Despre modificările din Ghidul de studii biblice trim.

I 2019

În urma unor întrebări venite de la diferite persoane și semnelor de întrebare ridicate în

dezbaterea studiului biblic al Școlii de Sabat din Loma Linda, California, aduc în atenția tuturor
celor interesați următoarele:
Ghidul de studiu din limba română prezintă unele diferențe față de cel din limba engleză
deoarece Conferința Generală, după ce trimisese Ghidul de studiu — „lecțiunea” —, așa cum face
de obicei (iar noi, în România, l-am tradus și pregătit pentru tipar), a revenit ulterior, trimițând un
alt document (numit „clean copy” – „copia curată”), cu unele modificări față de primul. În
România, pregătim Ghidul de studiu cât putem de repede, după ce ne este trimisă ediția în limba
engleză, deoarece trebuie tradus și în limba maghiară și, de asemenea, trebuie trimis și editurii
Safeliz, din Spania, ca să-l poată tipări la timp pentru adventiștii români de acolo (de ce Uniunea
Spaniolă nu ia studiile biblice în limba română din România este altă discuție). Prin urmare, când
Conferința Generală a trimis documentul cu modificările pe care le conține acum ediția în limba
engleză, față de ediția inițială, noi, în România, nu am mai putut efectua respectivele modificări,
deoarece era deja sub tipar Ghidul de studiu pe care îl primisem și pregătisem prima dată — cel
trimis de Conferința Generală. Evident, împreună cu reprezentanții editurii noastre, ne-am consultat,
am discutat, dar la momentul respectiv nu se mai putea face nimic pentru operarea modificărilor.
Am prezentat situația și în comitetul Uniunii Române, menționând nevoia de a redacta din timp un
comunicat în care să clarificăm motivele diferențelor din ediția românească, față de ediția engleză.
Dar, la momentul respectiv, comitetul Uniunii nu a considerat necesar un asemenea demers.
Prin urmare, este regretabil faptul că există unele diferențe între ediția din limba română și cea
din limba engleză, dar aceste diferențe nu se datorează intervenției noastre asupra textului sau
structurii Ghidului de studii biblice, ci, așa cum am spus deja, intervenției ulterioare a Conferinței
Generale. Pe scurt, ambele ediții — și cea inițială, și cea modificată — aparțin Conferinței
Generale. De ce au revenit asupra ediției inițiale (nu s-a mai întâmplat, cel puțin în acest mandat),
nu este problema mea sau a noastră, a celor din România, care încercăm să ne facem treaba cât mai
bine și în temere de Dumnezeu. De altfel, chiar și autorul ediției standard, dr. Ranko Stefanovic, și-a
exprimat nedumerirea, într-un articol publicat de revista Adventist Today (vezi https://atoday.org/dr-
ranko-stefanovic-on-the-revelation-sabbath-school-quarterly/).
Ceea ce mă întristează personal, deși nu mă surprinde, este faptul că în spațiul public apar
speculații care nu numai că sunt departe de realitate, dar fac trimiteri — mai mult sau mai puțin
subtile — la „conspirații” menite să afecteze biserica sau cititorii. Este regretabil mai ales faptul că,
înainte de a ridica întrebări acuzatoare și a emite teorii conspirative, cei în cauză ar fi putut cere
explicațiile și clarificările de care aveau nevoie. Unii au făcut-o telefonic, prin mesaje scrise sau e-
mail. Am apreciat, le-am răspuns, au înțeles. Iar reacția lor echilibrată m-a convins de bunele lor
intenții. Dar emiterea de teorii și acuzații, fără măcar să se încerce a se cunoaște realitatea reflectă
altceva. Ceva ce nu pot eu să apreciez sau să clasific. Dar percep, resimt că nu e bine, că nu așa
trebuie să procedeze creștinii, frații întru aceeași speranță.
Pentru cei care au sau vor mai avea nedumeriri cu privire la anumite diferențe între ediția din
limba română și cea din limba engleză, din acest trimestru (I/2019), aduc în atenție două exemple:
Primul exemplu este despre expresia „trinitatea răului” sau „trinitatea nesfântă”, care apărea în
documentul trimis inițial. Deși autorul, Ranko Stefanovic, consideră că „a fost utilizată cu succes
deplin de evangheliștii noștri”,1 atât eu, cât și redactorul ediției pentru adulți a Ghidului de studii

1 https://atoday.org/dr-ranko-stefanovic-on-the-revelation-sabbath-school-quarterly/
biblice, de la editura „Viață și Sănătate”, am considerat această expresie nepotrivită și am înlocuit-o
cu expresia „triada răului”. Nu ni s-a părut potrivit ca o expresie cum este „Sfânta Treime” sau
„Trinitatea” să fie adaptată și folosită pentru a descrie unirea dintre „balaur”, „fiară” și „proorocul
mincinos” (Apocalipsa 16:13). Nici chiar pentru un scop omiletic și evanghelistic. Am perceput-o
ca o impietate (Deh, neputința noastră: eternul „frate mai slab” din România”). Surpriza — plăcută
— a fost să constatăm că expresia „triada răului” era printre modificările propuse în „copia curată”,
trimisă ulterior de Conferința Generală.
Al doilea exemplu este despre expresia „biserica medievală”, înlocuită cu denumirea „Biserica
Catolică”. Pot intui și înțelege de ce s-a recurs la această modificare, dar nu mi se pare esențială și
diferită — ca semnificație — de prima expresie. Cine înțelege prin „biserica medievală” altceva
decât „Biserica Catolică”? A fost vreo altă biserică persecutoare așa cum a fost biserica medievală
apuseană? A avut vreo altă biserică din Europa pretențiile pe care le-a avut biserica medievală
apuseană? Nu, desigur. Oricine cunoaște istoria Europei știe că este vorba despre Biserica Catolică.
Atunci, de ce a fost nevoie de această modificare? Nu doresc să cad în aceeași greșeală, lansându-
mă în speculații. Cui ar folosi? Însă, dacă cititorii și comentatorii studiilor biblice, care trăiesc în
afara Europei sau în zone majoritar protestante, văd imperativ să se precizeze nominal că este vorba
despre Biserica Catolică, aș dori să le amintesc ceva foarte important: dacă nu (mai) pot înțelege
cum este realitatea concretă pentru frații și surorile lor, creștini adventiști, care trăiesc și lucrează în
Europa Apuseană, printre catolici, ar trebui măcar să încerce să-și imagineze. Sau să-i întrebe pe ei.
Să discute cu pastorii din Spania, din Italia. Sau cu frații și surorile care vin în contact zilnic cu
semenii lor catolici, în ale căror firme sau case lucrează. Atunci, vor înțelege, poate, că e ușor să
spui din America adevărul că „fiara e Biserica Catolică”, dar, dacă ar trăi în Europa apuseană (și nu
numai) și ar dori să facă misiune acolo și să dicute un asemenea subiect sensibil cu un prieten sau
vecin catolic, la fel de impetuoși ar fi?
Regret că a fost nevoie să scriu aceste clarificări într-o notă poate prea personală! Însă nu aș fi
făcut-o dacă nu ar fi apărut în spațiul public exprimări ca acelea despre care am amintit, care tind să
afecteze credibilitatea Departamentului Școala de Sabat al Uniunii Române și a editurii „Viață și
Sănătate” – organismele responsabile de publicarea Ghidului de studii biblice în Biserica Adventistă
din România.
Sper că toți cei interesați și bine intenționați vor înțelege corect ceea ce am scris și că aceste
clarificări vor fi suficiente, pentru a nu da naștere unei polemici inutile și chiar contraproductive în
biserică și, mai ales, în spațiul public!
Dacă nu este suficient ce am scris mai sus, nu voi mai adăuga altceva, decât îndemnul cu care
prietenii emisiunii „Școala Cuvântului” s-au familiarizat în acești ultimi ani: „Citiți Biblia și
ascultați-vă conștiința!”

Florian Ristea, Dep. Școala de Sabat, Uniunea Română