului Ioan Evanghelistul, ın ̂
timp ce se ruga ın ̂ capela conventului, uș ița tabernacolului s-a deschis ș i a
apă rut Isus cu pieptul deschis ș i cu inima ın ̂ lă că ri ș i a invitat-o să -ș i pună
capul pe pieptul să u, asemenea apostolului Ioan, la ultima cină . „Inima
mea, a spus Isus, este aș a de ın ̂ lă că rată de iubire față de oameni ın ̂ câ t,
Rodolfo Morgari, nemaiputâ nd ține ın ̂ ea lă că rile ei arză toare, vreau să le ră spâ ndesc. Eu
Sf. Margareta Maria Alacoque te-am ales pe tine pentru a ın ̂ deplini acest mare plan pentru ca totul să ie
și devotamentul față de Inima Sacră fă cut de mine”. Margareta a informat-o atunci pe superioara sa, dar câ nd
alte surori au ajuns să a le aceste lucruri, ın ̂ convent s-a pornit un mare
murmur: Margareta era o vizionară sau o persoană aleasă de Dumnezeu?
Fiecare ıș̂i spunea propria pă rere ș i judecă țile nu erau ın ̂ curajatoare. In
ciuda precauțiilor din partea superiorilor, de care Margareta asculta cu
scrupulozitate, aparițiile continuau.
La ın ̂ ceputul anului 1674, a vă zut Inima Mâ ntuitorului cufundată ın ̂ tr-o
mare de lumină ın ̂ conjurată de o coroană de spini, simbolizâ nd ră nile
produse de pă catele noastre, iar deasupra, o cruce. Tot ın ̂ acelaș i an, ın ̂ tr-o
zi de vineri, după să rbă toarea Trupul Domnului, Isus i-a apă rut din nou,
„stră lucind ın ̂ ın
̂ tregime de slavă , cu cele cinci ră ni stră lucind ca cinci sori,
ș i, din pieptul să u, care pă rea un cuptor, iind deschis, ea a descoperit că
acea iubitoare ș i ı̂nduioș ătoare inimă era adevă ratul izvor al acelor
lă că ri”. Domnul i-a cerut să -l primească ın ̂ Sfâ nta Impă rtă ș anie ori de câ te
Lumină pentru ori era posibil, dar mai ales ın ̂ prima vineri a iecă rei luni, ș i să se ın ̂ trețină
pașii mei
cu el ın ̂ adorație timp de o oră ın ̂ treagă , de la 23.00 la 24.00, ın ̂ noaptea
Dumnezeu ıl̂ alege pe Moise precedentă iecă rei vineri ı̂ n tâ i. In acest fel, erau deja indicate
ca mijlocitor ın ̂ tre el ș i două practici devenite apoi celebre: ora de adorație reparatoare ș i
poporul ales. Moise se supune, Impă rtă ș ania din prima vineri, timp de nouă luni consecutive.
O altă apariție cu importanță specială a avut loc ın ̂ anul 1675, ın ̂ zilele
iar Dumnezeu ıl̂ ın ̂ soțeș te, ıl̂
dinaintea să rbă torii Trupul Domnului. Atunci, Isus i-a spus că ea trebuie
sfă tuieș te ș i ıl̂ ajută să
să se stră duiască , pentru ca vinerea după Trupul Domnului să ie dedicată
ım ̂ plinească misiunea primită . cultului Inimii sale. Pă rintele Colombič re, care era superiorul iezuiților
Dacă ascultă m de Dumnezeu din Paray ș i confesor al surorilor, ș i-a dat seama de obiectivitatea
ș i ıî cerem ajutorul, el ră mâ ne revelațiilor ș i s-a stră duit prin toate mijloacele să stabilească devoțiunea
mereu cu noi, ne că lă uzeș te, că tre Inima Preasfâ ntă , ın ̂ cepâ nd din mă nă stire. Misiunea Margaretei a
ne sfă tuieș te ș i ne ajută să cucerit ș i inima superioarei care i-a poruncit să pună ın ̂ scris toate
ın̂ vingem ın ̂ cercă rile ș i revelațiile primite, apoi a numit-o asistentă a sa ș i maestră de novice.
di icultă țile pe care le Margareta ıș̂i tră ia ultimii ani vă zâ nd cu bucurie că apelul Mâ ntuitorului
ın
̂ tâ mpină m ın ̂ ım̂ plinirea era primit de surori ș i ın ̂ mă nă stire se putea celebra să rbă toarea S intei
misiunii (datoriei) noastre. Inimi.
La 17 octombrie 1690 Margareta pă ră sea această lume la vâ rsta de
doar 43 de ani, după ce a fă cut să ın ̂ lorească ın ̂ conș tiința creș tină
adevă rata imagine a lui Dumnezeu. Ea a lă sat scrise urmă toarele cuvinte:
„Dacă Domnul ne-ar da harul, cel puțin o singură dată , de a ne imprima ın ̂
inimă această iubire, totul ar deveni uș or ș i am face multe lucruri ın ̂ scurt
timp ș i fă ră mare oboseală ”.
22
Lecția 5
PROFETUL ISAIA
Profetul Isaia este unul dintre cei mai mari profeți ai Vechiului
Testament. S-a nă scut la Ierusalim, probabil ın ̂ tre anii 770 ș i 765 ı.̂C.,
ı̂ntr-o familie aristocrată . Era ı̂nzestrat cu calită ț i spirituale
deosebite, poseda o cultură vastă ș i frecventa grupul ın ̂ țelepților ș i
al funcționarilor de stat. Dumnezeu l-a chemat să ie purtă tor de
cuvâ nt ı̂n mijlocul poporului să u. In anul morții regelui Ozia
(740 ı.̂C.), a fost chemat la misiunea de profet. Isaia a descris această
chemare astfel: „L-am vă zut pe Domnul ș ezâ nd pe un tron ın ̂ alt ș i
ridicat, iar poalele mantiei lui umpleau templul. Sera imii stă teau
deasupra lui… Strigau unul că tre altul ș i ziceau: «Sfâ nt, sfâ nt, sfâ nt
este Domnul Sabaot! Plin este tot pă mâ ntul de mă rirea lui!» Se
zguduiau uș orii uș ii de glasul care ră suna, iar casa s-a umplut de
fum. Ș i am zis: «Vai de mine! Sunt pierdut, că ci sunt un om cu buze
necurate ș i locuiesc ın ̂ mijlocul unui popor cu buze necurate, iar
ochii mei l-au vă zut pe rege, pe Domnul Sabaot!» … Am auzit glasul
Domnului, zicâ nd: «Pe cine voi trimite ș i cine va merge pentru noi?».
Iar eu am ră spuns: «Iată -mă , trimite-mă pe mine!»” (Isaia 6,1-8).
La baza ın ̂ tregii ın
̂ vă țături a profetului Isaia se a lă concepția
despre s ințenia lui Dumnezeu. Domnul cel sfâ nt este deasupra
tuturor iințelor create, este unicul creator al lumii ș i adevă ratul
conducă tor al istoriei. Pe el ı̂l preamă resc forț ele naturii ș i
popoarele pă mâ ntului.
Profetul Isaia a prezentat pă catul ca iind expresia orgoliului Michelangelo Buonarroti, Profetul Isaia
uman. El a denunțat diferitele forme ale pă catului din timpul să u ș i a (detaliu)
avertizat că pă catul va atrage pedeapsa divină . Insă cei care vor
ră mâ ne credincioș i, restul sfânt, vor i mâ ntuiți. Credința este
atitudinea fundamentală a omului ın ̂ fața lui Dumnezeu ș i a planului Vocabular
să u. Ea ın ̂ seamnă abandonarea completă ın ̂ mâ inile providenței aristocrat – persoană ce aparti̦ne
divine, care conduce istoria, acceptarea mesajelor rostite de profet unei clase sociale cu mari
ș i convingerea că mâ ntuirea vine numai de la Dumnezeu. privilegii datorate originii,
Isaia este cunoscut mai ales pentru profețiile pe care le-a fă cut bogă ti̦ei ș i poziti̦ei sociale; nobil.
despre Mesia. A prevestit naș terea lui astfel: „Iată , fecioara va profet ‒ cel care vorbeș te ın ̂
ză misli ș i va naș te un iu, că ruia ıî va pune numele «Emanuel»” numele altuia; cel care are
(Isaia 7,14). A descoperit identitatea sa: „pentru că un copil ni s-a viziuni, revelati̦i; că lă uză
nă scut, un iu ni s-a dat nouă . Stă pâ nirea va i pe umerii lui ș i va i spirituală pentru contemporani;
numit sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, pă rinte veș nic, principe proroc; trimis al lui Dumnezeu
al pă cii” (Isaia 9,5), dar ș i ce va face pentru semenii să i: „Spuneți care vorbeș te ın ̂ numele Lui sau
celor slabi de inimă : iți tari ș i nu vă temeți! Iată Dumnezeul vostru! scrie despre voia ș i planul Lui
[…] El vine ș i vă va mâ ntui. Atunci se vor deschide ochii orbilor ș i sub inspirati̦a Duhului Sfâ nt.
providența divină ‒ grija lui
urechile surzilor se vor destupa. Atunci ș chiopul va să ri ca un cerb ș i
Dumnezeu față de lume ș i ın ̂
limba celui mut va striga de bucurie.” (Isaia 35,4-6). special față de oameni.
Isaia ı̂l prezintă pe Mesia, Slujitorul Domnului, ca profet, Mesia – cel uns; regele promis din
ın
̂ vă țător ș i martir. Suferințele lui sunt pentru ispă ș irea pă catelor, neamul lui David, care va elibera
mâ ntuirea lui Israel ș i a tuturor popoarelor. Moartea lui nu este poporul, cu referintă̦ clară la Isus.
sfâ rș itul, ci din ea izvoră ș te victoria, mâ ntuirea pentru cei mulți.
23
Întrebări Profetul descrie chinurile pe care le va ı̂ndura Slujitorul
suferind: „Spatele mi l-am dat spre a i lovit, obrajii spre a i pă lmuiți
1. Cine este profetul Isaia? ș i fața nu mi-am ın ̂ tors-o de la cei care mă ocă rau ș i mă scuipau”
2.Cum a descris Isaia chemarea (Isaia 50,6). El refuză să ră spundă cu violență la violență. Slujitorul
sa? suferind are o atitudine de ın ̂ credere ın ̂ Dumnezeu ș i de iubire față
3.Ce se a lă la baza ın̂ vă țăturii lui de frații să i, care ıl̂ fac să ın ̂ dure cu ră bdare toate ın ̂ cercă rile:
Isaia? „Domnul Dumnezeu mi-a venit ın ̂ ajutor!”(Isaia 50,7).
4.Ce ne ın̂ vață profetul Isaia In acest text, Biserica a vă zut ın ̂ totdeauna o pre igurare a lui
despre pă cat? Mesia ș i, mai ales, a pă timirii sale. Pentru noi, creș tinii, Slujitorul
5.Care sunt cele mai cunoscute suferind este Isus Cristos, cel care ın ̂ fruntă insultele pentru ca
profeții ale lui Isaia? inima omului să ie puri icată de ură , să ie gata să se jertfească din
6.Cum mai este numit Isaia? iubire, să tră iască ın̂ iubire.
7.De ce este important pentru Pentru precizia ș i multitudinea informațiilor prezise despre
tine să cunoș ti profețiile lui Mesia, profetul Isaia a fost numit Evanghelistul Vechiului
Isaia? Testament. El a fost profet aproximativ 40 de ani. A fost ucis ın ̂
timpul regelui Manase.
Datorită rolului să u important ın ̂ istoria poporului ales, a ră mas,
Cuvânt pentru viață atâ t pentru poporul evreu, câ t ș i pentru creș tini, un profet cum nu a
mai fost altul.
„Vestesc dreptatea ta ın ̂
adunarea cea mare; nu-mi Activități de învățare
ın̂ chid buzele; tu ș tii lucrul
acesta, Doamne!” 1. Stabilește varianta corectă de răspuns. Atenție! Pot i mai
(Psalmi 40,10) multe răspunsuri corecte.
„Un glas strigă : «In pustiu, A) Cine a fost Isaia?
pregă tiți calea Domnului, a) un rege al Israelului; b) un om plin de Duhul Sfânt;
ın
̂ dreptați ın̂ loc neumblat o c) unul dintre marii profeți ai Vechiului Testament.
cale pentru Dumnezeul B) Câ nd ș i-a desfă ș urat activitatea profetul Isaia?
nostru!»” a) în timpul regelui David; b) în timp ce Iosif se a la în Egipt;
(Isaia 40,3) c) după moartea regelui Ozia.
C) Ce ıî ın
̂ vă ța profetul Isaia pe oameni?
a) să trăiască la fel; b) să facă pocăință; c) să aștepte mântuirea
Știați că...? lui Dumnezeu.
D) Ce a anunțat Isaia despre Mesia?
v Profetul Isaia este profetul a) că se va naște dintr-o fecioară; b) că se va naște la Ierusalim;
s inte̦niei lui Dumnezeu pentru c) că se va numi Emanuel.
modul ın ̂ care surprinde slava lui
2.Citește, cu atenție, următoarele cerințe. Rezolvă!
Dumnezeu: „Domnul este sfâ ntul
lui Israel” (Isaia 30,15)? a) Asociază corect fragmentele date pentru a reface textele biblice.
v Profetul Isaia a fost că să torit ș i a
avut doi copii? 1 Iar el a purtat suferințele A căruia îi va pune numele
v Unii exegeți susțin că Isaia ar i noastre și durerile noastre „Emanuel”. (Isaia 7,14)
fost vegetarian? Ei se bazează pe
2 ...iată, fecioara va zămisli B De ce vreți să-l asupriți pe
câ teva pasaje din cartea ce ıî și va naște un iu, poporul meu și zdrobiți fața
poartă numele, ın ̂ care el insistă săracilor? (Isaia 3,14)
asupra nonviolenței ș i a
respectului pentru viață (cf. Isaia 3 Duhul Domnului Dumnezeu C le-a luat asupra lui. Noi
1,11; 11,6-9; 65,25 ș i 66,3). este asupra mea; de aceea l-am considerat lovit, bătut de
v Talmudul, o carte ce conține Domnul m-a uns și m-a trimis Dumnezeu și umilit. (Isaia 53,4)
opiniile celor mai ın ̂ vă țați evrei să aduc vestea cea bună
care au tră it pâ nă ın̂ secolul săracilor, să leg [rănile] celor cu
Voi ați devastat via și ce ați luat
al V-lea d.C., spune că profetul
4 de la cel sărac se a lă în casele D inima zdrobită, să vestesc elibe-
Isaia a murit iind martirizat de rare celor captivi și deschidere a
voastre.
regele Manase? porților celor închiși. (Isaia 61,1)
24
b) Copiază un text, la alegere, ș i scrie care este mesajul pe care
profetul Isaia ıl̂ transmite. In ce mă sură mesajul profetului
este actual?
3. Profeții erau purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu (călăuze
spirituale) în mijlocul semenilor.
a) Identi ică persoanele care ı̂ndeplinesc această misiune
astă zi.
b) Continuă enunțul ș i, după modelul de mai jos, oferă ș i alte
exemple.
Atunci când greșesc, aș vrea ...
Exemplu: Atunci când greșesc, aș vrea ... să mi se facă observație
în particular și nu în public.
4. Scrie o compunere despre misiunea profetică la care am Sf. Faustina Kowalska
fost chemați și noi, prin Botez.
In compunere vei folosi ș i urmă toarele cuvinte: profet, mărturi-
sire, fapte, Dumnezeu, credință, iubire, ascultare.
5. Organizați-vă în echipe de câte trei. Realizați un a iș care să
ilustreze un mesaj religios ce poate i adresat societății
actuale. Expuneți aceste lucrări.

Sfânta Faustina Kowalska
Helena Kowalska a fost o că lugă riță poloneză care s-a nă scut la
Głogowiec, ın ̂ Polonia, ın ̂ anul 1905, ș i a trecut la Domnul ın ̂ anul 1938 la
Cracovia. Ea este venerată ca sfâ ntă ș i cunoscută ca apostol al Milostivirii
divine. La vâ rsta de 20 de ani a devenit că lugă riță ın ̂ Congregația Surorilor
„Isuse, mă încred în Tine”.
Fecioarei Indură rii din Varș ovia, luâ ndu-ș i numele Maria Faustina a
Preasfâ ntului Sacrament. Ea s-a dedicat asistenței ș i educației tinerelor
a late ın ̂ di icultă ți, a servit ın
̂ diferite case ale ordinului ca bucă tă reasă ,
gră dină reasă ș i portar. Mai tâ rziu a fost transferată la Plock, iar mai apoi la Lumină pentru
Vilnius.
pașii mei
Faustina a avut o devoțiune specială pentru Neprihă nita Fecioară , Profeti̦ile lui Isaia s-au ım ̂ plinit.
pentru Sfâ nta Euharistie ș i Sfâ nta Spovadă , ceea ce a condus-o la o viață Isus este Emanuel, nă scut din
interioară profundă . A avut viziuni, a primit revelații ș i stigmate ascunse.
fecioară , sfetnic minunat,
Toate aceste experiențe spirituale ș i le-a notat ın ̂ tr-un jurnal, publicat mai
tâ rziu cu titlul de „Indurarea Divină ın ̂ su letul meu”. principe al pă cii, slujitorul
In anii '30, sora Faustina a primit de la Isus un mesaj, iind rugată să ıl̂ suferind. Mesia anunta̦t de
ră spâ ndească ın ̂ ın
̂ treaga lume, să ie adresat iecă rei persoane ın ̂ parte, profeti̦ ș i aș teptat de popoare
dar ș i ın
̂ tregii omeniri. Isus i-a cerut să se picteze o imagine a Sa, sub care este cu noi de două mii de ani.
să scrie: „Isuse, mă ın ̂ cred ın
̂ Tine”. Sorei Faustina i s-a mai cerut să ie un Prin Botez, am devenit profeti̦
model pentru ceilalți, să ıș̂i tră iască ın ̂ treaga viață ca sacri iciu, imitâ nd ai lui Isus. Să vorbim celor de
viața lui Cristos. Ea a cerut unui artist, ın ̂ anul 1935, să realizeze această lâ ngă noi despre el cu ın ̂ dră z-
pictură , care-l reprezintă pe Isus din a că rui Inimă Preasfâ ntă izvoră sc neală , fă ră frică sau ruș ine. Să -l
raze roș ii ș i albe. Pictura va deveni una din cele mai cunoscute icoane facem prezent prin purtarea
creș tine. Confesorul să u, preotul Sopocko, a susținut-o ın ̂ devoțiunea față
noastră , prin cuvintele, prin
de Divina Indurare ș i a folosit imaginea la prima Liturghie din prima
duminică de după Paș ti, care mai tâ rziu a devenit cunoscută ca Duminica gesturile noastre.
Milostivirii divine.
25
Lecția 6
CRISTOS,
MODEL DE ASCULTARE
La vremea stabilită de Dumnezeu, Fiul unul-nă scut al Tată lui s-a
ı̂ntrupat prin puterea Duhului Sfâ nt ș i a luat chip omenesc,
asemenea nouă . El este Dumnezeu adevă rat ș i om adevă rat, unicul
Mijlocitor ın ̂ tre Dumnezeu ș i oameni. Cele două naturi, divină ș i
umană , sunt unite ın ̂ persoana unică a Fiului lui Dumnezeu.
Venirea Mâ ntuitorului ın ̂ lume este o realitate unică ın ̂ istoria
omenirii ș i a fost ın ̂ delung pregă tită de Dumnezeu prin profeți.
Misiunea lui a fost subliniată ș i de numele pe care l-a primit: Isus
Cristos.
La Buna-Vestire, ı̂ngerul i-a spus Mariei să -i dea copilului
numele Isus, ceea ce ın ̂ seamnă „Dumnezeu mâ ntuieș te”, pentru că
„el va mâ ntui poporul să u de pă catele sale” (Matei 1,21).
Numele Cristos reprezintă traducerea ı̂ n limba greacă a
termenului ebraic „Mesia”, care ın ̂ seamnă „Cel uns”, pentru că „l-a
uns Dumnezeu pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfâ nt ș i cu putere.”
(Faptele apostolilor 10,38).
Fiul lui Dumnezeu a acceptat ın ̂ mod liber această misiune de
Mijlocitor ș i Mâ ntuitor al omenirii, ascultâ nd astfel de Tată l. I-a
Heinrich Hofmann, iubit pe oameni pâ nă la sacri iciu, pentru a repara greș eala lor ș i a le
Isus printre învățații din Templu dă rui ș ansa fericirii veș nice. Venind ın ̂ lume, Isus ș i-a ın̂ suș it aceste
cuvinte spunâ nd: „Iată , vin [...] ca să fac voința ta, Dumnezeule!”
(Evrei 10,7).
Ascultarea lui Cristos este considerată antiteza neascultă rii lui
Adam: „Intr-adevă r, după cum prin neascultarea unui singur om,
cei mulți au fost fă cuți pă că toș i, tot la fel, prin ascultarea unuia
singur, cei mulți vor i fă cuți drepți.” (Romani 5,19).
Vocabular Toată viața, Isus a ascultat de Tată l să u ceresc. Mâ ntuitorul a
spus: „Hrana mea este să fac voința celui care m-a trimis ș i să
Mântuitorul ‒ Isus, cel care ım̂ plinesc lucrarea lui.” (Ioan 4,34).
„va elibera poporul să u de Supunerea față de voința Tată lui l-a ajutat să ın ̂ vingă ispitele
pă cate”. celui ră u, dar i-a adus ș i mulți adversari. El a ră mas idel ı̂n
antiteză ‒ opoziție, contrast ascultarea față de Tată l ceresc.
ın
̂ tre două idei, judecă ți, Nu ın ̂ totdeauna este uș or să asculți de pă rinți, de dorințele
expresii, personaje. proprii, de prieteni, de autorită ți ș i, ın ̂ acelaș i timp, de Dumnezeu.
agonie ‒ stare a organismului Uneori cerinț e le acestora coincid, dar alteori ceea ce vrea
Dumnezeu nu corespunde cu ceea ce vrem noi sau vor ceilalți.
ın̂ ainte de moarte, cu slabe
Pentru noi, creș tinii, Cristos este exemplu, model de ascultare ș i
manifestă ri ale vieții; lupta
ın
̂ țelepciune. Unul dintre momentele cele mai semni icative s-a
omului cu moartea. petrecut ın ̂ ajunul dureroasei sale pă timiri: „Apoi [Isus] a ieș it ș i a
Buna-Vestire – evenimentul mers, ca de obicei, pe Muntele Mă slinilor, iar discipolii ıl̂ urmau.
prin care ın̂ gerul Gabriel o Fiind ın ̂ acel loc, le-a spus: «Rugați-vă , ca să nu intrați ın ̂ ispită !»
anunță pe Sfâ nta Fecioară [Isus] s-a ın ̂ depă rtat de ei ca la o o aruncă tură de piatră ș i, punâ n-
Maria că Isus, Fiul lui du-se ın ̂ genunchi, se ruga spunâ nd: «Tată , dacă vrei, ın ̂ depă rtează
Dumnezeu, va lua trup potirul acesta de la mine, dar nu voia mea, ci a ta să ie!». Atunci i s-a
omenesc, iar ea ıî va i ară tat un ın ̂ ger din cer care l-a ın ̂ tă rit. Ș i, iind ın
̂ agonie, se ruga ș i
mamă . mai stă ruitor, iar sudoarea lui a devenit ca pică turile de sâ nge care
că deau pe pă mâ nt. Câ nd s-a ridicat de la rugă ciune ș i a venit la
26
discipoli, i-a gă si dormind din cauza tristeții ș i le-a zis: «De ce Întrebări
dormiți? Sculați-vă ș i rugați-vă , ca să nu intrați ın̂ ispită !»” (Luca
22,39-46). 1. Cine este Isus Cristos?
In viața lui Isus, rugă ciunea susține ascultarea. 2.Ce ın̂ seamnă numele
Chiar ș i ın
̂ momentele cele mai dureroase, Mâ ntuitorul ne este Cristos?
exemplu de ascultare. Pe cruce, iind ın ̂ suferință, s-a rugat spunâ nd:
3.Care este misiunea lui Isus
„Tată , ın
̂ mâ inile tale ın
̂ credințez su letul meu” (Luca 23,46).
Cristos?
Creș tin este cel care ıl̂ urmează pe Cristos, care vede ın ̂ el un
Invă țător, un model de viață, un Mâ ntuitor. Fiecare, după capaci- 4.Care este legă tura dintre
tatea pe care o are, ın ̂ funcție de talanții primiți, este chemat să Adam ș i Isus Cristos?
asculte de voința lui Dumnezeu aș a cum a fă cut Isus. De această 5.De cine a ascultat Isus?
stră duință depinde mâ ntuirea noastră , participarea noastră la 6.Ce ın
̂ vață creș tinii de la Isus?
fericirea veș nică pentru care El, plin de iubire, a acceptat o moarte 7.Cum poți să -l urmezi astă zi
atâ t de dureroasă . pe Isus?
1. Precizează care dintre enunțurile următoare sunt adevă-
rate și care sunt false.
a Dumnezeu l-a trimis ın ̂ lume pe unicul să u Fiu.
b Isus Cristos este Mâ ntuitorul promis de Abraham oamenilor.
c Isus este unicul Mijlocitor ın
̂ tre Dumnezeu ș i oameni.
d Ioan Boteză torul a ın̂ fă ptuit mâ ntuirea oamenilor prin botezul
dat ın
̂ râ ul Iordan.
e Isus a ım
̂ plinit ın̂ toate voința lui Dumnezeu. Heinrich Hofmann,
Profețiile Vechiului Testament despre Mesia s-au ım ̂ plinit ın
̂ Noul Cristos în Ghetsemani
f
Testament, ın ̂ persoana lui Isus Cristos.
g In Isus sunt două naturi ș i două persoane: umană ș i divină .
h La fel ca ș i Adam, primul om, ș i Isus a fost ascultă tor față de Cuvânt pentru viață
Tată l ceresc.
i Isus este model de ascultare. „Toate marginile
In Gră dina Mă slinilor, Isus a acceptat pă timirea ca să ım
̂ plinească
pă mâ ntului au vă zut
j mâ ntuirea Dumnezeului
misiunea pentru care a venit ın ̂ lume.
nostru!”
In Isus, cele două naturi, divină ș i umană , se unesc ın
̂ unica
k
persoană divină .
(Psalmi 98,3b)
2. Completează enunțurile și argumentează răspunsurile date. „Mâ ntuitorul nostru Isus

a)Contemporanii lui Isus credeau că el este ... Cristos a nimicit moartea ș i a
b)Este normal să ne impresioneze persoana lui Isus Cristos, fă cut să stră lucească viața ș i
deoarece... nemurirea prin evanghelie.”
c) Am simțit prezența lui Isus ın ̂ viața mea atunci câ nd ... (2Timotei 1,10 b)
d)Pentru mine, Isus din Nazaret este ...
3. Selectează din lista dată și scrie într-un tabel, potrivit „Mama mea ș i frații mei
modelului. sunt aceș tia care ascultă
a învățat cu autoritate s-a nă scut din Sfâ nta Maria a vin- cuvâ ntul lui Dumnezeu ș i ıl̂
decat bolnavi incurabili i-a eliberat pe cei posedați de ın
̂ deplinesc.”
diavoli a avut nevoie de odihnă s-a temut de moarte (Luca 8,21)
a poruncit furtunii să ın ̂ ceteze a plâ ns la moartea prie-
tenului să u Lază r a iertat pă catele oamenilor a ın ̂ viat-o
pe iica lui Iair a suferit de foame a murit a ın̂ viat
27
Știați că...? din morți a crescut ın
̂ statură , ın
̂ țelepciune ș i har a cu-
noscut lucruri ascunse a suferit de sete.
v Aș a cum Biblia este Isus este Dumnezeu adevărat Isus este om adevărat
considerată capodopera
literaturii universale, Isus a învățat cu autoritate a suferit de foame
Cristos este considerat cea
mai mare personalitate a
istoriei lumii? 4. Completează cu informațiile cerute despre Isus.
v Isus Cristos este singurul
ISUS
ın̂ temeietor de religie a că rui
naș tere a fost anunțată
dinainte, singurul ın ̂ temeietor două nume
de religie care a practicat tot
ceea ce a ın ̂ vă țat, singurul trei parabole spuse de Isus
ın
̂ temeietor de religie care a
murit pentru ceea ce a patru însușiri
predicat, singurul ın ̂ temeietor
de religie care a ın ̂ viat din
un cuvânt care să-l de inească
morți?
v Mai mulți istorici ș i scriitori
din primele secole amintesc 5. Realizează un interviu cu un coleg de clasă sau un prieten
de existența istorică a lui pentru a a la ce crede el despre Isus. Atenție! Pregă teș te din
Isus? Intre ei se numă ră : Iosif timp ın
̂ trebă rile, notează ră spunsurile primite, apoi prezintă
Flavius, Pliniu cel Tâ nă r ș i interviul ın
̂ fața colegilor.
Tacitus? 6. Citește textul următor, apoi rezolvă cerințele.
„A trăit în acel timp Isus, un om înțelept, dacă putem să-l numim
om: făcea într-adevăr lucruri extraordinare, învățător al oame-
nilor care primesc cu plăcere adevărul. A atras la el mulți evrei și
chiar mulți greci. Acesta era Cristos (Mesia). Și pedepsindu-l Pilat
prin moartea pe cruce, în urma denunțării din partea mai marilor
noștri, nu au dispărut cei care l-au iubit de la început. Căci el le-a
apărut din nou a treia zi viu... Și nici acuma nu a dispărut neamul
acelora care, de la el, sunt numiți creștini.”
(Iosif Flavius, Antichități iudaice, XVIII, 63-64)
a) Transcrie pe caiet, din textul dat, cuvintele care-l descriu pe
Isus.
b)In opinia ta, ce crezi că a vrut autorul textului să exprime prin
expresia „fă cea ın
̂ tr-adevă r lucruri extraordinare”?
c) Realizează un portret al lui Isus, avâ nd ca suport imaginea
dată .

Sfânta Feci0ară Maria
Sfâ nta Fecioară Maria, mama lui Isus, este amintită de câ teva ori ın ̂
Sfâ nta Scriptură , momentele mai importante iind Buna-Vestire, vizita la
veriș oara Elisabeta, Naș terea lui Isus Cristos, fuga ın̂ Egipt, regă sirea lui
Isus la Templu, Nunta din Cana, moartea Fiului ei pe cruce, ın ̂ Cenacol,
ală turi de apostoli, ın̂ ziua Coborâ rii Duhului Sfâ nt. Maria apare pentru
28
ultima oară ın ̂ scrierile Noului Testament, ın ̂ primul capitol din Faptele
apostolilor, la Rusalii. Alte date despre Sfâ nta Fecioară Maria se gă sesc ın ̂
scrierile creș tine, mai ales ın ̂ Protoevanghelia lui Iacob ș i Descrierea
Sfântului Ioan Teologul despre adormirea S intei Maici a lui Dumnezeu.
Pă rinții Mariei sunt S inții Ioachim ș i Ana. Numele Maria este originar
din limba ebraică ș i provine din „Maryam”, cu varianta „Miryam”. Este un
nume compus din două elemente: „mar”, ın ̂ semnâ nd „pică tură ”, ș i „yâ m”,
ı̂ n semnâ nd „mare”. Sfâ ntul Ieronim cunoș tea această etimologie,
deoarece declara că Maria ın ̂ seamnă „Stilla Maris”, „pică tură din mare”. In
opinia lui, unii copiatori de texte au citit greș it cuvâ ntul „stilla” ș i au scris
„stella”, care ın ̂ seamnă „Stea”. De aici provine titlul „Steaua Mă rii”. Unii
consideră că „Maryam” nu este de origine ebraică , ci egipteană , ș i datează
din timpul captivită ții evreilor pe pă mâ ntul faraonilor. Conform acestei
origini, cuvâ ntul ın ̂ seamnă „a iubi, a alege pe cineva”. In transcriere
grecească , cuvâ ntul a devenit „Mariamné ”, ın ̂ semnâ nd „aleasă ”. Pentru
creș tini, cuvâ ntul Maria, după transcrierea ebraică , ș i Mariana, după
transcrierea grecească , ın ̂ seamnă „aleasă , iubită de Dumnezeu”. Giovanni Battista Salvi da Sassoferrato
Viața Mariei a fost o viață obiș nuită pentru o femeie din acel timp: se Fecioara Maria
ruga, lucra, mergea la sinagogă . Diferența vine din faptul că toate acțiunile
ș i rugă ciunile ei erau ım ̂ plinite ın̂ perfectă unire cu Isus. Pe Calvar, această
unire a atins culmea iubirii, a compasiunii, a suferinței inimii. Pentru
aceasta, Dumnezeu a fă cut-o pe Maria pă rtaș ă deplină la Invierea lui Isus.
Sfâ nta Fecioară Maria a fost ı̂nă lțată cu su letul ș i trupul la cer.
Termenul folosit pentru a vorbi despre sfâ rș itul vieții sale pă mâ nteș ti este
„adormire” ș i a fost pronunțat de că tre Papa Pius al XII-lea ın ̂ anul 1950,
câ nd a declarat că Maria nu a trebuit să aș tepte, asemenea celorlalte
creaturi, sfâ rș itul timpurilor pentru a se bucura ș i de ră scumpă rarea
trupească . Aceasta s-a ın ̂ tâ mplat deoarece pă catul nu a ın ̂ tunecat, nici
mă car pentru un moment, limpezimea su letului ei.
Maria este numită „regină ” pentru că este mamă a lui Cristos Rege ș i
pentru că ın ̂ trece toate fă pturile ın ̂ s ințenie. Cuvâ ntul latinesc „regina”
ın̂ seamnă „a conduce”, „a stă pâ ni”. Ea, ca regină ș i mamă , ım ̂ parte tot ce a
primit de la Rege. Toț i creș tinii vă d ș i cinstesc ı̂n Maria dă rnicia
nemă rginită a iubirii divine, care a revă rsat cu ım ̂ belș ugare, ın̂ mâ inile ei, Lumină pentru
orice bine. De aceea, Biserica ıî invită pe credincioș i să i se adreseze nu pașii mei
numai cu numele de mamă , dar ș i cu acela de regină , aș a cum ın ̂ cer o
salută , plini de fericire ș i iubire, ın ̂ gerii, patriarhii, profeții, apostolii, Moartea lui Isus pe cruce este
martirii, mă rturisitorii. dovada ascultă rii totale fată̦ de
Maria Nă scă toare de Dumnezeu are o să rbă toare rezervată la 1 ianua- Tată l. Ascultarea ș i supunerea
rie, să rbă toare stabilită ın ̂ amintirea Conciliului Ecumenic din Efes (431), desă vâ rș ită la vointa̦ lui
care a proclamat ın ̂ mod solemn că Sfâ nta Maria este cu adevă rat Mama lui Dumnezeu i-au adus victorie
Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. De aici izvoră sc toate titlurile de onoare asupra morti̦i, asupra pă catului
atribuite Preacuratei Fecioare Maria. Supunâ ndu-se cuvâ ntului dumne- ș i diavolului, iar nouă ne-au
zeiesc, a devenit mama lui Isus. adus mâ ntuirea. Isus ne ın ̂ vată̦
Maria se naș te, este hră nită ș i crescută pentru a i mamă a regelui să facem voia Tată lui, să
veacurilor, a lui Dumnezeu. In Predică despre nașterea Mariei, a Sfâ ntului ascultă m de Dumnezeu, de
Petru Damiani, gă sim scris: „Dumnezeu atotputernicul ın ̂ cepe să pună ın ̂ Biserică , de pă rinti̦, de
practică planul să u veș nic, pentru că era necesar să se construiască o casă , profesori, chiar dacă trebuie
ın ̂ ainte ca regele să coboare pentru a o locui. Casă frumoasă , pentru că ,
să facem ș i sacri icii. Doar
dacă Ințelepciunea ș i-a construit o casă cu ș apte coloane prelucrate, acest
aș a vom avea pace, bucurie
palat al Mariei se sprijină pe cele ș apte daruri ale Duhului Sfâ nt. Acest nou
ș i binecuvâ ntare ın ̂ toate.
templu se va vedea locuit de acelaș i Dumnezeu, care vine pentru a i
lumină a neamurilor”.
29
RECAPITULARE / EVALUARE
Unitatea 1
1. Asociază corect informațiile din prima coloană cu cele din a doua coloană, citind și cuvintele
din centru.
Înainte de săvârșirea faptei martor.
În timpul faptei conștiința este judecător.
După împlinirea faptei sfătuitor.
2. Spre care dintre aceste fapte te îndrumă conștiința dreaptă?

generozitate, minciună , egoism, iertare, ură , ceartă , adevă r, respect, recunoș tinț ă, toleranț ă,
modestie, sinceritate, indiferență, renunțare, ascultare, ajutor, mâ ndrie, credință, ră zbunare, bună tate,
cumpă tare
3. Indică răspunsurile corecte:

a) Profetul Isaia: b) Isus:
era un om plin de Duhul Sfâ nt; este numit Cristos, adică „Cel uns”;
vorbea ın̂ numele regelui; este Fiul lui Dumnezeu ș i Fiul Omului;
anunța mâ ntuirea lui Dumnezeu; a devenit la un moment dat Fiul lui Dumnezeu;
chema la pocă ință ș i la speranță; a fost anunțat de profeți;
condamna faptele rele ale regelui; nu s-a supus Tată lui să u ceresc ın
̂ timpul pă timirii;
ın
̂ curaja asuprirea să racilor. a avut mulți adversari.
4. Completează enunțurile, ținând cont de informațiile primite.

a) Iosif era …
b) Frații lui Iosif l-au vâ ndut …
c) In necazuri, Iosif s-a rugat …
d) In Egipt, el a devenit …
e) Mai tâ rziu, Iosif i-a recunoscut pe frații să i ș i …
5. Ordonează cronologic următoarele evenimente relatate de Sfânta Scriptură.

Isus a venit ın̂ lume pentru a ın̂ fă ptui mâ ntuirea tuturor oamenilor.
Cain a devenit invidios pe fratele să u Abel.
Profetul Isaia a anunțat naș terea lui Mesia, numit ș i Emanuel.
Moise a fost chemat de Dumnezeu să -i scoată pe israeliți din Egipt.
Iosif a administrat bunurile Egiptului.
Pe câ nd era copil, Moise a fost salvat de la moarte de iica faraonului.
Iosif, iul lui Iacob, a fost cumpă rat de niș te negustori ș i a ajuns ın
̂ Egipt.
Pe muntele Sinai, Dumnezeu a ın ̂ cheiat o alianță cu poporul israelit, prin Moise.
30
6. Argumentează de ce Isus este numit Mijlocitor între Dumnezeu și oameni, ajutându-te de
următoarele cuvinte: iubire, mântuire, ascultare, model, iertare.
7. Asociază cifrele cu literele corespunzătoare de iniției corecte a cuvântului.
Posibilitatea de a acționa ın ̂ mod conș tient,

1 Lege A după voință sau dorință, respectâ nd, ın
̂
acelaș i timp, drepturile celorlalți.
2 Chivotul Legii B A traduce dintr-o limbă ın
̂ alta, a interpreta.
Pâ ine nedospită folosită de israeliți la

3 Libertatea C să rbă toarea Paș telui, de Isus Cristos la Cina
cea de Taină .
Demnitate D Regulă dată de o autoritate competentă , ın

̂
4
vederea binelui comun.
5 A tă lmă ci E Atitudine, autoritate, prestigiu, funcție ın
̂ altă .
Obiect sacru ın
̂ Vechiul Testament, care
6 Azimă F adă postea Tablele Legii, toiagul lui Moise ș i
un vas cu mană .
8. Ținând cont de exemplele biblice oferite de conținuturile

parcurse, completează piramida cu virtuțile/calitățile unui
bun creștin. Compară piramida ta cu cele ale colegilor tăi și
motivează locul ocupat de iecare virtute în piramida ta.
9. Scrie, în caiet, un text de 50 de cuvinte în care să argumentezi de ce Iosif, iul lui Iacob, i-a
iertat pe frații săi.
10. Joc. Ghici cine sunt eu?

a) Sunt unul dintre iii lui Iacob. Am fost aruncat de frații mei ın ̂ tr-o fâ ntâ nă pă ră sită , apoi vâ ndut unui
negustor. I-am iertat pe frații mei pentru ceea ce mi-au fă cut ș i am avut grijă de ei ın ̂ Egipt, ın ̂ timpul
foametei.
b) Numele meu ın ̂ seamnă „scos din apă ”. Cu greu am acceptat de la Dumnezeu misiunea la care m-a
chemat. Cu toiagul meu am despă rțit apele Mă rii Roș ii ș i astfel am ın
̂ ceput că lă toria spre țara promisă de
Dumnezeu.
c) Sunt mesager al lui Dumnezeu. Am tră it ın ̂ timpul regelui Ozia. Am anunțat că Mesia se va numi
Emanuel.
d) Am venit pe pă mâ nt pentru a ım
̂ plini voința Tată lui ceresc de a-i mâ ntui pe oameni.
31
11. Rezolvă aritmogriful.
10
1,3 8
1. Iosif, vâ ndut de frații să i, este imaginea lui ..., vâ ndut de Iuda.
2. A ın̂ scris ın
̂ inimile oamenilor legea morală naturală .
3. Glasul lui Dumnezeu din noi.
4. Dar fă cut de Dumnezeu oamenilor prin care pot acționa după propria voință.
5. Carte a Bibliei care descrie istoria lui Iosif, iul lui Iacob.
6. Profet care a anunțat că „restul sfâ nt” va i mâ ntuit.
7. Cristos.
8. Fratele lui Moise.
9. Să rbă toarea eliberă rii din sclavia egipteană .
10. Regele Egiptului.
32
RĂSPUNSUL OMULUI
DAT IUBIRII
LUI DUMNEZEU
William Hole, Isus în Templu, în mijlocul învățătorilor
ª Regăsirea lui Isus în Templu

ª Respectul față de părinți și autorități
ª Respectul față de viață
ª Respectul față de trup și chemarea la curăție
ª Puri icarea gândurilor și a inimii
Lecția 7
REGĂSIREA LUI ISUS
ÎN TEMPLU
După relatarea naș terii lui Isus, Evangheliile oferă puț ine
informații despre viața lui pâ nă la ın ̂ ceperea activită ții publice. In
cea mai mare parte a vieții sale, Mâ ntuitorul a ım ̂ pă rtă ș it condiția
majorită ții oamenilor: viață de muncă manuală , viață religioasă iu-
daică supusă Legii lui Dumnezeu, viaț ă ı̂n sâ nul comunită ț ii.
Regă sirea lui Isus ın ̂ Templu este singurul eveniment care ın ̂ trerupe
tă cerea Evangheliilor asupra vieții pe care a dus-o pâ nă la vâ rsta de
treizeci de ani:
„Pă rinții lui mergeau ın ̂ iecare an la Ierusalim de Să rbă toarea
Paș telui. Câ nd avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul
să rbă torii. Implinindu-se acele zile, pe câ nd se ın ̂ torceau, copilul
Isus a ră mas ın ̂ Ierusalim, dar pă rinții lui nu ș tiau. Socotind ın ̂ să că
este cu grupul de pelerini, au mers cale de o zi ș i-l că utau printre
rude ș i cunoscuți. Negă sindu-l, s-au ın ̂ tors la Ierusalim că utâ ndu-l.
După trei zile, l-au gă sit ın ̂ templu, stâ nd ın ̂ mijlocul ın̂ vă țătorilor,
ascultâ ndu-i ș i punâ ndu-le ın ̂ trebă ri.
Toți cei care ıl̂ ascultau se mirau de ın ̂ țelepciunea ș i de ră spun-
surile lui. Vă zâ ndu-l, ei au ră mas ın ̂ mă rmuriți ș i mama lui i-a spus:
«Fiule, de ce ne-ai fă cut aceasta? Iată , tată l tă u ș i cu mine te-am
că utat ın ̂ grijorați!». El ın ̂ să le-a spus: «De ce m-ați că utat? Nu ș tiați
că eu trebuie să iu ın ̂ casa Tată lui meu?». Insă ei n-au ın ̂ țeles
cuvâ ntul pe care li-l spusese. Apoi a coborâ t cu ei, a venit la Nazaret
James Tissot, Isus regăsit în Templu ș i era supus lor. Iar mama lui pă stra toate aceste cuvinte ın ̂ inima ei.
Isus creș tea ın ̂ ın
̂ țelepciune, statură ș i har ın ̂ aintea lui Dumnezeu ș i
a oamenilor.” (Luca 2,41-52)
Acest moment ıl̂ arată pe Isus ım ̂ plinind, pe de o parte, legea
iudaică cu privire la să rbă toarea Paș telui, pe de altă parte, lasă să se
Vocabular ın
̂ trevadă aici misterul misiunii sale divine: Nu știați că eu trebuie să
iu în casa Tatălui meu?
Această relatare descoperă câ teva caracteristici ale familiei lui
pelerin – persoană care
Isus. O familie care ım ̂ plineș te voința lui Dumnezeu, care ıș̂i educă
că lă toreș te spre un loc sacru
prin exemplul să u copilul, care se ın ̂ grijorează atunci câ nd un mem-
situat la o anumită distanță,
bru lipseș te ș i nu are liniș te pâ nă câ nd nu-l gă seș te. Credința
din motive de evlavie sau de
pă rinților lui Isus este descoperită prin atitudinea de acceptare a
pocă ință.
voinței lui Dumnezeu, chiar dacă nu ın ̂ țeleg mereu sensul faptelor.
conexiune – legă tură stabilită
Maria ș i Iosif „nu au ın ̂ țeles” ră spunsul lui Isus, dar l-au primit cu
ın
̂ tre două sau mai multe
credință.
obiecte, fenomene sau
Evanghelia descoperă ș i raportul pe care Isus ıl̂ avea cu Maria ș i
procese; relație.
Iosif: era supus lor. Deș i era Fiul lui Dumnezeu, Isus a ım ̂ plinit
porunca referitoare la raportul dintre pă rinți ș i copii.
34
Această dublă ascultare, față de voința lui Dumnezeu ș i față de Întrebări
pă rinț i, este baza unei creș teri desă vâ rș ite: „Isus creș tea ı̂n
ın̂ țelepciune, statură ș i har ın ̂ aintea lui Dumnezeu ș i a oamenilor.” 1. Ce moment important din
(Luca 2,52). viața lui Isus relatează
In special la vâ rsta adolescenț ei, se observă creș terea în Evanghelia după Sfâ ntul
statură, dezvoltarea ș i transformarea corpului unui copil ın ̂ trupul Luca ın ̂ capitolul 2,41-52?
unui adult. Pentru a i asemenea lui Isus, trebuie să creș tem ș i ın ̂ 2. Care sunt caracteristicile
ın
̂ țelepciune ș i ın ̂ har. familiei lui Isus?
Creș tem în înțelepciune atunci câ nd suntem curioș i să a lă m câ t 3. Ce fel de raport este ı̂ntre
mai multe lucruri despre noi ș i lumea ı̂n care tră im, despre Isus, Maria ș i Iosif?
Creatorul nostru ș i al Universului. Devenim mai ın ̂ țelepți ascultâ nd 4. De cine a ascultat Isus?
ı̂nvă ț ătura celor mai pricepuț i, citind, fă câ nd conexiuni ı̂ntre 5. Ce ın ̂ seamnă a creș te
informațiile primite, alegâ nd dintre lucrurile bune pe cele mai asemenea lui Isus?
importante. 6. Care sunt caracteristicile
Creș tem în har atunci câ nd punem ın ̂ practică cuvâ ntul lui persoanei tale?
Dumnezeu, tră im ın ̂ harul să u ș i dezvoltă m ın ̂ noi virtuțile despre 7. De cine asculți tu?
care ne vorbeș te Biblia: credința, iubirea, ascultarea, generozitatea, 8. Ce ın̂ seamnă a ım̂ plini voința
iertarea, blâ ndețea, smerenia, pacea etc. lui Dumnezeu astă zi?
Urmâ nd exemplul lui Cristos, iecare copil, tâ nă r sau adult este
chemat să ım ̂ plinească voința Tată lui ș i să se supună mai marilor
să i. Nu ın ̂ totdeauna este uș or să facem acest lucru. Este nevoie de
efort atunci câ nd voinț a noastră nu coincide cu voinț a lui
Dumnezeu, a pă rinților, profesorilor sau conducă torilor noș tri. Isus
ne arată că toată viața, zi de zi, poate să ie tră ită conform voinței lui
Dumnezeu. Dimineața, ın ̂ cepâ nd o nouă zi, apoi câ nd mergem la
ș coală , la o ın ̂ tâ lnire, câ nd ın ̂ cepem o nouă muncă putem spune:
„Iată , vin ca să fac voința ta, Dumnezeule!” (Evrei 10,7). Noi nu ș tim
ce ne va rezerva ziua, ın ̂ tâ lnirea, munca; ș tim ın ̂ să un singur lucru:
vrem să facem voința lui Dumnezeu. Nu ș tim ce ne rezervă iecă ruia Cuvânt pentru viață
viitorul, dar este frumos să ne ın ̂ dreptă m spre el cu aceste cuvinte
pe buze: „Iată , vin ca să fac voința ta, Dumnezeule!” (Evrei 10,7). „Câ nd a terminat Isus
aceste cuvinte, mulțimile au
fost cuprinse de uimire
Activități de învățare pentru ın ̂ vă țătura lui,
deoarece el ıî ın ̂ vă ța ca unul
1. Indică răspunsul sau răspunsurile corecte. care are autoritate, ș i nu ın ̂
A. Pă rinții lui Isus mergeau la templul din Ierusalim: felul că rturarilor lor.”
a) în iecare an, de sărbătoarea Paștelui; (Matei 7,28-29)
b) la Crăciun și la Paște;
c) în iecare sâmbătă. „Iudeii se mirau ș i ziceau:
«Cum ș tie acesta carte fă ră să
B. Copilul Isus: i ın
̂ vă țat?». Atunci Isus a
a) era supus părinților săi; ră spuns ș i le-a zis:
b) împlinea porunca referitoare la raportul dintre părinți și copii; «Invă țătura mea nu este a
c) asculta de Dumnezeu. mea, ci a celui care m-a
trimis».”
C. La doisprezece ani, Isus: (Ioan 7,15-16)
a) i-a uimit pe învățătorii din templu cu înțelepciunea sa;
b) pentru că s-a pierdut, i-a căutat pe părinții săi printre pelerini;
c) după ce a fost găsit de părinții săi, Isus s-a întors cu ei la Nazaret.
35
D. Viața lui Isus, pâ nă la treizeci de ani, a fost:
Știați că...? a) o viață ca a majorității oamenilor;
b) o viață trăită în rugăciune, în Templul din Ierusalim;
v La Templul din Ierusalim, c) o viață trăită în singurătate, în pustiu.
lă caș ul sfâ nt al evreilor, se
adunau evreii pioș i cel puțin 2. Rezolvă exercițiul următor, în echipă cu colegii, folosind
odată pe an, ın ̂ special la metoda cubului.
să rbă toarea Paș telui?
v Primul Templu sau Templul lui a) Descrie familia sfâ ntă de la Nazaret, ținâ nd cont de textul biblic
Solomon a fost construit de Luca 2,41-52.
regele Solomon pe Muntele b) Compară comportamentul lui Isus la doisprezece ani, față de
Moria din Ierusalim ș i a fost pă rinți, cu al tă u.
distrus ın ̂ timpul cuceririi
c) Analizează (explică ) urmă toarele noțiuni: creștere în statură,
regatului Iudeei de că tre
creștere în înțelepciune, creștere în har, templu, Sărbătoarea
babilonieni, ın ̂ anii 587 – 586 ı.̂C.? Paștelui la evrei.
Al Doilea Templu din
Ierusalim a fost construit de d) Asociază corect noțiunile din prima coloană cu cele din coloana
că tre exilații evrei ın ̂ torș i din a doua.
Babilon, la circa 70 de ani de la
distrugerea Primului Templu, A B
pe la anul 516 ı.̂C. Templul a Iosif și Maria se mirau de ră spunsurile pe care le dă dea
fost restaurat ș i mă rit ın ̂ Isus.
secolul I ı.̂C., ın ̂ timpul domniei s-au dus cu ocazia Paș telui la Ierusalim.
Isus
regelui Irod cel Mare, dar a
fost distrus apoi ın ̂ anul 70 d.C. a ră mas ın
̂ templu, fă ră ș tirea pă rinților.
de că tre romani. Astă zi evreii Învățătorii din templu l-au că utat pe Isus ın
̂ grupul pelerinilor.
merg la Zidul Plâ ngerii, se a la ın
̂ casa Tată lui să u ceresc.
ră mă ș iță din ceea ce a fost
Templul.
v Pe vremea lui Isus, Templul e) Aplică! Numerotează de la 1 la 5 urmă toarele ră spunsuri, indi-
era centrul religios, cultural ș i câ nd cu 1 ră spunsul care crezi că este cel mai important ș i cu 5 pe
chiar politic pentru poporul cel mai puțin important.
evreu? A creș te ın̂ seamnă :
să faci ceea ce vrei ș i ce-ți place;
să creș ti ın̂ ın
̂ ă lțime;
să ın
̂ veți singur, bazâ ndu-te pe propria experiență;
să ın̂ veți să primeș ti ș i să oferi;
să devii mai responsabil.
Motivează alegerile notate cu cifrele 1 și 5.
f) Argumentează ră spunsurile la ın ̂ trebă rile de mai jos.
Dacă ai i fost ın̂ locul Mariei ș i al lui Iosif câ nd l-au regă sit pe
Isus, ce i-ai i spus?
De ce Sfâ nta Maria a reacționat astfel?
Ce pă rere au avut oamenii din Templu despre Isus?
3. Când a fost găsit Isus de părinții săi în Templu le-a spus: Nu

știați că eu trebuie să iu în casa Tatălui meu? Cum comentezi
acest răspuns?
36
4. Dă exemple de situații în care ai împlinit voința lui
Dumnezeu. În ce situații ai preferat să urmezi voința ta și nu
a lui?
5. Compune o rugăciune prin care îi ceri lui Isus să te ajute să

trăiești zi de zi făcând voința lui Dumnezeu.
Sfântul Andrei Corsini
Cinstirea Sfâ ntului Andrei Corsini este un izvor de lumină pentru cei ce
se stră duiesc să pă ră sească trecutul trist pentru a pă ș i pe calea unei vieți
s inte. Andrei, iul unei familii importante din Florența, familia Corsini, s-a
Guido Reni, Sf. Andrei Corsini
nă scut ın ̂ anul 1301. Inainte de naș tere, mama lui a avut un vis ın ̂ care l-a
vă zut pe iul ei sub ın ̂ fă țiș area unui lup ce s-a transformat ın ̂ miel.
Intr-adevă r, copilă ria ș i tinerețea au fost marcate de neascultare ș i
aroganță, Andrei iind cheltuitor ș i leneș . Cu toate acestea, el a reuș it să
audă glasul Duhului Sfâ nt, care ıl̂ chema la viața de jertfă ș i pace ce puteau
i regă site ın̂ mă nă stire.
Unchiul să u a ın ̂ cercat cu toate forțele să -l distragă de la acest lucru ș i
să -l readucă acasă , aranjâ ndu-i o că să torie atră gă toare. Andrei i-a
ră spuns: „Ce-mi vor folosi toate bunurile, dacă apoi ım ̂ i voi pierde pacea
su letului?” In mă nă stire, el avea misiunea de a merge din poartă ın ̂ poartă
pentru a cere pomană . Andrei nu evita casele ın ̂ care altă dată intrase ca să Lumină pentru
petreacă cu prietenii să i. A fost s ințit preot ș i apoi trimis să -ș i completeze pașii mei
studiile la Universitatea din Paris, de unde s-a ın ̂ tors pregă tit ș i matur, atâ t
din punct de vedere cultural, câ t ș i spiritual. Biogra ii să i istorisesc că , pe Isus ră mâ ne ın ̂ Templu din
drumul de ın ̂ toarcere, prin rugă ciunea lui Andrei s-au să vâ rș it mai multe proprie inițiativă . Aici intră ın ̂
vindecă ri minunate. dialog cu preoții ș i ın ̂ vă țătorii
S-a ın ̂ tors la Florența câ nd ın ̂ oraș bâ ntuia o ın
̂ grozitoare epidemie de de la Templu. Să mergem ș i
ciumă . In 1348 este ales superior provincial ı̂n cadrul Ordinului noi cu bucurie la biserică . Să
Carmelitan. După doi ani, moare de ciumă chiar episcopul de Fiesole, iar
ascultă m ce ne spune Isus, ce
Andrei a fost chemat să -i urmeze ın ̂ episcopat. El a ın ̂ cercat să se sustragă
de la această misiune, de care se considera nevrednic, ș i a fugit. După un
ne spun preoții. Să punem
timp a fost descoperit de un copil, iar Andrei a ın ̂ țeles acest lucru ca un ın
̂ trebă ri. Să pă stră m, ca
semn din partea lui Dumnezeu. Aș a a acceptat să ie consacrat episcop ș i a Maria, ın ̂ inimă ș i ın
̂ su let,
pă storit o perioadă de două zeci ș i patru de ani. Severitatea vieții sale ș i cuvintele lui Isus. Astfel vom
dă ruirea lui totală ın ̂ slujba lui Dumnezeu a adus nemulțumiri celor care creș te ın
̂ ın̂ țelepciune ș i ın ̂
nu-ș i ım ̂ plineau misiunea de slujitori ai Domnului, iar să racilor, prin har ın ̂ fața lui Dumnezeu ș i a
bună tatea sa, le-a adus bucurie. Dragostea de pace l-a fă cut să intervină oamenilor.
deseori pentru ın ̂ cetarea luptelor fratricide din acea regiune. Papa Urban
al V-lea l-a trimis ș i la Bologna ca să ıî ım ̂ pace pe locuitorii oraș ului. Aceș tia
ın
̂ să l-au aruncat ın ̂ ın̂ chisoare. A murit la 6 ianuarie 1373.
37
Lecția 8
RESPECTUL FAȚĂ DE PĂRINȚI
ȘI AUTORITĂȚI
Dumnezeu i-a ales pe pă rinți drept colaboratori ın ̂

transmiterea vieții. Fiecare copil datorează tată lui să u
ș i mamei sale viața, iar pentru a creș te sigur ș i fericit
are nevoie de că ldura ș i siguranța unei familii. Familia
este indispensabilă pentru societate ș i este de
neın ̂ locuit pentru copii. Ea trebuie să ie rod al iubirii,
al dă ruirii totale ș i generoase a pă rinților.
Porunca a patra a lui Dumnezeu spune: „Cinsteș te
pe tată l tă u ș i pe mama ta ca să -ți ie ție bine ș i să
tră ieș ti mult pe pă mâ nt”. Ea ne cere să -i prețuim pe
pă rinții noș tri ș i pe cei pe care Dumnezeu i-a ın ̂ vestit
cu autoritatea sa, pentru binele nostru.
Familia din Nazaret, Iosif, Maria ș i Isus, este un
exemplu de armonie, de supunere ș i slujire reciprocă
ı̂n iubire. Ea ne reaminteș te ce ı̂nseamnă familia,
comuniunea de iubire, frumusețea simplă , caracterul
Gerard van Honthorst, Copilăria lui Isus
sacru, valoarea muncii.
Exemplul lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu, ne este de mare ajutor
mai ales ın ̂ momentele ın ̂ care suntem ispitiți să credem că ș tim mai
bine decâ t pă rinții sau superiorii noș tri ce e bine pentru noi, câ nd
suntem tentați să -i consideră m ca niș te servitori ai noș tri.
Porunca a patra cere copiilor să aibă respect, iubire, recunoș -
tință, supunere ș i ascultare față de pă rinți sau tutori. Relațiile bune
dintre frați ș i surori contribuie la creș terea armoniei ș i s ințeniei
ın̂ tregii vieți familiale. Atunci câ nd pă rinții s-ar a la ın ̂ situații de
Vocabular lipsă , de boală , de singură tate sau de bă trâ nețe, copiii le datorează
ajutorul lor moral ș i material. Respectul față de pă rinți se arată ș i
prin modul ın ̂ care copiii vorbesc cu aceș tia, prin faptul că nu le
a s ida ‒ a trata pe cineva sau ın
̂ torc spatele, nu ıî s idează , ın ̂ deplinesc cererile lor cu bucurie, se
ceva cu dispreț , ın
̂ mod roagă pentru ei.
provocator. Această poruncă face referire ș i la ı̂ndatoririle pă rinț ilor,
tutorilor, profesorilor, ș e ilor, magistraț ilor, guvernanț ilor, ale
magistrat ‒ persoană tuturor celor care exercită o autoritate asupra altora.
ın
̂ vestită cu o ın
̂ altă Pă rinții sunt pentru copii primii responsabili ai educației
autoritate publică , judecă tor intelectuale, morale ș i vestitori ai credinței. Ei au obligația de a-i
sau procuror. iubi ș i a-i respecta pe copii ca persoane ș i ca ii ai lui Dumnezeu, de
a se ın̂ griji, pe câ t posibil, de nevoile lor materiale ș i spirituale, de a
prosperitate ‒ bună stare, alege pentru ei o ș coală potrivită ș i de a le da sfaturi prudente ın ̂
belș ug. alegerea profesiei ș i a stă rii de viață. Pă rinții ıș̂i educă copiii mai
ales prin exemplul propriu de viață responsabilă , de credință ș i
iubire.
38
Familia stă la baza societă ții umane care are obligația de a Întrebări
susține ș i consolida că să toria ș i familia. Autoritatea publică trebuie
să respecte, să ocrotească ș i să favorizeze adevă rata natură a
că să toriei ș i a familiei, moralitatea publică , drepturile pă rinților ș i 1. In ce sens pă rinț i i sunt
ale copiilor, prosperitatea. colaboratorii lui Dumnezeu?
Cei care sunt ın ̂ vestiți cu autoritate ın ̂ diferitele domenii ale 2. Ce ne cere Dumnezeu prin
vieții sociale sunt chemați să o exercite ca pe o slujire, respectâ nd porunca a patra?
drepturile fundamentale ale omului, o justă ierarhie a valorilor, să 3. De ce Sfâ nta Familie poate i
caute interesul comunită ții ș i să se inspire ın ̂ deciziile lor din model pentru familia ta?
adevă rul despre Dumnezeu, despre om ș i despre lume. 4. Care sunt ı̂ndatoririle co-
Cetă țenii trebuie să ofere autorită ților colaborarea lor pentru piilor față de pă rinți?
buna funcționare a vieții publice ș i sociale. Aceasta presupune 5. Ce ın
̂ datoriri au pă rinții față
iubirea ș i slujirea patriei, dreptul ș i datoria de a vota, plă tirea de copii?
impozitelor, apă rarea țării ș i dreptul la o critică constructivă . 6. Cum respectă autorită ț ile
Atunci câ nd legile autorită ților civile se opun legilor morale, nu civile porunca a patra?
trebuie, ın ̂ conș tiință, să se asculte de ele: „trebuie să ascultă m mai 7. Cum se manifestă respec-
degrabă de Dumnezeu decâ t de oameni.” (Faptele Apostolilor 5,29). tarea poruncii a patra ın ̂ tre
Creș tinul face parte din marea familie a lui Dumnezeu, care este membrii Bisericii?
Biserica. El datorează pă storilor ei iubire, respect, ascultare ș i 8. Care este promisiunea lui
colaborare. A asculta numai atunci câ nd ceea ce spun pă storii Dumnezeu pentru cei care
Bisericii corespunde exact ideilor noastre ș i alegerilor noastre nu ascultă porunca a patra?
ın
̂ seamnă a face voința lui Dumnezeu, ci propria voință.
Pă storii Bisericii trebuie să caute să facă voința lui Dumnezeu
pentru mâ ntuirea proprie ș i a membrilor comunită ții. Sfâ ntul
Ignațiu din Antiohia dă dea acest sfat ın ̂ țelept sfâ ntului Policarp,
episcop: „Nimic să nu se facă fă ră consimțămâ ntul tă u, dar tu să nu
faci nimic fă ră consimțămâ ntul lui Dumnezeu”.
Câ nd o persoană refuză ı̂ n mod voit să ı̂ n deplinească
ın̂ datoririle precizate de această poruncă , se face vinovată ın ̂ fața
lui Dumnezeu, a familiei, a societă ții. Pe câ t posibil, ea trebuie să Cuvânt pentru viață
repare ră ul fă cut prin neglijarea ın ̂ datoririlor ș i să ceară iertarea lui
Dumnezeu, prin sacramentul S intei Spovezi. „Copii, ascultați-i pe pă rinți
ın
̂ toate, că ci lucrul acesta este
Activități de învățare plă cut Domnului!”
(Coloseni 3,20)
1. Indică răspunsurile corecte, motivând alegerile făcute.
Exemplu. Porunca a patra a lui Dumnezeu este prima
„Ș i, luâ nd un copilaș , l-a aș e-
poruncă ce face referire la iubirea față de aproapele.
Răspuns: Adevă rat zat ın̂ mijlocul lor, apoi, luâ ndu-l
Motivare: Este prima poruncă pe cea de-a doua Tablă a Legii. ı̂ n braț e , le-a spus: «Oricine
Primele trei porunci ne ın ̂ vață să -l iubim pe Dumnezeu, ultimele primeș te un astfel de copilaș ın ̂
ș apte se referă la dragostea față de aproapele. numele meu, pe mine mă pri-
Porunca a patra a lui Dumnezeu: meș te; iar cine mă primeș te pe
se referă la respectarea zilei Domnului; mine, nu pe mine mă primeș te,
se prezintă ın̂ formă pozitivă ; ci pe acela care m-a trimis»”.
este foarte importantă , astfel ın ̂ câ t Dumnezeu promite binecu-
(Marcu 9,36-37)
vâ ntare celor care o respectă ;
se referă doar la relațiile dintre pă rinți ș i copii;
impune respect față de cei pe care Dumnezeu i-a ales drept
colaboratori ın ̂ transmiterea vieții.
39
2. Asociază corect și scrie în caiet.
Datoriile copiilor față de pă rinți Datoriile creș tinilor față de Biserică Datoriile pă rinților față de copii Datoriile cetă țenilor față de stat
sfatul respect
respectarea transmiterea față de primirea recunoș tință
poruncilor ın
̂ alegerea față de cei care
credinței pă storii copiilor
Bisericii profesiei ne-au dat viață
Bisericii
ascultarea
asigurarea apă rarea cinstirea colaborarea rugă ciunea față de
hranei țării pă rinților cu preoții pentru conducă torii
pă rinți spirituali
exercitarea susținerea ın̂ iubirea

slujirea ascultarea față ajutor dat
dreptului alegerea stă rii de patriei
patriei de pă rinți la bă trâ nețe
de vot viață
plata transmiterea exercitarea ajutor dat slujirea susținerea ın̂

impozitelor credinței dreptului la bă trâ nețe patriei alegerea stă rii de
de vot viață
Știați că...? 3. Asociază corespunzător fragmentele din coloana A cu cele

din coloana B, pentru a reface textele biblice.
v Cele 10 Porunci se mai
numesc ș i Decalog? Originea A B
cuvâ ntului este ın ̂ limba Fiule, ajută-l pe tatăl tău la și nu o disprețui pe mama ta când
greacă ș i s-ar traduce ın ̂ limba bătrânețe și nu-l întrista în îmbătrânește! (Proverbe 23,22)
româ nă cu Cele 10 cuvinte. viața lui!
v Decalogul a fost oferit de Chiar dacă-și pierde
Dumnezeu poporului ın ̂ înțelegerea, ii indulgent și
cadrul Legă mâ ntului ın ̂ cheiat nu-l necinsti când ești în
cu Moise pe Muntele Sinai, aș a toată puterea ta![…]
cum rezultă din Exod 20,1-17
ș i Deuteronom 5,6-21? Când vei umbla, ele te vor mângâia,
v Actuala ım ̂ pă rțire ș i Ascultă-l pe tatăl tău, care când te vei culca, ele vor veghea
numerotare a poruncilor lui ți-a dat naștere asupra ta, iar când te vei trezi, ele
Dumnezeu, devenită tradiție îți vor vorbi. (Proverbe 6,20-22)
pentru Biserica Catolică ș i
Comunită țile Luterane, ıl̂ are Fiule, păzește porunca
ca autor pe Sfâ ntul Augustin? tatălui tău și nu abandona Cel care-și părăsește tatăl este ca
legea mamei tale! unul care (spune) blasfemie și cel
v Biserica Ortodoxă ș i Ține-le strâns la inima ta care o mânie pe mama sa este
Comunită țile Reformate mereu și leagă-le în jurul blestemat de Domnul.
folosesc numerotarea ș i gâtului tău! (Ben Sirah 3,12-13.16)
ım ̂ pă rțirea poruncilor
propuse de Pă rinții greci ai
Bisericii? Conform acestei 4. Spune-ți părerea!
ım ̂ pă rțiri, prima poruncă din Statul trebuie să ocrotească și să sprijine familia?
tradiția catolică este ım ̂ pă rțită Motivează-ți răspunsul.
ın̂ două , iar poruncile a noua
ș i a zecea sunt luate 5. Caută pe Internet sau în cărți cinci proverbe care se referă la
ım
̂ preună .
relația dintre părinți și copii. Prezintă-le celorlalți colegi.
40
6. Ținând cont de cele studiate la ora de religie și de
îndemnurile biblice descoperite la exercițiul 3, scrie un
text de cincisprezece rânduri în care să argumentezi de ce
este important să-i cinstești pe părinți.

Quentin Matsys, Isus între învățați
Sfânta Monica
Monica s-a nă scut ın ̂ anul 332, ın ̂ tr-o familie creș tină ın ̂ stă rită din Lumină pentru
Tagaste, astă zi Algeria, țară situată ın ̂ partea de nord a Africii. Contrar
pașii mei
obiceiului timpului, ea a avut permisiunea să studieze, ș i astfel ea a citit
Sfâ nta Scriptură . Monica s-a că să torit cu un tâ nă r funcționar din guvernul Isus, deș i este Fiul lui
de la Roma, pe nume Patriciu, dar care era pă gâ n. Că să toria lor a fost Dumnezeu, este supus ș i
binecuvâ ntată cu trei copii: Augustin, Navigius ș i Perpetua. Cel mai mare ș i ascultă tor față de Maria ș i
cel mai cunoscut dintre ii este Augustin. Patriciu nu era un soț model, iar Iosif. Pă rinții noș tri sunt
Monica a suferit mult din cauza comportamentului lui. Monica s-a rugat cu locțiitorii lui Dumnezeu pe
pietate, ră bdare ș i perseverență pentru convertirea lui, iar cu un an pă mâ nt. Dumnezeu a pus ın ̂
ın̂ ainte de a muri, Patriciu a cerut să primească Botezul. inima lor multă iubire pentru
Câ nd a murit tată l să u, Augustin avea doar 16 ani. De mic el s-a dovedit noi. Să -i ascultă m, să -i
a i inteligent, dar nehotă râ t ș i neascultă tor. Monica, ră masă vă duvă , ș i-a respectă m, să le facem bucurii,
ın
̂ dreptat toată grija spre iul ei, care era insensibil la chemarea harului să ne rugă m pentru ei. Astfel
vom face ca ın ̂ casa noastră , ın
̂
divin. Ea a că utat să ie ın ̂ permanență aproape de el, cu ın ̂ țelegere ș i
familia noastră , să ie armonie,
discreție, ș i a mers după el ın ̂ toate că lă toriile sale. Augustin era mereu un
pace, fericire, să ie Raiul pe
motiv de ın ̂ grijorare pentru Monica. Inteligent ș i plă cut, după modelul
pă mâ nt.
tată lui lui, refuza Botezul ș i tră ia o viață dezordonată . Ani de zile Monica
s-a rugat, a postit ș i a plâ ns ın ̂ tă cere pentru Augustin. „Nu e cu putință ca
iul atâ tor lacrimi să se piardă ”, i-a spus ın ̂ somn o voce misterioasă .
Dumnezeu a ascultat ș i a ră spuns rugă ciunilor mamei. Augustin a
renunțat la viața pă că toasă ș i a primit botezul de la Sfâ ntul Ambroziu din
Milano, ın ̂ duminica Paș telui din anul 387. Astfel rugă ciunile ș i lacrimile ei
au dă ruit Bisericii pe unul dintre cei mai mari ın ̂ vă țători ai creș tină tă ții.
Sfâ nta Monica a murit la scurt timp după aceea, la vâ rsta de 55 de ani, cu
su letul ım ̂ pă cat că iul ei auzise chemarea Domnului ș i că misiunea ei pe
pă mâ nt se ın ̂ cheiase. Ea a fost ın ̂ mormâ ntată ın ̂ Ostia, ın ̂ sud-vestul Romei.
Astă zi, Sfâ nta Monica este cunoscută ca patroană a pă rinților care au
necazuri, a soțiilor maltratate, a mamelor deznă dă jduite, a vă duvelor, dar
ș i a alcoolicilor ș i este să rbă torită ın ̂ ziua de 27 august. In Confesiuni,
Sfâ ntul Augustin scrie: „Ea mi-a dat viață ın ̂ trupul să u, ca să ajung la
lumina timpului, ș i mi-a dat viață ın ̂ inima sa, ca să mă nasc pentru lumina
veș nică ”. Sfâ nta Monica este un exemplu fă ră pereche de soție ș i mamă
creș tină .
Benozzo Gozzoli, Sf. Monica
41
Lecția 9
RESPECTUL FAȚĂ
DE VIAȚĂ

Viaț a omului este sfâ ntă , deoarece
Dumnezeu este creatorul ei, unicul țel spre
care se ı̂ n dreaptă , ș i, de aceea, ră mâ ne
totdeauna ın ̂ tr-o relație deosebită cu el. Numai
Dumnezeu este stă pâ nul vieții, de la ın ̂ ceputul
ș i pâ nă la sfâ rș itul ei.
Porunca a cincea, „Să nu ucizi”, apă ră
dreptul iecă rei iinț e umane la viaț ă ; ea
interzice orice daună adusă trupului ș i
su letului nostru ș i ale aproapelui nostru.
Iubirea față de sine este un principiu
fundamental al moralită ții, deci este legitimă
respectarea propriului drept la viață. Pentru
cel ră spunză tor de viaț a altuia, de binele
familiei sau al societă ții civile, legitima apă rare
este chiar o obligație. Dacă pentru apă rarea
Pieter Bruegel cel Bă trâ n, Uciderea pruncilor
propriei vieți se exercită o violență mai mare
decâ t e nevoie, aceasta va i imorală .
Vocabular Porunca a cincea interzice omuciderea directă ș i voluntară .
Cei care să vâ rș esc ș i cei care cooperează de bună voie la ucidere
omucidere – crimă constâ nd să vâ rș esc un pă cat grav. Această poruncă interzice ș i orice acțiune
ın
̂ uciderea unui om. ce provoacă indirect moartea unei persoane. Legea morală opreș te
inviolabil ‒ care nu poate i expunerea cuiva la un risc mortal fă ră motiv grav, ca ș i refuzul de a
atins, ın̂ că lcat, pedepsit; care da asistență unei persoane ın ̂ pericol.
se bucură de ocrotire, pro- Societă țile umane care tolerează foametea ucigă toare fă ră a
tecție. că uta remedii, tra icanții care provoacă ın ̂ fometarea ș i moartea
muribund ‒ persoană care se semenilor lor să vâ rș esc indirect omuciderea.
a lă pe moarte.
transplant ‒ intervenție chi- Avortul este ın ̂ treruperea vieții unui copil nenă scut. Nicio
rurgicală de ın ̂ locuire a unui situație ș i niciun motiv nu justi ică să vâ rș irea acestui pă cat. In cazul
țesut sau organ bolnav cu un unui avort, cei care sunt chemați să -l iubească ș i să -l protejeze pe
alt țesut sau organ să nă tos, copil ıî iau dreptul inviolabil la viață. Se fac vinovați de acest pă cat
preluat de la un donator. atâ t mama care cere acest lucru, câ t ș i toți cei care o ın ̂ deamnă ș i o
amputare ‒ pierderea unui ajută la să vâ rș irea avortului.
membru al corpului (sau a Eutanasia directă constă ın ̂ a pune capă t vieții persoanelor cu
unei pă rț i ) printr-o inter- de iciențe, bolnave sau muribunde. Oricare ar i motivele invocate
venț i e chirurgicală sau ı̂ n ș i mijloacele folosite, ea este inadmisibilă din punct de vedere
mod accidental. moral. Oprirea unor proceduri medicale costisitoare sau dispro-
mutilare ‒ des igurare, schilo- porționate față de rezultatele aș teptate poate i legitimă , deoarece
dire, ciuntire.
nu se doreș te moartea, ci se acceptă faptul că ea nu poate i
sterilizare ‒ distrugerea mi-
crobilor dintr-un mediu sau ım
̂ piedicată .
de pe un obiect; anularea Omul este chemat să -ș i ı̂ngrijească ș i să -ș i apere viața.
capacită ții unei persoane de Sinuciderea ı̂ncalcă iubirea faț ă de Dumnezeu, de sine ș i de
a procrea (a da naș tere urma- aproapele, iindcă rupe, ın ̂ mod nedrept, legă turile de solidaritate
ș ilor/copiilor). cu familia ș i societatea umană . Tulbură rile psihice grave, teama
42
puternică de ın ̂ cercă ri, de suferință sau de torturi pot diminua Întrebări
responsabilitatea sinucigaș ului.
Scandalul este atitudinea sau comportamentul prin cuvinte 1. De ce spunem că viața este
sau fapte care ıl̂ determină pe celă lalt să să vâ rș ească ră ul. Cel care sfâ ntă ?
ı̂și foloseș te puterile, poziția, pentru a-l face pe aproapele să 2. Ce ne cere Dumnezeu prin
să vâ rș ească fapte rele se face vinovat ș i ră spunză tor de ră ul pe care
porunca a cincea?
l-a favorizat.
3. Ce este legitima apă rare?
Viața ș i să nă tatea izică sunt bunuri prețioase, ın ̂ credințate
de Dumnezeu. Trebuie să avem grijă de ele ț inâ nd cont de 4. Ce interzice porunca a
trebuințele altora ș i de binele comun. cincea?
Virtutea cumpă tă rii presupune evitarea orică rui fel de exces: 5. De ce trebuie cultivată
abuzul de mâ ncare, alcool, tutun ș i medicamente. Cei care, ın ̂ stare virtutea cumpă tă rii?
de ebrietate sau din patima vitezei, pun ın ̂ pericol siguranța altora 6. Ce intervenții medicale
ș i a lor proprie pe ș osele, pe mare sau ın ̂ aer, se fac vinovați ın ̂ mod ın
̂ calcă porunca a cincea?
grav. Care sunt cele permise?
Folosirea drogurilor aduce daune foarte grave să nă tă ții ș i 7. De ce ura, mâ nia sunt
vieții umane. pă cate?
Experimentele ș tiinți ice, medicale sau psihologice asupra 8. Care este atitudinea ta față
persoanelor sau a grupurilor umane, transplantul de organe pot de muribunzi?
contribui la vindecarea bolnavilor ș i la ım ̂ bună tă țirea să nă tă ții. Ele
sunt legitime din punct de vedere moral, dacă sunt ın ̂ serviciul
persoanei umane, ıî respectă drepturile ș i demnitatea, conform
planului ș i voinței lui Dumnezeu.
Ră pirea ș i luarea de ostatici, tortura, terorismul care
amenință, ră neș te ș i ucide fă ră discriminare contravin ın ̂ mod grav
dreptă ții ș i iubirii.
In afară de indicațiile medicale de ordin strict terapeutic,
ampută rile, mutilă rile sau steriliză rile direct voite practicate
asupra unor persoane nevinovate, sunt contrare legii morale.
Mâ nia este o dorință de ră zbunare. Dacă ea merge pâ nă la
dorința de a-l ucide pe aproapele sau de a-l ră ni grav, atunci se
opune ın ̂ mod grav iubirii.
Ura față de aproapele este contrară dragostei ș i este un pă cat.
Muribunzilor li se va acorda atenție ș i ın ̂ grijire pentru a-i
ajuta să -ș i tră iască ultimele clipe ı̂n demnitate ș i pace. Vor i
susținuți de rugă ciunea celor apropiați. Aceș tia vor avea grijă ca
bolnavii să primească , la timpul potrivit, sacramentele ce ı̂i
pregă tesc pentru ın ̂ tâ lnirea cu Dumnezeul cel viu.
Respectarea ș i dezvoltarea vieții umane au nevoie de pace.
Pacea este lucrarea dreptă ții ș i efectul iubirii. Cetă țenii, autorită țile
civile sunt obligate să acționeze pentru pă strarea pă cii ș i protejarea
vieții.
1. Răspunde la întrebările de mai jos, alegând varianta

corectă.
A. Câ nd ın Aplicații
̂ cepe viața umană ? de învățare
a) după douăzeci și una de zile de la concepere, când începe inima
copilului să bată pentru prima oară;
b) după douăzeci și trei de săptămâni, când are toate organele
formate;
c) din momentul conceperii.
43
B. Ce ın
̂ seamnă eutanasie?
a) uciderea persoanelor bătrâne, bolnave, cu dizabilități, cu scopul
de a le ușura suferințele;
b) permisiunea de a-i lăsa pe bătrâni să moară;
c) datoria de a te îngriji de cei bolnavi.
C. Avortul este moral?

a) da, dacă femeia alege acest lucru;
b) nu, în nicio fază a dezvoltării embrionului;
c) da, dar numai la îndemnul medicului.
D. Cine este unicul stă pâ n al vieții?

a) iecare persoană, deoarece viața este a sa;
b) Dumnezeu, care dăruiește viața prin părinți;
c) mama sau tatăl, deoarece copilul este al lor.
E. Cine se face vinovat de pă catul de scandal?

a) persoana care se ceartă cu ceilalți;
Știați că...? b) acela care îl determină pe altul să păcătuiască prin cuvintele,
faptele, atitudinile sale;
c) omul care nu vorbește cu seamănul său.
v Bioetica este ș tiința care 2. Transcrie, în caiet, noțiunile următoare și subliniază cu o
studiază comportamentul linie faptele care au ca efect slăbirea sănătății și cu două linii,
uman cu privire la viață ș i la faptele prin care se pune viața în pericol.
ın
̂ grijirea să nă tă ții?
v Bioetica a luat naș tere odată excesul de alcool; practicarea sporturilor extreme; consumul
cu procesul de la Nü rnberg, drogurilor; practicarea sporturilor de performanță, contrar
câ nd au fost descoperite deciziei medicului; viteza excesivă ; consumul de tutun;
practicile sinistre ale consumul alimentelor ın ̂ exces; ș ofatul ın
̂ stare de ebrietate;
naziș tilor?
traversarea stră zii pe culoarea roș ie a semaforului; ın
̂ ceperea
v Inceputul vieții unui om nu
este momentul naș terii, ci unei cure drastice de slă bire, fă ră a cere sfatul medicului;
momentul conceperii sau al consumul de medicamente fă ră prescripție medicală .
fecundă rii (contopirea celor
două celule, una de la mamă ș i 3. Având în vedere cunoștințele dobândite despre porunca a
una de la tată )? Fecundația cincea, continuă formularea enunțurilor de mai jos.
este prima clipă a vieții a) Viața este sacră , deoarece ...
noastre. b) Prin porunca a cincea, Dumnezeu ...
v In a 20-a zi de la fecundare c) Isus a ară tat că viața este importantă ...
(concepere) sunt formate d) Respect viața proprie dacă ...
creierul ș i mă duva spină rii, ın ̂ e) Dacă prietenii ım ̂ i propun să ın̂ cerc un drog, ...
f) Deș i sunt mulți cunoscuți care fumează ș i consumă alcool, eu ...
a 21-a zi bate pentru prima
deoarece ...
oară inima, ın ̂ a 35-a zi sunt
g) Pompierii care ıș̂i pun viața ın ̂ pericol ...
formați ochii, iar mâ na are h) Pentru ca viața tinerilor să nu ie pusă ın ̂ pericol, propun ...
cele 5 degete, ın ̂ să ptă mâ na a
9-a se vă d amprentele 4. Citește următoarele cuvinte ce aparțin S intei Tereza de
digitale? Calcutta, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1979,
apoi răspunde la întrebări.
44
„Mulți oameni sunt preocupați de foametea din India ș i din
Africa, de violența din America etc. Dar eu cred că cea mai mare
problemă este avortul care distruge iubirea din inima mamei,
armonia dintre soț i . Nu ucideț i copilaș ii. Vreau să propun
alternativa adopției ın ̂ locul avortului. Le rog pe toate mamele din
lume: dacă nu doriți un copil, dați-mi-l mie. Eu doresc copilul „Pentru că tu ai format
vostru. Aș a am adoptat peste 3000 de copii ın ̂ Calcutta.” (Glasul ră runchii mei, m-ai țesut ın ̂
nostru, nr. 7) sâ nul mamei mele, Te laud
a) Care sunt problemele pe care le-a identi icat Sfâ nta Tereza de pentru că m-ai fă cut [o fă p-
Calcutta ın̂ lume ș i ın
̂ ce mod afectează acestea viața oamenilor? tură ] atâ t de minunată !”
b) Ce a propus ea? (Psalmi 139,13-14a)
c) Ce crezi, soluția este realizabilă ?
„Ați auzit că s-a spus celor
5. Rezolvă aritmogriful și descoperă mesajul de la A-B (două
din vechime: «Să nu ucizi!».
cuvinte).
Dacă cineva comite o crimă ,
va i condamnat la judecată .
A
A Dar eu vă spun că oricine se
1 mâ nie pe fratele să u va i
2 condamnat la judecată . Dacă
cineva ıî spune fratelui să u
3
«prostule!», va i condamnat
4
de Sinedriu. Dacă cineva ıî
5 spune «nebunule!», va i
6 condamnat la focul Gheenei.”
7 (Matei 5,21-22)
8
9
10
11
12
13
B
B
1) Ră splată pentru cei care respectă poruncile. 2) Creatorul lumii.

3) Suprimarea propriei vieți. 4) In numă r de zece, au fost date de
Dumnezeu lui Moise, pe Muntele Sinai. 5) A pune capă t vieții celor
bolnavi, bă trâ ni sau muribunzi. 6) Substanță care, ın ̂ exces, slă beș te
să nă tatea. 7) Darul cel mai de preț pe care Dumnezeu l-a dat
omului. 8) A determina pe cineva să pă că tuiască prin exemplul ră u
pe care ıl̂ dai. 9) Uciderea copiilor nenă scuți ın
̂ că . 10) Ș i-a dat viața
pentru mâ ntuirea oamenilor. 11) Cele Zece Porunci. 12) Sacru.
13) Luarea vieții unei alte persoane.
6. Scrie un text de 20 de rânduri cu titlul Viața mea este darul

lui Dumnezeu.
45
Fericita Veronica Antal
Veronica s-a nă scut la Nisiporeș ti, comuna Boteș ti, județul Neamț , ın ̂
ziua de 7 decembrie, anul 1935 ș i a fost botezată ın ̂ biserica din Hă lă uceș ti,
a doua zi, 8 decembrie, ın ̂ să rbă toarea Neprihă nitei Ză misliri. Pă rinții ei,
Iova ș i Gheorghe, iind ocupați cu muncile câ mpului, a fost crescută mai
mult de bunica sa, care a ın ̂ drumat-o ın ̂ primii paș i pe calea credinței. A
frecventat ș coala primară din localitatea natală , apoi a ră mas să -i ajute pe
pă rinți la muncă pe câ mp. La vâ rsta de 16-17 ani ș i-a manifestat dorința de
a intra ın ̂ mă nă stire pentru a-ș i consacra viața lui Dumnezeu. Planul ei nu
va putea i pus ın ̂ aplicare, deoarece statul a des iințat toate mă nă stirile
catolice din Româ nia. In aceste condiții, ea a hotă râ t să tră iască acasă ca o
mă icuță. A fă cut vot de feciorie ș i s-a ı̂nscris ı̂n Ordinul al Treilea
Fericita Veronica Antal Franciscan pentru a tră i permanent ın ̂ prezența lui Dumnezeu. Primea
zilnic Sfâ nta Impă rtă ș anie, participa cu evlavie la orele de adorație ș i,
pentru acest lucru, parcurgea ın ̂ iecare dimineață opt kilometri pâ nă la
biserica din Hă lă uceș ti. Avea o evlavie deosebită față de Sfâ nta Fecioară
Maria, pe care o cinstea mai ales prin recitarea zilnică a Rozariului.
Viața ș i moartea ei sfâ ntă sunt o mă rturie reală de credință vie, pentru
că a voit să ım ̂ plinească ın̂ toate voința lui Dumnezeu. In ziua de 24 august
1958, câ nd se ın ̂ torcea de la Sfâ nta Liturghie din Hă lă uceș ti, unde fusese
administrat ș i sacramentul Sfâ ntului Mir, a fost atacată de un tâ nă r care a
vrut să -i pă teze viața feciorelnică pe care ea o ın ̂ china lui Dumnezeu. Cu
42 de lovituri de cuțit, acel tâ nă r o omoară , iar ea ıș̂i dă viața plecâ nd
pentru totdeauna să -l ı̂ntâ lnească pe Mirele să u divin, Isus Cristos,
ın̂ tâ lnire pe care ș i-o dorea atâ t de mult. Cei care au gă sit-o, au putut
observa cum strâ ngea ın ̂ mâ inile ei Rozariul. „Ingerilor, scrieți ın ̂ Cartea
vieții: Isus este al meu, iar eu sunt a lui Isus”, sunt printre puținele cuvinte
scrise de ea pe un bilețel, ca dovadă a dă ruirii sale totale față de Isus.
Lumină pentru Imediat după moartea ei, credincioș ii din localitatea natală ș i din
pașii mei ım
̂ prejurimi au ın ̂ ceput să vorbească despre ea ca iind sfâ ntă . Ea mai este
numită ș i „Sfâ nta Maria Goretti a Româ niei”, datorită modului ın ̂ care a
Noi suntem capodopera murit, asemă nă tor cu cel al S intei Maria Goretti. In ziua de 22 septembrie
2018, Veronica Antal a fost ın ̂ scrisă ın
̂ râ ndul fericiților din cer.
creației lui Dumnezeu. El ne-a
dă ruit viață din iubire, ca să
cunoaș tem ș i să primim
iubirea lui in inită ș i astfel să
im fericiți. Să folosim
facultă țile izice, afective ș i
intelectuale cu care suntem
ın
̂ zestrați, spre slava sa ș i spre
binele nostru ș i al semenilor
noș tri. Să folosim darurile
primite de la Dumnezeu
pentru a face voința sa ș i
pentru a să vâ rș i binele.
Din jurnalul personal al Fericitei Veronica Antal
46
Lecția 10
RESPECTUL FAȚĂ DE TRUP
ȘI CHEMAREA LA
CURĂȚIE
Omul este fă ptura cea mai minunată ,

compusă din trup ș i su let nemuritor.
Trupul omului este sfâ nt pentru că la botez
a devenit iu al lui Dumnezeu, templu al
Duhului Sfâ nt, membru al Trupului lui
Cristos, Biserica, ș i a fost creat pentru cer.
Persoana umană este chemată să iubească
asemenea lui Dumnezeu ș i să colaboreze
cu el la transmiterea vieții. Dumnezeu le-a
zis: „Fiț i rodnici, ı̂nmulț iț i-vă , umpleț i
pă mâ ntul ș i supuneți-l...” (Geneză 1,28).
Copilul trece prin mai multe etape de
dezvoltare pâ nă devine adult. La vâ rsta
adolescenței se trezeș te ın ̂ om instinctul
Friedrich Hermann Carl Uhde, Lăsați copiii să vină la mine
sexual, care ıl̂ face să devină mai curios ın ̂ a
ș ti ș i a experimenta. Tentațiile sunt mult mai multe ș i normale. Este
timpul ca adolescentul să se cunoască ș i să ın ̂ vețe să stă pâ nească Vocabular
acest instinct. Instinctul procreator, necesar neamului omenesc, a instinct sexual (procreator) ‒
fost să dit de Dumnezeu ın ̂ om, ın ̂ vederea iubirii conjugale dintre impuls natural ın ̂ nă scut ce
bă rbat ș i femeie, ın ̂ sfâ nta Că să torie. „De aceea, ıî va lă sa bă rbatul pe asigură reproducerea
tată l să u ș i pe mama sa ș i se va uni cu femeia sa ș i vor i un singur (ın̂ mulțirea, perpetuarea).
trup.” (Geneză 2,24) iubirea conjugală ‒ iubirea
Porunca a ș asea a Decalogului, „Să nu faci fapte necurate”, se umană dintre soț ș i soție ın ̂
referă la dragoste ș i sexualitate ș i apă ră mijloacele prin care se cadrul că să toriei, ın̂ dreptată
transmite viața. Ea cere tră irea virtuții cură ției, adică dominarea spre om ș i spre Dumnezeu.
instinctului procreator ș i folosirea lui ın ̂ Sacramentul Că să toriei, sexualitate ‒ totalitatea
pentru binele soților ș i ın ̂ vederea creă rii unei noi vieți. Cură ția ın
̂ suș irilor organismului uman,
ın
̂ seamnă tră irea sexualită ții după planul lui Dumnezeu ș i poate i: legate de sex ș i de fenomenul
cură ția celibatarilor, cură ția celor că să toriți ș i cură ția vă duvilor. sexual.
Pă strarea cură ției aduce adevă rata libertate, pacea, liniș tea ș i idelitate ‒ statornicie,
bucuria su letească . Incepută ı̂ n copilă rie, continuată ı̂ n devotament față de cineva sau
adolescență, lupta pentru cură ție formează un caracter bun ș i ıl̂ ceva.
pregă teș te pe tâ nă r pentru o viață de familie autentică , prin tră irea legământ matrimonial ‒ legă -
idelită ții ș i a respectului ın ̂ că să torie. mâ ntul că să toriei (legă tură
sfâ ntă ), prin care un bă rbat ș i o
Mijloacele naturale care ajută la pă strarea cură ț iei sunt:
femeie hotă ră sc de comun
practicarea cumpă tă rii ın ̂ mâ ncare ș i bă utură , evitarea ocaziilor de
acord să tră iască toată viața
pă cat, a lenei, disciplinarea simțurilor, sentimentelor, gâ ndurilor,
ım̂ preună .
gâ ndul la urmă rile necură ției (pierderea harului s ințitor ș i a
47
credinței, boli trupeș ti ș i psihice, slă birea voinței ș i a inteligenței,
Vocabular violență ș i tristețe etc.).
Creș tinul are la dispoziție ș i mijloace supranaturale: rugă -
indisolubil ‒ de nezdruncinat, ciunea, primirea s intelor sacramente, mai ales Spovada ș i
care nu poate i desfă cut, rupt Impă rtă ș ania, cinstirea Maicii Domnului, gâ ndul la suferințele
sau destră mat. ın
̂ durate de Isus pentru ispă ș irea pă catelor noastre.
contracepție ‒ acțiunea prin Se opun cură ției cuvintele, gesturile murdare ș i faptele de
care este ım ̂ piedicată necură ție. Faptele interzise de porunca a ș asea sunt:
concepția (fecundarea celor Adulterul este un act de in idelitate conjugală . Cristos
două celule, femeiască ș i condamnă adulterul comis chiar ș i numai cu dorința.
bă rbă tească ), cu intenția de a
Divorțul este imoral, deoarece ın ̂ calcă legă mâ ntul matrimonial.
nu avea copii.
Că să toria creș tină este indisolubilă , de aceea ea nu poate i
celibatar‒ necă să torit, creș tin
desfă cută . Despă rțirea dintre soți poate i admisă de autoritatea
care renunță de bună voie la
că să torie pentru Impă ră ția bisericească pentru motive foarte grave, dar niciunul dintre ei nu se
cerurilor. poate recă să tori.
excitare ‒ provocare, stimu- Reglementarea naș terilor este permisă numai prin metode
lare, enervare. numite „naturale”. Sterilizarea directă ș i contracepția sunt consi-
veneric ‒ care se referă la derate imorale.
organele sexuale. Incestul este să vâ rș it de cei care, iind rude, au raporturi intime.
Violul, incestul ș i hărțuirea sexuală sunt agresiuni condamnate atâ t
de legea divină , câ t ș i de legile țării.
Poligamia este contrară legii morale creș tine, că ci ın ̂ că să torie
se unesc un singur bă rbat ș i o singură femeie.
Concubinajul sau desfrâul, numit ș i „că să torie de probă ”, este
starea de pă cat a acelora care, necă să toriți iind, au relații intime.
Masturbația este excitarea voită a organelor intime pentru a
obține o plă cere venerică .
In pornogra ie, relaț iile intime sunt etalate ı̂n faț a altor
persoane. Toț i cei implicaț i , producă tori, actori, tra icanț i ,
Întrebări consumatori, pă că tuiesc grav.
1. De ce trupul omului este Prostituția este o ofensă gravă ım ̂ potriva demnită ții umane,
sfâ nt? deoarece, ı̂n schimbul unei recompense, persoana este tran-
2. Ce trebuie să ș tie un ado- sformată ın ̂ tr-un obiect de plă cere.
lescent despre instinctul pro- Homosexualitatea se referă la relațiile intime ın ̂ tre persoane de
creator? acelaș i sex, care sunt acte imorale. Familia ș i societatea au datoria
3. Ce ne cere Dumnezeu prin de a le susține pe aceste persoane pentru a depă ș i di icultă țile ș i a
porunca a ș asea? tră i ın
̂ cură ție.
4. Care sunt mijloacele pentru Chiar dacă lumea, Internetul ș i canalele media contribuie la
pă strarea cură ției? ră spâ ndirea imoralită ții, Isus continuă să spună : „Fericiți cei curați
5. Ce se opune virtuții cură ției?
la inimă , pentru că ei ıl̂ vor vedea pe Dumnezeu!” (Matei 5,8). S inții
6. Care sunt faptele interzise de
care au ră mas curați toată viața, dar ș i cei care s-au ridicat din
porunca a ș asea?
pă catul necură ției sunt dovada că e posibilă cură ția pentru toți ș i că
7. Care este ră splata promisă de
Isus celor curați cu inima? ea este un izvor de bine pentru persoana care o practică ș i pentru
8. Ce s inți martiri ai cură ției cei din jur.
cunoș ti? Ii poți lua ca model Sfâ ntul Augustin, Sfâ ntul Francisc, Sfâ nta Maria Goretti, Fericita
astă zi? Veronica Antal sunt doar câ teva exemple.
48
1. Folosind informațiile din conținutul lecției, completează Cuvânt pentru viață
enunțurile de mai jos și transcrie-le pe caiet. „De fapt, aceasta este voința
Omul este chemat să ... asemenea lui ... ș i să colaboreze cu el la
lui Dumnezeu: s ințirea
transmiterea ... Instinctul ..., necesar neamului ..., a fost să dit de
Dumnezeu ın ̂ om ın
̂ vederea iubirii ... dintre bă rbat ș i ..., ın
̂ sfâ nta voastră . Să vă feriți de
Că să torie. Porunca a ... a lui Dumnezeu se referă la ... ș i desfrâ nare! Fiecare să ș tie
sexualitate ș i cere tră irea virtuții ..., adică dominarea instinctului să -ș i stă pâ nească propriul
procreator ș i folosirea lui ın ̂ Sacramentul ..., pentru binele ... ș i ın ̂ trup ın ̂ s ințenie ș i cinste, nu
vederea creă rii unei noi vieți. ın
̂ patima poftei ca pă gâ nii,
... sunt dovada că e posibilă ... pentru toți. care nu-l cunosc pe
Dumnezeu!”
2. Selectează din lista de mai jos situațiile care pot favoriza
(1 Tesaloniceni 4,3-5)
păstrarea curăției.
postul, excesul de mâ ncare, igiena corporală , prietenii buni,
lenea, a lua masa de trei ori pe zi, a rezista ispitelor, munca
izică ș i intelectuală , practicarea unui sport, dominarea
instinctului sexual, simțul ruș inii
3. Organizați-vă în echipe de câte patru elevi. Citiți textul

următor, apoi rezolvați cerințele și prezentați colegilor
răspunsurile.
„Ori omul poruncește pasiunilor sale și dobândește pacea, ori
se lasă dominat de ele și devine nefericit.” Știați că...?
(Catehismul Bisericii Catolice, nr. 2339)
a) Care este mesajul acestui text?
v Sexualitatea umană
b) De ce unele persoane au preferat să moară ın ̂ loc să să vâ rș ească
reprezintă o formă de
pă catul de necură ție?
manifestare a iubirii pe care
c) Ce lori ar putea i asociate virtuții cură ției? Motivați de ce?
Dumnezeu a ın ̂ scris-o ın
̂ om?
d) Scrieți un decalog al vieții pentru a tră i ın
̂ cură ție.
v Sexualitatea umană este o
Exemplu: Voi evita persoanele care au un limbaj indecent.
componentă fundamentală a
personalită ții?
4. Descoperă a irmațiile pe care un creștin le poate accepta ca
v Etapele de dezvoltare ale unui
iind morale.
om, pâ nă la naș tere, sunt: ou
a) Porunca a ș asea a lui Dumnezeu ne ın ̂ vață că iecare creș tin
(zigot), embrion, fă t?
trebuie să ducă o viață curată , indiferent de starea sa materială .
v Etapele de dezvoltare ale unui
b) „Să nu faci fapte necurate” este o poruncă divină care se referă la
om, ın
̂ cepâ nd de la naș tere,
tră irea sexualită ții după planul lui Dumnezeu, pentru binele
sunt: nou-nă scut/sugar,
soților care sunt deschiș i transmiterii vieții.
copilă rie, pubertate,
c) Porunca „Să nu faci fapte necurate” ne ın ̂ vață că ın
̂ totdeauna
adolescență, tinerețe,
sexualitatea este ceva ră u.
maturitate, bă trâ nețe?
d) Creș tinii ș tiu că virtutea cură ției presupune efortul stă pâ nirii de
v Educația sexuală ın ̂ seamnă a
sine.
educa la iubire responsabilă ,
e) Biblia prezintă sexualitatea ca iind un lucru bun, binecuvâ ntat
ceea ce implică mai multe
de Dumnezeu.
aspecte: biologic, sentimental,
f) Eș ti liber dacă faci ceea ce simți, ceea ce-ți place.
moral, social, psihologic,
g) Adevă rata libertate presupune stă pâ nirea de sine care se câ ș tigă
spiritual?
zi de zi, prin fapte de generozitate ș i respect față de ceilalți.
49
5. Scrie un text de zece rânduri, în care să-ți spui părerea
despre modul în care următorul verset biblic îi privește pe
cei de vârsta ta.
„Ș i cel care iubeș te primejdia va pieri ın
̂ ea.” (Ben Sirah 3,26)

Sfânta Maria Goretti
Sfâ nta Maria Goretti sau Sfâ nta Marietta a fost un copil care a preferat
să moară pentru a-ș i apă ra cură ția. Intreaga ei viață a fost ın ̂ temeiată pe
Sf. Maria Goretti sentimentul onoarei ș i al demnită ții umane, pe supunerea față de Legea
lui Dumnezeu ș i pe ajutorul harului divin.
Familia Goretti locuia ın ̂ Corinaldo, o mică localitate din provincia
Ancona, centrul Italiei, unde Maria s-a nă scut la 16 octombrie 1890. In
familie i se spunea Marietta. Din cauza să ră ciei, familia a emigrat la
Ferriere de Conca, pe moș ia unui principe care le-a pus la dispoziție o casă ,
ın ̂ comun cu o altă familie, compusă dintr-un vă duv, Serenelli, ș i iul să u,
Lumină pentru Alessandro. După un an, tată l moare din cauza malariei. Mama, ră masă
pașii mei vă duvă , va trebui să -l ın
̂ locuiască pe soțul ei la muncile câ mpului, pentru a
câ ș tiga cele necesare traiului. Gospodă ria ș i cei patru copii mai mici ră mâ n
ın ̂ seama Mariettei, care se dovedeș te o bună gospodină ș i o educatoare
Omul este creat din iubire, ın̂ țeleaptă pentru fră țiorii ei. In iecare duminică parcurgea 11 km pâ nă ın ̂
oră ș elul Nettuno, unde lua parte la Sfâ nta Liturghie ș i la orele de cateheză .
pentru iubire. Sexualitatea
La un an după moartea tată lui, Marietta primeș te Prima Sfâ ntă
este unul dintre darurile cu Impă rtă ș anie. Conș tiința prezenței lui Isus ı̂n su letul ei ı̂i ı̂ntă reș te
care Dumnezeu l-a ın ̂ zestrat hotă râ rea de a nu-l supă ra nici chiar cu cea mai mică greș eală . Prefera mai
pe om ın ̂ vederea vieții de bine să moară decâ t să facă vreun pă cat.
familie ın ̂ Sacramentul Alessandro, copilul vecinului, a ajuns ın ̂ grupul unor tineri fă ră teamă
Că să toriei. Să nu profană m de Dumnezeu. Marietta evita orice ın ̂ tâ lnire cu tâ nă rul lipsit de bună -
trupul nostru, care este cuviință, deș i, ın
̂ baza ın ̂ țelegerii dintre familii, trebuia să facă mâ ncare ș i
templul Duhului Sfâ nt, prin să spele rufele ș i pentru cei doi Serenelli. In dimineața zilei de 5 iulie 1902,
folosirea dezordonată a mama ım ̂ preună cu vecinii ei au plecat la câ mp. Alessandro se ın ̂ toarce
sexualită ții. O plantă creș te singur acasă ș i-i spune Mariettei să intre ın ̂ cameră , ca să -i repare o haină
ruptă . Ea refuză , cerâ nd să -i aducă haina afară . Alessandro o trage ın ̂
ș i se dezvoltă deplin dacă
cameră ș i-i spune pe față gâ ndul murdar ce-l stă pâ nea. Nereuș ind să -ș i
ın
̂ depă rtă m buruienile din ducă planul la ın ̂ deplinire, cuprins de furie, o loveș te de mai multe ori.
jurul ei ș i-i turnă m apă la Marietta este gă sită ră nită , iar vestea despre cele ın ̂ tâ mplate s-a ră spâ ndit
ră dă cină . Tot aș a copilul, ın
̂ tot ținutul. Din inimile tuturor porneau gâ nduri ș i cuvinte de admirație
adolescentul, tâ nă rul se pentru curajul ș i demnitatea dovedite de tâ nă ra copilă . Cu toate ın ̂ grijirile
dezvoltă frumos, armonios, medicale acordate, moare ın ̂ ziua de 6 iulie 1902. Ultimele ei cuvinte au
deplin dacă ın ̂ depă rtează la fost: „Din dragoste că tre Isus, ıl̂ iert (pe Alessandro) ș i vreau să ajungă ın ̂
timp buruienile pă catelor ș i cer ș i el”. Alessandro Serenelli a fost condamnat la ın ̂ chisoare pe viață. In
dezordinilor sexuale ș i soarbe anul 1910, după cum mă rturiseș te chiar el, i s-a ară tat Maria Goretti ın ̂
din apa vitală a credinței, mijlocul unui câ mp cu crini ș i l-a chemat să vină după ea. De atunci, viața
lui s-a schimbat total ș i, după 27 de ani de executare a pedepsei, a fost
a rugă ciunii, a virtuților.
eliberat pentru bună purtare.
50
Lecția 11
PURIFICAREA GÂNDURILOR
ȘI A INIMII
Omul este o iință care are multe dorințe: de a tră i, de a i să nă tos,
de a progresa, de a iubi, de a i iubit...
Isus ne ın̂ vață că totul vine din inimă : „Insă ceea ce iese din gură
vine din inimă ș i aceea ıl̂ face pe om impur. Că ci din inima omului
ies: gâ ndurile rele, crimele, adulterele, desfrâ nă rile, furturile,
mă rturiile false, blasfemiile.” (Mt 15,18-19).
Ca o consecință a pă catului stră moș esc, ın ̂ inima omului se duce
o luptă permanentă pentru a ın ̂ vinge ispitele, a stă pâ ni instinctele
ș i a dobâ ndi pacea, fă câ nd binele.
Cel botezat trebuie să lupte ım ̂ potriva concupiscenței că rnii ș i a
poftelor dezordonate. Cu ajutorul harului lui Dumnezeu, el ajunge
la cură ția inimii prin puritatea intenției ș i a privirii, prin disciplina
sentimentelor ș i a imaginației, prin refuzul acceptă rii gâ ndurilor
necurate care ıl̂ ın ̂ deamnă pe om să se abată de la calea poruncilor
divine. Cură ția inimii este necesară pentru a iubi cu adevă rat. Ea se
dobâ ndeș te, ı̂ n primul râ nd, prin rugă ciune, prin harul lui
Dumnezeu primit ın ̂ sacramente, prin lectura că rților s inte, prin
participarea la Sfâ nta Liturghie, prin alegerea prietenilor cu
principii morale, prin discuții cu duhovnicul, prin conș tientizarea Joshua Reynolds,
faptului că Dumnezeu ne iubeș te ș i ne vede ın ̂ totdeauna, prin Copilul Samuel se roagă
ı̂nă lț area inimii la Dumnezeu printr-o scurtă invocaț ie, prin
rezistenț a de la ı̂nceputul ispitei, prin invocarea Preas intei
Vocabular
Fecioare Maria.
Celor „curați cu inima” le este fă gă duit că ı̂l vor vedea pe impur ‒ murdar, care nu este
Dumnezeu față ın ̂ față ș i că vor i asemenea lui. Cură ția ne ın ̂ gă duie curat.
să percepem trupul omenesc, al nostru ș i al aproapelui, ca pe un concupiscență ‒ poftă , orice
templu al Duhului Sfâ nt, ca pe o manifestare a frumuseții divine. formă de dorință ome-
Pentru a tră i puritatea, este necesară pudoarea. Aceasta este o nească ; ın ̂ clinație spre
caracteristică a iințelor umane ș i constă ın ̂ refuzul de a dezvă lui ră u/pă cat.
ceea ce trebuie să ră mâ nă ascuns. Este orâ nduită ı̂n vederea puritate – faptul de a i pur;
cură ției, ocroteș te misterul persoanelor ș i al iubirii lor, invită la cură țenie su letească .
ră bdare ș i la moderație ın ̂ relațiile de dragoste. Pudoarea ın ̂ seamnă inhibare–ın ̂ cetinirea unui
ș i modestie, că ci ea inspiră alegerea ım ̂ bră că minții ș i pă strează proces iziologic; a (se)
tă cerea sau rezerva acolo unde există riscul unei curiozită ț i emoționa, nemaiputâ nd
nesă nă toase. Pudoarea ı̂ n seamnă ș i discreț i e. Ea se opune să -ș i desfă ș oare
expunerii trupului uman ın ̂ anumite reclame ș i publicații, precum activitatea; a se bloca.
ș i descoperirii unor con idențe intime. represiv ‒care ım ̂ piedică ,
Pudoarea este prezentă ın ̂ toate culturile ș i nu are nimic de-a blochează , constrâ nge.
face cu inhibarea sau cu o educație represivă . Ființa umană simte
51
Întrebări pudoare față de propriile pă cate, față de alte aspecte care, dacă sunt
fă cute publice, ar priva-o de demnitatea sa. Cine ră neș te simțul
1. Ce ne ın ̂ vață Isus despre natural al pudorii unei alte persoane prin cuvinte, priviri, gesturi
inima omului? sau comportamente ıî ră neș te propria demnitate.
2. Care este rolul harului ın ̂ A avea pudoare ın ̂ seamnă a ară ta respect față de persoana
lupta ım ̂ potriva umană .
concupiscenței? Atracț ia sexuală dintre bă rbat ș i femeie a fost creată de
3. Cum se dobâ ndeș te cură ția Dumnezeu, deci este bună , aparț i ne structurii biologice a
inimii? persoanei.
4. Ce este pudoarea ș i cum Porunca a noua se referă la ră dă cina ră ului, la gâ ndurile ș i
poate i cultivată ? dorințele care duc la faptele de necură ție, la care se referă porunca
5. Ce ne cere Dumnezeu prin a ș asea. Gâ ndurile ș i dorințele necurate care nu sunt acceptate,
porunca a noua? ı̂ntreținute sau că utate nu sunt pă cate. Constituie pă cat doar
6. Care este diferența dintre un consimțirea liberă la aceste gâ nduri ș i dorințe imorale.
gâ nd ș i consimțire la pă cat? Pentru a i curați ın ̂ gâ nduri ș i dorințe, trebuie să se evite
7. Care sunt roadele unei inimi imagini, că rți, ilme, site-uri cu conținut imoral, lipsa de activitate
curate? etc.
8. Cum poate respecta un Gâ ndurile necurate la care am consimțit sunt pă cate pentru că
adolescent din zilele noastre ele duc la fapte rele. A dori să faci lucruri necurate este pă cat. „Eu
poruncile care se referă la ın̂ să vă spun că oricine priveș te o femeie dorind-o a ș i comis adulter
cură ție? cu ea ın ̂ inima lui.” (Matei 5,28).
Niciun pă cat nu ar exista ın ̂ exterior dacă el nu ar i mai ın ̂ tâ i ın ̂
interior, ın ̂ inima omului. Cine are inima curată , cine este stă pâ n pe
gâ ndurile ș i dorințele sale este curat ın ̂ ın
̂ tregime, ș i ın
̂ faptele, ș i ın
̂
cuvintele sale.
Cuvânt pentru viață Aplicații de învățare
„Pentru că tot ce este ın ̂ 1. Formulează enunțuri folosind cel puțin trei cuvinte din
lume – pofta trupului, pofta a ișul dat mai jos.
ochilor ș i tru ia vieții – nu
este de la Tată l, ci de la lume.
Dar lumea ș i pofta ei trec,
ın̂ să cel care ım
̂ plineș te
voința lui Dumnezeu ră mâ ne
ın
̂ veci.”
(1Ioan 2,16-17)
„Creează ın
̂ mine o inimă
curată , Dumnezeule, ș i un
duh statornic ın ̂ noieș te
ın
̂ lă untrul meu!”
(Psalmi 51,12) 2. Alege litera A, dacă enunțul este adevărat, sau litera F, dacă
este fals.
a) Să nu poftești femeia aproapelui tău este o poruncă ce se referă la
cură ție. A/F
52
b) Cine ın
̂ calcă porunca a noua ın
̂ calcă dreptul de proprietate al Știați că...?
aproapelui. A/F
c) Pentru a ne pă stra inima ș i gâ ndurile curate este necesară lupta
permanentă ım
̂ potriva ispitelor. A/F
v Virtutea prin care omul ıș̂i
d) Inima, iind locuința lui Dumnezeu, trebuie pă strată ın
̂ cură ție. stă pâ neș te ș i reglementează
A/F dorința sexuală , conform
exigențelor morale, se
e) Ori de câ te ori eș ti ispitit, să vâ rș eș ti pă cat. A/F
numeș te castitate?
f) Rugă ciunea este o armă puternică ım
̂ potriva dorințelor necurate.
v Cură ția este dependentă de
A/F
cumpă tare, iar cumpă tarea
g) Pentru a dobâ ndi fericirea cerului este nevoie de o inimă curată , este esențială ın
̂ stă pâ nirea de
ca a copiilor. A/F sine?
h) Necură ția poate deveni o virtute. A/F v Crinul alb este simbolul
cură ției?
i) Inainte de a i să vâ rș it pă catul, dorința a apă rut ın
̂ inima omului.
A/F
j) Cine ıș̂i stă pâ neș te gâ ndurile ș i dorințele este curat ș i ın
̂ cuvinte ș i
ın
̂ fapte. A/F
3. Citește versetul biblic, apoi rezolvă cerința.

„Este mai bun cel care-ș i stă pâ neș te duhul decâ t cel care
capturează o cetate.” (Proverbe 16,32)
Scrie un text, de cincisprezece râ nduri, ın ̂ care să dezvolți
ideea transmisă de acest proverb.
4. Transcrie, din conținutul lecției, trei motive pentru care

creștinul trebuie să ducă o viață curată.
a) Mă stră duiesc să -mi pă strez cură ția, deoarece ...
b) Ca să ră mâ n mereu curat ın
̂ gâ nduri ș i dorințe ...
c) Am simțul pudorii dacă ...
6. Spune în fiecare zi următoarea rugăciune, pentru a-ți

păstra curăția sufletului și a trupului.
O, Sfinte Alois, împodobit de moravuri îngerești, eu îți

încredințez curația sufletului și a trupului meu. Pentru curăția
ta cea îngerească, te rog, mijlocește pentru mine la Isus
Cristos și la Sfânta Fecioară Maria și apără-mă de orice
păcat de moarte. Fă ca inima mea să se păstreze pururea
curată; când mă vei vedea ispitit, îndepărtează de la mine
toate gândurile și poftele necurate, pentru ca, urmându-te, să
ajung în Rai. Amin. Albrecht Dü rer, Mâini în rugăciune
Sfinte Alois de Gonzaga, roagă-te pentru noi!
53
Sfântul Alois de Gonzaga
Alois s-a nă scut ın ̂ castelul din Castiglione delle Stiviere, ın ̂ tre Brescia
ș i Mantova – Italia, la 9 martie 1568. Tată l să u, marchizul Ferrante
Gonzaga, ș i mama sa, contesa Marta Tana di Santena, au tră it la Madrid, la
curtea regelui Filip al II-lea ș i a reginei Elisabeta. Venirea pe lume a lui
Alois, primul lor iu, a fost anunțată cu salve de artilerie ı̂n curtea
castelului. După naș tere, tată l a poruncit să ie botezat imediat, iar mama a
fă cut un pelerinaj la Loreto pentru a mulțumi S intei Fecioare. Pă rinții i-au
transmis arta rugă ciunii ș i iubirea față de să raci.
Alois trebuia să devină expert ın ̂ arta militară ș i a conducerii, iind
moș tenitorul titlului de marchiz. La 4-5 ani observa cu interes miș carea
disciplinată a trupelor militare. Tată l instruia mii de soldați adunați din
toate pă rțile Italiei pentru a i trimiș i să ın ̂ frunte rezistențele islamice
Sf. Alois de Gonzaga, copil după bă tă lia de la Lepanto. Alois a fost trimis acasă , ală turi de alți doi frați
mai mici, unde mama, cu delicatețe, l-a fă cut să ın ̂ țeleagă că unele cuvinte
nu sunt bune ın ̂ gura creș tinului. Pe câ nd avea 7 ani, ın ̂ timpul unei
rugă ciuni, a simțit o mare dorință de a se dă rui cu totul lui Dumnezeu, ș i
atunci a spus „da”.
Câ nd a izbucnit ciuma din 1576, tată l i-a trimis pe Alois ș i Rodolfo,
fratele mai mic, la Florența pentru a evita pericolul bolii ș i pentru a studia.
Ager ș i cu un bun simț al observației, el a studiat cu seriozitate. Biserica sa
Lumină pentru preferată era aceea a „Bunei-Vestiri”. Aici, ın ̂ tr-o zi, ın ̂ timp ce se ruga
pașii mei ın̂ aintea icoanei S intei Fecioare, Domnul i-a ară tat cu claritate două că i:
aceea a lumii, pe care a fă cut câ țiva paș i ın ̂ copilă ria sa, fă ră să -ș i dea
seama, ș i care l-a ım ̂ pins spre o viață lipsită de valori, ș i aceea spirituală , pe
Su letul omului este care mama i-a fă cut-o cunoscută prin exemplul ș i cuvâ ntul ei. Alois a luat
atunci hotă râ rea să nu accepte vreun compromis cu obiceiurile corupte
locuința lui Dumnezeu.
ale ambientului ın ̂ care se a la. Pentru a ın ̂ tă ri această hotă râ re a sa, a fă cut
Să nu-l alungă m pe vot de castitate.
Dumnezeu din su let. Alois a ın ̂ ceput să se gâ ndească să renunțe la titlul de marchiz ın ̂
Să veghem cu grijă favoarea fratelui să u, Rodolfo, ș i să intre ın ̂ tr-un ordin monahal. Pentru un
pentru a nu lă sa să timp, ın ̂ să , pă rinții ıl̂ trimit la curtea regelui Spaniei, iar aici va trebui să -ș i
pă trundă ın̂ su letul nostru continue studiile de iloso ie la Universitatea din Alcalá . Intre timp, Alois
gâ nduri, sentimente, citea ș i că rți de spiritualitate ș i se ruga. A ın ̂ țeles atunci că locul să u era ın ̂
Societatea lui Isus, adică ın ̂ râ ndul că lugă rilor iezuiți. Nu i-a fost uș or să -l
dorințe dezordonate, convingă pe tată l să u ın ̂ privința hotă râ rii luate, ın ̂ să mama l-a aprobat ın ̂
murdare. tă cere. La sfâ rș it, după ce a ın ̂ vins rezistența tată lui, a renunțat la titlul de
Să -l ı̂mpodobim marchiz ın ̂ favoarea fratelui să u Rodolfo ș i, la 25 noiembrie 1585, după o
cu gâ nduri, sentimente, vizită de trei zile la Loreto, intră ın ̂ noviciatul iezuiților de la Roma. Aici,
afecțiuni ș i aspirații nobile, sub conducerea lui Robert Bellarmin, a terminat ın ̂ tr-un mod stră lucit
studiul iloso iei ș i a ın ̂ ceput studiul teologiei, apoi a fost s ințit preot.
s inte, curate.
Câ nd, la Roma, s-a declanș at epidemia de ciumă , a cerut să servească
Să -l rugă m bolnavii ın ̂ spital. Permisiunea i-a fost retrasă din cauza constituției izice
pe Dumnezeu să ră mâ nă fragile. I-a fost permis să viziteze bolnavii mai puțin periculoș i, a lați
mereu cu noi ș i să ne ın
̂ tr-un alt spital. Intr-o zi, a vă zut abandonat pe stradă , ın ̂ agonie, un
pă streze su letul curat, bolnav de ciumă . L-a luat ın ̂ spate ș i l-a dus la spital. Alois a contractat
ım
̂ podobit cu virtuți. boala ș i ın
̂ câ teva luni a murit, la 21 iunie 1591. Avea doar 23 de ani. A fost
proclamat fericit ın ̂ 1605, sfâ nt ın ̂ 1726 ș i, ın ̂ anul urmă tor, patron al
tineretului, dar ș i model al tuturor aspiranților la preoție.
54
Unitatea 2
1. Selectează răspunsurile corecte.
A. A-i respecta pe pă rinți ın
̂ seamnă :
a evita tot ceea ce i-ar întrista;
a le pretinde să-ți cumpere un telefon nou;
a le cere iertare atunci când greșești prin cuvinte sau comportament;
a nu te rușina să-i ai alături în anumite împrejurări;
a le vorbi cuviincios;
a-i evita în locurile publice.
B. Ne formă m virtutea cură ției:

evitând anturajul rău;
ocupându-ne mintea și trupul cu activități importante;
spălându-ne des pe mâini;
urmărind știrile la televizor;
rugându-ne des;
căutând să imităm exemplul s inților.
2. Spune-ți părerea!
Este important ca statul să apere dreptul la viață al oricărui om?
Motivează-ți răspunsul!
3. Transcrie următoarele enunțuri în caiet. Dacă enunțul este adevărat, încercuiește litera A, iar
dacă este fals, încercuiește litera F.
a) La doisprezece ani, Isus, mergâ nd la sinagoga din Nazaret, s-a pierdut de pă rinții să i. A/F
b) Respectâ nd porunca a patra a lui Dumnezeu, dobâ ndim haruri pentru su let ș i roadele temporare ale
pă cii ș i bună stă rii. A/F
c) Nerespectarea poruncii a patra nu contează atâ t de mult pentru societate. A/F
d) Pentru noi, Isus este model ın ̂ ım
̂ plinirea poruncilor lui Dumnezeu. A/F
e) Orice viață umană trebuie respectată din primul moment al existenței sale. A/F
f) Deș i era Dumnezeu, Isus s-a supus pă rinților să i. A/F
g) Legitima apă rare este tot o crimă . A/F
f) Embrionul trebuie ın ̂ grijit ca orice iință. A/F
g) Uciderea cuiva, ca autoapă rare, nu este o crimă . A/F
4. Completează enunțurile, ținând cont de exemplul dat.
Exemplu: Dacă ım
̂ i respect pă rinții, va i pace în familie.
a) Dacă pă rinții ım

̂ i ..., eu .....
b) Câ nd preotul ... la biserică , ın ̂ țeleg că el....
c) Dacă mă stră duiesc să iu curat ın ̂ ..., voi ...
d) Pentru mine viața ...
55
5. Asociază faptele morale cu porunca ce li se potrivește.
Porunca a IV-a ̂ grijirea să nă tă ții

pă strarea ș i ın
recunoș tința față de pă rinți
Porunca a V-a respectarea normelor de igienă
cură ția ın
̂ gâ nduri ș i dorințe
Porunca a VI-a evitarea a tot ceea ce ne pune ın ̂ pericol să nă tatea
respectul față de viața aproapelui
Porunca a IX-a virtutea cură ției ın ̂ fapte ș i cuvinte
6. Citește textul, apoi rezolvă cerințele.

„Prietenii mei preaiubiți, nu vă ie teamă să apă rați viața, viața ın ̂ totalitatea ei. De la germen pâ nă la
apusul ei... Trebuie să spuneți ș i să strigați că viața este un dar minunat al lui Dumnezeu ș i că nimeni nu
este stă pâ nul ei, că avortul ș i eutanasia sunt crime ın ̂ grozitoare ım ̂ potriva demnită ții omului.” (Papa Ioan
Paul al II-lea, Discurs: 20.06.1992)
a) La ce se referă Sfâ ntul Pă rinte ın
̂ acest mesaj?
b) Scrie ș i tu un discurs asemă nă tor, pe care să -l citeș ti ın
̂ fața colegilor.
c) Desenează un a iș care să transmită acest mesaj.
7. Urmează crescător șirul numerelor și reconstruiește enunțul.

Exprimă printr-o deviză ideea centrală.
3 porunceș te 8 pacea 11 lasă 7 dobâ ndeș te 10 se 2 ori
5 sale 15 ș i 9 ori 16 devine 14 ele 6 ș i
12 subjugat 4 pasiunilor 13 de 1 Omul 17 nefericit
(Catehismul Bisericii Catolice, 2339)
8. Găsește cele treisprezece cuvinte ascunse în careu. Notează-le în caiet și scrie pentru iecare
de iniția corespunzătoare.
9. Citește, cu atenție, următorul text și răspunde cerințelor de mai jos.

„În anul 1941, Maximilian Kolbe, preot de origine poloneză, a fost trimis în lagărul de la Auschwitz.
Când tatăl a doi copii a fost condamnat de naziști la moarte, preotul Kolbe s-a oferit să-i ia locul. Astfel, el a
salvat viața tatălui, sacri icând-o pe a sa.”
a) Motivați alegerea lui Maximilian Kolbe.
b) Cu cine poate i asemă nat preotul? De ce?
c) Ce poți ın
̂ vă ța de la Maximilian Kolbe?
56
VIAȚA OMULUI
ÎN CRISTOS
Bartolomé Esteban Murillo, Întoarcerea iului risipitor (Washington, S.U.A.)
ª Spovada – celebrarea și roadele

Sacramentului Pocăinței
ª Maslul – celebrarea și roadele Ungerii

bolnavilor
Lecția 12
SPOVADA – CELEBRAREA
ȘI ROADELE
SACRAMENTULUI POCĂINȚEI
Că derea ın ̂ pă cat a lui Adam ș i a Evei ne dezvă luie faptul că
primii oameni, ispitiți iind, au ales ră ul ș i nu binele. După că derea
lor, omenirea a ră mas ın ̂ clinată spre pă cat. Inclinația că tre ră u a
ră mas ș i după Botez, iar asemenea primilor oameni, amă giți de
tentații, de multe ori, omul de astă zi alege ră ul.
Câ t timp tră ieș te pe pă mâ nt, Dumnezeu ıî oferă omului ș ansa de
a i iertat, de aceea nu trebuie să -ș i piardă speranța.
Fiul lui Dumnezeu a venit ın ̂ lume ca să ia asupra sa pă catele
lumii, să dă ruiască iertarea ș i ră scumpă rarea. El a a irmat de multe
ori că a venit pentru cei bolnavi ș i pă că toș i, că ci aceș tia au nevoie de
medic. I-a primit ș i i-a iertat, cerâ ndu-le să -ș i schimbe viața. In
Parabola iului risipitor ș i Parabola oii regăsite, Isus subliniază
bucuria lui Dumnezeu la convertirea iecă rui pă că tos.
„Bucurați-vă ım ̂ preună cu mine, pentru că mi-am gă sit oaia
pierdută ! Vă spun că , tot aș a va i [mai mare] bucurie ın ̂ cer pentru
un pă că tos care se converteș te decâ t pentru nouă zeci ș i nouă de
drepți care nu au nevoie de convertire.” (Luca 15,6-7)
La Ultima cină , Isus le descoperă apostolilor că jertfa vieții sale,
sâ ngele să u va i spre iertarea pă catelor. In ziua Invierii el a instituit
Giuseppe Molteni, Spovada Sacramentul Pocă inței ș i le-a dat apostolilor puterea de a ierta
pă catele ın ̂ numele lui Dumnezeu: „Primiți pe Duhul Sfâ nt! Că rora
Vocabular le veți ierta pă catele, vor i iertate; că rora le veți ține, vor i ținute.”
(Ioan 20,22b-23)
pocăința – unul din cele ș apte
sacramente, instituit de Isus
Puterea de a ierta pă catele a trecut de la apostoli la episcopi ș i la
Cristos pentru ca iecare creș - preoți, ș i astfel, pâ nă la sfâ rș itul timpului, iertarea lui Dumnezeu
tin să dobâ ndească de la poate să ie dată tuturor oamenilor.
Dumnezeu iertare pentru Pocă ința sau Spovada este un dar al Bisericii, un sacrament prin
pă catele să vâ rș ite după Botez; care duhovnicul, ın ̂ numele lui Dumnezeu, iartă pă catele, dacă
regret pentru o faptă rea; omul se că ieș te de ele, le mă rturiseș te ș i este hotă râ t să nu mai
pă rere de ră u. pă că tuiască . In Sfâ nta Scriptură ș i ın ̂ Sfâ nta Tradiție a mai fost
duhovnic ‒ confesor, preot care numit: sacramentul iertă rii, pocă ință sau penitență, convertire,
administrează Sacramentul spovadă sau mă rturisire, reconciliere sau ı̂mpă care, al doilea
Pocă inței.
botez.
penitent ‒ cel care se că ieș te de
pă catele să vâ rș ite ș i se spove-
Catehismul Bisericii Catolice spune că este numit Sacrament al
deș te duhovnicului. Pocăinței, deoarece exprimă dorința de convertire, de că ință ș i de
Sfânta Tradiție – adevă rurile ın
̂ destulare din partea creș tinului pă că tos. Este numit Sacramentul
revelate de Dumnezeu Bisericii Spovezii (Mă rturisirii), pentru că mă rturisirea, spovedirea
sale, care nu sunt conț inute pă catelor ın ̂ fața preotului, este un element esențial al acestui
ı̂n Sfâ nta Scriptură , dar care sacrament. Acest sacrament este ș i o „mă rturisire”, o recunoaș tere
sunt transmise de pă storii ei ș i o laudă a s ințeniei lui Dumnezeu ș i a milostivirii lui față de omul
legitimi. pă că tos.
58
In momentul ın ̂ care preotul iartă pă catele, Dumnezeu este cel
Vocabular
care iartă cu adevă rat ș i pentru totdeauna. Pentru a face o spovadă
bună , se cere respectarea a cinci condiții: examinarea conștiinței, rit penitențial – parte a S intei
pentru ca omul să -ș i amintească de pă catele să vâ rș ite, numă rul lor, Liturghii ın ̂ cadrul că reia credin-
ım
̂ prejură rile care pot schimba gravitatea pă catelor; căința pentru cioș ii recunosc propriile pă cate ș i
pă cate (pă rerea de ră u); propunerea de a nu le mai face (hotă râ rea); ıî cer iertare lui Dumnezeu. Dacă
mărturisirea sinceră a tuturor pă catelor ı̂n faț a preotului ș i nu au să vâ rș it pă cate mari, ei se
împlinirea pocăinței (îndestularea) dată de acesta. pot ım ̂ pă rtă ș i.
După ce penitentul ıș̂i mă rturiseș te pă catele, preotul ıș̂i impune direcțiune spirituală – ajutorul
mâ inile asupra lui ș i dă dezlegarea rostind rugă ciunea: „Dumnezeu, dat de un preot unui credincios
Pă rintele ın ̂ dură rilor, care a ım
̂ pă cat lumea cu sine prin moartea ș i pentru a ın ̂ ainta ın ̂ viața
spirituală .
ı̂nvierea Fiului să u ș i l-a trimis pe Duhul Sfâ nt spre iertarea
pă catelor, prin puterea ı̂ncredinț ată Bisericii, să -ț i dă ruiască
iertare ș i pace. Iar eu te dezleg de pă catele tale, ın ̂ numele Tată lui, ș i Întrebări
al Fiului, ș i al Sfâ ntului Duh.”
Biserica le cere credincioș ilor ajunș i la vâ rsta câ nd pot deosebi 1. Ce ne dezvă luie Biblia prin
binele de ră u să -ș i mă rturisească pă catele cel puțin o dată pe an. In relatarea că derii ın ̂ pă cat a
cazul să vâ rș irii unui pă cat de moarte, trebuie să se spovedească lui Adam ș i a Evei?
ın ̂ ainte de a primi Sfâ nta Impă rtă ș anie. Deș i pă catele mici pot i 2. Care este atitudinea lui Isus
iertate ș i prin ritul penitențial de la Sfâ nta Liturghie, este bine ca ele față de pă că tos?
să ie mă rturisite ın ̂ Sacramentul Pocă inței. 3. Câ nd a instituit Isus
Scopul ș i rodul acestui sacrament ıl̂ constituie, ın ̂ tâ i de toate, Sacramentul Pocă inței?
ım̂ pă carea cu Dumnezeu. Nu există pă cat să vâ rș it doar ım ̂ potriva 4. Ce este pocă ința sau
lui Dumnezeu, ci iecare pă cat are consecințe asupra aproapelui. spovada? Cine poate
Impă carea cu Dumnezeu aduce ș i ım ̂ pă carea cu sine, cu Biserica, cu administra acest sacrament?
semenii. De asemenea, prin Sacramentul Pocă inței se obține: ier- 5. Cum mai este numit
tarea pedepsei veș nice meritate din cauza pă catelor de moarte; Sacramentul Spovezii?
iertarea, cel puțin ın ̂ parte, a pedepselor vremelnice, care sunt 6. Care sunt condițiile pentru o
urmă ri ale pă catului; pacea ș i senină tatea conș tiinței ș i mâ ngâ ierea spovadă bună ?
spirituală ; sporirea forțelor spirituale pentru lupta creș tină . 7. Ce roade obține cel care se
Chemarea lui Isus la convertire ș i pocă ință nu are ın ̂ vedere spovedeș te?
numai faptele exterioare, ci ș i convertirea inimii, pocă inț a 8. Ce ın ̂ seamnă a te converti?
interioară . Convertirea se realizează , ın ̂ viața de zi cu zi, prin gesturi
de ım ̂ pă care, prin grija față de să raci, prin exercitarea ș i apă rarea
dreptă ț ii ș i a celui drept, prin mă rturisirea greș elilor, prin
ın ̂ dreptarea fraternă , prin examenul de conș tiință, prin direcțiunea Cuvânt pentru viață
spirituală , prin acceptarea suferințelor, prin ră bdarea ın ̂ prigoniri
pentru dreptate. „Câ nd a auzit, Isus le-a spus:
«Nu au nevoie de medic cei
să nă toș i, ci bolnavii. Nu am
Activități de învățare venit să -i chem pe cei drepți, ci
pe cei pă că toș i»”.
1. Identi ică denumirile corecte ale Sacramentului Pocăinței. (Marcu 2,17)
Con irmațiune, Penitență, Euharistie, Consacrare, Reconciliere, „Spă laț i -vă , puri icaț i -vă
Spovadă, Cununie, Maslu, Botez, Iertare, Convertire, Sfânta deci ș i cură țați-vă ! Indepă rtați
Liturghie, Mărturisire, Împăcare ră ul faptelor voastre dinaintea
ochilor mei! Incetați să faceți
2. Completează de iniția. ră ul!”
... este un sacrament prin care ... , ın ̂ numele lui Dumnezeu, iartă ..., (Isaia 1,16)
dacă omul se ... de ele, le ... ș i este hotă râ t să nu mai ...
59
3. Ordonează condițiile care se cer pentru a face o spovadă
bună.
... mă rturisirea
... ın
̂ destularea
... propunerea
... cercetarea cugetului
... că ința
4. Citește următoarele a irmații și stabilește dacă sunt corecte

sau incorecte.
Papa Francisc a) Sacramentul Spovezii se numeș te ș i Pocă ință.
la Sf. Spovadă b) Instituind Sacramentul Spovezii, Isus ne descoperă iubirea
milostivă a lui Dumnezeu.
Știați că...? c) Este su icient să -i cerem iertare lui Dumnezeu atunci câ nd
pă că tuim, fă ră a apela la Sacramentul Spovezii.
v In primele secole ale d) Isus a orâ nduit acest sacrament ın ̂ seara Invierii, câ nd le-a spus
creș tinismului, că lugă rii apostolilor: „Primiți pe Duhul Sfâ nt! Că rora le veți ierta pă catele,
obiș nuiau ca ın ̂ iecare seară vor i iertate; că rora le veți tine, vor i ținute.”
să -ș i mă rturisească propriile e) Spovada este trebuincioasă pentru creș tinii care, după Botez, au
pă cate ın ̂ fața abatelui să vâ rș it vreun pă cat.
(starețului)? f) Fiecare creș tin, după ce a ajuns la vâ rsta rațiunii, are obligația de
v In 1214, Conciliul al IV-lea din a se spovedi cel puțin o dată pe an.
Lateran a cerut ca iecare g) Mergâ nd la spovadă , este su icient să -i spui duhovnicului că ai
creș tin matur să -ș i multe pă cate, fă ră să speci ici care sunt.
mă rturisească pă catele cel h) Pentru a face o spovadă bună , creș tinul trebuie să -ș i mă r-
puțin o dată pe an? Această turisească toate pă catele grave să vâ rș ite de la ultima spovadă
bună .
practică este valabilă ș i astă zi
i) Câ nd pă catele sunt foarte mari, preotul poate spune altcuiva ceea
ın
̂ Biserica Catolică .
ce a auzit la spovadă .
v Cel care ascunde la Sfâ nta j) Preotul trebuie să țină secretul cu privire la pă catele mă rturisite
Spovadă un pă cat grav, la de credincioș i, chiar cu prețul vieții sale.
urmă toarea spovadă trebuie k) A ne cerceta cugetul ın ̂ seamnă a ne gâ ndi la o perioadă din viață
să mă rturisească nu doar acel pentru a descoperi pă catele să vâ rș ite.
pă cat, ci ș i pe cele pe care le-a l) Unele pă cate de moarte, de care ne ruș ină m, putem să nu le mai
mă rturisit la ultima spovadă ? spunem, deoarece ele sunt incluse ın ̂ formula: „Mă ın ̂ vinuiesc ș i
Aceasta deoarece Isus iartă de pă catele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la
toate pă catele, nu doar câ teva. Dumnezeu, iar de la tine, pă rinte, pocă ință ș i dezlegare.”
v Dacă primeș ti la Sfâ nta m) Dacă pă că tuim, este bine să ne spovedim mai rar.
Spovadă o pocă ință imposibil n) Fă ră pă rerea de ră u pentru pă catele să vâ rș ite, nu putem obține
de ım ̂ plinit, eș ti dator să ıî iertarea pă catelor.
spui acest lucru preotului?
5. Citește textul biblic, apoi rezolvă cerințele.
v Sfâ ntul Ioan Nepomuk este
„Dacă spunem că nu avem pă cat, ne ın ̂ ș elă m pe noi ın ̂ ș ine, iar
invocat pentru cei care nu se
adevă rul nu este ın
̂ noi. Dacă ne mă rturisim pă catele, el este idel ș i
apropie de scaunul de drept ca să ne ierte pă catele ș i să ne curețe de orice nedreptate.”
spovadă sau care se apropie (1Ioan 1,8-9)
cu greutate; este considerat a) De ce ım̂ i vine greu să mă spovedesc?
patron spiritual al preoților ș i b) De ce este necesară spovada?
al celor care pă strează o c) Ce legă tură trebuie să ie ın
̂ tre spovadă ș i viața zilnică ?
taină ?
60
6. Scrie o compunere de zece rânduri, cu titlul Milostivirea lui
Dumnezeu, în care să folosești și următorii termeni: iubire,
întoarcere, căință, Tată, iertare.
Sfântul Ioan Nepomuk
Ioan s-a nă scut ın ̂ anul 1320, ın ̂ localitatea Nepomuk din Boemia, ın ̂
Cehia de astă zi. A descoperit viața de reculegere ș i de rugă ciune ın ̂
mă nă stirea unor că lugă ri, ın ̂ apropierea casei pă rinteș ti. A studiat la
Universitatea din Praga, după care a fost s ințit preot. I s-a ın ̂ credințat
misiunea de predicator la catedrala din Praga, astfel că locuitorii, mai ales
studenții, ı̂l că utau pentru a-i asculta cuvâ ntul. I s-a oferit scaunul
episcopal ș i alte roluri ın ̂ semnate, pe care le-a refuzat, dar a acceptat rolul
de administrator al operelor de binefacere, pentru a avea posibilitatea de
Sfântul Ioan Nepomuk
a veni ı̂n ajutorul celor lipsiți. Impă rțea ajutoare materiale, hră nea
su letele, oferea servicii ın ̂ apă rarea drepturilor oamenilor simpli.
Această activitate a trezit ura regelui Venceslau. Acesta ıș̂i tră ia viața ın ̂
mod dezordonat. Ioana, soția lui, trebuia să suporte viața di icilă cauzată
de soțul ei. Pentru liniș tirea ș i ın
̂ tă rirea su letului ei, s-a adresat la spovadă
preotului Ioan. Acesta a ın ̂ drumat-o pe calea credinței ș i a ın ̂ curajat-o.
Venceslau, soț incorect, o bă nuia pe soție de complicitate la acțiuni
organizate ım ̂ potriva lui. S-a adresat pă rintelui Ioan ș i, prin ademeniri ș i Lumină pentru
linguș iri, a ın̂ cercat să descopere destă inuirile fă cute de Ioana la Sfâ nta pașii mei
Spovadă . Preotul ș i-a pă strat calmul ș i demnitatea. Regele a recurs atunci
la amenințări, iar apoi a poruncit să ie aruncat ın ̂ carceră ș i să ie torturat. Dumnezeu ne iubeș te atâ t de
A fost ın̂ tins pe scaunul de tortură , i s-au rupt câ teva coaste, membrele i-au mult ın ̂ câ t l-a jert it pe unicul
fost arse cu torțe. Nu a reuș it să obțină de la el nicio declarație. L-a pus apoi să u Fiu pentru a ne mâ ntui.
ın
̂ libertate, cerâ ndu-i să se mai gâ ndească . In ajunul să rbă torii Ină lțarea Omul alege de multe ori calea
Domnului, preotul trecea prin fața palatului. Venceslau ıl̂ vede ș i trimite să greș ită ș i se ın ̂ depă rtează de
ie adus la el: „Ori vorbeș ti, ori vei muri chiar ın ̂ noaptea aceasta”. Ioan a Dumnezeu. Oricâ t de multe ș i
tă cut. „Luați-l din ochii mei ș i aruncați-l ın ̂ râ u!” Că lă ii l-au luat ș i l-au de mari ar i greș elile noastre,
aruncat ın ̂ apele râ ului Moldava. In timpul nopții, o lumină neobiș nuită Tată l ceresc ne aș teaptă cu
plutea ı̂ n cet deasupra apei. Regina, din apartamentul ei, a vă zut brațele deschise pentru a ne
neobiș nuitul fenomen ș i l-a ın ̂ trebat pe rege. Cuprins de remuș că ri ș i oferi ım ̂ bră țiș area ș i să rutul
spaimă , Venceslau aleargă din cameră ın ̂ cameră , negă sindu-ș i liniș tea. iertă rii la Sfâ nta Spovadă .
Trupul lui Ioan, martir al secretului spovezii, este scos ș i ın ̂ mormâ ntat ın ̂ Oare ıl̂ vom lă sa să ne aș tepte
Catedrala Mitropolitană . ın
̂ zadar? Oare suntem atâ t de
După 300 de ani, corpul a fost deshumat ș i, spre uimirea tuturor, limba indiferenți ın ̂ câ t să -i refuză m
era intactă . Astă zi, un relicviar ım ̂ podobit cu diamante pă strează limba iubirea ș i iertarea? Să ne
care a ș tiut să tacă chiar ın ̂ fața morții. Pe placa funerară a mormâ ntului
apropiem cu sinceritate ș i
sunt să pate urmă toarele cuvinte: Sub această lespede zace trupul
că ință de Sfâ nta Spovadă ș i
fericitului și slăvitului făcător de minuni Ioan Nepomuk, doctor, canonic al
vom ın ̂ țelege milostivirea ș i
acestei biserici și duhovnic al reginei, care, deoarece a păstrat secretul
iubirea lui Dumnezeu.
spovezii, a fost chinuit crunt și apoi aruncat de pe podul din Praga în râul
Moldava, din porunca lui Venceslau al IV-lea, regele Boemiei, în anul 1383.
61
Lecția 13
MASLUL –
CELEBRAREA ȘI ROADELE
UNGERII BOLNAVILOR
Boala, suferința nu lipsesc din viața omului.

Acestea sunt ın ̂ cercă ri care afectează persoana
ın̂ ın ̂ tregime, trup ș i su let, dar ș i pe cei din jur.
Cel suferind ıș̂i pierde curajul, poate deveni
depresiv, simte că este o povară pentru ceilalți,
ı̂ ș i pune diferite ı̂ n trebă ri, se poate simț i
pă ră sit. In suferinț ă, omul ı̂și dă seama de
propria neputință, de condiția sa muritoare.
Dumnezeu nu a creat ră ul ș i nu doreș te
suferința. Acestea au intrat ın ̂ lume prin pă catul
originar. Isus, venind ın ̂ lume, a luptat ım ̂ potriva
bolii, vindecâ nd mulți bolnavi: a redat vederea
unor orbi, a vindecat leproș i, paralitici. Compă -
timirea lui Isus față de cei bolnavi a mers pâ nă
acolo ın ̂ câ t s-a identi icat cu ei: „Am fost [...]
bolnav ș i m-ați vizitat [...]” (Matei 25,35-36).
Isus Cristos a fost miș cat de suferințele seme-
nilor să i ș i ș i-a ın
̂ suș it durerile oamenilor. El i-a
John Bridges,
fă cut pă rtaș i la misiunea sa de vindecare pe cei doisprezece
Cristos vindecă pe mama lui Simon Petru
apostoli care „scoteau mulți diavoli, ungeau cu untdelemn mulți
bolnavi ș i-i vindecau” (Marcu 6,13).
După ın ̂ vierea lui Isus, apostolii au continuat să se ın ̂ grijească de
cei bolnavi, existâ nd ș i un ritual propriu al ın ̂ grijirii bolnavilor, al
Sacramentului Maslului: „Este cineva dintre voi bolnav? Să -i cheme
pe preoții Bisericii ș i ei să se roage pentru el, ungâ ndu-l cu
untdelemn ın ̂ numele Domnului! Iar rugă ciunea fă cută cu credință
Vocabular ıl̂ va mâ ntui pe cel bolnav ș i Domnul ıl̂ va ridica; iar dacă a să vâ rș it
pă cate, i se vor ierta.” (Iacob 5,14-15).
depresiv – persoană ın ̂ clinată Maslul, Ungerea bolnavilor, este un sacrament prin care
spre tristețe, descurajare. bolnavul, prin ungerea cu untdelemn s ințit ș i prin rugă ciunea
muribund – persoană care preotului, dobâ ndeș te harul lui Dumnezeu pentru mâ ntuirea
este pe moarte, care se a lă su letului ș i, deseori, chiar pentru să nă tatea trupului.
ın
̂ ultimele momente ale Acest sacrament nu este rezervat doar muribunzilor, ci ș i acelor
vieții. creș tini care se a lă ın ̂ tr-o stare gravă din cauza bolii, bă trâ neții sau
păcat originar ‒ pă cat a unei intervenții chirurgicale grave. Se poate primi de mai multe
stră moș esc; este pă catul ori ın ̂ decursul vieții, ın ̂ cepâ nd cu vâ rsta priceperii.
să vâ rș it de Adam ș i de Eva, Este important ca cel bolnav sau membrii familiei sale să ceară
moș tenit de iecare om. preoților Bisericii acest sacrament, deoarece el dă harul de a lupta
laic ‒ creș tinul, credinciosul izic ș i spiritual ın
̂ ın̂ cercarea suferinței, dă tă rie su letească , ıl̂ ajută
care nu este nici cleric pe cel bolnav să ın ̂ țeleagă ın ̂ cercarea, ın ̂ tă reș te ım̂ potriva ispitelor
(preot) ș i nici că lugă r. celui ră u, ıî dă bolnavului tă rie ș i ră bdare de a suporta creș tineș te
62
suferințele bolii sau ale bă trâ neț ii. Maslul ı̂i dă bolnavului o Întrebări
misiune: de a-ș i uni propria suferință cu suferințele lui Isus, pentru
iertarea pă catelor proprii, ın ̂ toarcerea celor pă că toș i, participâ nd 1. Care sunt efectele bolii ș i ale
astfel la lucrarea mâ ntuitoare a lui Cristos. Prin acest sacrament, suferinței asupra omului?
bolnavul primeș te iertarea pă catelor lesne-iertă toare ș i chiar a 2. Ce atitudine are Isus față de
celor de moarte, pe care din cauza bolii, nu le-a putut mă rturisi, dar bolnavi ș i suferinzi?
se că ieș te de ele, precum ș i a pedepselor cauzate de pă cate. 3. Cum s-au comportat
De obicei, celebrarea Maslului este precedată de Spovadă ș i apostolii cu cei bolnavi ș i
urmată de primirea S intei Euharistii. suferinzi?
Pentru administrarea acestui sacrament se foloseș te untdelemn 4. Ce este Maslul sau Ungerea
s ințit de episcop ın ̂ Joia Sfâ ntă sau, ın ̂ caz de adevă rată necesitate, bolnavilor?
de preot. 5. Cine poate administra
Inainte de ungere, preotul impune mâ inile pe capul bolnavului, Maslul? Cine poate primi
ın
̂ tă cere. Este un gest de rugă ciune că tre Dumnezeu, ca el să ie acest sacrament?
ală turi de cel bolnav. 6. Care sunt roadele Maslului?
Celebrantul unge bolnavul pe frunte spunâ nd: „Prin această 7. Care este atitudinea Bisericii
ungere sfâ ntă ș i prin mila sa preaın ̂ dură toare să te ajute Domnul cu față de bolnavi?
harul Duhului Sfâ nt.” Se ră spunde: „Amin”. Apoi preotul unge 8. Cum te comporți cu cei a lați
mâ inile bolnavului spunâ nd: „Pentru ca iertâ ndu-ți pă catele să te ın
̂ suferință?
mâ ntuiască ș i să te aline.” Se ră spunde: „Amin”.
Sacramentul Maslului se poate da ın ̂ cadrul S intei Liturghii, ın ̂
biserică , ın̂ casa bolnavului, la spital ș i este bine ca familia, prietenii
ș i persoanele care se ın ̂ grijesc de bolnavi să participe la această
celebrare.
Creș tinii au acordat mereu o importanț a deosebită celor
bă trâ ni, bolnavi ș i celor care au nevoie de ın ̂ grijiri. Mulți laici,
că lugă ri ș i că lugă riț e ș i-au dedicat ı̂ n treaga viaț ă ı̂ n grijirii
bolnavilor.

„Atunci el i-a spus: «Fiică ,
credința ta te-a mâ ntuit; mergi
1. Realizează un ciorchine pornind de la cuvântul suferință.
ı̂ n pace ș i ii vindecată de
suferința ta!»”.
2. Alege răspunsurile corecte.
(Marcu 5,34)
A) Maslul trebuie primit:
de cei a căror viață este pusă în pericol;
„Acolo a gă sit un om cu
când bolnavul încă mai este conștient;
numele de Eneas, care ză cea la
indiferent de starea de sănătate a creștinului;
pat de opt ani, iind paralizat.
imediat după moarte;
Petru i-a zis: «Eneas, Isus
numai după ce se știe sigur că bolnavul va muri curând.
Cristos te vindecă . Ridică -te ș i
strâ nge-ț i singur patul!». Ș i
B) Roade ale sacramentului Maslului sunt:
[acesta] ın
̂ dată s-a ridicat”.
harul de a se împotrivi ispitelor celui rău;
(Faptele apostolilor
iertarea păcatului strămoșesc;
9,33-34)
faptul că devenim ii ai lui Dumnezeu;
iertarea păcatelor lesne-iertătoare;
tăria su letească și răbdarea în fața bolii.
63
C) Poate administra sacramentul Maslului:
preotul;
la nevoie, orice om;
un membru al familiei;
episcopul;
clopotarul.
3. Pune în ordine fragmentele date și vei descoperi ce este

Maslul.
Maslul este un sfințit și prin și, deseori, Dumnezeu bolnavul, prin

sacrament prin rugăciunea chiar pentru pentru ungerea cu
care preotului dobân- sănătatea mântuirea untdelemn
dește harul lui trupului. sufletului
CE?
4. Folosind metoda exploziei stelare, formulează, pe rând,
întrebări referitoare la Sacramentul Maslului, apoi
CINE? DE CE? răspunde la întrebări.
MASLUL
5. Citește textul biblic, apoi rezolvă cerințele.
„El a luat asupra lui slă biciunile noastre ș i a purtat bolile
CUM? noastre.”
UNDE?
(Matei 8,17)
Figura ex. 4 a) La cine se referă acest text biblic?
b) Argumentează această a irmație ın ̂ cincizeci de cuvinte.
c) Ce putem face pentru a ne asemă na cu Isus?
6. Pornind dintr-un anumit punct, vei descoperi îndemnul

Știați că...?
referitor la bolnavi, pe care l-a dat Isus apostolilor.
v Se recomandă ca untdelemnul
folosit pentru Sacramentul
Ungerii bolnavilor să ie
schimbat anual, după
binecuvâ ntarea uleiului ın ̂
joia din Să ptă mâ na Sfâ ntă ?
Uleiul ră mas este ım ̂ bibat ın ̂
vată ș i apoi ars.
v Sfâ nta Ungere se poate
administra chiar ș i copiilor,
ın
̂ cepâ nd cu vâ rsta câ nd li s-a
dezvoltat uzul rațiunii?
v Acest sacrament poate i
administrat chiar ș i bolnavilor
care ș i-au pierdut cunoș tința
ș i uzul rațiunii, ın̂ cazul ın
̂
care se presupune că , dacă ar
i conș tienți, l-ar i cerut?
64
Sfânta Tereza de Calcutta
Cea care avea să ie cunoscută lumii ın ̂ tregi cu numele de Maica Tereza
de Calcutta s-a nă scut la 26 august 1910, la Skopje, ın ̂ Albania, iind cea mai
mică dintre cei cinci copii ai familiei. Ră maș i fă ră tată , copiii au fost
crescuți cu multă iubire de mamă , care a in luențat considerabil caracterul
ș i vocația lor. La vâ rsta de optsprezece ani, cu dorința de a deveni
misionară , a lă sat casa natală pentru a intra ın ̂ Institutul S intei Fecioare
Maria, unde ș i-a luat numele Tereza, de la Sfâ nta Tereza de Lisieux, ș i de
unde a plecat ın ̂ India, la Calcutta. In 1937, sora Tereza a fă cut profesiunea
voturilor perpetue ș i a fost trimisă ın ̂ comunitatea Surorilor de Loreto din
Entally, unde a predat geogra ia ı̂n ș coala de fete, apoi a devenit
directoarea ș colii.
La 10 septembrie 1946, ın ̂ timpul unei că lă torii cu trenul, Maica Tereza
a primit „inspirația”: „Vino, ii lumina mea! Nu pot să merg singur.” Isus i-a
revelat suferința lui vă zâ nd lipsa de grijă față de cei să raci, durerea că nu
este cunoscut, cerâ ndu-i să fondeze o comunitate religioasă , Misionarele
Carită ții, dedicată slujirii celor mai să raci dintre să raci. La 17 august 1948, Sf. Tereza de Calcutta
a ım ̂ bră cat pentru prima oară haina albă cu margini albastre (sari-ul) ș i a
ieș it pe poarta mă nă stirii pentru a intra ın ̂ lumea să racilor.
Intreaga viaţă şi operă a Maicii Tereza a fost o mă rturie despre iubire,
despre mă reţia şi demnitatea iecă rei persoane umane, despre valoarea
lucrurilor mă runte fă cute cu idelitate şi iubire şi despre incomparabila
prietenie cu Dumnezeu. Maica Tereza este numită „Mother” (Maica) de
cele patru mii de surori de toate naţionalită ţile, „Mataji” sau „Ma” de că tre
milioanele de să raci care au vă zut ın ̂ ea un izvor de ajutor sau mâ ngâ iere.
„Madre” o numeau preoţii ramurii masculine a ordinului. Ea este „Maica
Tereza” pentru mass-media ș i face parte dintre personalită ţile cele mai
cunoscute din ın ̂ treaga lume. Din timpul vieţii sale, oamenii o numeau „o
sfâ ntă vie”, „Iubirea ın ̂ acţiune”. In Yemen, unde s-a ocupat de leprozeriile
din deşert, a primit numele de „Maica fă ră frontiere”. Mulţi o cunoș teau ca
„Ingerul din Calcutta”. Ea obişnuia să se numească „Un creion ın ̂ mâ inile lui Lumină pentru
Dumnezeu”. Stă pâ nea arta comunică rii ș i se folosea de mass-media pașii mei
pentru a obţine donaţiile necesare operei sale. Se spunea că „face să
explodeze ecranul”, pentru că atingea su letele prin stră lucirea de iubire Suferința ıl̂ apropie pe om mai
ce o degaja, vorbind de pe o poziţie de egalitate atâ t cu cei mici, câ t şi cu
mai-marii acestei lumi. Ea a convertit un ziarist, Malcom Muggeridge, sub mult de Dumnezeu. Prin
in luenţa personalită ţii ei, ın ̂ timp ce-i lua un interviu. Sfâ ntul Maslu, Dumnezeu
Pe mă sură ce opera sa lua amploare ın ̂ ın̂ treaga lume, premiile şi s ințeste ș i primeș te suferința
onorurile se ın ̂ mulţeau: Premiul pentru Pace „Ioan al XXIII-lea”, Medalia celor bolnavi. Isus a fost
„Jawaharla Nehru pentru Dialog internaţional” (India), Medalia „Bahrat ală turi de cei bolnavi ș i a pus
Ratna” (cea mai ın ̂ altă distincţie civilă a Indiei), „Medalia Prezidenţială a
Libertă ţii” (cel mai ı̂nalt titlu de onoare al S.U.A.), „Medalia Pă cii” vindecarea lor mai presus de
(Moscova), Titlul „Ordinul de Aur şi Onoare al Naţiunii” (Albania), legile iudaice.
„Cetă ţean de onoare al S.U.A. ș i Medalia de Aur a Congresului”, Premiul Să -i ajută m cu iubire pe cei
Kennedy al „Bunului Samaritean”, „Lotusul de aur” (cea mai mare dis- a lați ın
̂ suferință, că ci ın
̂ ei
tincţie a Uniunii Indiene), titlurile de „Doctor Honoris Causa” a numeroase este prezent Isus. Câ nd
universită ţi (cea de la Washington creează special pentru ea titlul de
„Doctor al omenirii”), ın ̂ 1979 primeşte Premiul Nobel pentru Pace. suntem bolnavi, să ne gâ ndim
Maica Tereza a fă cut totul pentru pacea lumii, oferindu-şi viaţa pentru la Isus de pe cruce. El nu ne
să raci şi chiar pentru cei mai să raci dintre să racii lumii, pentru leproşi, lasă singuri, ne uș urează
pentru oamenii abandonaţi şi dispreţuiţi. Pentru ei a luptat, redâ ndu-le suferința ș i ne aduce ın ̂ să nă -
demnitatea umană prin slujire. La 5 septembrie 1997, Maica Tereza toș irea.
moare la Calcutta, iind ın ̂ mormâ ntată ın̂ capela de la parterul Casei mamă
din Lower Circular Road, exact ın ̂ locul unde se reculegea ın ̂ rugă ciune.
65
Unitatea 3
1. Completează tabelul cu noțiunile învățate despre sacramentele studiate. Pentru a a la
informații noi, cere ajutorul părinților sau al profesorului.
2. Asociază fragmentele din coloana A cu cele din coloana B, pentru a reface textele. Alege unul
dintre ele și scrie, într-o frază, ideea principală.
A B
Asociindu-se de bună voie pătimirii și iar dacă vei dezlega [ceva] pe pământ, va i
morții lui Cristos, bolnavii dezlegat în ceruri. (Matei 16,19)
Ție îți voi da cheile împărăției cerurilor: nici măcar o clipă în inima noastră!
dacă vei lega [ceva] pe pământ, va i legat (Sf. Ioan-Maria Vianney)
în ceruri,
Unii spun: am săvârșit prea mult rău. care primesc acest sacrament contribuie la
Dumnezeu nu mă poate ierta. Aceasta este binele Poporului lui Dumnezeu. (Lumen
o mare jignire. Înseamnă să pui o limită gentium, 11)
îndurării lui Dumnezeu.
După iecare cădere, să ne ridicăm repede! Însă ea nu are nicio limită; este nelimitată.
Și să nu lăsăm ca păcatul să locuiască Nimic nu-l supără pe Dumnezeu mai tare
decât să te îndoiești de milostivirea lui.
(Sf. Ioan-Maria Vianney)
3. Alege răspunsul corect sau răspunsurile corecte.

A. Sacramentele au fost instituite de Isus pentru:
a) a continua să manifeste oamenilor iubirea Tatălui;
b) a-i face mai fericiți pe oameni pe pământ;
c) a avea unele rituri solemne.
B. Pentru ca un sacrament să aducă roade ın

̂ su let, trebuie ca persoana care ıl̂ primeș te să ie:
a) atentă;
b) conștientă și să aibă credință;
c) adultă.
66
C. Puterea de a ierta pă catele o are:
a) Dumnezeu;
b) Isus, pentru că este Dumnezeu;
c) preoții, pentru că au primit această putere.
D. A te converti ın ̂ seamnă :
a) a încerca să nu faci nimic;
b) a te întoarce la Dumnezeu;
c) a-ți lua în iecare zi crucea și a-l urma pe Isus.
E. La Spovadă trebuie spuse:

a) toate păcatele;
b) doar păcatele mici;
c) o parte din păcatele mari.
F. Confesionalul este:
a) locul special din biserică unde se face spovada;
b) scaunul de spovadă;
c) un dulap de haine.
4. Scrie, în caiet, un text de cincizeci de cuvinte, argumentând de ce preotul trebuie să ie chemat

pentru a da Sacramentul Maslului celor bolnavi.
5. Citește Parabola tatălui îndurător – Fiul risipitor, apoi rezolvă cerințele.
Un om oarecare avea doi ii. Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui: „Tată, dă-mi partea de avere ce mi se
cuvine!”. Iar el le-a împărțit averea. Și, nu după multe zile, iul cel mai tânăr și-a adunat toate și a plecat într-o
țară îndepărtată. Acolo și-a risipit averea într-o viață de desfrâu. După ce a cheltuit totul, a venit o mare
foamete în țara aceea, iar el a început să ducă lipsă. Atunci s-a dus și s-a aciuat la unul dintre cetățenii acelei
țări care l-a trimis la câmp să păzească porcii. Și ar i dorit să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii,
dar nimeni nu-i dădea. Atunci, venindu-și în ire, a spus: „Câți zilieri ai tatălui meu au pâine din belșug, iar eu
mor aici de foame! Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: „Tată, am păcătuit împotriva
cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să iu numit iul tău. Ia-mă ca pe un zilier al tău!” Și, ridicându-se, a
mers la tatăl său.
Pe când era încă departe, tatăl l-a văzut, i s-a făcut milă și, alergând, l-a îmbrățișat și l-a sărutat. Atunci,
iul i-a spus: „Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să iu numit iul tău”. Însă
tatăl a spus către servitorii săi: „Aduceți repede haina cea dintâi și îmbrăcați-l! Dați-i un inel în deget și
încălțăminte în picioare! Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l: să mâncăm și să ne bucurăm, căci acest iu al
meu era mort, și a revenit la viață, era pierdut, și a fost găsit!”. Și au început să se veselească. Însă iul lui mai
mare era la câmp. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și dansuri. Atunci, chemându-l pe unul
dintre servitori, l-a întrebat ce este aceasta. El i-a spus: „Fratele tău a venit, iar tatăl tău, pentru că l-a
recăpătat sănătos, a tăiat vițelul cel îngrășat”. Dar el s-a mâniat și nu voia să intre. Însă tatăl său a ieșit și-l
implora. El, răspunzând, i-a zis tatălui său: „Iată, de atâția ani te slujesc și niciodată n-am călcat porunca ta!
Dar mie nu mi-ai dat niciodată măcar un ied ca să mă bucur cu prietenii mei. Însă, când a venit acest iu al tău
care și-a devorat averea cu desfrânatele, ai tăiat pentru el vițelul cel îngrășat”. Atunci, el i-a spus: „Fiule, tu
ești cu mine totdeauna și toate ale mele sunt ale tale. Dar trebuia să ne bucurăm și să ne veselim, pentru că
acest frate al tău era mort, și a revenit la viață, era pierdut, și a fost găsit!” (Luca 15,11-32)
67
a) De ce a plecat de acasă iul cel mic?
b) Câ nd ș i-a dat seama că a greș it?
c) De ce tată l era trist?
d) Ce ne ın̂ vață Isus prin această parabolă ?
e) Ce trebuie să facem pentru ca Dumnezeu să ne ierte?
f) Asociază iecă rei expresii colorate diferit ın̂ text câ te o condiție care se cere pentru a face o
spovadă bună .
Exemplu venindu-și în ire – cercetarea cugetului
6. Rezolvă aritmogriful.
1
6
4
2
5
1. Sacrament dat celor a lați ın̂ tr-o stare gravă din cauza bolii. (art.)
2. Mă rturisire.
3. Har primit prin spovadă .
4. A ın
̂ temeiat cele ș apte sacramente.
5. Dă iertarea pă catelor ın
̂ numele lui Isus. (art.)
6. Cei mai buni prieteni ai lui Isus.
Sacramentul Spovezii, biserica Sfâ ntul Alois (Great Neck, New York – SUA)
68
CREȘTINUL ÎN MIJLOCUL
SEMENILOR
Franklin McMahon, Procesiunea de cardinali intră în Catedrala „Sfântul Petru” din Roma,
deschizându-se lucrările Conciliului al II-lea din Vatican
ª Biserica în perioada modernă

ª Mișcări de reformă
ª Dezvoltarea vieții religioase
ª Efectele Iluminismului în viața Bisericii
ª Conciliul Vatican II
ª Literatură creștină
Lecția 14
BISERICA ÎN PERIOADA
MODERNĂ
La ı̂nceputul epocii moderne se simțea ı̂n

Biserică nevoia urgentă a unei reforme morale,
atâ t ın
̂ râ ndul clerului, câ t ș i al credincioș ilor
laici. Intâ rzierea acestei reforme a pregă tit calea
reformelor protestante.
Reformă ın ̂ seamnă ın̂ primul râ nd convertirea
interioară care stă la baza reın ̂ noirii exterioare ș i
sociale. Biserica a avut ın ̂ totdeauna nevoie de o
asemenea reformă . Spre deosebire de refor-
matorii protestanți, care s-au revoltat ım ̂ potriva
autorită ților Bisericii, adevă rații reformatori au
ră mas supuș i Bisericii ș i papei.
La mijlocul secolului al XV-lea, papalitatea ș i-a
redobâ ndit prestigiul ș i stră lucirea. Din Spania,
Islamul a fost alungat (1492), iar portughezii au
Conciliul din Trento, ajuns ın ̂ Africa, ș i astfel a ın̂ ceput descoperirea
biserica Santa Maria Maggiore, Italia unei lumi noi. Dar chiar ș i cele mai stră lucite epoci ale Bisericii au
cunoscut ș i umbre.
Vocabular La sfâ rș itul secolului al XV-lea au apă rut națiunile moderne, care
doreau independență față de papalitate ș i față de Imperiul German,
Islam – religie ın ̂ temeiată ın̂
secolul al VII-lea d.C. de percepute ca forțe ale trecutului. A avut loc o profundă ın ̂ noire
Mahomed; totalitatea țărilor ș i culturală , care a primit numele de Renaștere. Inventarea tiparului a
popoarelor de religie permis ră spâ ndirea scrierilor Antichită ții profane ș i religioase. Au
mahomedană . fost mulți aceia care, bazâ ndu-se pe textele Bibliei ș i ale Pă rinților
profan – stră in de religie, care Bisericii, doreau să puri ice Biserica. Din cauza neın ̂ țelegerilor ș i a
aparține lumii laice.
Părinții Bisericii – S inții
violențelor reciproce, această Reformă a provocat ın ̂ să ruperea
Pă rinți; ın
̂ vă țători ai credinței unită ții Bisericii Apusene.
care au tră it ın ̂ primele veacuri Odată cu miș carea protestantă , o dorinț ă de reformă s-a
ș i care, luminați de Duhul manifestat ș i ın ̂ sâ nul Bisericii din Roma, existâ nd ın ̂ acest sens
Sfâ nt, au explicat S intele mai multe inițiative ale unor că lugă ri, ale unor laici cucernici
Scripturi, au stabilit Crezul ș i
sau chiar ale unor episcopi. Papa a convocat un conciliu la Trento
au precizat normele morale ale
religiei creș tine. (1545 – 1563), care a trasat liniile de reformă ale Bisericii.
Conciliu – adunare a episcopilor, Marile descoperiri geogra ice din secolele al XV-lea ș i al XVI-lea
sub conducerea papei, ın ̂ care au constituit ın ̂ ceputul unei evangheliză ri universale. Biserica a
se discută ș i se hotă ră sc unele devenit ın ̂ tr-adevă r „catolică ” (universală ).
lucruri cu privire la credință ș i Această evanghelizare a depins, ın ̂ bună mă sură , de condițiile
morală , organizarea pastorală
ș i disciplinară a Bisericii. materiale, comerciale ș i politice ın ̂ care s-au desfă ș urat expedițiile
spre locurile ın ̂ depă rtate. In secolul al XVIII-lea, crizele interne din
70
Biserică s-au ră sfrâ nt asupra activită ții misiunilor a late ın ̂ ținuturi
Vocabular
ın
̂ depă rtate, iar ca urmare a Revoluției Franceze, au fost ın ̂ trerupte
pentru un timp relațiile dintre Biserică ș i țările de dincolo de mă ri. misiuni – activitate ın ̂ deplinită
Umanismul ateu, prezent la unii dintre umaniș ti ș i dezvoltat de de vestitori ai Evangheliei
iloso ii raționaliș ti din secolul al XVIII-lea, a ın ̂ semnat tendința trimiș i de Biserică ın ̂ lumea
ın ̂ treagă , la popoarele care nu
omului de a lua locul lui Dumnezeu. Marile curente de gâ ndire
cred ın ̂ Cristos.
nă scute din acest umanism sunt: liberalismul, socialismul infailibilitate – imposibilitatea
(comunismul) ș i laicismul. papei de a greș i atunci câ nd
Pentru a-ș i apă ra identitatea, Biserica Catolică a fost nevoită să proclamă ın ̂ mod de initiv o
lupte ım ̂ potriva liberalismului. Pentru a gă si o soluție, ın ̂ tre anii ın
̂ vă țătură despre credință ș i
1869 ș i 1870, papa Pius al IX-lea ș i episcopii s-au ı̂ntâ lnit la morală .
secularizare – procesul prin
Conciliul I din Vatican. Acolo s-a luat o poziție clară ș i explicită față
care societatea se
de liberalism ș i iloso iile raționaliste, care negau revelația lui ın̂ depă rtează de caracterul ei
Dumnezeu. Conciliul I din Vatican a explicat că atâ t rațiunea, câ t ș i religios; trecerea ın ̂ patrimo-
credința sunt necesare pentru a ın ̂ țelege ın ̂ mod complet mesajul niul statului a unor bunuri ce
lui Isus. aparțin Bisericii sau
Conciliul a ın ̂ tă rit autoritatea Bisericii, promulgâ nd doctrina mă nă stirii.
infailibilită ții papale.
După Conciliul din Vatican, Roma a fost integrată Regatului
Italiei, iar acest lucru a ın ̂ semnat sfâ rș itul Statului papal ș i al puterii
politice a papei, dar ș i creș terea in luenței sale morale.
In fața fenomenului de secularizare accentuată , catolicii s-au
angajat ı̂n apă rarea religioasă organizâ nd o contrasocietate
creș tină , opusă unei societă ți laice.
Au apă rut noi ordine religioase, s-a acordat o atenție deosebită
formă rii intelectuale a preoț i lor ș i s-a ı̂n curajat cercetarea
ș tiinți ică . Biserica a propus diverse soluții ın ̂ fața problemelor
provocate de revoluția industrială : ın ̂ iințarea asociațiilor pentru
să raci ș i a sindicatelor muncitoreș ti catolice.
In secolul al XIX-lea, catolicii laici au ın ̂ temeiat ın̂ multe țări Întrebări
Acțiunea Catolică , cu scopul de a exercita o in luență catolică 1. Ce ın ̂ seamnă reforma ın ̂
asupra societă ții, bazată pe doctrina socială a Bisericii. Acest lucru Biserică ?
a dat naș tere mai multor organizații catolice (sindicate, partide 2. Ce sunt reformele
politice, ziare, ș coli etc.). protestante?
Au fost organizate opere de ajutorare a misiunilor, precum ș i 3. Ce este Renaș terea?
numeroase congregaț i i de bă rbaț i ș i de femei, ı̂ n vederea 4. Care au fost cauzele rupturii
evangheliză rii ținuturilor ın ̂ depă rtate. unită ții Bisericii?
La ın ̂ ceputul secolului al XX-lea a crescut numă rul vocațiilor la 5. De ce este important
preoție ș i al misionarilor. Conciliul din Trento? Câ nd a
avut loc?
Cel de-al Doilea Ră zboi Mondial a marcat toate naț iunile
6. Ce ın ̂ seamnă Biserică
angajate ın ̂ con lict ș i, ın
̂ sâ nul acestora, creș tinii ș i Bisericile care
Catolică ?
au fost crunt lovite. Ră zboiul a fost ın ̂ să ș i o perioadă de maturizare 7. Care a fost atitudinea
ș i de re lecție. Bisericii față de liberalism?
Nu există o reformă civilă fă ră una morală ; nu există reformă 8. Care este legă tura ın ̂ tre
morală fă ră Evanghelie ș i fă ră tră irea ın ̂ mod autentic a vieții ș tiință ș i transmiterea
creș tine. credinței, ın ̂ zilele noastre?
71
1. Selectează din lista dată evenimentele istorice din Epoca

Cuvânt pentru viață Modernă.
„Nu mă rog numai pentru ei, Naș terea Bisericii Conciliul Ecumenic de la Trento Edictul
ci ș i pentru cei care vor crede ın ̂ din Milano Martiriul Sfâ ntului Petru Reforma Protestantă ;
mine, prin cuvâ ntul lor, ca toți să Conciliul I din Vatican Persecuț ia creș tinilor ı̂n timpul
ie una, după cum tu, Tată , eș ti ın ̂ ı̂ m pă ratului Nero Revoluț i a Franceză Organizarea
mine ș i eu ın̂ tine, ca ș i ei să ie monahismului ın ̂ Occident de că tre Sfâ ntul Benedict Promul-
una ın ̂ noi, pentru ca lumea să garea ın ̂ vă țăturii creș tine despre infailibilitatea papei Marea
creadă că tu m-ai trimis.” Schismă de la 1054 Apariția curentului de gâ ndire numit
(Ioan 17,20-21)
liberalism Apariția monahismului ın ̂ Orient
„Este un [singur] Domn, o
2. Citește lecția, apoi realizează pe caiet o axă a timpului
[singură ] credință, un [singur]
Botez, un [singur] Dumnezeu ș i
(cronologică). Notează pe aceasta, în ordine corectă, patru
Tată al tuturor, care este peste evenimente menționate în lecție.
toate, prin toți ș i ın
̂ toți.”
(Efeseni 4,5) 3. Descoperă în careu termeni pe care i-ai întâlnit în lecție.
Notează-i în caiet și găsește pentru iecare de iniția
„Dacă suferă un membru, corespunzătoare din lista dată.
toate membrele suferă ım ̂ preună
cu el, iar dacă este cinstit un
membru, toate se bucură cu el.”
(1 Corinteni 12,26)
De iniții:
a) Totalitatea slujitorilor hirotoniți: diaconi, preoți, episcopi.
b) Creș tinul care nu este nici cleric, nici că lugă r.
c) Cartea Cuvâ ntului lui Dumnezeu.
d) Schimbare ın ̂ vederea realiză rii unui progres.
e) Chemarea sfâ ntă la Preoție sau la viața consacrată .
f) Comunitatea credincioș ilor de pe pă mâ nt uniți prin aceeaș i
credință ș i sacramente, sub conducerea papei ș i a episcopilor
uniți cu el.
g) Biserică universală , pentru că este trimisă ın ̂ misiune de Cristos
că tre toți oamenii.
h) Sustragerea de că tre stat a unor bunuri ale Bisericii.
g) Vestirea mesajului evanghelic.
h) Imposibilitatea papei de a greș i atunci câ nd ın ̂ vață probleme de
credință ș i morală .
4. Identi ică, în lecție, patru aspecte pozitive și patru aspecte

negative din istoria Bisericii. Scrie-le, în caiet, într-un tabel
asemănător celui dat.
72
Aspecte pozitive Aspecte negative Știați că...?
Exemplu: Papalitatea ș i-a v Ordinul Ecvestru Ponti ical cu

redobâ ndit prestigiul. Marea Cruce a Ordinului „Pius
al IX-lea” este conferit
ambasadorilor pentru
activitatea diplomatică ,
5. Citește următorul text, apoi rezolvă cerințele. precum ș i altor personalită ți
„După descoperirea Americii de către Columb, în anul 1492, papa a care s-au distins ın ̂ relația cu
împărțit majoritatea drepturilor coloniale ale Noii Lumi între Spania Sfâ ntul Scaun?
și Portugalia. Cuceritorii erau împuterniciți să predice credința v După proclamarea Dogmei
creștină în regiunile nou-descoperite. În ine, majoritatea dintre ei Neprihă nitei Ză misliri, Papa
erau interesați să prade satele, să caute aur, argint și alte bogății.(...) Pius al IX-lea spunea: „Câ nd
Regii Spaniei și Portugaliei au avut o mare in luență asupra Bisericii am ın ̂ ceput să proclam
din noile teritorii de misiune. Regele decidea care misionari erau decretul dogmatic, … am fost
trimiși, în iința dieceze și propunea episcopi. În acest fel, interesele aș a de impresionat de acest
Bisericii erau subordonate regilor. (...) În plus, fără a i conștienți, ajutor divin, ın̂ câ t a trebuit să
europenii au dus boli în America. Nativii nu aveau imunitate la unele mă opresc pentru a lă sa să
boli europene și, astfel, au murit din cauza lor.” (Michel Remery, curgă lacrimile de bucurie,
Tweeting cu Dumnezeu, Sapientia, 2016, pag. 184) care-mi invadau ochii ș i
inima”?
a) Enumeră țările care s-au implicat ın ̂ munca de evanghelizare a
popoarelor din Lumea Nouă .
b) Precizează care ar i, ın ̂ opinia ta, cauzele care au compromis
munca misionarilor?
c) Imaginează -ți că ai i misionar ı̂ntr-o țară stră ină . Cum ai
proceda?
d) Exprimă -ți opinia cu privire la urmă toarea a irmație: „Pentru a i
misionar, trebuie să mergi ın ̂ tr-o țară stră ină ”.
e) Compune o rugă ciune prin care ıî ceri lui Dumnezeu să susțină
munca misionarilor.
Jerónimo de Mendieta,
Europenii ajung în America (1500–1550)
misionar
73
Fericitul Papă Pius al IX-lea
Giovanni Maria Mastai Ferretti s-a nă scut la 13 mai 1792, la Senigallia,
ın
̂ Italia. A fost cel de-al nouă lea copil al contelui Girolamo ș i al Ecaterinei
Sollazzi. A studiat la Volterra, iar ın ̂ anul 1819 a fost s ințit preot. Centrul
apostolatului să u au fost copiii ș i tinerii, ın ̂ mijlocul că rora a lucrat cu
devotament. In anul 1827, a fost numit arhiepiscop de Spoleto, iar ın ̂ 1846
a fost ales papă , cu numele de Pius al IX-lea.
Ca papă , a fost un om moderat, profund spiritual, simplu, foarte
cunoscut ș i iubit de că tre catolicii de pretutindeni. A fost primul papă
al vremurilor moderne, perceput ca un salvator al credinței pe care a
George Peter Alexander Healy, apă rat-o de atacurile brutale ale armatelor revoluționarilor violenți. El a
Papa Pius al IX-lea ın̂ țeles miș carea patriotică din Italia, dar preocuparea lui era ca, prin
Biserică , să salveze su letele.
La 8 decembrie 1854, a de init dogma Neprihă nitei Ză misliri. In anul
1861, a publicat primul numă r al revistei „L'Osservatore Romano”. La
8 decembrie 1869 a deschis Conciliul I din Vatican. In anul 1870, a de init
Lumină pentru infailibilitatea Pontifului Roman. In acelaș i an, iind timpuri grele pentru
pașii mei Biserică , voind să o ın ̂ credințeze protecției speciale a unui sfâ nt, l-a
proclamat pe Sfâ ntul Iosif Patron al Bisericii Universale. Biserica a devenit
o prezență internațională datorită ın ̂ țelepciunii sale politice ș i a credinței
Dumnezeu este prezent ın ̂ sale, a felului ın ̂ care a colaborat cu toți creș tinii din lumea ın ̂ treagă .
istorie prin Providența sa ș i Vocațiile la preoție ș i la viața religioasă au atins un punct ın ̂ alt. Devoțiunea
prin Biserica sa. Din cauza față de Sfâ nta Euharistie, Sfâ nta Fecioară Maria ș i Inima Preasfâ ntă a lui
ră ută ții, orgoliului ș i intere- Isus au ın ̂ su lețit viața catolică sub coordonarea sa pastorală . Ponti icatul
selor necinstite ale unor să u a reprezentat ș i un nou impuls misionar. Au fost create 133 de scaune
reprezentanți din lumea civilă , episcopale, 50 de vicariate apostolice ș i numeroase teritorii de misiune.
dar ș i a greș elilor unor preoți După 32 de ani de ponti icat, a murit la 7 februarie 1878. A fost
ș i că lugă ri, ın
̂ Biserică au avut beati icat (numit fericit) ın ̂ anul 2000, de că tre Papa Ioan Paul al II-lea.
loc fră mâ ntă ri ș i sciziuni. Ș i
astă zi sunt multe organizații
ș i ideologii care combat direct
sau indirect, violent sau subtil
ın
̂ vă țătura lui Cristos. Mulți ii
ai Bisericii ș i-au dedicat viața
pentru apă rarea ș i ră spâ n-
direa credinței adevă rate. Să
im ș i noi modele de tră ire a
credinței, să pă stră m ș i să
ră spâ ndim ın ̂ vă țătura Bisericii
cu prețul orică rui sacri iciu.
74
Lecția 15
MIȘCĂRI DE REFORMĂ
In Biserica Catolică , se simțea nevoia

de reformă morală atâ t ın ̂ râ ndul clerului,
câ t ș i al laicilor. Intâ rzierea realiză rii
acestor reforme a pregă tit calea refor-
melor protestante.
In Germania, reforma a fost ın ̂ fă ptuită
de Martin Luther. Nă scut la Eisleben,
acesta a devenit că lugă r augustinian,
apoi preot ș i profesor de teologie la
Universitatea din Wittenberg. A ın ̂ ceput
să ın̂ vețe că omul se mâ ntuieș te numai
prin credință, ne iind necesare faptele
bune.
La 31 octombrie 1517, Martin Luther a
Julius Hü bner, Luther publică cele 95 de teze
a iș at pe poarta bisericii castelului din
Wittenberg cele 95 de teze asupra penitenței, cu o puternică critică Vocabular
asupra vâ nză rii indulgenț e lor. Tezele au provocat multe
cler – totalitatea slujitorilor
controverse, iar Papa Leon al X-lea l-a invitat pe Luther la Roma ca hirotoniți (diaconi, preoți,
să se justi ice. Acesta a refuzat să vină , iar ı̂n 1521, a fost episcopi).
excomunicat. indulgență – iertarea ın ̂ fața lui
Credința pe care el o predica se baza numai pe Biblie (Sola Dumnezeu a pedepsei vre-
Scriptura). Potrivit lui Luther, putem i mâ ntuiți doar prin harul lui melnice pentru pă catele deja
iertate la Sfâ nta Spovadă .
Dumnezeu (Sola gratia) ș i prin credință (Sola ides). Nu contează excomunicare – pedeapsă prin
decâ t preoț ia universală a credincioș ilor. In practică , Luther care un credincios, care să vâ r-
menține numai două sacramente (Botezul ș i Euharistia), admițând ș eș te un delict grav, este exclus
totuș i ș i posibilitatea spovezii. din comunitatea credincioș ilor.
luteranism – doctrină religioasă
Ideile lui Martin Luther s-au ră spâ ndit rapid cu ajutorul promovată de Martin Luther
tiparului. (secolul al XVI-lea).
Germania s-a ım ̂ pă rțit ın
̂ tre adepții ș i adversarii lui Luther ș i a predestinare – hotă râ re veș nică
izbucnit un adevă rat ră zboi. Luther nu a avut intenția să ın ̂ temeieze a voinței divine referitoare la
o nouă Biserică , ci a crezut că , revenind la Evanghelie, Biserica se va scopul ultim al omului
(fericirea).
reforma singură . sinod diecezan – adunarea
Luteranismul s-a ră spâ ndit mai ales ın ̂ Germania ș i ın ̂ țările delegaților preoților ș i ai altor
scandinave, iar ulterior a ajuns ș i ın ̂ America. credincioș i ai unei dieceze,
Ideile lui Luther au pă truns ın ̂ Elveția prin Ulrich Zwingli, dar au convocată ș i prezidată de
cunoscut o largă ră spâ ndire prin Jean Calvin. Adepții lui s-au numit episcopul diecezan, pentru a
trata probleme privind binele
calviniș ti sau reformați, ın ̂ trucâ t el a reformat ın̂ vă țătura lui Martin ın
̂ tregii dieceze.
Luther.
75
Întrebări Doctrina lui Calvin este mult mai sistematică ș i prezintă
tră să turi aparte. Calvin credea că Dumnezeu este suveran ș i insista
asupra decă derii omului după pă catul stră moș esc. Ar trebui să im
1. Ce neajunsuri a adus ın ̂ tâ r- cu toții osâ ndiți, dar Dumnezeu ıî mâ ntuieș te pe cei pe care i-a ales:
zierea Reformei Catolice?
aceasta este predestinarea – o tră să tură caracteristică a doctrinei
2. Cine a ın̂ fă ptuit reforma ın ̂
calviniste. Calvin a apă rat cu putere botezul copiilor. In ceea ce
Germania?
3. Ce efecte a avut priveș te Euharistia, el a ın ̂ vă țat că Isus Cristos se dă ruieș te ın ̂
luteranismul? momentul ın ̂ care noi primim pâ inea ș i vinul.
4. Care sunt ideile ră spâ ndite Adepții lui Calvin sunt ră spâ ndiți ın ̂ special ın ̂ Europa ș i ın ̂
de Calvin? America de Nord.
5. Ce a determinat con lictul La originea con lictului dintre regatul Angliei ș i papalitate s-a
dintre Henric al VIII-lea ș i a lat regele Henric al VIII-lea. Acesta, neputâ nd obține de la papă
Biserică ? recunoaș terea nulită ții că să toriei sale cu Caterina de Aragon, care
6. Care sunt ın ̂ vă țăturile pre- nu-i dă duse ca moș tenitor decâ t o fată , cere acest lucru clerului
cizate la Conciliul Tridentin? englez. Se proclamă ș ef al Bisericii Angliei, ın ̂ 1534, ș i astfel ia
7. Cine a fost Carol Borromeu? naș tere Biserica Anglicană . Cei care au dorit să ră mâ nă credincioș i
8. Ce ordine că lugă reș ti ș tii că Romei, aș a cum au fost Thomas Morus ș i episcopul Fisher, au fost
există astă zi? executaț i. Henric al VIII-lea a pă strat aspectele esenț iale ale
credinței catolice. Regina Elisabeta I (1558 – 1603) a fost cea care a
Știați că...? pus bazele anglicanismului, introducâ nd de initiv elemente
calviniste.
In 1545, Papa Paul al III-lea a convocat un conciliu la Trento,
v Biserica acordă indulgențe
pentru orice faptă numit ș i Conciliul Tridentin. Conciliul a precizat ın ̂ vă țătura catolică
creș tinească fă cută ın̂ stare de mai ales ı̂n punctele esenț iale atacate de protestanț i: Sfâ nta
har s ințitor, de că tre un Scriptură , credința ș i sacramentele. In ceea ce priveș te Sfâ nta
creș tin care tră ieș te ın
̂ unire Scriptură , Conciliul Tridentin a hotă râ t că trebuie studiat ș i
cu Biserica? aprofundat Cuvâ ntul lui Dumnezeu pentru a putea i pus ı̂n
v Papa Pius al XI-lea i-a declarat practică , dar acest lucru trebuie fă cut respectâ nd Tradiția Bisericii
s inți (canonizat) ın ̂ anul ș i sub controlul autorită ții Bisericii.
1935, ın ̂ aceeaș i zi, pe Ioan Credința este darul lui Dumnezeu, dar omul nu se poate
Fisher ș i Thomas Morus? mâ ntui numai prin credință, fă ră aportul faptelor sale, deoarece
v Su lul nou pe care l-a dat „credința fă ră fapte este moartă ” (Iacob 2,17).
Bisericii Conciliul din Trento a Conciliul a rea irmat ı̂nvă țătura cu privire la cele ș apte
ajuns ın ̂ Moldova abia după sacramente, prin care Cristos ıș̂i continuă ın ̂ Biserică lucrarea sa de
anul 1600? Preoții de aici au mâ ntuire. S-a rea irmat că Liturghia este jertfa lui Cristos de pe
ın
̂ țeles că , pentru a progresa, cruce, că ın ̂ Sfâ nta Euharistie este prezent Cristos, cu Trupul ș i
trebuie să se conformeze Sâ ngele să u, ș i că Preoția este un sacrament pe care ıl̂ primesc cei
noilor dispoziții date de
chemați de Dumnezeu din sâ nul poporului creș tin.
conciliu.
Conciliul a luat mă suri pentru ı̂ n tă rirea disciplinei
v Dieta de la Speyer (1529)
bisericeș ti. A hotă râ t ın
̂ iințarea seminariilor ın ̂ care să ie formați
interzicea principilor
libertatea de a hotă rı̂ pe viitorii preoți. A stabilit ca episcopii să nu mai poată avea două sau
domeniilor lor asupra mai multe dieceze, să locuiască la reș edința lor ș i să viziteze
credinței supuș ilor lor? parohiile.
Principii care au aderat la Hotă râ rile conciliului au fost aplicate ı̂n viaț a Bisericii
Reformă au protestat, ș i de datorită unor persoane care ș i-au consacrat ı̂ntreaga energie
aceea au fost numiți acestui scop. Intre aceste persoane, s-a evidențiat episcopul Carol
protestanți. Borromeu, care a dus o viață austeră , a convocat concilii provinciale
ș i sinoade diecezane, a ın ̂ temeiat colegii ș i seminarii.
76

1. Alege răspunsul corect.
„La fel şi credinţa, dacă
A. Martin Luther nega:
nu are fapte, este moartă în
a) autoritatea papei;
ea însăşi.”
b) necesitatea credinței pentru mântuire;
(Iacob 2,17)
c) importanța Bibliei.
B. Luteranii se numesc ș i:
„Copii, să nu iubim nu-
a) protestanți; mai cu vorba sau cu limba, ci
b) reformați; cu fapta şi adevărul!”
c) calviniști. (1Ioan 3,18)
C. Invă țătura protestantă pune accent pe:

a) cultul s inților;
b) necesitatea faptelor bune pentru mântuire;
c) citirea și interpretarea individuală a Bibliei.
D. Adepții lui Jean Calvin s-au numit:

a) protestatari;
b) reformați;
c) reformatori.
E. Reformații susțin:
a) predestinarea lui Dumnezeu;
b) predestinarea omului la mântuire sau la osândă;
c) mântuirea tuturor oamenilor.
F. Henric al VIII-lea a separat Biserica din Anglia de Biserica

Catolică din motive:
a) politice;
b) de credință;
c) personale.
G. Luther a intrat ın̂ con lict cu autoritatea Bisericii cu ocazia:

a) vizitei lui la Roma;
b) predicării despre indulgențe;
c) predicării Evangheliei.
H. Adevă rații reformatori:

a) s-au revoltat împotriva conducătorilor Bisericii; Tiziano Vecelli, Portretul lui Jean Calvin,
b) au protestat pentru respectarea drepturilor; Biserica reformată din Paris (Franţa)
c) au urmărit reîntoarcerea la spiritul Evangheliei și au ascultat
de Sfântul Părinte.
77
2. Asociază persoanele din prima coloană cu informațiile
potrivite din a doua coloană.
Dumnezeu ıî mâ ntuieș te pe cei pe care
Martin Luther
i-a ales să se mâ ntuiască .
Jean Calvin In 1534, a proclamat ın
̂ Parlament
separarea Angliei de Biserica Catolică .
Henric al VIII-lea
Sola Scriptura, Sola gratia, Sola ides.
Carol Borromeu Ca arhiepiscop de Milano, s-a dedicat
misiunii sale de pă stor de su lete.
3. Folosind cuvintele credință, respect, aproapele, iubire, Isus,

sacramente, Biserică, compune o rugăciune în care îi ceri lui
Isus să te ajute să rămâi statornic în credință.
4. Ordonează cronologic următoarele evenimente din istoria
Bisericii.
a) Reforma lui Martin Luther;
Hans Holbein cel Tâ nă r, b) pă trunderea ideilor protestante ın ̂ Elveția;
Portretul lui Henric al VIII-lea c) convocarea Conciliului Tridentin;
(Muzeul Thyssen-Bornemisza, Madrid, d) naș terea Bisericii;
Spania) e) proclamarea regelui Angliei ca suveran al Bisericii;
f) reformarea ın ̂ vă țăturii lui Luther de că tre Calvin;
g) punerea ın ̂ aplicare a hotă râ rilor Conciliului Tridentin.
5. Dacă ai putea sta de vorbă cu Martin Luther, Jean Calvin,
Henric al VIII-lea, ce întrebări ai dori să le adresezi? Dar
conducătorilor Bisericii din acel timp?
6. Citește textul următor, apoi rezolvă cerințele.
„Conciliul Tridentin poate i de init ca o „Contrareformă” sau este
mai adecvat termenul de „Reformă Catolică”? Sau „Reformă Catolică
și Contrareformă”?
Istoriogra ic, „Contrareforma” reprezintă termenul cel mai vechi
și mai folosit, în special de protestanți, deoarece descoperă într-însul
un atac catolic orientat împotriva lor. În timpul nostru, se preferă
termenul de „Reformă Catolică”, ne iind exclus nici cel de „Contra-
reformă”, pentru a distinge cronologic și din punctul de vedere
al conținutului diferitele aspecte ale reformei catolice. Căci,
într-adevăr, mișcarea reformatoare catolică este compusă din două
aspecte, din două faze ce se pot distinge cu ușurință: prima precedă și
caracterizează reacția catolică față de reforma protestantă, iar cea
de-a doua se referă la activitatea pur reformatoare în sânul Bisericii
Pictor olandez din secolul al XVII-lea, Catolice.” (Emil Dumea, Teme de istorie a Bisericii, Sapientia, Iaș i,
Conciliul din Trento 2002, pag. 401)
(New York, colecție privată ) a) Motivează numele acordate evenimentelor din istoria Bisericii
amintite ın
̂ textul de mai sus.
b)Precizează care a fost reacț i a Bisericii faț ă de Reforma
Protestantă .
c) Explică scopul pentru care a fost convocat Conciliul Tridentin.
78
d) Argumentează importanța acestui Conciliu pentru Biserica
Catolică .
e) Exprimă -ți opinia despre modul ın
̂ care s-a realizat Reforma ın
̂
Biserica Catolică .

Sfântul Carol Borromeu
Carol Borromeu s-a nă scut la Arona, la poalele Munților Alpi, ın ̂ anul
1538, tată iind contele Gilbert Borromeu, iar mamă , Margareta de Medicis.
In iecare duminică , tată l să u participa la Sfâ nta Liturghie ș i primea cu
evlavie Sfâ nta Impă rtă ș anie. Pentru formarea sa, pă rinții l-au trimis ın ̂
oraș ul universitar Pavia, unde Carol a studiat cu seriozitate. Acolo, invitat
să cunoască distracțiile, el ră spundea că nu are timp ș i energie de risipit. In
vacanțe, lua coasa ș i mergea cu muncitorii pe câ mp. La moartea tată lui
să u, familia a hotă râ t să -i ın ̂ credințeze treburile gospodă reș ti, dar el a
refuzat, spunâ nd că doreș te să ră mâ nă ın ̂ slujba Bisericii.
Papa Pius al IV-lea, cunoscâ nd calită țile ș i pregă tirea sa, l-a chemat la
Roma. Aici, s-a dovedit a i un om hotă râ t, cu multe calită ți culturale ș i Guercino (Giovanni Francesco Barbieri)
diplomatice. Sf. Carol Borromeu în rugăciune
Carol a cerut să ie s ințit preot, simțind că locul lui este ı̂n via
Domnului, mai ales ın ̂ perioada grea de aplicare a hotă râ rilor Conciliului
din Trento. Datorită activită ții lui, Roma a redevenit „Oraș ul Sfâ nt” al Lumină pentru
creș tină tă ții. Curtea papală a ın ̂ ceput să impună respect pelerinilor, viața pașii mei
religioasă a mulțimilor ș i-a recă pă tat vigoarea ș i elanul. Urmaș ul lui Pius
al IV-lea a fost adâ nc ın ̂ tristat câ nd Carol ș i-a dat demisia din funcția de
cancelar ș i a rugat să ie lă sat să plece la Milano. Isus a ın ̂ credințat apostolilor
In Arhiepiscopia de Milano, bisericile ajunseseră ı̂ n paragină , ș i urmaș ilor acestora, chiar
transformate ın ̂ arii de treierat, să li de dans, iar copiii ș i tinerii nu ș tiau dacă au avut slă biciuni
rugă ciunea „Tată l nostru”. Carol Borromeu a ın ̂ ceput opera de refacere omeneș ti, plină tatea
chiar din propria locuință. Palatul arhiepiscopal l-a transformat ın ̂ tr-o ın
̂ vă țăturii sale ș i plină tatea
mă nă stire să racă ș i tă cută , pentru credincioș ii de râ nd, să raci ș i orfani. A mijloacelor de mâ ntuire. Este
ın
̂ temeiat seminarii, pe care le supraveghea personal. Anual, convoca Cristos cel care lucrează prin
episcopii ș i preoții diecezei ın ̂ sinoade diecezane, ca ocazii de pregă tire. ei ın ̂ Biserica sa. Noi suntem
Stema sa purta un motto format dintr-un cuvâ nt: „Humilitas” Biserica. Să primim ș i să tră im
(umilință). Deș i provenea dintr-o familie nobilă ș i era foarte bogat, s-a cu umilință, cu deschidere ș i
lipsit de toate ș i a tră it ală turi de popor. A fost numit „pă rintele să racilor”. idelitate adevă rul ș i iubirea
A vizitat toate parohiile diecezei, pâ nă la cele mai ın ̂ depă rtate din Alpi. lui Cristos, ın ̂ sâ nul Bisericii
Intra ın ̂ scaunul de spovadă ca un simplu preot. Aș a le-a redat credin- Catolice. Să -i respectă m pe cei
cioș ilor ș i preoților ın̂ crederea ın ̂ pă storul lor. care nu fac parte din Biserica
Asupra regiunii Milano s-a abă tut ciuma neagră (1576 – 1578). Lă sâ nd
Catolică , pentru că ș i ei sunt
palatul arhiepiscopal gol, a organizat ș ase spitale, a tă iat perdelele ș i
iii lui Dumnezeu, iar El ıî
tapetele pentru a ım ̂ bră ca orfanii, mergea personal prin case, adunâ nd
trupurile celor morți ș i ajutâ nd la ın ̂ groparea lor. Zilnic fă cea o procesiune
iubeș te la fel de mult ca ș i pe
de penitență, timp de 10 luni nu a mâ ncat decâ t pâ ine ș i apă , iar cu ochii noi. Să colaboră m cu ei ın ̂ slu-
era ın ̂ dreptat spre Isus Ră stignit. Valul negru al morții a ră pit 17 000 de jirea binelui. Să ne rugă m ca
credincioș i ș i 130 de preoți. Cuprins de febră , ın ̂ ziua de 3 noiembrie 1584, Dumnezeu să refacă unitatea
la 46 de ani, su letul să u mare a pă ră sit pă mâ ntul pe care cu drag a muncit Bisericii sale.
ș i a suferit pentru Mâ ntuitorul Cristos.
79
Lecția 16
DEZVOLTAREA VIEȚII
RELIGIOASE
In Biserica Catolică , ın ̂ secolul al XVI-lea, au apă rut noi ordine ș i

congregații religioase, ın ̂ special ın ̂ Italia ș i Spania. Acestea i-au
ajutat pe papi să ın ̂ fă ptuiască ın ̂ Biserică reforma hotă râ tă de
Conciliul Tridentin.
Numele Papei Paul al III-lea este legat de apariția a noi ordine
religioase, cele ale clericilor regulari, preoți dedicați ın ̂ grijirii
su letelor fă ră obiceiurile ș i severită țile vieții monastice.
Aceste ordine au devenit mai lexibile ș i mai adaptate pentru
orice fel de activitate. Au fost introduse voturile simple, care au
uș urat mult aplicarea disciplinei religioase, deoarece ın ̂ dreptul
bisericesc voturile simple sunt dezlegate cu uș urință, facilitâ nd
superiorilor ın ̂ depă rtarea persoanelor necorespunză toare.
Papa Paul al III-lea a aprobat, la 27 septembrie 1540, Ordinul
iezuiților sau al Societății lui Isus, al că rui ın ̂ temeietor a fost
sfâ ntul Ignațiu de Loyola (1491 – 1556).
Iezuiții, pe lâ ngă cele trei voturi că lugă reș ti obiș nuite, să ră cia,
Sf. Francisc Xaveriu cură ția ș i ascultarea, mai au unul, de ascultare față de papă . Acest
ordin că lugă resc are deviza: „Toate spre mai marea slavă a lui
Dumnezeu” ș i a vizat, ın ̂ primul râ nd, punerea ın ̂ practică a reformei
Vocabular tridentine.
Membrii ordinului s-au angajat ın ̂ predicarea cuvâ ntului lui
vot – fă gă duință liberă fă cută lui Dumnezeu, catehizarea, spovedirea, să vâ rș irea faptelor de caritate,
Dumnezeu cu privire la un bun organizarea misiunilor populare pentru binele ș i dezvoltarea
superior. Bisericii. La acestea, s-au adă ugat exercițiile spirituale, iar din 1548,
exerciții spirituale – practici implicarea ın ̂ educarea minții ș i spiritului copiilor prin organizarea
spirituale ce au ca scop s ințirea unor ș coli gratuite. La cererea autorită ților civile ș i ecleziastice s-au
personală ; perioada de timp ın ̂
deschis multe colegii pentru formarea copiilor ș i a tinerilor.
care un creș tin ın ̂ trerupe activi-
Mulți iezuiți au fost misionari ie ın ̂ Orient, ie ın ̂ cele două
tă țile obiș nuite pentru a medita
ș i a se ruga. Americi, remarcâ ndu-se prin noi metode de evanghelizare, care
eclezial – privitor la Biserică ; ț ineau cont de cultura bogată a popoarelor. Prin activitatea
bisericesc. Sfâ ntului Francisc Xaveriu ın ̂ India, mulți pă gâ ni s-au convertit la
guvern Bourbon – guvern al unei creș tinism.
vechi ș i ilustre familii regale Din cauza ostilită ților ș i a presiunii guvernului Bourbon, Ordinul
franceze. Iezuit a fost interzis ın ̂ perioada 1773 – 1814. Inainte de des iințare,
eremit – credincios retras din Societatea lui Isus avea peste 23 000 de membri, dintre care
lume, ın ̂ singură tate, rugă ciune aproape 15 000 se ocupau de ın ̂ vă țămâ nt.
ș i pocă ință pentru a-ș i ın̂ china
Perioada de renaș tere a ordinului a fost lentă ș i di icilă , din
viața spre lauda lui Dumnezeu.
cauza persecuțiilor ș i a expulză rilor din diferite țări europene ș i
capelan – preot ı̂n cadrul unei
comunită ț i că lugă reș ti sau al latino-americane.
unui grup de persoane (unitate Iezuiții au promovat, pe lâ ngă mijloacele de evanghelizare
militară , spital, ın ̂ chisoare). tradiționale, ș i pe cele moderne: conferințe, cursuri, apostolatul
mass-media etc.
80
Astă zi Societatea lui Isus, Ordinul Iezuit, este cea mai mare
Vocabular
congregație religioasă masculină din Biserică .
Capucinii reprezintă ramura cea mai recentă a Ordinului conventuali – ramură a Ordinului
Franciscan. Această ramură a apă rut ın ̂ 1525, câ nd un grup de frați Sfâ ntului Francisc de Assisi, ın ̂
minori au dorit să tră iască o viață mai strictă de rugă ciune ș i care se tră ieș te o viață de comu-
să ră cie, pentru a i mai aproape de intențiile Sfâ ntului Francisc din nitate.
Assisi. director spiritual – preot ales de
In 1528, Papa Clement al VII-lea le-a permis lui Matteo da Bascio credincioș i pentru a i ın ̂ drumă -
ș i ın
̂ soțitorilor să i, deș i erau eremiți, să meargă pretutindeni să tor ın̂ viața spirituală .
predice să racilor. Ei au fost numiți Frați Minori Eremiți, ramură a moaște – trupul unui creș tin care
a murit ın ̂ faimă de s ințenie.
franciscanilor conventuali. Mai tâ rziu vor i numiți Frații Minori
Capucini.
Ordinul a cunoscut o perioadă de ın ̂ lorire maximă la mijlocul
secolului al XVIII-lea, câ nd, ın ̂ peste 1 700 de mă nă stiri tră iau
35 000 de că lugă ri. Astă zi, Ordinul Fraților Minori Capucini este
ră spâ ndit ı̂n 106 țări ș i numă ră aproximativ 10 500 de frați.
Capucinii depun voturile de să ră cie, castitate ș i ascultare, fă câ nd
din să ră cie ș i simplitate un dar pentru Biserică . Chiar dacă preferă
viaț a ș i activitatea printre oamenii să raci, capucinii pot i
predicatori sau profesori, parohi sau capelani, confesori sau
directori spirituali, capelani ın ̂ spitale sau puș că rii, responsabili cu
casele de rugă ciune sau ai cantinelor pentru să raci, misionari ın ̂
țări ın
̂ depă rtate.
Biserica Catolică a recunoscut o icial un numă r ın ̂ semnat de frați
capucini, pentru s ințenia lor. Printre aceș tia este ș i Fericitul
Ieremia Valahul, ale că rui moaș te, ın ̂ cepâ nd cu anul 2008, se a lă ın ̂
sanctuarul din Oneș ti, care ıî poartă numele. Fericitul Ieremia Valahul
Întrebări
1. Ce rol au avut ordinele
1. Precizează care dintre enunțurile următoare sunt că lugă reș ti apă rute ın
̂
adevărate și care sunt false. secolul al XVI-lea?
a) Ordinul Iezuit este cunoscut ș i cu denumirea de Societatea lui 2. De ce este important
Isus. Ordinul Iezuiților? Cine este
b) Ordinul Iezuit ș i-a desfă ș urat activitatea ın ̂ că din primele veacuri ın̂ temeietorul?
creș tine. 3. Ce ș tiți despre Ordinul
c) Orice că lugă r depune trei voturi: credință, ascultare ș i iubire. Capucinilor?
d) Ordinul Iezuit a fost ın ̂ iințat de Sfâ ntul Ignațiu de Loyola ın ̂ anul 4. Ce reguli implică viața
1540. monahală ?
e) Pe lâ ngă cele trei voturi pe care le depune orice că lugă r, iezuiții 5. Cine poate să facă parte
depun ș i jură mâ ntul de ascultare față de papă , din dorința de a i dintr-un ordin că lugă resc?
la dispoziția Bisericii. 6. Care este rolul că lugă rilor ın
̂
f) Clericii regulari erau preoți dedicați ın ̂ grijirii su letelor. Biserică ?
g) Mulți că lugă ri iezuiți au vestit Evanghelia ın ̂ diferitele țări ale 7. Există diferențe ın ̂ tre
Americii ș i Asiei. ordinele că lugă reș ti? Dar
h) La Conciliul Ecumenic din Trento s-a hotă râ t să nu se mai aprobe asemă nă ri?
ın
̂ iințarea de noi ordine religioase. 8. Ce ordine că lugă reș ti din
i) Capucinii, o ramură a Ordinului Franciscan, au apă rut din dorința țara noastră cunoș ti?
că lugă rilor de a duce o viață mai strictă de să ră cie ș i rugă ciune.
81
j) Fericitul Ieremia Valahul a fost că lugă r ın
̂ Ordinul Capucinilor.
k) Apariția clericilor regulari are o strâ nsă legă tură cu Papa
Paul al III-lea.
2. Folosind metoda exploziei stelare, formulează întrebări
„Atunci Isus le-a spus referitoare la Fericitul Ieremia Valahul, apoi răspunde la
discipolilor să i: «Dacă cineva întrebări.
vrea să vină după mine, să CINE?
renunțe la sine, să -ș i ia
crucea ș i să mă urmeze!»”
(Matei 16,24) CE? CUM?
FERICITUL
IEREMIA
„Isus i-a zis: «Dacă vrei să VALAHUL
ii desă vâ rș it, mergi, vinde
ceea ce ai ș i dă să racilor ș i
vei avea comoară ın ̂ cer, DE CE? UNDE?
[apoi] vino ș i urmează -mă !»”
(Matei 19,21) 3. Scrie, pe caiet, timp de 2 minute, tot ceea ce știi despre
„Ș i oricine va i pă ră sit călugări.
Formează pereche cu unul dintre colegii tă i. Citiți-vă unul altuia
case sau frați sau surori, sau
ceea ce ați scris. Aveți la dispoziție trei minute.
tată sau mamă , sau soție, sau Reformulați ideile timp de două minute, apoi citiți-le ș i celorlalți
copii, sau ogoare pentru colegi, cu condiția ca ideile voastre să nu i fost citite anterior.
numele meu, va primi ın ̂ sutit
4. Transcrie, din textul lecției, cel puțin cinci cuvinte sau
ș i va moș teni viața veș nică .”
expresii care se referă la activitatea călugărilor.
(Matei 19,29)
5. Spune-ți părerea cu privire la următoarea a irmație:
Biserica are nevoie de persoane care să se dedice slujirii lui
Dumnezeu și semenilor. Motivează-ți răspunsul!
6. Citește textul dat, apoi rezolvă cerințele.
Știați că...? „Oricine va dori – ın ̂ societatea noastră , pe care vrem să o numim
Societatea lui Isus – ... să -l slujească numai pe Isus Cristos, Domnul
v In Româ nia, Societatea lui nostru, ș i pe Pontiful roman, care este vicarul să u pe pă mâ nt,
Isus a apă rut pentru prima trebuie, după ce a fă cut jură mâ nt solemn de castitate veș nică , să -ș i
oară la Cluj, ın ̂ anul 1581? propună să facă parte dintr-o Societate constituită , ın ̂ ainte de toate,
cu scopul de a trudi pentru ca su letele să progreseze ın ̂ viața ș i ın
̂
Acolo a fost ın ̂ iințat ın
̂ vă țătura creș tină ș i pentru a ră spâ ndi credința, prin propovă duiri
Colegiul Iezuit, iar printre publice ș i prin slujirea Cuvâ ntului lui Dumnezeu, prin Exerciții
studenți s-a a lat ș i Nicolae spirituale ș i prin fapte de caritate, dar mai ales catehizâ ndu-i pe
Pă traș cu, iul lui Mihai copii ș i pe cei care nu cunosc creș tinismul.” (Regula fundamentală a
Viteazul. iezuiților, Jean Comby, Să citim Istoria Bisericii, vol. 2, ARCB,
v Papa Francisc, cu numele Bucureș ti, 2001, pg. 27)
civil Jorge Mario Bergoglio, a) Explică ın
̂ țelesul termenului propovăduire.
este primul papă iezuit din b) Descrie, ın ̂ aproximativ cinci râ nduri, obligațiile la care se anga-
istorie? A intrat ın ̂ jează cei care doresc să intre ın
̂ acest ordin.
Societatea lui Isus, ın ̂ anul c) Menționează care este scopul activită ților realizate de că lugă ri.
1958, ș i a fost hirotonit d) Indică două modalită ți prin care că lugă rul iezuit ıș̂i ın
̂ deplineș te
preot ın ̂ anul 1969. misiunea.
e) Precizează cum au contribuit ordinele că lugă reș ti la reformarea
Bisericii.
82
Știați că...?
v Numele „capucini” vine de la
Din viețile sfinților forma glugii (cappuccio) de la
Sfântul Ignațiu de Loyola haina că lugă rească ? La
ın
̂ ceput era un supranume, iar
Ignațiu s-a nă scut ın ̂ Spania, ın ̂ anul 1491, iind al 13-lea copil al apoi a devenit numele o icial
familiei. La 14 ani a ales calea militară aventuroasă ș i potrivită
caracterului să u. Ajuns cavaler, ardea de dorința de a se bate ın ̂ lupte al Ordinului.
pentru a dobâ ndi faimă . Intr-o bă tă lie, a suferit un accident grav la picior, v In secolul al XVII-lea, iezuiții
după care a fost operat. A fost nevoit să stea la pat ș i, din plictiseală , se depă ș eau 15.000 de membri,
distra compunâ nd poezii. A cerut o carte cavalerească , dar o cumnată i-a iar capucinii erau ın ̂ numă r de
adus Viața lui Cristos ș i o culegere cu vieți ale s inților. Ignațiu a ın ̂ ceput să 20 000?
citească ș i aș a a fost atras de viața lui Isus ș i de faptele s inților. In acele
momente, a experimentat o pace ș i o bucurie necunoscute pâ nă atunci.
După o lungă re lecție, a luat decizia de a-l sluji pe Cristos asemenea
s inților Francisc ș i Dominic. A vizitat sanctuarul din Montserrat ș i, după o
spovadă generală , ș i-a atâ rnat sabia ș i pumnalul la altarul Maicii
Domnului ș i a renunțat la hainele sale de cavaler, dâ ndu-le unui să rac.
Imbră cat ın ̂ tunica lungă din pâ nză , cu o pă lă rie mare, un bidon, o pereche
de sandale ș i buzunarele goale, a vegheat toată noaptea ș i s-a rugat:
„Doamne, ia ș i primeș te ın ̂ treaga mea libertate, memoria mea, mintea ș i
voința mea, tot ceea ce am. Tu mi le-ai dat pe toate, Doamne, eu ți le dau
ın̂ apoi; toate sunt ale tale. Dispune de ele după voința ta; dă -mi iubirea ta ș i
harul tă u, pentru că acestea ım ̂ i sunt su iciente”.
Apoi s-a dus la Manresa unde a experimentat liniș tea interioară ș i
bucuriile spirituale. Atunci ıș̂i simțea luminată mintea aș a de intens, ın ̂ câ t i
se pă rea că este un alt om ș i că avea o capacitate de ın ̂ țelegere mult diferită
de cea de mai ın ̂ ainte. Cu o asemenea stare, Ignațiu a vizitat Ț ara Sfâ ntă ,
dar superiorul franciscanilor l-a trimis din nou ın ̂ Europa. La Barcelona,
Ignațiu a ın ̂ ceput să studieze cu seriozitate la Universitatea din Alcalá . S-a
ın
̂ dreptat spre Paris unde a obținut titlul de „doctor ın ̂ arte”. I-a cucerit pe
studenți ș i pe cei pe care Dumnezeu ıî aducea ın ̂ drumul să u, fă câ nd pentru Peter Paul Rubens,
iecare „exercițiile”. Câ nd aceș tia erau deja ataș ați de idealul să u, ıî ajuta Miracolul Sf. Ignațiu de Loyola
să -l aprofundeze ım ̂ preună . In ziua de 15 august 1534, Ignațiu ș i ș apte
studenți au fă cut vot de a se dă rui ın ̂ să ră cie ın̂ slujba lui Dumnezeu. Visau
să evanghelizeze din nou lumea. Ignațiu se simțea mâ nat de Dumnezeu Lumină pentru
spre o reformă ın ̂ Biserică . Câ nd tovară ș ii să i au ajuns la Veneția, Ignațiu pașii mei
era deja preot. A trimis pe unii dintre tovară ș ii să i ın ̂ diferite oraș e ale
Italiei, cu cererea adresată episcopilor pentru a li se permite să predice, ın ̂ În decursul istoriei Bisericii,
timp ce el s-a ın ̂ dreptat spre Roma. Era perioada ın ̂ care s-a nă scut Dumnezeu își arată voința sa
Societatea lui Isus. Alegerea denumirii a fost fă cută de comun acord ș i și calăuzește poporul pe calea
con irmată aproape imediat de Dumnezeu: ın ̂ tr-o viziune, Isus, atingâ ndu-l
pe Ignațiu, i-a spus: „Vreau ca tu să -mi slujeș ti”. Ajunș i la Roma, Papa Paul învățăturii lui Cristos cu aju-
al III-lea, care ıș̂i dă dea seama de valoarea acestor oameni, i-a pus ın ̂ dată la torul sufletelor generoase și
treabă : profesori la Universitatea „Sapienza”, iar Ignațiu urma să predea curajoase, care trăiesc până la
„exercițiile”. La 27 septembrie 1540, Societatea lui Isus era aprobată prin eroism Evanghelia.
bulă ponti icală , iar din acel moment Ignațiu a fost ales superior la Roma
pentru a conduce Societatea. Aici a scris constituțiile ș i a lucrat la ele cu Dumnezeu ne-a ales pe
seriozitate mult timp, iind recitite ș i corectate ș i de colaboratori. fiecare dintre noi, încă de la
Societatea a ın ̂ lorit deosebit ın ̂ Europa, America Latină , India, Japonia, Botez, pentru o misiune
Etiopia. Oriunde soseau, iii să i duceau carisma ș i ın ̂ noiau Biserica. Au importantă în Biserică. Să
fondat colegii, unde să se poată studia gratis, deschizâ nd astfel universul
ș tiinței tuturor grupurilor sociale, ın ̂ cepâ nd cu Colegiul Roman, care va stăm de vorbă cu el și să-l
deveni prestigioasa Universitate Gregoriană. Pe spiritualitatea ignațiană întrebăm: „Doamne, ce vrei
se vor modela toate seminariile catolice din lume, pâ nă ın ̂ timpurile să fac?” În taina inimii ne va
noastre. Cei care doreau să intre ı̂n Societate trebuiau să tră iască spune care este chemarea și
Evanghelia ș i să dispună de o bună capacitate intelectuală .
Sfâ ntul Ignațiu a intrat ın ̂ cerul pe care de atâ tea ori l-a pregustat pe
misiunea noastră.
pă mâ nt la 31 iulie 1556.
83
Lecția 17
EFECTELE ILUMINISMULUI
ÎN VIAȚA BISERICII
In secolul al XVIII-lea s-a nă scut ș i s-a

ră spâ ndit iloso ia cunoscută sub numele de
Iluminism. Această iloso ie critica orice auto-
ritate umană sau divină , respingea orice
dogmă , divinitatea lui Cristos, supranaturalul,
Revelația. Considera credința ca iind contrară
raț i unii ș i admitea ideea unui Dumnezeu
descoperit de mintea omenească . Astfel, s-au
pus bazele unei religii naturale.
Noile idei ale iloso ilor liber-cugetă tori au
culminat cu Revoluția Franceză , care a izbucnit
ın
̂ anul 1789.
La 26 august 1789, Adunarea Națională
Constituantă, formată din cler, nobilime ș i
starea a treia, a votat Declarația Drepturilor
Auguste Couder, 5 mai 1789,
Deschiderea Statelor Generale
Omului și ale cetățeanului. Catolicismul nu a mai fost considerat
religie de stat. Sub presiunea maselor, clerul ș i nobilimea au
renunțat la privilegii.
In noiembrie 1789, bunurile Bisericii au fost naționalizate, iar
statul s-a angajat că va inanța susținerea clerului, activită țile cul-
turale ale Bisericii ș i serviciile de asistență ale să racilor.
Revoluția Franceză nu s-a declanș at ca o miș care ostilă Bisericii.
Ea a ın ̂ ceput ca o reın ̂ noire politică ș i socială , dar, după un an, s-a
transformat ı̂ntr-o persecuție sâ ngeroasă a Bisericii. Regimul
Vocabular revoluționar a con iscat bunurile Bisericii, a des iințat majoritatea
ordinelor că lugă reș ti, a impus Constituția civilă a clerului, pe care
liber cugetător – om care are
trebuiau să o semneze toți episcopii ș i preoții ș i să facă jură mâ nt
libertatea de a gâ ndi ș i a-ș i
exprima opinia fă ră să ie față de ea. Prin ea se forma o Biserică națională , supusă statului,
ım
̂ piedicat de o autoritate; membrii clerului erau aleș i ca ș i ceilalți funcționari din stat, se
persoană care promovează o interzicea comunicarea ın ̂ tre cler ș i papă .
atitudine critică față de religie Doar patru episcopi francezi, din 133, ș i o parte a preoților au
ș i Biserică . depus jură mâ ntul față de constituție. Astfel, s-au format două
starea a treia – restul Biserici ın ̂ Franța: una națională , de stat, constituțională ș i alta
populației, ın ̂ care intrau catolică , supusă papei. Episcopii ș i preoții care au refuzat să
burghezi, muncitori ș i țărani. depună jură mâ ntul au fost numiți „refractari”, au fost ın ̂ lă turați din
naționalizare – trecerea funcții, unii au fost nevoiți să pă ră sească țara, alții au continuat să
bunurilor din proprietate
slujească ın̂ clandestinitate, iind pesecutați.
particulară ın ̂ proprietatea
statului. In aprilie 1791, Papa Pius al VI-lea a condamnat Constituția
subzistență – asigurarea civilă a clerului.
mijloacelor materiale necesare Poporul credincios, care a ră mas idel credinței catolice, a
existenței cuiva. refuzat să participe la celebră rile preoț ilor care depuseseră
jură mâ ntul ș i a fost persecutat.
84
Ura față de creș tinism ș i voința de a-l distruge au atins apogeul Întrebări
ın̂ perioada 1793 – 1794. A ın ̂ ceput execuția ın ̂ masă a episcopilor,
preoților care nu au depus jură mâ ntul, a că lugă rilor ș i laicilor, au 1. Ce este Iluminismul?
fost distruse edi icii religioase, unele mă nă stiri au fost transfor- 2. Ce ș tiți despre Revoluția
mate ın ̂ ın
̂ chisori, a fost des iințat calendarul, preoții au fost obligați Franceză ?
să renunțe la preoție ș i să se că să torească , s-a introdus cultul 3. Care au fost efectele
Rațiunii, cultul Ființei Supreme. Se poate vorbi ın ̂ această perioadă Revoluției Franceze asupra
de martiri autentici. Bisericii?
Ideile revoluționare au pă truns ș i ın ̂ alte țări ale Europei. In 4. Ce atitudine a avut Biserica
teritoriile anexate Franței, decretele cu privire la religie au fost față de Revoluția Franceză ?
aplicate ın ̂ mod diferit. 5. Cum s-a manifestat ura
Starea de haos din Franț a a provocat mai multe revolte revoluționarilor față de
antirevoluționare, care au fost ın ̂ să ın̂ ă buș ite. creș tinism?
In 1801, Napoleon Bonaparte ș i Papa Pius al VII-lea au semnat 6. Ce importanță a avut
Concordatul ın ̂ tre Biserică ș i stat, prin care ın ̂ ceta ră zboiul pe care semnarea Concordatului?
Franța revoluționară l-a purtat ım ̂ potriva Bisericii, s-au restabilit 7. Cum s-a ın ̂ cheiat Revoluția
legă turile cu Roma ș i a ın ̂ ceput reın ̂ noirea Bisericii din Franța. Franceză ?
Ulterior, relațiile dintre ım ̂ pă ratul Napoleon Bonaparte ș i Papa Pius 8. Ce ın ̂ vă țături ar trebui să
al VII-lea au devenit tensionate din cauza faptului că papa a refuzat desprindem din evenimentul
să -l sprijine pe ım ̂ pă rat ın̂ ră zboiul ım ̂ potriva Angliei. Papa a fost Iluminismului ș i al
luat prizonier ș i dus ın ̂ Franța. A fost eliberat după ș ase ani. Revoluției Franceze?
Catolicismul francez ș i european a ieș it profund transformat din
perioada Revoluției: bunurile Bisericii au ajuns ın ̂ mâ inile laicilor,
libertatea cultelor a fost integrată ın ̂ legislație, francezii ıș̂i puteau
declara credinț a catolică , necatolică sau necreș tină . Numă rul
preoților era foarte mic.
Revoluț ia Franceză a lansat lozinca „Libertate, egalitate, Cuvânt pentru viață
fraternitate”, a proclamat „Declarația drepturilor omului” ș i a
instaurat dictatura ș i teroarea. Negâ nd existența ș i autoritatea lui „Mâ ntuirea celor drepți
Dumnezeu, Revoluția Franceză a pregă tit calea ateismului modern. vine de la Domnul, el este
Credința creș tinilor a ieș it puri icată din această ı̂ncercare. ocrotitorul lor ın ̂ timpul
Biserica, ne iind legată de stat prin privilegii ș i obligații, ıș̂i poate strâ mtoră rii. Domnul le vine
ın
̂ deplini liberă misiunea. ın
̂ ajutor ș i-i eliberează , ıî
O altă urmare pozitivă a fost faptul că persecuția i-a strâ ns scapă de cei nelegiuiți ș i-i
mai puternic pe catolici ın ̂ jurul papei, ın ̂ tă rindu-se astfel unitatea mâ ntuieș te, pentru că ș i-au
Bisericii. că utat refugiu ın ̂ el.”
(Psalmi 37,39-40)
„Insă vouă , care mă

ascultați, vă spun: iubiți-i pe
duș manii voș tri, faceți bine
celor care vă ură sc,
binecuvâ ntați-i pe cei care vă
blestemă , rugați-vă pentru cei
care vă defă imează !”
(Luca 6,27-28)
Arestarea Papei Pius al VII-lea de către generalul Radet

în noaptea de 5-6 iulie 1809
85
1. Scrie enunțurile în caiet, corectând ceea ce este greșit.

A. Iluminismul:
a) este o iloso ie apărută în secolul al XVII-lea;
b) respinge credința, dogmele;
c) acceptă supranaturalul, divinitatea lui Isus Cristos;
d) respinge orice autoritate divină sau umană;
e) pune bazele unei religii naturale;
f) propune ideea unui Dumnezeu descoperit de mintea omenească.
B. Revoluția Franceză :
a) a început în anul 1989;
b) a început ca o reînnoire socială și politică;
c) a devenit ulterior ostilă Bisericii;
d) a dus la formarea unei Biserici naționale, supusă papei;
Papa Pius al VI-lea e) a lansat lozinca „Libertate, credință, fraternitate”.
C. Regimul revoluționar:
a) a con iscat bunurile Bisericii;
b) a în iințat ordine călugărești;
c) a impus Constituția civilă a clerului;
d) a ridicat noi biserici;
e) i-a persecutat pe episcopii, preoții, călugării, laicii catolici.
D. Constituția civilă a clerului:

a) a fost impusă tuturor episcopilor și preoților;
Știați că...? b) a pus bazele unei Biserici naționale, supusă statului;
c) a fost semnată de toți episcopii și preoții francezi;
v Cei mai cunoscuți iloso i d) a impus intensi icarea comunicării dintre cler și Sfântul Părinte;
iluminiș ti sunt: Montesquieu, e) a fost condamnată de Papa Francisc.
Diderot, D'Alembert,
J.-J. Rousseau, Voltaire? E. Revoluția Franceză :
v In 1792, aproape 300 de a) a respectat libertatea cetățenilor;
oameni ai Bisericii au fost b) a întărit credința creștinilor;
masacrați? c) a deschis calea ateismului modern;
v Revoluționarii au creat un nou d) i-a adunat pe catolici în jurul papei;
calendar, cu să ptă mâ na de e) a determinat scăderea numărului preoților.
zece zile, care nu mai ın ̂ cepea
2. Ordonează cronologic următoarele evenimente istorice.
cu naș terea lui Isus, ci cu
· Condamnarea de că tre Papa Pius al VI-lea a Constituției civile a
naș terea noii Republici
clerului
Franceze, ın ̂ 1792?
· Apariția Iluminismului
v Avâ nd circa 13 000 de
· Semnarea Concordatului ın ̂ tre Biserică (papa) ș i stat (Napoleon
că lugă rițe, carmelitele sunt
Bonaparte)
astă zi cel mai numeros ordin
· Izbucnirea Revoluției Franceze
contemplativ de femei din
· Adoptarea Declarației Drepturilor Omului și ale cetățeanului;
Biserică ?
· Impunerea Constituției civile a clerului
86
3. Citește următorul text, apoi rezolvă cerințele.
Opiniile lui Bonaparte despre religie, exprimate în timpul
negocierii Concordatului:
„[…] Nu văd în religie misterul întrupării, ci misterul ordinii sociale:
ea leagă de cer o idee despre egalitate care face ca bogatul să nu ie
masacrat de către sărac.
Religia este un fel de inoculare sau de vaccin care, satisfăcând
dragostea noastră pentru miraculos, ne apără împotriva șarlata-
nilor și a vrăjitorilor; preoții valorează mai mult decât Kant și decât
toți visătorii din Germania, luați la un loc. Cum să ai ordine într-un stat,
fără religie?” (Jean Comby, Să citim Istoria Bisericii, Vol. 2, ARCB, Jean Baptiste Wicar, Semnarea Concordatului
între Franța și Sfântul Scaun
Bucureș ti, 2001, pag. 90)
a) Precizează secolul ı̂n care a fost semnat Concordatul ı̂ntre
Napoleon Bonaparte ș i Papa Pius al VII-lea.
b) Identi ică ın ̂ text de iniția dată de Napoleon religiei.
c) De ineș te religia din punctul tă u de vedere.
d) Explică motivele care l-au determinat pe Napoleon să semneze
Concordatul.
e) Enumeră urmă rile pozitive ș i negative ale semnă rii acestui act.
f) Menționează termenul care indică amestecul puterii politice ın ̂
problemele Bisericii.
Este necesar ca Biserica să -ș i poată manifesta liber credința,
deoarece ...
Statul trebuie să intervină ın
̂ problemele Bisericii ș i chiar să
impună credința, pentru că ...
5. Citește, cu atenție, textul de mai jos, privește imaginea, apoi

scrie o compunere de douăzeci și cinci de rânduri despre
curajul de a-ți mărturisi credința.
In anul 1906, Papa Pius al X-lea a canonizat 16 surori carmelite
care au fost ucise, din ură față de credință, ın ̂ timpul Revoluției
Franceze. Acuza care li s-a adus a fost că au refuzat să depună
jură mâ nt de idelitate față de Constituția civilă a clerului. Ele ın
̂ să
au fă cut „jură mâ nt de martiriu”, oferindu-ș i viaț a pentru
sfâ rș itul masacrului ș i pacea Bisericii ș i a statului. In drum spre
locul de execuție, că lugă rițele, ım
̂ bră cate ın ̂ hainele lor albe,
au câ ntat imnuri sacre. Moartea lor tragică i-a inspirat lui
George Bernanos (1888 – 1947) subiectul piesei Dialogues des
Carmélites.
Execuția carmelitelor, vitraliu din biserica
6. Compune o rugăciune în care să ceri ajutorul lui Isus ca să Sf. Fecioară Maria de pe Muntele Carmel
îți mărturisești mereu credința. (Quidenhem, Anglia)
87
Sfântul Eugen de Mazenod
Eugen s-a nă scut ın ̂ Franța, la Aix-en-Provence, la 1 august 1782, ın ̂ tr-o

familie nobilă . Tată l să u, Charles Antoine, a fost unul dintre preș edinții
Curții de Finanțe. Eugen ș i-a ın ̂ ceput studiile la Colegiul Bourbon, pe care
le-a ın ̂ trerupt din cauza Revoluției Franceze. Familia lui a fost nevoită să
emigreze ın ̂ Italia, pierzâ nd astfel bunurile ș i privilegiile. Aici, tată l a
ın̂ cercat să ıș̂i gă sească un loc de muncă , dar, din pă cate, fă ră succes. Mama
ș i sora lui Eugen s-au ın ̂ tors ın
̂ Franța, iar el a fost preluat de familia Zinelli
din Veneția. Unul dintre iii acestei familii era preotul Bartolo Zinelli.
Acesta s-a ocupat de educația lui, avâ nd o mare in luență ın ̂ dezvoltarea sa
umană , academică ș i spirituală . Armata franceză a ajuns ș i acolo, astfel că
Eugen cu tată l să u ș i doi unchi au fugit ın ̂ Napoli ș i alte oraș e din sud. Aici a
Sf. Eugen de Mazenod ajuns să tră iască din nou o viață nobilă , iind primit ın ̂ casa unor duci,
asumâ ndu-ș i titlul de „Contele de Mazenod”. Visa la un viitor prosper, dar
lumesc, astfel că la două zeci de ani s-a ın ̂ tors ın ̂ Franța cu intenția de a se
că să tori cu o tâ nă ră moș tenitoare bogată .
In timpul adoră rii crucii, ın ̂ Vinerea Mare a anului 1807, Eugen a avut
ın
̂ să o experiență spirituală . A fost admis la Seminarul Saint-Sulpice din
Paris ș i a fost hirotonit preot ın ̂ anul 1811. Aș a a avut ocazia să ıl̂ slujească
Lumină pentru ș i să ıl̂ asiste pe Papă , pe atunci prizonier al lui Napoleon la Fontainebleau.
pașii mei Contactul cu să racii ș i cu tinerii l-a inspirat să se dedice celor uitați de
societate. A refuzat o funcț ie diecezană ı̂naltă ı̂n favoarea educă rii
Biserica a fost persecutată ș i să racilor. Copleș it de cerințele misiunii, a ın ̂ țeles că are nevoie de un grup
martirizată pe tot parcursul de preoți pentru a-ș i atinge obiectivele. Impreună cu alți preoți, a dat viață
istoriei sale ș i aproape ın ̂ unei comunită ți de misionari. La ın ̂ cheierea Revoluției Franceze, credința
toate locurile unde este aproape dispă ruse ș i oamenii, mai ales cei de la țară , fuseseră abandonați.
prezentă . Iluminismul ș i Acest lucru a atins inima acestor preoți. Eugen vorbea mereu din inimă ,
Revoluția Franceză din iubire față de Dumnezeu, de lume ș i de confrații să i. Impreună cu acest
reprezintă doar un episod grup de preoți a muncit pentru a reaprinde credința pe care Revoluția
crunt al acestei realită ți. Franceză o stingea ın ̂ inima celor să raci. Era animat de iubirea față de
Cristos face ca Biserica să Cristos ș i de Biserica sa. „M-a trimis să evanghelizez să racilor” a fost
iasă din aceste ın ̂ cercă ri cuvâ ntul lui Isus pe care a ın ̂ cercat să -l tră iască toată viața. Primul scop al
puri icată , ın ̂ tă rită , edi icată . congregației de preoți pe care a ı̂ntemeiat-o era acela de a anunța
Să ne rugă m ca Dumnezeu să Evanghelia celor mai să raci din Franța, prin „Misiuni Populare”. Pr. Eugen
ne țină ataș ați de Cristos, de a devenit episcop de Marsilia. Misionarii din congregația ın ̂ iințată de el au
ın̂ vă țătura sa, de Biserica sa ajuns pâ nă ın ̂ nordul Canadei, ın ̂ tre amerindieni ș i eschimoș i, dar ș i ın ̂
ın
̂ toate di icultă țile ș i Irlanda, Anglia, Sri Lanka, Africa de Sud. Idealul pentru care s-a consumat
persecuțiile care s-ar ın ̂ - toată viața a fost: „ın ̂ tre voi caritate, caritate, caritate ș i afară pasiune
drepta asupra noastră . Să pentru mâ ntuirea oamenilor”. A murit la 78 de ani, pe 21 mai 1861.
susținem ș i să apă ră m
Biserica cu ın ̂ dră zneală , curaj
ș i spirit de jertfă .
88
Lecția 18
CONCILIUL VATICAN II
La 28 octombrie 1958 a fost ales papă Ioan al XXIII-lea. Provenea

din mediul rural ș i a avut o carieră diplomatică variată , a fost
Lucrările Conciliului Vatican II
patriarh de Veneția ș i se bucura de reputația unui om bun. Din Vocabular

ș ederile sale ın ̂ numeroase țări, printre care ș i Franța, a ın ̂ țeles
faptul că lumea a evoluat mult ș i că Biserica era absentă din multe patriarh – titlul onori ic acordat
dintre sectoarele vieții. In spiritul Evangheliei, Ioan al XXIII-lea a unor clerici.
vrut „să simpli ice lucrurile complicate”. apostolat – orice activitate a
La scurt timp după alegerea sa ca papă , Ioan al XXIII-lea a Bisericii care are ca scop ră s-
pâ ndirea Evangheliei ș i mâ n-
convocat un nou conciliu ecumenic ın ̂ Vatican. Desfă ș urat ın
̂ tre anii tuirea su letului.
1962 ș i 1965, acesta a avut ca scop adaptarea Bisericii ș i a apos- ecumenism – miș care mondială a
tolatului la o lume ın ̂ plină transformare, precum ș i ın ̂ toarcerea la creș tinilor, care caută unitatea
unitatea creș tinilor. La cele patru adună ri generale ș i ș edințe pe care Cristos a voit-o pentru
publice au participat peste 2 500 de episcopi din ın ̂ treaga lume ș i Biserica sa.
reprezentanț i ai Bisericilor creș tine necatolice, ı̂n calitate de liturgie – cultul public pe care
Biserica ıl̂ aduce lui Dumnezeu
observatori o iciali.
prin diverse celebră ri religioase.
Pregă tirile ș i prima sesiune a conciliului au fost conduse de Papa revelația divină – Dumnezeu se
Ioan al XXIII-lea. După moartea sa, celelalte sesiuni au fost conduse face cunoscut oamenilor ș i le
de Paul al VI-lea, ales papă la 21 iunie 1963. Papa Paul al VI-lea s-a comunică planul să u veș nic de
mâ ntuire.
89
preocupat de punerea ı̂ n aplicare a hotă râ rilor conciliului,
Vocabular promovâ nd ecumenismul.
Scopul principal al conciliului a fost acela de a ım ̂ pă rtă ș i lumii
dogmă – adevă r revelat de
Dumnezeu ș i propus de moderne mesajul neschimbat al lui Isus. Cele patru documente
Biserică spre a i crezut de fundamentale (constituții) ale conciliului au fost despre liturgie
credincioș ii din toate (Sacrosanctum concilium), despre Biserică (Lumen gentium),
timpurile.
concelebrare – celebrarea
despre revelația divină (Dei Vebum), despre Biserica ın ̂ lumea
S intei Liturghii de că tre mai modernă (Gaudium et Spes). Fă ră a se schimba sensul, dogmele
mulți preoți ım
̂ preună , dintre creș tine au fost exprimate astfel ın ̂ câ t să poată i ın ̂ țelese mai uș or.
care unul este celebrantul Ideea că lă uzitoare a fost deschiderea spre lume. Aceasta
principal.
providențial – care apare la presupune cunoaș terea reciprocă , recunoaș terea a ceea ce este bun
momentul potrivit; dă ruit de ın ̂ ceilalți.
Providența Divină . Conciliul a adoptat 16 documente: 4 constituții, 9 decrete ș i
3 declarații. Acestea se adresează tuturor oamenilor, creș tini ș i
necreș tini.
Biserica doreș te ca toți credincioș ii să participe conș tient ș i
activ la celebră rile liturgice. De aceea, ın ̂ constituția despre liturgie,
Sacrosanctum Concilium, se scoate ı̂n evidență rolul activ al
creș tinilor ı̂n liturgie. Reforma liturgică s-a concretizat prin:
ın̂ trebuințarea limbilor locale ın ̂ celebră rile liturgice; posibilitatea
ım
̂ pă rtă ș aniei sub cele două specii; repunerea ın ̂ valoare a liturgiei
Cuvâ ntului; celebrarea Liturghiei de că tre preoți cu fața spre
credincioș i; concelebrarea etc. Desigur, a ră mas neschimbată
Papa Ioan al XXIII-lea esența s intei Liturghii, prezența lui Isus ın ̂ Sfâ nta Euharistie.
Conciliul a pregă tit ș i un Decret despre Ecumenism, care a
Întrebări promovat dialogul ı̂ntre catolici ș i ceilalț i creș tini: Unitatis
redintegratio.
1. Cine a fost Papa Ioan al Promovarea refacerii unită ții ın ̂ tre toți creș tinii a fost unul
XXIII-lea? dintre principalele țeluri ale Conciliului Vatican II. Deș i Cristos a
2. De ce a fost convocat ın ̂ temeiat o singură Biserică , mai multe confesiuni creș tine se
Conciliul Vatican II? ın ̂ fă țiș ează astă zi oamenilor ca adevă rata moș tenire a lui Cristos.
3. Câ nd s-au desfă ș urat lucră - Decretul despre Ecumenism cere ca diferitele confesiuni
rile Conciliului Vatican II?
creș tine să ia mai ın ̂ tâ i ın
̂ considerare ceea ce au ın ̂ comun: Cristos ș i
4. Care a fost scopul principal
al Conciliului? Evanghelia.
5. Ce documente importante Realizarea ecumenismului presupune: reı̂nnoirea Bisericii,
s-au eliberat la Conciliul convertirea inimii, unirea ın ̂ rugă ciune, cunoaș terea reciprocă ,
Vatican II? formarea ecumenică , colaborarea cu frații despă rțiți.
6. Ce s-a concretizat prin La aniversarea a 30 de ani de la ın ̂ chiderea lucră rilor conciliului,
reforma liturgică ?
Papa Ioan Paul al II-lea spunea că acesta a fost o piatră de hotar ș i un
7. De ce este important
Decretul despre ecumenism? eveniment providențial ın ̂ Istoria Bisericii Contemporane. Grație
8. Care este contribuția ta la Duhului Sfâ nt, conciliul a ın ̂ semnat ın ̂ ceputul unei noi primă veri ın ̂
miș carea ecumenică ? Biserică .
90
1. Alege răspunsul corect sau răspunsurile corecte.

A. Conciliul Ecumenic Vatican II a fost: Cuvânt pentru viață
a) primul conciliu ecumenic ținut la Vatican;
b) ultimul conciliu ecumenic convocat de Biserica Catolică; „Cine vă ascultă pe voi, pe
c) al doilea conciliu ecumenic care a avut loc în Vatican. mine mă ascultă . Cine vă
disprețuieș te pe voi, pe mine
B. Conciliul Vatican II a fost convocat de Papa: mă disprețuieș te, iar cine mă
a) Francisc; dispreț uieș te pe mine ı̂ l
b) Paul al VI-lea;
disprețuieș te pe cel care m-a
c) Ioan al XXIII-lea.
trimis.”
C. Intenția Conciliului Vatican II a fost: (Luca 10,16)
a) reînnoirea Bisericii;
b) refacerea unității creștinilor; „Tot el i-a dat pe unii ca
c) renunțarea la limba latină în liturgie. apostoli; pe alții, ca profeți; pe
alții, ca evangheliș ti; pe alții,
D. Reforma liturgică s-a concretizat ın
̂ : ca pă stori ș i ın
̂ vă țători pentru
a) întrebuințarea limbii poporului pentru a permite o participare desă vâ rș irea s inților ı̂n ve-
activă a credincioșilor la ceremoniile liturgice;
derea lucră rii slujirii spre
b) posibilitatea primirii S intei Împărtășanii cu speciile pâinii și
vinului; edi icarea trupului lui Cristos.”
c) imposibilitatea concelebrării la Liturghie. (Efeseni 4,11-12)
E. Refacerea unită ții ın

̂ tre creș tini presupune:
a) cunoașterea reciprocă și conștientizarea a ceea ce au în comun
diferitele confesiuni creștine;
b) unirea în rugăciune și colaborarea cu ceilalți creștini;
c) convertirea inimii.
2. Completează enunțul folosind cuvintele potrivite, date între

paranteze.
Ecumenismul este efortul ... care, inspirați de ... Sfâ nt, caută prin
rugă ciune, ... ș i alte inițiative să elimine ... care ıî despart ș i să se
ın
̂ drepte spre ... pe care ... a voit-o pentru ... sa.
(Cristos, Duhul, dialog, creștinilor, unitatea, barierele, Biserica)
3. Citește următorul text, apoi rezolvă cerințele.

„Conciliul insistă asupra respectului față de om: iecare trebuie
să-l considere pe aproapele, fără nicio excepție, ca pe „un alt el însuși”,
ținând seama în primul rând de viața lui și de mijloacele necesare
pentru a o trăi cu demnitate, pentru a nu i asemeni bogatului căruia
nu i-a păsat de Lazăr cel sărac. Mai ales în zilele noastre devine
presantă obligația de a ne face din orice om aproapele nostru și de a-l
sluji efectiv pe acela care ne iese în cale...” (Conciliul Vatican II,
Gaudium et spes, nr. 27)
a) Explică ce ın̂ seamnă a-l respecta pe aproapele.
b) Precizează cine este aproapele nostru.
91
c) Alege dintre expresiile de mai jos pe cele care se opun demnită ții
umane:
Știați că...? privarea de libertate; sclavia;
pelerinajul religios; condițiile inumane de viață;
mutilarea; participarea la vot;
v Un Conciliu are caracterul de
tra icul de persoane umane; lipsa asistenței medicale.
„ecumenic” doar atunci câ nd
este convocat sau recunoscut d) Exprimă -ți opinia cu privire la respectarea dreptului la viață ș i la
ca atare de Sfâ ntul Pă rinte demnitate a iecă rui cetă țean ı̂n ț ara noastră . Motivează -ț i
Papa? ră spunsul.
e) Caută articolele din Constituția Româ niei care se referă la res-
v La nici trei luni de la alegerea pectarea vieții ș i a demnită ții omului.
ca Pontif, Papa Ioan al XXIII-lea
a anunțat intenția organiză rii 4. Asociază literele mari din prima coloană, cu cele mici din a
unui Conciliu Ecumenic? doua coloană și vei a la numele documentelor elaborate de
Conciliul Vatican II, precum și temele abordate.
v Papa a ales ziua de 11 oct. Ră spunde apoi la ın
̂ trebă ri.
1962 pentru deschiderea
o icială a Conciliului, pentru A Sacrosanctum c Constituția dogmatică despre Biserică
concilium
că atunci se celebra
să rbă toarea S intei Fecioare B Inter miri ica g Decret privind reın
̂ noirea vieții că lugă reș ti
Maria, Nă scă toare de
Dumnezeu? Astfel a C
Lumen
l Decret despre apostolatul laicilor
manifestat intenția de a pune gentium
desfă ș urarea Conciliului sub Orientalium
ocrotirea Maicii Domnului. D ecclesiarum i Declarație despre educația creș tină
v Conciliul Vatican II a fost al E Unitatis m Declarație privind libertatea religioasă

redintegratio
21-lea Conciliu Ecumenic din
istoria Bisericii ș i al doilea F Christus d Decret despre Bisericile Orientale Catolice
Conciliu care s-a desfă ș urat ın
̂ Dominus
Bazilica Sfâ ntul Petru din G Perfectae o Decret privind slujirea ș i viața preoțească
Cetatea Vaticanului? caritatis
Optatam
v Dintre participanții la H e Decret despre ecumenism
totius
sesiunea de deschidere, patru
Gravissimum
au devenit papi: Paul al VI-lea, I educationis n Decret privind activitatea misionară
a Bisericii
Ioan Paul I, Ioan Paul al II-lea
ș i Benedict al XVI-lea? J Nostra a Constituția despre liturgie
aetate
v In anul 1964 a avut loc K Dei Verbum h Decret privind formația preoțească
ın
̂ tâ lnirea istorică de la
Ierusalim a Papei Paul al VI-lea L Apostolicam b Decret privind mijloacele de comunicare
cu Patriarhul Athenagoras? A actuositatem socială
fost prima ın ̂ tâ lnire ın
̂ tre Dignitatis
M p Constituția pastorală privind Biserica
episcopul Romei ș i episcopul humanae ın
̂ lumea contemporană
de Constantinopol, după Decret privind misiunea pastorală
Conciliul de la Florența, din N Ad gentes f
a episcopilor ın ̂ Biserică
anul 1439?
O Presbyterorum j Declaraț i e despre relațiile Bisericii
ordinis cu religiile necreș tine
P Gaudium et k Constituția dogmatică despre revelația
spes divină
92
a) Care este documentul despre care doreș ti să cunoș ti mai multe?
Motivează alegerea.
b) Ce ın
̂ țelegi prin expresia „deschiderea spre lume”?
5. Scrie un articol de 15 rânduri, pentru o revistă creștină,
despre importanța Conciliului Ecumenic Vatican II.
6. Alcătuiește câte un enunț, corect din punct de vedere
religios, în care să folosești trei dintre cuvintele explicate la
vocabular, după modelul: Preoții desfășoară o activitate de apostolat.
7. Completează, în caiet, unul dintre următoarele enunțuri.
Astă zi, ın
̂ Biserica Catolică , este necesar să ie convocat un nou
conciliu ecumenic, deoarece ... . Nu, nu este necesar ca episcopii să
se adune din nou ın ̂ conciliu, deoarece ...
Din viețile sfinților Sf. Ioan al XXIII-lea

Sfântul Ioan al XXIII-lea
Angelo Giuseppe Roncalli, cunoscut mai tâ rziu drept „Papa cel bun”, s-a
nă scut ın ̂ Sotto il Monte, ın ̂ Italia, la 25 noiembrie 1881. A fost al patrulea
din cei 14 copii ai familiei. Pă rinții lucrau ca arendaș i. A intrat ın ̂ seminarul
din Bergamo ș i a fost admis ın ̂ Ordinul Franciscan Secular, apoi a fost
student la Seminarul Roman Ponti ical. Pe 10 august 1904 a fost hirotonit
preot la Roma. In 1905 a fost numit secretar al episcopului de Bergamo, Lumină pentru
ın ̂ soțindu-l ın ̂ vizitele pastorale. Câ nd episcopul a murit, el a continuat să pașii mei
predea ın ̂ seminar ș i să se ocupe de pastorație. Italia a intrat ın ̂ ră zboi ın ̂
1915, iar el a fost ın ̂ cadrat ca sergent ın ̂ corpurile medicale ș i a devenit
capelan pentru soldații ră niți. După ră zboi, a deschis „Casa Studentului”
pentru a ră spunde nevoilor spirituale ale tinerilor. In 1919 a fost numit Pentru istoria Bisericii,
director spiritual al seminarului, dar, ın ̂ 1921 a fost chemat ın ̂ slujba Conciliul Vatican II este cel
Sfâ ntului Scaun, la Roma, pentru a i preș edintele Societă ții pentru mai important eveniment din
Propagarea Credinț ei. A activat ca Vizitator Apostolic ı̂n Bulgaria, secolul al XX-lea. Efectele
manifestâ nd respect ș i stimă față de toate comunită țile creș tine. La
cutremurul din 1928, era prezent oriunde era nevoie de ajutorul să u. A benefice ale deciziilor
ın̂ durat ın ̂ tă cere neın ̂ țelegeri ș i di icultă ți legate de slujirea sa ș i astfel ș i-a conciliului le constatăm
format simțul ın ̂ crederii ș i abandonă rii ın ̂ Cristos ră stignit. Ca Delegat astăzi în viața noastră de
Apostolic ın ̂ Turcia ș i Grecia, a dialogat cu lumea ortodoxă ș i cu cea credință. Celebrările liturgice
islamică . Câ nd a izbucnit Al Doilea Ră zboi Mondial, era ın ̂ Grecia. A asistat
numeroș i evrei ı̂n fuga lor, eliberâ nd „vize de trecere” din partea
în limba poporului sunt
Delegației Apostolice. In ultimele luni ale ră zboiului, a fost numit Nunțiu invitația de a participa activ și
ın
̂ Franța. Aici a ajutat prizonierii de ră zboi ș i a organizat Biserica. Stilul conștient la acestea. Rolul
să u a fost caracterizat de simplitatea evanghelică , chiar ș i ın ̂ contextul acordat laicilor în viața
dilemelor diplomatice. Pietatea vieții sale interioare ıș̂i gă sea expresia ın ̂ Bisericii pune în valoare
rugă ciune ș i meditație.
A fost ales papă pe 28 octombrie 1958, luâ ndu-ș i numele de Ioan identitatea noastră de membri
al XXIII-lea. Ponti icatul să u a durat mai puțin de cinci ani. Era asimilat cu și de fii ai Bisericii. Ca laici,
imaginea autentică a Bunului Pă stor: blâ nd, amabil, ı̂ntreprinză tor, suntem invitați să ne
curajos, simplu, activ. Prin Conciliul Vatican II, pe care l-a convocat, a împlinim misiunea noastră în
ın ̂ tors o nouă pagină din istoria Bisericii: creș tinii s-au simțit chemați să Biserică, dar și în viața civilă,
proclame Evanghelia cu un ın ̂ noit curaj ș i cu o mai mare atenție la
„semnele timpurilor”. Ca episcop al Diecezei de Roma a vizitat parohii, ın ̂ cu credință, iubire, zel și
special cele din suburbii, lansâ nd o amplă reın ̂ noire a Bisericii. A murit pe responsabilitate.
3 iunie 1963, iind beati icat de Papa Ioan Paul al II-lea, la 3 septembrie
2000, iar la 27 aprilie 2014 a fost canonizat de Papa Francisc. Este amintit
ın ̂ calendar pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II.
93
Lecția 19
LITERATURĂ CREȘTINĂ
De-a lungul celui de-al doilea mileniu creș tin, mai ales după
descoperirea tiparului, diferiți scriitori creș tini au elaborat lucră ri
de mare ın ̂ semnă tate pentru creș terea spirituală a creș tinilor.
Sfântul Ignațiu de Loyola (1491–1556) a fost un cavaler nobil.
Intr-o luptă de apă rare a oraș ului Pamplona, ın ̂ nordul Spaniei, un
obuz i-a rupt piciorul, punâ ndu-i viața ın ̂ primejdie. Fiind ră nit, a
re lectat la sensul vieții, a ın ̂ ceput să citească că rți despre viața lui
Isus ș i a s inților. Aceste lecturi i-au transformat su letul, s-a
convertit, a atâ rnat sabia la altarul Maicii Domnului din mă nă stirea
Monserrat ș i a fă cut jură mâ nt de castitate pentru toată viața. S-a
hotă râ t să -ș i pună toate forțele ı̂n slujirea lui Cristos, pentru
cucerirea su letelor ș i realizarea ım ̂ pă ră ției lui Dumnezeu.
Sfâ ntul Ignațiu de Loyola a fondat congregația Societatea lui Isus
ș i a lă sat iilor să i spirituali două „instrumente” de mare e icacitate:
Exercițiile spirituale ș i Constituțiile. Lucrarea Exercițiile spirituale
este rodul fră mâ ntă rilor su leteș ti prin care a trecut ș i al inspirației
divine. Exercițiile spirituale pe care le-a propus au contribuit la
formarea spirituală nu doar a iezuiților, ci ș i a unui numă r mare de
creș tini, pe care i-a ı̂ntâ lnit ı̂n că lă toriile sale. In Constituții,
Sf. Ignațiu de Loyola organizează ordinul ın ̂ jurul superiorului general ș i al papei.
Scrierile sale au fost cuprinse ș i ı̂ n volumul: Istorisirea
Vocabular pelerinului. Jurnalul mișcărilor lăuntrice. Exerciții spirituale.
castitate – virtute prin care omul Istorisirea poate i citită atâ t ca o autobiogra ie a Sfâ ntului Ignațiu,
ıș̂i stă pâ neș te ș i ıș̂i reglemen- câ t ș i ca un testament spiritual lă sat de maestru urmaș ilor să i. El
tează dorința sexuală , conform vrea să arate cum propria experiență spirituală l-a condus la
rațiunii, iind strâ ns legată de ın ̂ temeierea Societății lui Isus.
virtutea cumpă tă rii. Sfântul Ioan al Crucii (1542 – 1591), după terminarea studiilor
carmelit – denumire dată ın̂ Colegiul Iezuiților, a intrat ın ̂ Ordinul Carmelit, ın ̂ anul 1563.
că lugă rilor care aparțin Ioan a sprijinit-o pe Tereza de Avila ın ̂ fondarea mă nă stirii
Ordinului S intei Fecioare carmelitelor desculțe ș i a avut un rol important ın ̂ reformarea
Maria de pe Muntele Carmel. mă nă stirilor carmelitane de bă rbați.
extaz – stare emoțională
Incercă rile de a reinstaura ın ̂ mă nă stire disciplina aspră din
profundă care se naș te din
primele comunită ți carmelitane i-au adus suferințe, calomnii,
contemplarea unor lucruri
extraordinare. aversiune ș i ın ̂ cercă ri, dar le-a suportat fă ră să se plâ ngă .
Învățător al Bisericii – titlu Sfâ ntul Ioan al Crucii este autorul unor opere importante de
onori ic acordat celor care ı̂ndrumare pe că ile vieții spirituale: Urcarea muntelui Carmel,
s-au remarcat prin s ințenia Noaptea întunecată a su letului, Cântarea spirituală, Flacără vie a
vieții ș i prin credința iubirii. La acestea se adă ugă scrisorile sale, precum ș i alte
adevă rată expusă ın ̂ operele ın
̂ semnă ri. Scrierile sale sunt rodul experienței personale, pe care
lor; Doctor al Bisericii. vrea să o ım ̂ pă rtă ș ească celor care vor să parcurgă calea s ințeniei,
ateism – ideologie care neagă regâ ndite ın ̂ lumina teologiei, pe care o stă pâ nea foarte bine, ș i a
existența lui Dumnezeu.
94
S intei Scripturi pe care o cunoș tea aproape din memorie. El ıș̂i
expune gâ ndurile ın ̂ enunțuri scurte ș i cuprinză toare: „Să nu faci,
nici să nu spui vreun lucru important, pe care Cristos nu l-ar face ș i
nu l-ar spune dacă s-ar a la ın ̂ situația ın
̂ care te a li tu, dacă ar avea
vâ rsta ș i să nă tatea ta”; „Renunță la dorințele tale ș i vei a la ce
doreș te inima ta”; „Unde nu este iubire, pune iubire ș i vei gă si
iubire”. (Sfâ ntul Ioan al Crucii)
Sfânta Tereza de Avila (1515 – 1582) ș i-a dobâ ndit un loc deo-
sebit ın ̂ râ ndul s inților prin scrierile sale ș i prin activitatea de
reformare a mă nă stirilor din Ordinul Carmelitan, ajutată iind de
Ioan al Crucii. Viața ei plină de suferințe, extaze ș i minuni, scrierile Peter Paul Rubens,
pline de ın ̂ țelepciune i-au adus titlul de „Invă țător al Bisericii”, Viziunea Sf. Tereza de Avila
acordat de Papa Paul al VI-lea, ın ̂ anul 1970. In că rțile sale: Drumul
perfecțiunii, Gânduri despre iubirea de Dumnezeu, Castelul interior,
descrie cum, ın ̂ tă rită de harul divin, a renunțat la bucuriile lumeș ti
pentru a ın ̂ cepe o viață nouă , dă ruită lui Dumnezeu, plină de bucurii
supra ireș ti, dar ș i de suferinț e , pentru a ajunge pe calea
desă vâ rș irii su leteș ti. Sunt scrieri ın ̂ dreptate, ın ̂ special, că tre
iicele sale spirituale, sunt rodul experienței sale, au o densitate
teologică ș i o mare profunzime.
Sfânta Tereza de Lisieux (1873 – 1897) a ım ̂ bră cat haina că lu-
gă rițelor carmelitane ın ̂ 1889 ș i a luat numele de Tereza a Pruncului
Isus și a S intei Fețe. Intr-o perioadă ın ̂ care ateismul ıș̂i fă cea drum
ın ̂ cultura europeană , Tereza a tră it iubirea ın ̂ tr-o manieră simplă ș i
ın̂ țeleaptă . Suferindă , neın ̂ țeleasă , umilită , ea a gă sit lumină ș i pace
ın
̂ lectura S intei Scripturi, ın ̂ Imitațiunea lui Cristos ș i ın ̂ lectura Cé line Martin,
operelor Sfâ ntului Ioan al Crucii. Sf. Tereza a Pruncului Isus (de Lisieux)
La porunca sorei superioare, cu doi ani ın ̂ ainte de a muri, a
ın ̂ ceput să -ș i scrie gâ ndurile, amintirile, sentimentele ın ̂ opera
Întrebări
autobiogra ică intitulată Istoria unui su let. Apă rută pentru prima
dată ın ̂ 1898, cartea este „oglinda” copilă riei spirituale, care a 1. Cum a avut loc convertirea
condus-o pe Tereza a Pruncului Isus, la s ințenie, ın ̂ numai 24 de Sfâ ntului Ignațiu de Loyola?
ani. In 1956, câ nd manuscrisele sale au fost publicate ın ̂ ın
̂ tregime, 2. Care este contribuția
s-a revelat lumii, pe deplin, igura extraordinară a acestei s inte, Sfâ ntului Ignațiu de Loyola
proclamată ın ̂ 1927 patroană principală a misiunilor, ală turi de ın
̂ viața Bisericii?
Sfâ ntul Francisc Xaveriu. Printre ultimele cuvinte rostite de ea au 3. Ce ș tim despre Sfâ ntul Ioan
fost: „O, Mama mea, te asigur că paharul este plin pâ nă la refuz” ș i al Crucii?
„Nu-mi pare ră u că m-am dă ruit Iubirii”. (Sfâ nta Tereza a Pruncului 4. In ce mod a contribuit
Isus) Sfâ ntul Ioan al Crucii la
reın ̂ noirea vieții spirituale a
Activități de învățare Bisericii?
5. Cine a fost Sfâ nta Tereza de
1. Identi ică enunțurile corecte. Avila?
a) Sfâ ntul Ignațiu de Loyola s-a convertit citind că rți s inte. 6. Cum poate i Sfâ nta Tereza
b) Exercițiile spirituale re lectă fră mâ ntă rile su leteș ti prin care a de Lisieux model de viață
trecut Sfâ ntul Ignațiu ın
̂ timpul convertirii. creș tină ?
c) Constituțiile lă sate de Sfâ ntul Ignațiu că lugă rilor au devenit 7. Cum au reuș it s inții să
constituțiile unor state ale Europei. ră spundă chemă rii lui
d) Sfâ ntul Ioan al Crucii a fost contemporan cu Sfâ nta Tereza de Dumnezeu?
Avila. 8. Ce putem ın ̂ vă ța din viețile
s inților?
95
e) Intre operele lă sate de Sfâ ntul Ioan al Crucii se a lă ș i Castelul
interior.
f) In scrierile sale, Sfâ ntul Ioan al Crucii ım ̂ pă rtă ș eș te experiența sa
Cuvânt pentru viață celor care vor să parcurgă calea s ințeniei.
g) Sfâ nta Tereza a Pruncului Isus a reformat Ordinul Benedictin.
„Gura mea să vestească
h) Castelul interior este una dintre cele mai importante opere ale
lauda Domnului, toată literaturii creș tine, ı̂n care Sfâ nta Tereza de Avila descrie
fă ptura să binecuvâ nteze experiențele relației sale cu Dumnezeu.
numele să u sfâ nt ın
̂ veci ș i i) Viața Sfâ ntului Ioan al Crucii, plină de suferințe ș i ın ̂ cercă ri, ne
pentru totdeauna!” arată că , atunci câ nd ne ın ̂ depă rtă m de bucuriile pă mâ nteș ti, ne
(Psalmi 145,21) apropiem mai mult de Dumnezeu.
j) Deș i neın ̂ țeleasă , umilită ș i bolnavă , Sfâ nta Tereza a Pruncului
„Simon Petru i-a ră spuns: Isus a descoperit bucuria interioară de a tră i zilnic Evanghelia.
«Doamne, la cine să
2. Asociază fragmentele din coloana A cu cele din coloana B,
mergem? Tu ai cuvintele
pentru a reface textele, apoi răspunde la întrebări.
vieții veș nice.»”
A B
(Ioan 6,68)
Atunci când l-am văzut, Cristos de la su letele orânduite să-i
și-a întipărit în mine nemăsurata formeze pentru viață.
lui frumusețe; (Tereza a Pruncului Isus, Istoria
unui su let)
Prin expresia „exerciții spirituale”
această pătrundere, dacă nu
se înțelege orice mod de a-ți
întâlnește nicio piedică, în lă-
cerceta conștiința, de a medita, de
cărează su letul cu duhul iubirii.
a contempla, de a te ruga cu glas
(Ioan al Crucii, Noaptea întune-
tare sau în minte, precum și orice
cată)
altă activitate spirituală...
Contemplația, de fapt, nu este ea este acolo și astăzi; și o singură

altceva decât o pătrundere dată ar i fost de ajuns; cu atât mai
tainică, pașnică și iubitoare a mult cu cât Domnul îmi dăruiește
lui Dumnezeu în su let; acest har atât de des!
(Tereza de Avila, Autobiogra ie)
După cum păsărelele învață să Căci, așa cum plimbarea, mersul și

cânte ascultându-i pe părinți, alergarea sunt exerciții izice, tot
tot așa copiii învață știința așa numim „exerciții spirituale”
virtuților, cântul sublim al orice mod de a-ți pregăti și dispune
iubirii dumnezeiești su letul pentru a putea îndepărta
de la sine toate înclinațiile dezor-
donate și, mai apoi, odată îndepăr-
tate acestea, de a căuta și găsi
voința divină spre a-ți orândui
viața pentru binele su letului.
(Ignațiu de Loyola, Exerciții
spirituale)
a) Care text ți-a plă cut cel mai mult? Motivează alegerea.
Sf. Ioan al Crucii b) Consideri că aceste ın ̂ vă țături sunt actuale? Explică .
96
3. Rezolvă cerințele.
a) Completează , ı̂n caiet, scriind două nume de personalită ți Știați că...?
ın
̂ tâ lnite ın
̂ textul lecției ș i, ın
̂ dreptul să geților, ın
̂ suș irile lor.
Dacă este necesar, desenează ș i alte să geți. v Sfâ ntul Francisc de Assisi
a scris peste 30 de lucră ri:
reguli monastice, 10
scrisori, testamentul să u,
„Lauda virtuților”,
„Lauda Preacuratei
Fecioare” ș i, mai ales, un
minunat imn de laudă
b) Pentru celelalte două personalită ți foloseș te metoda exploziei adresat lui Dumnezeu
stelare. Formulează ın
̂ trebă ri ș i ră spunde la ele. Creator, cunoscut sub titlul
4. Alege din lecție un text care aparține literaturii creștine și „Câ ntecul creaturilor”?
scrie într-o frază care este învățătura pe care o poți reține
pentru formarea ta spirituală. Exprimă această ın
̂ vă țătură
desenâ nd un simbol. v Fericitul Vladimir Ghica a
fost forțat de ım ̂ prejură ri
5. Completează enunțurile. să scrie articole,
Literatura creș tină este importantă pentru creș tini, deoarece ... conferințe ın ̂ limbile
Pentru mine, aceste opere ...
româ nă ș i franceză , mai
6. Stabilește corespondența între imagini și numele s inților, ales la revista „Convorbiri
indicând litera corespunzătoare. literare”?
Sfâ ntul Ignațiu Sfâ nta Tereza Sfâ nta Tereza Sfâ ntul Ioan
de Loyola de Avila a Pruncului Isus al Crucii
v „Imitațiunea lui Cristos” a
B fost scrisă cu 500 de ani ın̂
A
urmă de scriitorul creș tin
Thomas Kempis ș i a fost
tradusă ın
̂ foarte multe
limbi, iind una dintre cele
mai cunoscute opere din
literatura creș tină ?
v Sfâ nta Tereza de Avila,

numită ș i Tereza cea Mare,
D
a trecut din această lume ın ̂
C noaptea de 4 spre
15 octombrie 1582
(noaptea ın ̂ care s-a fă cut
trecerea de la calendarul
iulian la cel gregorian)?
97
Sfânta Tereza a Pruncului Isus
Tereza s-a nă scut la Alençon, ın ̂ Franța, la 2 ianuarie 1873, iind ultimul
din cei nouă copii din familia lui Ludovic Martin ș i a Zeliei Gué rin. La botez
a primit numele de Maria Francisca Tereza. Tată l era ceasornicar, iar
mama era lucră toare ın ̂ tr-un atelier de dantele. In familia Martin, viața se
desfă ș ura ın ̂ tr-o atmosferă de tră ire intensă a credinței: rugă ciunea de
seară fă cută ı̂mpreună , participarea la Liturghiile din duminici și
să rbă tori, primirea frecventă a S intei Impă rtă ș anii, dragostea față de
să raci ș i bolnavi. In anul 1877, mama a trecut la cele veș nice, iar tată l se
retrage cu iicele sale la Buissonnets, aproape de oraș ul Lisieux, unde se
a lau rudele lui apropiate. Tereza, ın ̂ conjurată de toți cu dragoste, ın ̂ cepe
să ia cunoș tință de bucuriile ș i tristețile vieții. Mai tâ rziu, va descrie ın ̂
culori vii copilă ria petrecută ın ̂ tr-o familie profund creș tină . La vâ rsta de
10 ani este lovită de o boală misterioasă , dar ın ̂ ziua de 13 mai are o viziune
ın
̂ care i se arată Maica Domnului, care, cu un surâ s ceresc, ıî redă
să nă tatea. Evenimentul a fă cut-o pe Tereza să se simtă chemată la viața de
mă nă stire.
Sf. Tereza a Pruncului Isus După eforturi susținute, ajutată de ı̂ncrederea ei nemă rginită ı̂n
(de Lisieux) Dumnezeu, obține con irmarea tată lui de a intra ın ̂ mă nă stire, ală turi de
surorile ei, Maria, Paulina, Leonia ș i Celina. Intrucâ t avea doar 15 ani,
trebuia să obțină aprobarea autorită ții bisericeș ti care nu permitea
intrarea ın ̂ viața că lugă rițelor carmelitane decâ t după vâ rsta de 21 de ani.
Cu prilejul unei audiențe la Papa Leon al XIII-lea, ı̂ncă lcâ nd legile
protocolului, ı̂și face curaj ș i se aruncă ı̂n genunchi la picioarele
Suveranului Pontif ș i-i spune: „S inte Pă rinte, ı̂n onoarea jubileului
Sanctită ții Voastre, permiteți-mi să intru ın ̂ Carmel la vâ rsta de 15 ani”. In
ziua de 10 ianuarie 1889, Tereza ım ̂ bră ca haina că lugă rițelor carmelitane,
ın ̂ prezența tată lui să u bolnav, dar fericit. A urmat noviciatul, timp ın ̂ care a
ın̂ deplinit serviciul de mă tură toare a ın ̂ că perilor mă nă stirii. La 8 sep-
Lumină pentru tembrie 1890, face profesiunea solemnă ș i de initivă , devenind „Tereza a
pașii mei Pruncului Isus ș i a S intei Fețe”. Suferindă , amenințată de tuberculoză
pulmonară , nu a refuzat nicio muncă , oricâ t de grea ar i fost, ș i nu s-a
S inții sunt adevă rate că lă uze abă tut de la râ nduielile aspre ale vieții carmelitane.
pentru cei care aleg să -l Citind capitolul 13 din Scrisoarea întâi către Corinteni, ea a gă sit
urmeze pe Cristos. In scrierile ră spunsul la ın ̂ trebă rile sale, exclamâ nd: „Vocația mea este iubirea!”. A
lor de spiritualitate, multe semă nat pretutindeni acte de iubire, ın ̂ țelegâ nd că , slujindu-i pe cei care
autobiogra ice, descoperim erau ın ̂ mă nă stire, slujea ș i iubea pe toți oamenii, de pretutindeni. Pentru
cum lucrează Dumnezeu ın ̂ cei aceasta, iubea cu o iubire nouă toate surorile ș i le trata cu afecțiune. In
timpul liber se ocupa de pictură ș i poezie spirituală . Din toate operele sale
care se lasă modelați de el.
se desprinde o luminoasă ın ̂ țelegere a vieții creș tine, cuprinsă ın ̂ expresia:
Că rțile de spiritualitate sunt „Calea copilă riei spirituale”: Eu m-am oferit Pruncului Isus să facă din mine
prieteni sinceri, ideli, discreți o jucărie a lui și l-am rugat să nu mă considere ca un bibelou prețios la care
ș i dezinteresați pentru iecare copiii se mulțumesc doar să privească, ci ca o minge mică, fără valoare, de
dintre noi. Să citim zilnic aruncat la pământ și de bătut cu picioarele, sau de strâns la piept, atunci
pagini de spiritualitate când i-ar face plăcere. Cu puțin timp ın ̂ ainte de a muri, Tereza a promis că ,
creș tină ș i vom dobâ ndi după ce va ajunge ın ̂ cer, va face să coboare pe pă mâ nt o ploaie de
lumină ș i tă rie pe drumul tranda iri. In seara zilei de 30 septembrie a anului 1897, la in irmeria
credinței, vom primi pace ș i că lugă rițelor carmelitane din Lisieux, tâ nă ra că lugă riță de 24 de ani
bucurie ın ̂ su let. ın ̂ chidea ochii pentru viața pă mâ ntească . Privind spre Cruci ixul ce-l ținea
ın ̂ mâ ini a ș optit: „Dumnezeul meu… eu… te iubesc”. Au fost ultimele ei
cuvinte rostite cu glas aproape stins.
98
Unitatea 4
1. Desenează un tabel asemănător în caiet și completează-l potrivit modelului, folosindu-te de
ceea ce ai învățat. În coloana din dreapta, vei scrie evenimentul din istoria Bisericii, care a avut
loc în perioada indicată în coloana din stânga.
Anul Evenimentul istoric
1521 Excomunicarea lui Martin Luther
1534
1540
1545-1563
1789
1962-1965
2. Formați grupe de câte patru elevi. Citiți textul, apoi rezolvați în cadrul grupei cerințele de mai
jos. Prezentați celorlalți colegi rezultatele activității voastre.
„Vouă, tineri și tinere din întreaga lume, Conciliul vrea să vă adreseze ultimul său
mesaj. Pentru că voi sunteți cei care veți lua lacăra din mâinile părinților voștri și
veți trăi în lume în momentul celor mai gigantice transformări din istoria sa. Voi
sunteți cei care, preluând ceea ce este mai bun din exemplul și din învățătura
părinților voștri și învățătorilor voștri, veți forma societatea de mâine. [...]
Biserica, timp de patru ani, a lucrat pentru a reîntineri fața sa, pentru a
corespunde mai bine planului propriului Întemeietor, marele Viu, Cristos veșnic
tânăr. […]
Biserica este doritoare ca societatea pe care voi vă pregătiți s-o construiți să
respecte demnitatea, libertatea, dreptul persoanelor: și aceste persoane sunteți voi.
[...] În numele acestui Dumnezeu și al Fiului său Isus, noi vă îndemnăm să lărgiți
inimile voastre după dimensiunile lumii, să înțelegeți apelul fraților voștri și să
puneți cu ardoare energiile voastre tinere în slujba lor. Luptați împotriva oricărui
egoism. Refuzați să dați frâu liber instinctelor violenței și urii, care generează
războaiele și cortegiul lor trist de lipsuri. Fiți generoși, curați, respectuoși, sinceri. Și
construiți în entuziasm o lume mai bună decât cea actuală!
Biserica vă primește cu încredere și cu iubire. ”
Mesajul Sfântului Părinte Paul al VI-lea adresat tinerilor (1965)
a) Indicați anul câ nd a fost scris acest mesaj.

b) Precizați cui se adresează .
99
c) Prezentați personalitatea autorului acestui mesaj.
d) Motivați de ce conciliul s-a adresat celor tineri.
e) Prezentați recomandă rile primite de tineri.
f) Explicați importanța acestor ın̂ demnuri pentru viitorul Bisericii ș i al societă ții.
g) Scrieți o scrisoare cu subiect asemă nă tor, adresată tinerilor de astă zi.
3. Explică termenii: persecuție, anglicanism, indulgență, conciliu, reformă, Iluminism. Alcătuiește câte
un enunț cu iecare dintre ei.
4. Indică litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. Revoluționarii francezi au lansat lozinca:

a) Credință, speranță și dragoste;
b) Libertate, egalitate, fraternitate;
c) Prosperitate, solidaritate, demnitate.
B. Martin Luther ın̂ vă ța că omul se mâ ntuieș te:
a) dacă primește sacramentele;
b) prin credința în Dumnezeu și faptele bune pe care le săvârșește;
c) numai prin credință.
C. Conciliul Tridentin a fost convocat de Biserica Catolică pentru:

a) a-i condamna pe eretici;
b) a prezenta învățătura catolică drept răspuns la reforma protestantă;
c) a-l recunoaște pe papă drept capul Bisericii.
D. Sfâ nta Tereza de Avila a fost ajutată ın

̂ reformarea mă nă stirilor carmelitane de:
a) Sfântul Ioan al Crucii;
b) Sfânta Tereza de Lisieux;
c) Sfântul Ignațiu de Antiohia.
E. Scopul Conciliului Ecumenic Vatican II a fost:

a) adunarea episcopilor din întreaga lume la Vatican;
b) reînnoirea Bisericii;
c) proclamarea unor adevăruri de credință.
5. Citește următoarea rugăciune care îi aparține Sfântului Ignațiu de Loyola, apoi compune și tu
una asemănătoare.
„ Ia-mi, Doamne, și primește toată libertatea mea, memoria, mintea și voința mea toată. Tot ce am sau ce
posed, toate ale tale sunt. Ție, Doamne, ți le dau înapoi. Totul este al tău. Dispune de ele după bunul tău plac.
Dă-mi numai iubirea și harul tău și mi-e de ajuns.” (Ignațiu de Loyola, Exerciții spirituale)
100
6. Rezolvă aritmogriful și vei descoperi, de la A la B, comunitatea creștină
căreia îi aparținem (2 cuvinte).
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
B
1) Cartea Cuvâ ntului lui Dumnezeu pe care trebuie să o citim. 2) Virtute teologală care trebuie ın ̂ soțită de
fapte, după cum ne ın ̂ vață Sfâ ntul Iacob. 3) In numă r de ș apte, ne dau harul lui Dumnezeu. 4) A ın ̂ fă ptuit
reforma ın ̂ Germania. 5) S-a declarat pe sine ș ef religios suprem al Bisericii Anglicane. 6) Ordin care
depune ș i votul de ascultare față de papă . 7) Adunarea episcopilor pentru a dezbate o problemă de
credință. 8) Invă țătură speci ică calvinismului. 9) Efortul de realizare a unită ții creș tinilor. 10) Credința
fă ră fapte este ... 11) Sfâ nta din Avila care a scris „Castelul interior”. 12) Papa este episcopul acestui oraș .
13) Filoso ie care respinge supranaturalul, Revelația, divinitatea lui Isus. 14) Intemeietorul Ordinului
Iezuiților. 15) Locul unde s-a desfă ș urat ultimul conciliu ecumenic. 16) Sfâ nta ... Pruncului Isus ș i a
S intei Fețe.
Piața Sfântul Petru (Vatican)
101
RECAPITULARE ȘI EVALUARE FINALĂ
1. De ce este important să cunoaștem evenimentele relatate de Vechiul Testament?
Alege ră spunsurile corecte:

a) Pentru că ele ne arată bună tatea lui Dumnezeu.
b) Ne descoperă imensa ră bdare a lui Dumnezeu.
c) Pentru a avea o cultură religioasă .
d) Observă m cum Dumnezeu urmă reș te neın ̂ cetat ım
̂ plinirea promisiunii sale de a-i mâ ntui pe oameni.
e) Descoperim că Dumnezeu ıș̂i ține promisiunile.
f) Descoperim că oamenii se descurcă singuri ș i nu au nevoie de ajutorul divin.
2. Recunoaște personajul după indicii.
a) Este unul dintre iii lui Iacob; a locuit ın ̂ Egipt după ce a fost vâ ndut de frații să i; i-a iertat ș i i-a chemat ın ̂
Egipt, ın̂ timpul foametei, pentru a-i hră ni.
b) A fost chemat de Dumnezeu să -i scoată pe evrei din Egipt ș i să -i conducă spre o viață mai bună ; fratele
să u este Aaron; a fost mijlocitor ın ̂ tre Dumnezeu ș i poporul să u; cu ajutorul lui Dumnezeu a reuș it să -ș i
ın
̂ deplinească misiunea primită .
c) S-a nă scut ın
̂ Franța; a fost că lugă riță; a suferit mult ın ̂ timpul vieții ș i a unit suferințele sale cu
suferințele lui Isus pentru mâ ntuirea lumii; gâ ndurile, amintirile ș i sentimentele sale sunt cuprinse ın ̂
opera Istoria unui su let; a murit la 24 de ani.
d) A fost unul dintre cei mai importanți profeți ai Vechiului Testament; a vestit naș terea Mâ ntuitorului
dintr-o Fecioară ; a profețit după moartea regelui Ozia; a denunțat pă catele oamenilor.
e) A fost ales papă ın
̂ 1958; a ın ̂ țeles că este necesar ca Biserica să se ın
̂ noiască ș i să se adapteze la lumea ın ̂
schimbare; a convocat un conciliu; nu a reuș it să prezideze toate lucră rile conciliului.
3. Alege, dintre cele trei de iniții date pentru iecare cuvânt, de iniția corectă.
Iahve – numele unui profet numele lui Dumnezeu revelat lui Moise numele unui patriarh
Patriarh – eroul unei țări stră moș ul unui popor tată l unei familii
Decalog – 10 porunci 10 sugestii 10 promisiuni
Monoteism – credința ın ̂ mai mulți dumnezei credința ın ̂ tr-un singur Dumnezeu absența credinței.
Iluminism – iloso ie anticreș tină apă rută ın
̂ Franța credința ın
̂ iluminarea lui Dumnezeu lumină
Căință – pă rere de ră u pentru pă cate mă rturisirea pă catelor personale unui preot cercetarea
cugetului.
4. Scrie un articol de aproximativ 20 de rânduri despre importanța lui Isus în istoria mântuirii.
5. Ordonează cronologic următoarele evenimente din istoria Bisericii.

Reforma lui Martin Luther Naș terea lui Isus Conciliul Tridentin Conciliul Ecumenic Vatican II
apariția anglicanismului naș terea Bisericii moartea S intei Tereza de Lisieux
6. Care informații din textul de mai jos sunt adevărate, conform S intei Scripturi? Indică
răspusurile corecte.
Isus aparținea poporului evreu. Maria este mama lui Isus. Iosif, tată l purtă tor de grijă al lui Isus,
potrivit tradiției, era vâ nză tor. Iosif ș i Maria, pe câ nd Isus era ın
̂ sâ nul mamei, au fă cut o că lă torie la
102
Betleem, cu ocazia unui recensă mâ nt. La 15 ani, Isus s-a dus ım
̂ preună cu rudele sale ın ̂ tr-o că lă torie, ın
̂
Egipt. Isus, venind pe pă mâ nt, le-a vorbit oamenilor despre Dumnezeu, Tată l să u. Isus este, pentru iecare
dintre noi, model ın
̂ respectarea poruncii a patra a lui Dumnezeu.
7. Identi ică cinci valori pe care le transmit modelele biblice și cinci pseudovalori promovate de
societate astăzi.
Exemplu: Valoare – curăția; Pseudovaloare – necurăția
8. Proiect: Familia, darul lui Dumnezeu... Se va prezenta să ptă mâ na urmă toare.
Impă rțiți-vă ın̂ cinci grupe, după preferințe, ın̂ funcție de diferitele ateliere de lucru: muzică ,
pictură , literatură , teatru, fotogra ie. Sarcina de lucru este ca iecare grup să reprezinte familia ș i relațiile
dintre membrii ei prin mijloacele speci ice atelierului din care face parte.
Exemple. Cei de la atelierul de muzică pot interpreta sau aduce spre audiție câ ntece despre pă rinți etc.
Pictorii pot prezenta sau realiza lucră ri care să ilustreze familia din Nazaret sau propria familie. Atelierul
de literatură va compune poezii, proză sau va citi astfel de compoziții din literatura româ nă sau
universală . Cei din atelierul de teatru pot să interpreteze un mic joc de rol reprezentâ nd viața de familie,
cu situații de genul așa da/ așa nu. Elevii care fac parte din atelierul de fotogra ie pot realiza un colaj sau un
PowerPoint cu fotogra ii ale propriilor familii sau ale altor familii cunoscute, care pot i luate ca model.
Pe baza rezultatelor muncii lor se vor formula concluzii referitoare la ın ̂ datoririle pă rinților ș i ale
copiilor.
9. Asociază corect noțiunile din prima coloană cu cele din a doua coloană.
iertarea pedepsei vremelnice

reformă pentru păcatele iertate la
Sfânta Spovadă
cei care au urmat învățătura

indulgență
lui Luther
sacramentul Ungerii
protestanți bolnavilor
erezie schimbare în bine
negarea unui adevăr

Maslu de credință
103
10. Rezolvă cerințele.
a) Potriveș te ın
̂ careul de mai jos cuvintele: ISUS, VIAȚ A, ISAIA, MOISE, INIMA, RESPECT, PARINȚ I,
CURAȚ IE, DUMNEZEU, CONȘ TIINȚ A, ASCULTARE.
b) Literele numerotate ın ̂ scrie-le ın
̂ spațiile date ș i vei descoperi mijloacele prin care Dumnezeu ne oferă
harurile sale.
c) Alege patru dintre aceste cuvinte ș i alcă tuieș te cu ele enunțuri.
7
3 8
5 6
4
1 2 3 4 2 7 6 5 8 6
11. Scrie trei decizii luate la Conciliului Vatican II, care au un rol important în viața Bisericii.
12. Explică ce ai face dacă religia ta ar i persecutată?
13. Răspunde la următoarele cerințe.

a) Numeș te personajele biblice sau din istoria Bisericii care te-au impresionat cel mai mult. Motivează !
b) Pe care dintre personajele studiate ai vrea să -l iei drept model? De ce?
c) Dacă ai i tră it ın
̂ tre secolele XVI ș i XX, cu ce personalită ți ai i vrut să intri ın
̂ dialog? Ce le-ai i ın
̂ trebat?
14. Joc: Folosiți o minge ș i jucați: Răspunde – Întreabă – Aruncă.
Elevul care are mingea formulează o ın ̂ trebare ș i aruncă mingea unui coleg. Acesta va ră spunde la
ın
̂ trebarea pusă , va formula o altă ın ̂ trebare ș i va arunca mingea mai departe, altui coleg. Jocul continuă
pâ nă ce mingea ajunge la toți elevii.
Reguli de respectat:
ü puneți ın ̂ trebă ri clare, care pot primi ră spunsuri scurte ș i exacte;
ü formulați ın ̂ trebă ri care să acopere informațiile dobâ ndite pe parcursul anului ș colar.
104
15. Completează enunțurile de mai jos.
Consider că familia este ...

Ne iubim pă rinții asemenea lui Isus, dacă ...
Imi respect pă rinții, deoarece ...
Dacă ım
̂ i cinstesc pă rinții, atunci ...
16. Citește textul, apoi rezolvă cerințele.
Pocăința este al doilea botez: botezul lacrimilor. (Sfântul Grigore din Nazianz)
a) Explică ce este pocă ința.
b) Precizează ce ră spuns ıî poți da celui care spune că nu are nevoie să -ș i spună pă catele unui preot,
deoarece Dumnezeu le cunoaș te deja.
c) Prezintă motivele pentru care spovada este uneori di icilă .
d) Exprimă -ți opinia cu privire la a irmația Sfâ ntului Grigore din Nazianz, care numea pocă ința al doilea
botez sau botezul lacrimilor.
17. Ținând cont de ceea ce ai învățat anul acesta la orele de Religie, scrie o compunere cu titlul
Am întâlnit un creștin adevărat.
18. Exprimă, într-o frază, mesajul transmis de Sfânta Tereza de Calcutta în textul de mai jos.
„Omul este irațional, ilogic, egocentric.

Nu are importanță, tu iubește-l.
Dacă faci bine, vor spune că ai scopuri ascunse.
N-are importanță, tu fă acel bine.
Dacă-ți atingi propriile țeluri,
vei găsi prieteni falși și dușmani adevărați.
Nu are importanță, tu realizează-le.
Binele pe care îl faci, mâine va fi uitat.
Nu are importanță, tu să-l faci.
Onestitatea și sinceritatea te fac vulnerabil.
Nu are importanță, tu fii deschis și cinstit.
Ceea ce ai construit ani în șir poate fi distrus într-o clipă.
Nu are importanță, tu să construiești.
Dacă îi ajuți pe oameni, se vor ridica împotriva ta.
Nu are importanță, tu să-i ajuți.
Dă lumii ce ai mai bun în tine și lumea te va lua la bătaie.
Nu are importanță, tu dă ce ai mai bun în tine.”
105
TEST DE EVALUARE FINALĂ
1. Asociază iecărui sacrament roadele corespunzătoare.
Roadele Maslului Roadele Pocăinței
dă curajul de a
redobâ ndirea harului iertarea tuturor ım
̂ pă carea
ım
̂ pă carea suporta creș tineș te
s ințitor pierdut prin pă catelor cu semenii
cu sine suferințele bolii
pă catele de moarte mă rturisite
sau ale bă trâ neții
poate da celui bolnav

ajută pe cel bolnav vindecarea trupească ım
̂ pă carea cu ım
̂ pă carea cu pacea ș i bucuria
să ın
̂ țeleagă dacă este spre Biserica Dumnezeu ın
̂ su let
ın
̂ cercarea binele lui spiritual
dă bolnavului o
misiune ıl̂ ajută pe bolnav ın
̂ tă reș te pe dă bolnavului ım
̂ pă carea cu
de a-ș i uni propria pentru trecerea bolnavi ım ̂ potriva iertarea pă catelor Dumnezeu
suferință ın
̂ viața veș nică ispitelor celui ră u lesne-iertă toare
cu suferințele lui Isus
2. Alege răspunsul corect.

A. Prin porunca a patra, Dumnezeu ne cere: a) să mergem la Biserică ; b) să respectă m bunurile aproapelui;
c) să ne rugă m pentru pă rinți, profesori, preoți, conducă tori.
B. Pă cat ım
̂ potriva poruncii a cincea este: a) necredința; b) ın ̂ jură tura; c) slă birea să nă tă ții.
C. Ideile lui Martin Luther au fost condamnate de: a) protestanți; b) Papa; c) luterani.
D. Conducă torul religios suprem al Bisericii Anglicane este: a) Papa; b) regele; c) Patriarhul.
E. Virtutea cură ției constă ın
̂ : a) refuzul de a te că să tori; b) urmarea instinctului procreator; c) dominarea
instinctului procreator ș i folosirea lui numai ın ̂ Sacramentul Că să toriei.
F. Copilul nenă scut este: a) o iință umană ın ̂ că din clipa ză mislirii; b) o iință care primeș te su let după
zece să ptă mâ ni de la concepere; c) o formă de viață necunoscută , care ulterior devine iință umană .
3. Completează corect enunțurile poruncilor.
a) Porunca a patra: Cinsteș te pe … ș i pe mama ta, ca să -ți ie ție … ș i să … mult pe pă mâ nt.
b) Porunca a cincea: Să nu …
c) Porunca a ș asea: Să nu … fapte …
d) Porunca a noua: Să nu … femeia … tă u.
4. Compune o rugăciune prin care îi mulțumești lui Dumnezeu pentru că este îndurător și milostiv.
Autoevaluare
Adună punctele pentru ră spunsurile corecte date, apoi scrie pe caiet numă rul total al acestora.
Puncte din Punctaj
Exercițiul 1 2 3 4
o iciu maxim
Cerința A B C D E F a b c d
Punctajul
pentru 15x2p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 10 10 100
ră spunsurile
corecte
106
Bibliografie utilizată
Biblia, Editura Sapientia, Iași 2013;

Catehismul Bisericii Catolice, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, 1993;
Credința catolică – cateheză pentru adulți, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, 1991;
Conciliul al II-lea din Vatican, Gaudium et spes, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București,
1990;
Dicționar enciclopedic, vol. I-V, Editura Enciclopedică, București, 1993-2004;
Dicționar explicativ ilustrat al Limbii Române, Editura Guvanis, 2007;
Dicționarul limbii române pentru elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983;
Glasul nostru, nr. 7, Revistă catolică de cultură şi probleme sociale, Iași, 1997;
Emil Dumea, Teme de istorie ale Bisericii, Editura Sapienția, Iași, 2002;
Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme, Editura Academiei R.S.R., București,
1986;
Ignațiu de Loyola, Exerciții spirituali, Editura Polirom, 1996;
Ioan Bota, Istoria Bisericii Universale, Casa de editură Viața creștină, Cluj Napoca, 1994;
Ioan al Crucii, Noaptea întunecată, Editura Carmelitană, 2015;
Iosif Flavius, Antichități iudaice, XVIII. Sursa: www.scrib.com;
Ion M. Stoian, Dicționar religios, Editura Garamond, București, 1994;
Jean Comby, Să citim Istoria Bisericii, Editura ARCB, București, 2001;
Max Bolliger, Ute Thönissen, Cele mai frumoase Vieți ale sfinților pentru copii, Editura
Sapientia, Iași, 2017;
Mesagerul Sfântului Anton, nr. 1385
Mica Biblie; Editura ARCB, București, 2016;
Noul Testament, Tradus și adnotat de pr. Dr. Emil Pascal, Éditions du dialogue société dʹeditions
internationales, Paris, 1992;
Pr. Claudiu Dumea, Manual clasa a VIII-a, Editura ARCB, București, 1994;
Pr. Claudiu Dumea, Decalogul, Editura ARCB, București, 1996;
Pr. Claudiu Dumea, Calea Mântuirii, Editura ARCB, București, 1996;
Pr. Claudiu Dumea, Semnele mântuirii, Editura ARCB, București, 1996;
Pr. Simeon Chișu, Cele două căi, Editura Serafica, Roman, 2003;
Tamaș Ioan, Mic dicționar creștin catolic, Editura Sapientia, Iași, 2008;
Michel Remery, Tweeting cu Dumnezeu, Editura Sapientia, Iași, 2016;
Sfânta Tereza a Pruncului Isus, Istoria unui suflet, Editura Pauline, București, 2003;
Tertulian Ioan Langa, Mic dicționar teologic explicativ, Editura Facultății de Teologie Greco-
Catolică, Cluj, 1994;
Viețile sfinților, vol. I și II, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, 1982;
www.calendarcatolic.ro
www.carmelitanisnagov.ro
www.ercis.ro
www.iezuiti.ro
www.vietilesfintilor.ro
www.liceulteologicfericitulieremia.ro
www.magisteriu.ro
www.novena.ro
Youcat, Editura Sapientia,
107
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației Naționale
nr. 4500/18.07.2019 ș i este realizat ın
̂ conformitate cu Programa ș colară aprobată prin
Ordinul Ministrului Educației Naționale cu nr. 3393/28.02.2017.
*116.111 – numă rul de telefon de asistență pentru copii
Programa școlară poate fi accesată la adresa: h p//programe.ise.ro

Petru-Sebas an Tamaș Fulvina Blînda
Maricica
Religie – cultul romano-catolic de limba romnă clasa a VII-a

Loredana Cojan
Cris na Mate Bejenaru
Teodora Cojan Tereza Herciu
ISBN 978-606-31-0994-2

Manual Religie Romano Catolica Clasa A VII A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Religie Romano Catolica Clasa A VII A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petru-Sebas an Tamaș Fulvina Blînda

Religie – cultul romano-catolic de limba romnă clasa a VII-a

*116.111 – numă rul de telefon de asistență pentru copii

Programa școlară poate ﬁ accesată la adresa: h p//programe.ise.ro

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Colaboratori: conf. univ. Paul Blînda, prof. dr. Adriana Robu

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ S.A. Redactori: Valentina Jercea, Delia Anghel

Comenzile pentru această lucrare se primesc:

CAPITOLUL 2. RĂSPUNSUL OMULUI DAT IUBIRII LUI DUMNEZEU

CAPITOLUL 3. VIAȚA OMULUI ÎN CRISTOS

CAPITOLUL 4. CREȘTINUL ÎN MIJLOCUL SEMENILOR

RECAPITULARE ȘI EVALUARE FINALĂ .................................................................................................................102

Pagină de prezentare Pagină de lecție

Numă rul lecției

Din viețile s inților

Apăsând acest semn vei mări o imagine.

Apăsând acest semn vei urmări un ilm.

Apăsând acest semn va porni un exercițiu.

1. Utilizarea conceptelor speci ice religiei proprii, ı̂n conexiune cu diferite

Competențe speci ice

Marko Ivan Rupnik, Sfânta Familie (Branik, Slovenia)

ª Conștiința – glasul lui Dumnezeu în om

Dumnezeu l-a creat pe om pentru ca acesta să -l cunoască , să -l

ne arată în timpul După ș i ne Înainte de este dacă

3. Alege variantele corecte și motivează răspunsurile

Știați că...? 6. Scrie, în caiet, următoarea hotărâre și străduiește-te să o

1. Frazele începute în coloana I continuă în coloana a II-a și

E Isus ne-a ın ̂ vă țat: 5 ș i a adus Domnului e de mâ ncare din

Ultimele capitole ale Cărții Genezei cuprind istoria patriarhului

1. Organizați-vă în perechi. Formulați, pe rând, întrebări

„Aşadar, nu voi m-aţi IOSIF

Repetați exercițiul pentru un alt personaj biblic amintit în

Urmaș ii lui Iosif ș i ai fraților să i au ră mas ın ̂ Egipt ș i s-au

Din viețile sﬁnților

2. Completează enunțurile și argumentează răspunsurile date. „Mâ ntuitorul nostru Isus

Din viețile sﬁnților

Înainte de săvârșirea faptei martor.

În timpul faptei conștiința este judecător.

După împlinirea faptei sfătuitor.

2. Spre care dintre aceste fapte te îndrumă conștiința dreaptă?

3. Indică răspunsurile corecte:

4. Completează enunțurile, ținând cont de informațiile primite.

5. Ordonează cronologic următoarele evenimente relatate de Sfânta Scriptură.

7. Asociază cifrele cu literele corespunzătoare de iniției corecte a cuvântului.

Posibilitatea de a acționa ın ̂ mod conș tient,

Pâ ine nedospită folosită de israeliți la

Demnitate D Regulă dată de o autoritate competentă , ın

8. Ținând cont de exemplele biblice oferite de conținuturile

10. Joc. Ghici cine sunt eu?

William Hole, Isus în Templu, în mijlocul învățătorilor

ª Regăsirea lui Isus în Templu

3. Când a fost găsit Isus de părinții săi în Templu le-a spus: Nu

5. Compune o rugăciune prin care îi ceri lui Isus să te ajute să

Din viețile sﬁnților

Sfântul Andrei Corsini

Dumnezeu i-a ales pe pă rinți drept colaboratori ın ̂

exercitarea susținerea ın̂ iubirea

plata transmiterea exercitarea ajutor dat slujirea susținerea ın̂

Știați că...? 3. Asociază corespunzător fragmentele din coloana A cu cele

Din viețile sﬁnților

1. Răspunde la întrebările de mai jos, alegând varianta

C. Avortul este moral?