CAPITOLUL 3

SIMULAREA SI CALCULUL ARCULUI DIN MATERIALE COMPOZITE

TERMOPLASTICE, CAT SI A UNUI ARC DE OTEL

3.1. Simularea arcurilor

Pentru a ne asigura că această cercetare reprezintă un

succes, am realizat câte o analiză de element finit in programul
ABAQUS CAE atât pentru arcul din materiale compozite
termoplastice, cât și pentru un arc de oțel, având dimensiuni
similare cu cel din materiale compozite termoplastice.
3.1.1. Simulare arc din oțel

Analiza de element finit în programul ABAQUS CAE se

realizează în mai mulți pași:
1. Se creează un model 3D, deformabil, de tip solid, prin
revoluție (Figura 3.1.1, respective Figura 3.1.2.);

Fig. 3.1.1.1. Schiță modelare

obiect ABAQUS Fig. 3.1.1.2. Arc elicoidal în
Sursa: realizata de autor in software-ul ABAQUS
ABASQUS Sursa: realizat de autor pe baza
2. Se creează materialul, rezultatelor obtinute in ABASQUS
definindu-i acestuia
densitatea și propietățile mecanice astfel:
 Densitatea 𝜌 = 7,9 ∙ 10−9
 Modulul lui Young 2,1 ∙ 105
 Coeficientul lui Poisson 0,315
 3. Se definește secțiunea, aceasta fiind de tipul solid,
omogenă, după care se selectează arcul și se continuă.
4. Se asociază secțiunea arcului creat.
5. Se definește un ansamblu în care se crează o instanță, în
aceasta din urmă adăugându-se arcul creat.
6. În continuare se discretizează modelul, din submeniul
“Mesh”, astfel:
Se discretizează cu elemente finite hexaedrale structurate,
de tip 3D Stress, pătratice, din biblioteca standard iar
dimensiunea elementelor este aproximativ 3 mm. (Figura 3.1.3)

Figura 3.1.1.3. Modelul (arc)

discretizat
Sursa: realizat de autor
7. Se definește cazul din meniul “Steps”, prin crearea unui
nou pas (step) “preload”, folosind procedura generală de
tip dinamică, implicită cu un numar maxim de 500 de
incremente.
8. În pasul creat, se definesc câmpurile de ieșire, acestea
fiind:
 Eforturi-S,
 Tensiuni-PE, PEEQ, PEMAG, LE
 Deplasări/Viteză/Accelerație-U, V, A
 Forțe/Reacțiuni-RF, CF
 Contact-CSTRESS, CDISP
9. Se crează două puncte de referință, RP-1, respectiv RP-2,
pe axa centrală a arcului, coincidente cu suprafețele
extreme ale arcului (Figuea 3.1.4.)
 Figura 3.1.1.4. Puncte de referință pe model
Sursa: realizata de autor
10. În continuare se realizează constrângeri de tipul
cuplaj între punctele de referință create anterior și
suprafețele extreme în următorul mod:
 RP-1 cu suprafața din partea de jos (Figura
3.1.1.5.)

Figura 3.1.1.5. Constrângere de tipul cuplaj între RP-1

și suprafața de jos

Sursa: realizata de autor

Figura 3.1.1.6. Constrângere de tipul cuplaj între RP-1 și

suprafața de jos
Sursa: realizata de autor
11. Se definesc condițiile limită (Figura 3.1.1.7.)
astfel:
 Bottom (partea de jos) selectând RP-1, din categoria
Mecanică, tipul pentru pasul selectat fiind
deplasare/rotație, se blochează toate gradele de
libertate;
 Top (partea de sus) selectând RP-2, din categoria
Mecanică, tipul pentru pasul selectat fiind
deplasare/rotație, se blochează toate gradele de
libertate, pe direcția axei Z(U3), aplicându-se o
deplasare de 3 mm. (-3 mm)

Figura 3.1.1.7. Condiții limită în modelul creat

Sursa: realizata de autor
12. Se definește un job (analiză) după care se rulează
acesta. În urma acestei analize, programul generează
niște rezultate (Figura 3.1.1.8.)

Figura 3.1.1.8. Tensiunea calculată în ABAQUS și

deformația arcului
 Sursa: realizata de autor
13. În continuare se definește un grafic (Grafic 3.1.1),
având pe abscisă deplasarea (mm), iar pe ordonată forța
necesară (N).

Grafic 3.1.1. Forță-deplasare

Sursa: realizat de auto

3.1.2. Simulare arc din materiale compozite

termoplastice

Se procedează ca și in cazul arcului din oțel:

1. Se creează un model 3D deformabil, de tip shell prin
revoluție (Figura 3.1.2.1)

Figura 3.1.2.1.Schiță modelare Figura 3.1.2.2. Arc elicoidal în

obiect ABAQUS software-ul ABAQUS
Sursa: realizata de autor Sursa: realizata de autor
2. Se creează materialul, definindu-i acestuia densitatea și
propietățile mecanice astfel:
 Densitatea 𝜌 = 1,6 ∙ 10−9
 Modulul de elasticitate E1= 48900
 Modulul de elasticitate E2 =48900
 Nu12=0,26
 G12=3000
 G13=3000
 G23=3000
3. Se definește secțiunea, aceasta fiind de tipul shell, tip
compozit, după care se selectează arcul și se continuă. Se
atribuie straturile de material în funcție de cum sunt
orientate acestea.
4. Se asociază secțiunea arcului creat.
5. Se definește un ansamblu în care se crează o instanță, în
aceasta din urmă adăugându-se arcul creat.
6. În continuare se discretizează modelul, din submeniul
“Mesh”, astfel:
 Se discretizează cu elemente finite hexaedrale
structurate, de tip 3D Stress, pătratice, din
biblioteca standard iar dimensiunea elementelor este
aproximativ 3 mm. (Figura 3.1.2.3.)

Figura 3.1.2.3. Modelul (arc) discretizat

Sursa: realizata de autor
7. Se definește cazul din meniul “Steps”, prin crearea unui
nou pas (step) “preload”, folosind procedura generală de
tip dinamică, implicită cu un numar maxim de 500 de
incremente.
8. În pasul creat, se definesc câmpurile de ieșire, acestea
fiind:
 Eforturi-S,
 Tensiuni-PE, PEEQ, PEMAG, LE
 Deplasări/Viteză/Accelerație-U, V, A
 Forțe/Reacțiuni-RF, CF
 Contact-CSTRESS, CDISP
9. Se crează două puncte de referință, RP-1, respectiv RP-2,
pe axa centrală a arcului, coincidente cu suprafețele
extreme ale arcului (Fig. 3.4)

Figura 3.1.2.4. Puncte de referință pe model

Sursa: realizata de autor in ABASQUS
10. În continuare se realizează constrângeri de tipul
cuplaj între punctele de referință create anterior și
suprafețele extreme în următorul mod:
 RP-1 cu suprafața din partea de jos (Figura 3.1.2.5)
 RP-2 cu suprafața superioară (Figura 3.1.2.6)
 Figura 3.1.2.5. Constrângere de tipul cuplaj între RP-1
și suprafața de jos
Sursa: realizata de autor

Figura 3.1.2.6. Constrângere de tipul cuplaj între RP-1

și suprafața de jos
Sursa: realizata de autor in ABASQUS
11. Se definesc condițiile limită (Figura 3.1.2.7)
astfel:
 Bottom (partea de jos) selectând RP-1, din categoria
Mecanică, tipul pentru pasul selectat fiind
deplasare/rotație, se blochează toate gradele de
libertate.
 Top (partea de sus) selectând RP-2, din categoria
Mecanică, tipul pentru pasul selectat fiind
deplasare/rotație, se blochează toate gradele de
libertate, pe direcția axei Z(U3), aplicându-se o
deplasare de 3 mm. (-3 mm)

Figura 3.1.2.7. Condiții limită în modelul creat

 Sursa: realizata de autor
12. Se definește un job (analiză) după care se rulează
acesta. În urma acestei analize, programul generează
niște rezultate (Figura 3.1.2.8)

Figura 3.1.2.8. Tensiunea calculată în ABAQUS și

deformația arcului
Sursa: realizata de autor
13. În continuare se definește un grafic (Grafic 3.1.2),
având pe abscisă deplasarea (mm), iar pe ordonată forța
necesară (N).

Grafic 3.1.2. Forță-deplasare

Sursa: realizat de autor