Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

’’Nicolae Testemițanu’’ din Republica Moldova

Facultatea Stomatologie

Portofoliu la disciplina
Terminologie medicală latină

Elaborat: Chilari Daniela, S1704

Profesor: Ștefârță Eleonora
 CUPRINS:
I. Incursiune istorica;
 Virginia Apgar

II. Fonetica:
1. Termeni cu diftongi (5);
2. Termeni cu digrafi de origine greacă (5);
3. Termeni cu grupuri de litere(5);

III. Terminologia anatomică:

1. Termeni anatomici polinominali din miologie (10);
2. Termeni anatomici polinominali din osteologie (10);
3. Termeni anatomici polinominali din artrologie (10) ;
4. Termeni anatomici cu indicarea etimonului(5).

IV. Terminologia farmaceutică;

 Segmente de frgventa.
 Recete (5)

V. Terminologia clinică;
1. Elemente prepozitive (12)
2. Elemente postpozitive(12)

VI. Eseu.
 ISTORIA MEDICINII
Robert Koch

Robert Koch a fost un bacteriolog german. A

studiat la Göttingen, avându-l ca profesor
pe Jacob Henle care afirma în 1840 că rănile
sunt infectate de niște organisme parazite.

În 1866 a venit la Berlin pentru aprofundarea cunoștințelor în domeniul chimiei, iar aici pe
perioada de 6 luni cât durează studiul va veni în contact cu ideile lui Rudolf Virchow. În 1867 se
stabilește la Rackwitz (provincia Posen), unde trece examenul de Ofițer Medical Districtual. În 1870
se înrolează voluntar în războiul franco-prusac.

 1872-1880: Ofițer al Districtului medical Wollstein; în această perioadă face primii pași în
dezvoltarea cercetării științifice a organismelor care cauzează infecții. Antraxul la vremea
respectivă era foarte răspândit în districtul Wollstein, iar Koch fără niciun ajutor bănesc sau
științific își propune să descopere cât mai multe despre acest flagel. Laboratorul a fost casa sa, iar
ca aparatură a avut un microscop dăruit de soția sa, iar instrumentarul era procurat de el însuși.
Bacilul antraxului era descoperit de Pollender, Rayer și Davaine, însă Koch își propune să
demonstreze faptul că acest bacil este de fapt agentul care produce boala. În acest scop el
inoculează la șoareci extracte din splina animalelor bolnave, și constată că aceștia mor, în timp
ce la lotul injectat cu extracte de la animale sănătoase șoarecii trăiesc. Experimentul confirmă un
fapt ce se bănuia și anume că sângele animalelor infectate(cu boala) este capabil să transfere
boala la animalele sănătoase. Koch nu este mulțumit cu acest rezultat, el vrea să urmărească dacă
bacilii care nu vin în contact cu niciun tip de animal pot provoca boala.
El cultivă acești bacili pe un mediu obținut din umoarea apoasă a ochiului de bou. Prin studierea,
cercetarea și fotografierea acestui experiment, Koch înregistrează multiplicarea bacililor și observă
care medii sunt prielnice dezvoltării și care nu, de asemenea observă producerea de spori care în
anumite condiții nefavorabile cum ar fi lipsa de oxigen rezistă, iar atunci când condițiile externe
devin favorabile se retransformă în bacili care pot reinfecta organismele sănătoase. Koch cultiva
bacilii timp de câteva generații și observă că acești bacili își păstrează virulența chiar și în lipsa
oricărui organism animal. Rezultatul acestei munci titanice Koch îl prezintă în fața lui Ferdinand
Cohn profesor de botanică la Universitatea din Breslau și a colegului acestuia profesorul Julius
Friedrich Cohnheim, disciplina de Anatomie Patologică la aceeași universitate. Amândoi profesorii
sunt impresionați de munca și de rezultatele lui Koch.

 1876: Cohn publică un articol, în jurnalul la care era editor, despre munca lui Koch, articol prin
care acesta din urmă cunoaște faima și recunoașterea muncii sale. Însă această faimă îl motivează
 și mai mult, el continuă să lucreze la Wollstein timp de 4 ani, timp în care descoperă și
îmbunătățește metodele de fixare, colorare și fotografiere a bacteriilor, munca obositoare care are
ca rezultat publicarea în 1878 a unui studiu asupra bolilor cauzate de infecțiile bacteriene ale
rănilor. Prin acest studiu el pune bazele științifice ale controlului acestor infecții.
 1880: este numit membru al Biroului Imperial al Sănătății (germană Reichs-Gesundheitsamt)
în Berlin, fapt care îi înlesnește accesul și lucrul într-un laborator modern, având colegi de lucru
pe Loeffler, Gaffky și alții. Aici continuă să dezvolte lucrările începute legate de bacterii,
inventează noi metode de cultivare așa numitele- Reinkulturen-, medii de cultură a bacteriilor pe
substrat solid (amidon de cartof și agar), medii însămânțate în cutii Petri (inventate de colegul
său Petri), care se folosesc și în zilele noastre.
Pune bazele a noi tehnici de colorare, prin care bacteriile să fie mai ușor de analizat și de identificat,
rezultatul fiind obținerea de culturi bacteriene pure.

 1882: publică un studiu despre bacilul tuberculozei, precum și metode de cultură și de

identificare a acestuia.
 1883: este încă ocupat cu dezvoltarea cercetărilor asupra acestui bacil, când este trimis ca șef al
Comisiei Germane pentru combaterea holerei, în Egipt pentru a studia epidemia de holeră din
această țară. Descoperă vibrionul holerei și aduce culturi pure din acest virion în Germania.
Această descoperire cumulată cu cercetarea holerei în India, îl pun în poziția de a
elabora regulile pentru controlul epidemiei de holeră, reguli care sunt aprobate de Parlamentul
din Dresda în 1893 și care vor constitui bazele controlului acestei epidemii, baze valabile și
astăzi. Descoperirea vibrionului holerei, care îi aduce un premiu de 100.000 DM, a avut o
influență foarte mare asupra controlului și conservării apei potabile.
 1885: Profesor de Igienă la Universitate din Berlin, și Director al noului Institut De Igiena
German.

 1890: este numit General de brigadă (germană Generalarzt) clasa I și Cetățean de Onoare a
Berlinului.

 1891: Profesor Onorific al Facultății de Medicină din Berlin și director al Institului de Boli
Infecțioase, unde are norocul să lucreze alături de alte personalități: Ehrlich, von Behring și
Kitasato, ei înșiși mari descoperitori.
Se reîntoarce la bacilul tuberculozei și reușește să creeze o formă inactivată a bacilului pe care o
denumește tuberculină. Pune bazele obținerii tuberculinei prin 2 căi diferite, fiecare tuberculină
primind numele de „cea veche” și „cea nouă”. Însă comunicarea pe care o susține asupra obținerii
tuberculinei, naște vii comentarii și controverse, care culminează atunci când tuberculina nu se ridica
la înălțimea așteptărilor opiniei publice în combaterea flagelului tuberculozei, ocazie cu care și
opinia publică devine un dușman pentru Koch.

 1896: anunță obținerea unei noi tuberculine, însă și de data aceasta rezultatele sunt sub așteptări;
această tuberculină va avea însă un rol important ca substanță de diagnostic. Este trimis în Africa
de Sud pentru studierea pestei bovine, dar nu reușește să izoleze agentul infecțios; obține însă
limitarea efectelor epidemiei prin injectarea animalelor sănătoase din fermele neatacate a unui
preparat din vezica urinară a animalelor bolnave. Lucrează apoi în India și Africa la studiul
malariei, a ciume bubonice și a bolilor transmise de către Tripanosoma la vaci și cai.
 1898: publică rezultatele acestor studii în Germania. La scurt timp de la întoarcerea în țară, este
trimis în Italia și la tropice, acolo unde în urma cercetărilor confirmă rezultatele lui Sir Ronald
Ross în privința malariei, desfășurând un studiu fructuos privind etiologia diferitelor forme de
malarie și controlul acestei maladii cu ajutorul chininei.
 1901: Congresul Internațional al Tuberculozei (Londra) unde Koch afirmă că bacilii care
provoacă tuberculoza la om și animale nu sunt identici, afirmație care bulversează lumea
medicală; însă timpul va demonstra că Robert Koch a avut dreptate.
Lucrează la cercetarea bacilului tific, și în urma cercetărilor emite ipoteza că bacilul se transmite
mult mai ușor de la om la om, decât prin apa infectată, și ca urmare se iau măsuri în această privință.

 1904: este trimis în Africa de Est (provincie germană) pentru studiul febrei Coastei de Est (East
Coast fever), boală care apăruse la vite; cu această ocazie face observații interesante legate de
Babetsii și de Trypanosoma.
 1905 primește Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie.
 1906 se reîntoarce în Africa pentru a continua studiile asupra genului Trypanosoma, și raportează
că atoxylul (compus pe bază de arsenic, obținut din anilină) este tot atât de eficient ca și chinina
împotriva malariei.
Pe parcursul vieții sale Koch primește numeroase distincții, medalii și titluri de Membru onorific al
Universităților din Heidelberg, Bologna, a Societăților medicale din Berlin, Viena, Posen, Napoli și
New York, precum și Cetățean de Onoare al orașelor Berlin, Wollstein și din partea orașului natal
Clausthal; este decorat cu Ordinul Coroanei Germane, Marea Cruce a ordinului german Vulturul
Roșu (prima de acest gen acordată unei personalități medicale), precum și alte Ordine înalte din
partea Rusiei și Turciei.
Rezumat:
Koch a stabilit cauza bacterială a mai multor boli infecțioase și a descoperit microorganismele care
cauzează antraxul (1876), infectarea rănilor(1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (
1884) și alte boli. A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 până în 1891 și șef al
Institutului de Boli Infecțioase (pe care l-a fondat tot el), din 1891 până în 1904. În cursul
cercetărilor sale bacteriologice pentru guvernul german și pentru cel englez, a călătorit în Africa de
Sud, India, Egipt și în alte țări. Cu această ocazie, el a făcut studii valoroase cu privire la boala
somnului, malarie, ciuma bubonică, lepra și alte boli. Pentru contribuțiile lui la studiul infecției
tuberculoase, Koch a primit în 1905Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicină.
 FONETICA
 Termeni cu digrafi de origine greacă:
ch - Chamomilla – mușețel.
ph – Phosphorus – fosfor.
th – Thea – ceai.
rh – Rhinitis – rinită.

 Termeni cu grupuri de litere:

Lingua – limbă.
Articulatio – articulație.
Schizandra – lămîie.
Unguis – unghie.
Quercus – stejar.
 ae:

Vėrtebrae – vertebre;
Vesicae – vezici;
Aetėrnus - etern;
Costae – coaste;
Caecum – intestinul cec.

oe:

Oedėma – edem;
Foėtus – făt;
Foenĺculum – fenicul;
Oesóphagus – esofag;
Lagóena – cană, recipient.
TERMENI CU
DIFTONGI
au:

Áuris – ureche;
Tráuma – traumă;
Dáucus – morcov;
Cáuda – coadă;
Auricula – pavilionul urechii.

eu:
Pneumonia – infecție a plămânului provocată de o
bacterie sau de un virus;
Pleura – membrană care acoperă plămânul;
Europa – Europa;
Pleuritis – pleurită;
Sigmoideus – sigmoid.
 TERMINOLOGIA ANATOMICĂ
Osteologie: Miologie Artrologie
Os pneumaticum M . temporalis Articulatio ellipsoidea
Oase pneumatice M . temporal Articulație elipsoidală

Ossa suturarum M. levator anguli oris Articulatio genus

Oase suturale M. ridicator al unghiului gurii Articulația
genunchiului
Ramus inferior ossis pubis
Ramura inferioară a osului M. depresor anguli oris Articulatio radioulnaris
pubian M. depresor al unghiului gurii Articulația radio-ulnară

Malleus M. zygomaticus minor

Articulatio spheroidea
Ciocanul M. zigomatic mic
Articulație sferoidă

Fossa pterigopalatina M. zygomaticus major

Articulatio composita
Fosa pterigopalatină M. zigomatic mare
Articulație compusă
Os zygomaticum M. serratus posterior inferior
Articulatio simplex
Osul zigomatic M. dințat posterior inferior
Articulație simplă
Sutūra squamosa M. occipitofrontalis Articulatio plana
Sutură scuamoasă M. occipitofrontal Articulație plană
Costae M.flexor digitorul Articulatio condylaris
Coasta M . felxor al degetelor Artiulație condilană
Processus articularis
Crista galli M. levatores costarum longi
Proces articular
Creasta cucoșului M. lungi ridicători ai coastelor

Symphysis mandibulae
Sulcus supra-acetabularis
M. latissimus dorsi Simfiza mandibulei
Șanțul supra-acetabular
M. dorsal mare
 TERMENI CU INDICAREA ETIMONULUI:
1. Sutura (lat.) – sutură, din franceză suturer, a coase cu fire de ață, reunind
marginile; a uni printr-o sutură.

2. Foramen(lat.) – orificiu, din latină, franceză foramen, gaură, orificiu (anatomic)

de dimensiuni foarte mici.

3. Triceps (lat.) – cu trei capete, din franceză, latină triceps,

mușchi care se prinde,
cu un capăt, de os prin trei ligamente unite într-un singur tendon.

4. Lingula(lat.) - lingua (“limba”) + -ula (sufix deminutiv).

5. Os capitatum - ’’caput’’- proeminenta rotunda.

 TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ
Segmentul de Semnificația Exemple
frecvență

-dorm-,-somn-,-hypn- Hipnotice, sedative Dormicum,Rohypnol,Somnafi

n

-chol Colagene Cholosasum, Allocholum

-cillin-(um) Antibiotice peniciclinice Epicillinum, Ampicillinum

-stat- Inhibitori ai enzimelor Orlistatum, Cervastatinum

-vir- Antivirale Aciclovirum, Adefovirum

-arol- Anticoagulanți, grupa Syncumar, Acenocoumarolum

dicumarolului

-morphin- Morfină Morphinum, Apomorphinum

-phen- Fenil, fenilen Phenylium, Diprophenum

-cort, cortic- Corticosteroizi,cu Fluocoritinum, Corticotroginum

excepția derivaților
prednisolonului

-andr-, -stan-, -ster- Androgeni, Testosteronum, Andriol,

steroizimasculini Stanolon

-zin, -zid, -zol, zon Azot Acetazinum, Saluzidum

-anth- Floare,alcaloizi Helianthinum, Strophanthinum

heterozide

-vit- Vitamine Picovit, Dragee „Undevitum”

-the(o)- Ceai, alcaloizi Theobrominum, Thophyllinum

-sept- Antiseptice Septolete, Eurosept

 RECEPTURA
Rp.:
Specierum laxatinum 5,0
Da in sacculo cerato
Signa : Ceai

Rp .:
Foliorum Digitalis 1,0
Herbae Adonidis vernalis 4,0
Fructum Foeniculi 2,0
Fructum Anisi 1,0
Misce ,fiant species
Dentur tales doses numero 10
Da
Signa : Infuzie ,cite 1 lingura pe zi .

Rp .:
Levomycetini
Norsulfazoli ana 1,0
Anaesthesini 0,1
Boli albae 0,5
Lanolini q.s ut fiant pasta
Da
Signa.

Rp .:
Liquoris Ammonii anisati 80ml
Sirupus Althaeae 30,0
Aqua distilatae ad 200ml
Misce : Da
Signa .

Rp .:
Foliorum Theae nigrae
Herbae Centaurii
Herbae Absinthii ana 50,0
Misce ,fiant spicies
Da
Signa .
 TERMINOLOGIA CLINICĂ
Elementele prepozitive:
1. Hydrarthrosis-efuziune de lichid seros în interiorul unei articulaţii;
2. Badycardia - incetinirea ritmului contracţiilor inimiii
3. Cytopenia- diminuarea numărului de celule
4. Tahicardia- accelerarea bătăilor inimii;
5. Hypertonia – tonus mărit al muşchiului
6. Pyrexia-temperatura a corpului mai mare de 37C;
7. Hypoglicemia- concentraţie scăzută de glucoză în sîngele circulator
8. Hypogalactia – reducere sub nivelul normal a bioxidului de carbon din sînge
9. Hyperhemia- aflux de sînge ;
10.Respiraţie accelerată- tahypnia
11.Amnesia- pierderea memoriei
12.Durere musculară- myalgia.

Elemente postpozitive:
1. Haemostasis - stagnarea circuitului sangvin
2. Ademomegalia - mărirea excesivă a ganglionilor limfatici
3. Uremia -prezenţa sîngelui în urină
4. Tonsilectomia- înlăturarea chirurgicală a tonsilei
5. Hydrphobia- frica de apă
6. Audiometria- măsurarea auzului
7. Tumoare benignă de țesut gras- lipoma
8. Cytopenia - diminuarea numarului de elemente figurate ale singelui
9. Flebectasia -dilatarea venelor
10.Melanuria - prezenţa pigmentului negru în urină
11.Heliotherapia -tratare cu raze solare
12.Hernia plămînilor- pneumocele
REM ENIM OPINOR SPECTARI APPORTERE ,NON
VERBA
(Cicero)
Cuvintele ne ajută să transmitem multe tipuri mesaje, dar ceea ce demonstrează cu adevărat
intențiile sunt acțiunile noastre. Insa cuvintele nu au nici o importanță atunci când sunt false și spuse
pentru a atinge scopuri. A spune un lucru și a face altceva demonstrează că faci parte din categoria
oamenilor profitori sau aventurieri. Spunem că iubim , dar mintim și trădam. Spunem că vom face
fericit acea persoana , dar il provocam doar la suferință.
A vorbi și a acționa sunt două lucruri diferite, iar asta ne demonstrează faptele. De aceea mulți
oameni care spuneau că se iubesc se despart, aleg căi diferite. Au vorbit mult, și-au promis multe, dar
nu au demonstrat prin fapte că sunt adevărate acele sentimente.
Cu toate acestea cuvinte au valoare doar atunci când sunt susținute de fapte. Nu trebuie să
credem pe oricine care ne promite luna de pe cer. Crede-l pe cel care nu ți-a promis nimic, dar te face
să te simți un om important și iubit. Trebuie sa pretuim persoanele care sunt lângă noi atunci când
suntem bolnavi și singuri.
Concluzinind vreau sa afirm ca, e necesar sa apreciem faptele, nu cuvintele si sa iubim sincer!