Examen – Didactica domeniului si dezvoltări în didactica specializării

Realizați o analiză comparativa a învățamântului liceal cu cel universitar după următoarele

criterii (se vor alege trei criterii):

Criterii de comparație Învățamânt liceal Invățământ universitar

Finalități (scopul) Învățământul liceal (secundar Are scopuri specifice, derivate
educației superior) are scopuri derivate din din idealul educațional.
idealul educațional. Învățământul Învățământul superior are
liceal urmăreşte, în principal, menirea de a profesionaliza la
punerea bazelor culturii generale cel mai înalt nivel: el oferă
şi o anumită “pre- cultura profesională a unui
profesionalizare” a elevilor, în domeniu şi pregăteşte pentru
sensul de a le oferi noţiunile şi desfăşurarea unei activităti
principiile fundamentale care stau creatoare în domeniul
la baza unor profesii şi care le vor respectiv
înlesni însuşirea culturii
profesionale, care stă la baza
meseriei ce va fi ulterior aleasă.
Până la finalul clasei a X – a,
nivelul de dezvoltare a
competențelor cheie este unul
funcțional, urmând a fi dezvoltat
în clasele a XI – a și a XII – a.
Acest nivel dezvoltat va permite
diversificarea, pentru viitorul
traseu educaţional şi profesional.

Forma de realizare a Lecții(lecţia de comunicare- Curs universitar (face to face,

activității didactice însuşire de cunoştinţe;lecţia de online)
formare a deprinderilor și Seminarul/Laborator/Practică
priceperilor;lecţia de recapitulare
şi sistematizare/ fixare/
consolidare; lecţia de verificare şi
apreciere a rezultatelor şcolare;
lecţia mixtă)
Consultații
Dezbateri
Excursii tematice
La liceul tehnologic exista
practica comasată.

Metodologia de evaluare Tipuri de evaluare: evaluare Tipuri de evaluare: evaluarea

utilizată iniţială (predictivă), evaluare inițială, evaluarea continuă
continuă (formativă) şi evaluare (evaluarea pregatirii pentru
sumativă (cumulativă). lucrările practice, a prezentării
 Evaluarea iniţială se aplică la
începutul unui semestru, an şcolar,
ciclu de învăţământ. Ea are atât o
funcţie diagnostică, cât şi
prognostică.
Evaluarea sumativă se realizează
la sfârşitul unui semestru, an, ciclu
de învăţământ sau chiar şi la
sfârşitul unui capitol. Ea are
funcţie de ierarhizare şi de
certificare (recunoașterea unor
cunoștințe în urma examenelor de
bacalaureat).
Evaluarea formativă se poate face
în orice moment al lecţiei şi are o
funcţie de reglare.
Metodele de evaluare sunt
modalităţi prin care elevilor li se
oferă posibilitatea de a-și dovedi
nivelul de pregătire.
Există trei tipuri principale de
evaluare: probe orale, probe
practice şi probe scrise.
Alte metode de evaluare: referat,
proiectul, portofoliul, observarea,
investigaţia, autoevaluarea, fişa
de evaluare, chestionarul.
Tipul de relație La nivel liceal putem discuta
educațională (rolul despre un parteneriat educațional
profesorului, tipul de feed- între profesor și elev, un
back) parteneriat democratic în care
profesorul este facilitator al
învățării. Învățarea este centrată pe
elev, relația profesor-elev nu mai
este concepută ca o relație de
dependenta a elevului de profesor
sau ca o relatie de comunicare
abstractă. Putem însă spune că
există o influență personală a
profesorului, atât ca leader cât și
ca factor exterior. Profesorul este
prieten și confident al elevilor,
este fin observator al
comportamentului acestora,
declanșează și întreține interesul și
curiozitatea elevilor pentru
proceselor verbale de
laborator, a referatelor,
studiilor de caz, a proiectelor,
a temelor de casă, a referatelor
de cercetare, a lucrărilor scrise
etc.) și evaluarea finală
(sumativă) prin examenele
programate in sesiunile de
examene, prin examenele de
finalizare a programelor de
studii, precum si prin
investigații și analize
complexe privind rezultatele
finale ale procesului de
învățământ. Este cea mai
frecventă și se realizează în
sesiune, cu stabilirea zilelor
destinate evaluărilor.
Metodele de evaluare sunt:
examenele scrise, examenele
orale, colocviile, probele
practice, proiectele, temele de
casă.
Relația este una democratica,
de parteneriat, pentru ca
domină didactica centrată pe
student, mai ales la seminar.
La curs, daca domină
prelegerea de tip tradițional,
învatarea este centrata pe
profesor.
Tipurile de feedback oferite
sunt, de regulă, de tip 1,2 și 3.
 activitatea de învățare. Elevii sunt
implicați activ în demersul
educațional.
Feed-backul este, în general, de
nivel 1, centrat pe cunoștințe și de
nivel 4, centrat pe laudă. Însă,
putem afirma că în colegii de elită
există și feed back de tip 2
(abordări alternative, detectare de
erori) și 3 (centrat pe registrul
autoreglării sau pe monitorizarea
de către elev a propriului proces
de învățare.).
Proiectarea didactică Planificare anuală Planul de învățământ –
Planificare semestrială elaborat de o comisie
Proiectarea unităților de învățare desemnată la nivelul fiecărei
Proiect de lecție facultăți
Fiecare dintre acestea sunt Programe analitice
elaborate de către fiecare cadru Fișele disciplinelor
didactic în parte.
Tipuri de competențe Centrarea pe competențe Centrarea pe competențe

Competențe generale și specifice Competențe profesionale

generale și specifice
Competențe transversale
Metacompetențele viitorului
- gândirea de tip design
(Gândirea de designer îmbină
știința cu arta. Școala
românească produce
rezolvitori de problem, însă
dacă definești probleme și
moduri de rezolvare, creezi
mai multă valoare decât dacă
doar rezolvi problemele
identificate de alții.)
- autodisciplina (Deprinderile
de a fi disciplinat - de
exemplu, să respecți
termenele, să îți faci temele, să
îți organizezi timpul, să duci
până la capăt un lucru început,
să faci ceea ce trebuie, nu
numai ceea ce îți place ș.a sunt
critice pentru orice
performanță. Disciplina trăită
 (autodisciplina), nu disciplina
impusă, este mai importantă,
ca pondere, în reușita școlară
decât IQ-ul. )
- antreprenoriatul (Diferența
dintre o mentalitate de angajat
și una de antreprenor e că
antreprenorul poate identifica
oportunități și le poate
valorifica înaintea altora.
Sistemul de educație formează
oameni pentru a fi angajați.)
- autonomia (Foarte multe
dintre problemele pe care le
vom avea vor putea fi
rezolvate prin aplicațiile
informatice aferente. Dar orice
aplicație are valoarea și
limitele ei; ea poate face doar
ceea ce îi permite algoritmul
din spate să facă. La un
moment dat, limitele lor devin
limitele noastre. Autonomia
înseamnă capacitatea de a te
baza pe propriile tale resurse –
cognitive, emoționale etc., în a
rezolva probleme. Dacă nu
mai avem acces la aplicații,
trebuie să putem să facem o
socoteală elementară, un
raționament, să avem o bază
de cunoștințe suficient de
dezvoltată care să ne ajute să
navigăm în lumea aceasta fără
search pe Google. )
Concluzii: Asa cum se poate observa din analiza efectuată, există anumite
asemănări, dar și deosebiri între învățământul liceal și cel
universitar:
Asemănări:
- Raportarea la idealul educațional
- Tipuri de evaluare
Deosebiri:
- Finalitățile educației
- Proiectarea didactică
- Metode de evaluare
- Forma de realizare a activității didactice
 Specific învățământului universitar:
- Metacompetențe
- Competențe transversale
- Sesiune de examene

Bibliografie:

Cerghit I. (2008), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Iași: Editura

Polirom

Cerghit I. (2006), Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom

Cucoş C. (2008), Teoria și metodologia evaluării, Iași: Editura Polirom

Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1 din 2011, cu modificările și completările

ulterioare
www.edu.ro

www.ise.ro

Autoevaluarea lucrării.

Lucrarea surprinde caracteristicile fiecărui nivel analizat, respectiv liceal și universitar.

Am utilizat limbaj de specialitate și, în urma documentării, am realizat o comparație sintetică
pertinentă. În concluzie am surprins asemănări și deosebiri între cele două niveluri de
învățământ.