SEMINARUL 1

ORGANIZATII SI CONVENTII MARITIME INTERNATIONALE

1.Definiti conceptul „organizatie internationala”

Este o „asociaţie”, care potrivit dicţionarului limbii române reprezintă o grupare de persoane
[fizice sau juridice] creată pentru atingerea unui scop comun şi organizată pe baza unui
statut. O organizaţie internaţională poate avea un character statal, reunind deci mai multe state
sau nestatal, caz în care sunt reunite persoane fizice sau juridice cu naţionalităţi diferite şi fără un
scop lucrativ în conţinutul statutului de constituire şi funcţionare.

2. Definiti conceptul „ organizatie international interguvernamentala”

Organizaţiile internaţionale interguvernamentale sunt subiecte derivate ale dreptului

internaţional, având la bază - pentru naşterea, existenţa şi stingerea lor, aplicarea aceluiaşi
principiu, cel „al unui accord comun de voinţă”, ceia ce face posibilă adoptarea unor reguli
comportamentale internaţionale cu caracter juridic.

3. Definit conceptul „ organizatie international neguvernamentala”

Organizaţia internaţională neguvernamentală este compusă din persoane fizice sau juridice de
drept intern, organizaţia internaţională interguvernamentală se distinge de prima printr-o
„asociere de subiecte de drept internaţional” - entităţi înzestrate cu personalitate juridică
internaţională.

4. Ce puteti spune despre dreptul organizaţiilor internaţionale de a stabili relaţii

diplomatice?

O organizaţie internaţională poate să stabilească relaţii cu misiunile permanente ale

statelor membre a acesteia, ele fiind adevărate misiuni diplomatice acreditate funcţie de
importanţa organizaţiei internaţionale. Datorită creşterii importanţei relaţiilor dintre organizaţiile
internaţionale şi statele reprezentate, s-a ajuns Ia codificarea acestora.
La Conferinţa, de la Viena din 1975, s-a adoptat Convenţia Naţiunilor Unite privind
reprezentarea statelor în relaţiile cu organizaţiile internaţionale guvernamentale.

5. Ce poate contine capacitatea juridică a organizaţiilor internaţionale , potrivit opiniei

profesorului Ion Rus?

Conţinutul capacităţii juridice a organizaţiilor internaţionale este complex, funcţie de domeniile

în care acestea acţionează. Potrivit opiniei profesorului Ion Rus, capacitatea juridică a
organizaţiilor internaţionale pot avea în conţinut următoarele:
a) Încheierea de tratate
Convenţia de la Viena din 1986 privind dreptul aplicabil tratatelor încheiate între state şi
organizaţiile internaţionale a codificat dreptul cutumiar al organizaţiilor internaţionale.
Astfel, tratatele vizează statutul organizaţiei, sediul organizaţiei, acordurile privind imunităţile
şi privilegiile personalului, schimbul de informaţii dintre organizaţiile internaţionale.
b) Dreptul organizaţiilor internaţionale de a stabili relaţii diplomatice
O organizaţie internaţională poate să stabilească relaţii cu misiunile permanente ale
statelor membre a acesteia, ele fiind adevărate misiuni diplomatice acreditate funcţie de
importanţa organizaţiei internaţionale. Datorită creşterii importanţei relaţiilor dintre organizaţiile
internaţionale şi statele reprezentate, s-a ajuns Ia codificarea acestora. La Conferinţa, de la
Viena din 1975, s-a adoptat Convenţia Naţiunilor Unite privind reprezentarea statelor în relaţiile
cu organizaţiile internaţionale guvernamentale.
c) Dreptul de a recunoaşte alte subiecte de drept internaţional
Deşi este o prerogativă a statelor, organizaţiile internaţionale pot şi ele să recunoască noi
subiecte de drept internaţional.
De pildă, admiterea unui stat ca membru cu drepturi depline în O.N.U. fiind asociată cu
poziţia de principiu a comunităţii internaţionale datorită numărului mare de membri şi
importanţei organizaţiei mondiale.
d) Autonomia financiară a organizaţiei
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii, organizaţiile internaţionale au dreptul de a
avea şi dispune de un buget propriu, indiferent de modul finanţării (contribuţii ale statelor
membre ori resurse proprii atrase).
e) Dreptul de a prezenta reclamaţii internaţionale pentru daunele suferite
Personalitatea internaţională a unei organizaţii se poate manifesta şi prin dreptul acesteia
de a adresa proteste, solicita anchete, purta negocieri ori solicita folosirea unor proceduri
arbitrale ori juridice dacă au suferit ea ori funcţionarii săi prejudicii

6.Calitatea de membru a unei organiţii internaţionale se poate dobandi

pe două căi, care sunt acestea?

Calitatea de membru a unei organiţii internaţionale se poate dobandi prin

participarea la elaborarea documentului constitutiv - membrii originari sau
fondatori, fie prin aderare condiţionată de îndeplinirea anumitor proceduri
stipulate în actul constitutiv - membrii admişi.

7. Cand poate să intervină pierderea calităţii de membru al unei

organizaţii internaţionale?

a)ca urmare a încălcării prevederilor statutare - prin excludere (ca sancţiune),

suspendarea totală a drepturilor sau suspendarea doar a dreptului de vot
sau
b) prin retragere voluntară (denunţarea tratatului constitutiv)

8. Comentaţi pe scurt despre sistemul de vot, referitor la luarea

deciziilor, în organizaţiile internaţionale.

Sistemul practicat în luarea deciziilor de către organizaţiile internaţionale este

votul, conform principiului egalităţii suverane: fiecare stat membru beneficiază
de un vot, voturile având aceeaşi valoare pentru toţi membrii.
9.Ce reprezinta calitatea unui stat de a fi membru al unei organizatii
internationale si cine poate fi membru al unei organizaţii
internaţionale?

Calitatea unui stat de a fi membru al unei organizaţii internaţionale reprezintă

un statut
juridic şi totodată o instituţie de drept internaţional care reglementează
compunerea
organizaţiei ca element esenţial, aflat la baza organizării şi funcţionării acesteia
pentru
îndeplinirea scopurilor propuse.
Pot fi membri ai organizaţiilor internaţionale numai statele. Totuşi, chiar unele
organizaţii
internaţionale pot fi membri în alte asemenea forme de asociere. Astfel, Uniunea
Europeană deşi are caracter supranaţional se manifestă în relaţiile internaţionale
ca o organizaţie.

10.Ce puteti spune despre structura dreptului organizaţiilor

internaţionale, potrivit lui Gheorghe Moca?

Potrivit lui Gheorghe Moca, structura dreptului organizaţiilor internaţionale

poate fi sub mai
multe aspecte. Astfel:
A. După caracterul lor, există:
a. reguli imperative pentru statele membre (privitoare ia principii, la organizare
şi funcţionare, la delimitarea competenţelor etc.);
b. reguli supletive, aplicabile numai dacă statele nu au hotărât altfel (de
exemplu,
procedura de rezolvare paşnică a diferendelor cu ajutorul ONU sau al
organizaţiilor
regionale, reguli de acordare a asistenţei tehnice de către organizaţii economice
internaţionale etc.).
B. După sfera de aplicare, dreptul organizaţiilor internaţionale cuprinde:
a. principii şi norme generale, valabile pentru toate categoriile de organizaţii
(principii de
bază, norme privitoare la situaţia juridica a organizaţiei şi a reprezentanţilor
statelor, de
încheiere a tratatelor ş.a.);
b. norme aplicabile numai unor categorii de organizaţii (de exemplu, reguli de
admitere în
organizaţiile universale şi regionale, normele care reglementează relaţiile
instituţiilor specializate sau organizaţiilor regionale cu ONU etc.);
c norme proprii unei organizaţii determinate, de exemplu, procedura de vot în
cadrul
Consiliului de Securitate al ONU sau regula voiului ponderat în Banca
Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar European.
C. După conţinutul juridic al regulilor aplicabile se deosebesc:
a. principiile de bază ale organizaţiilor internaţionale;
b. norme valabile pentru domenii speciale ale relaţiilor dintre ele sau cu statele
membre
(relaţiile diplomatice ale organizaţiilor internaţionale, încheierea tratatelor
internaţionale,
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale responsabilitatea, succesiunea,
statutul funcţionarilor internaţionali).