B. in timpul noptii
In cazul in care tunelul reprezinta o parte a unei cai
de circulatie iluminate, sistemul de iluminat utilizat trebui
nivelul de luminanta gi uniformitatea:
realizata pe drumul de acces. Atunci cand sunt prevazute!
dispozitive de ecranare a luminii diurne sistemul de iluminat.
trebuie sa se continue si sub acestea,
_Dac& drumul de acces nu este jluminat, tunelul
trebuie dotat cu un sistem de iluminat ce s& asigure 0
luminanté medie de 1 cd/m2, 0 uniformitate generala
Uo=0,4 gi 0 uniformitate longitudinalé U.=0,6 pentru fis
banda de. circulatie din tunel. Aceasta regula se api
Pasajelor de nivel pe timpul zilei.
La iesirea din tunel, in afara acestuia, pe o distanta
echivalenta a 5 secunde de condus, drumul trebuie juminat
care,
ic
'a cel putin o treime din nivelul de luminanta prevazut “2)
Pentru zona de iesire. Distanfa se va cacula in functie de®
feza maxim admisa in zona de tunel. i
4.1.2 Aspecte calitative
___ Distribufia luminantefor in planul drumului si in campul
vizual este o conditie esentiala calitativa pentru realizarea
confortului vizual. Se controleaza ca gi la alte cai rutiere -*
prin verificarea _uniformitatii iluminarilor gi mentinerea
factorilor Emin/Em gi Emin/Emax in limitele admise $i
anume:
Emin/Em>0.4
Emin/Emax>0.2
wr, 2-37 2012.
i
i
tunel este o cale de
considerand c& artera care trece pr
culatie principal.
Datoritaé incintei inchise respectiv a suprafetelor
teflectante ale acesteia, tunelul sau pasajul subteran
prezinté avantaje asupra distribufiei luminantelor. Astfel
componenta reflectata va contribui la o distributie mult mai
ochilibraté a luminantelor decat caile rutiere exterioare.
Verificarea uniformitatilor uminantelor in planul ca
de rulare se realizeazé cu ajutorul coeficientilor de
uniformitate mentionafi pentru evitarea orbirii de inconfort.
De remarcat ci prezenta suprafetelor reflectante
(pereti, plafon si uneori calea de rulare, daca aceasta are
un coeficient de reflexie p>0,3) are un rol pozitiv in
uniformizarea luminantelor in plan util.
Pentru evitarea orbirii de incapacitate se impune
asigurarea protectiei vizuale prin aparate de iluminat fie cu
unghiuri de protectie corespunzatoare, fie prin dispersoare.
Pentru evitarea orbirii de inconfort in cémpul vizual se
recomanda determinarea indicelui de crestere a pragului TI
cu relatiile:
TI=65Lv/Lm°* (pentru Lm s5 cd/m?)
Tl=95Lv/Lm'°S (pentru Lm >5 cd/m?)
in care Lm reprezinté luminanta medie a peretilor gi
tavanului, iar Ly este luminanta de voal a surselor care
apar in unghiul spatial corespunzaitor celui plan de 20°.
Confortul este asigurat daca TI < 15%.
Diminuarea contrastelor datorita reflexiei incintei
contribuie substantial la diminuarea fenomenului de orbire
BULETINTEHNICRUTIER 95
‘ANUL Vill, ar. 2-3 72012 ce se manifesta in mod curent pe caile rutiere sub aspect
fiziologic gi psihologic.
Deoarece aparatele de iluminat sunt montate |
inalfime micd faté de cea obignuita cdilor rutiere, trebui
luate masuri deosebite realizate cu aparate de iluminat
specializate cu unghiuri de protectie mai mari decat cel
obignuite din iluminatul exterior public, obtinand mascarea
surselor fata de privirea directa a observatorilor.
Acest aspect este foarte important in zona central:
unde nivelul de luminan{a este scazut
In zonele de acces gi chiar in cele de tranzit luminanta
aparatelor de iluminat poate mai
nesimetricé a luminii si cu intensitatea maxima dirijata in
opozitie cu sensul de circulatie (counterbeam).
Aceasté accentuare a luminantei la trecerea de la
lumina de zi la cea artificialé a tunelului va contribui la
atentionarea conducatorului auto asupra intrarii in tunel.
Efectul de “grota neagra' la intrare sau “grota alba” la
iesire reprezinté deasemenea un contrast neconfortabil de
luminanfe ce poate provoca accidente dacd nu se iau
masurile privind nivelurile de iluminare indicate anterior.
Culoarea juminii se manifesta la tuneluri sub dou’
aspecte :
- culoarea surselor de lumina;
- culoarea suprafetelor reflectante.
Redarea corecta a culorilor nu este necesara in acest
caz, gi deci nu se impun restrictii din acest punct de vedere.
Factorul economic este insd foarte important in
alegerea surselor. Astfel sunt indicate sursele de lumina de
eficacitate luminoasé mare. Culoarea calda a lampilor cu
96 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL VII, nr 2-37 2012
vapori de sodiu creazé o ambianta placutd find favorabila
confortului vizual ;
‘Suprafata reflectant a perefilor gi tavanului care
contribuie la realizarea ambiantei confortabile trebuie sa fie
de culoare deschis4 caldé estompata cu un factor de
reflexie c&t mai mare (0.7), aspect ce va contribui gi la o
distributie judicioasa a luminantelor precum gi la conturarea
“in silueta” a vehiculelor la iesire.
Ghidajul vizual este o condifie de calitate in realizarea
unei circulatii rutiere in securitate servind la conturarea in
perspectiva a caii rutiere.
‘Amplasarea aparatelor de iluminat in siruri paralele
cu axul drumului reprezinta un sistem de ghidare foarte
bun. ;
in cazul tunelurilor cu doua sensuri de circulatie este
necesara utilizarea a cel putin un sir de aparate de iluminat
continuu sau discontinuu pe fiecare sens gi eventual, dac&
nivelurile de iluminare cerute sunt foarte mari, pe fiecare
ax al ben:
Efectul de palpaire este creat de sirurile de aparate de
luminat ce impresioneaza ochiul prin succesiunea rapida a
imaginilor. Aceleasi efecte il au si suprafetele lucioase ale
autovehiculelor. Acest fenomen se accentueza In special in
zona central, unde aparatele de iluminat sunt mai rare.
Efectul de inconfort generat de fenomenul de palpaire
depinde de frecventa data de relatia:
fevid (Hz)
unde : .
v- viteza traficului (m/s)
ULETIN TEHNIC RUTIER 97
"ANUL Vil, nf. 23/2012 d—distanta dintre aparatete de iluminat (m)
Pentru f< 2,5 Hz gi f >15Hz, fenomenul esti
neglijabii
observatorului
$Sirul continuu sau banda luminoasa_reprezin
solutile optime pentru evitarea fenomenului de palpaire.
5. lluminatul de siguranta
Realizarea unui sistem de iluminat de siguranta este
obligatoriu pentru orice tunel ce depaseste lungimea de 500,
m si reprezinté 0 recomandare in cazul volumelod
luminatul de siguranta in cazul tunelurilor are doua®
scopuri principale
- evacuarea persoanelor impreuna cu autovehiculelel
‘in care se afla
importante de trafic sau geometriei dificile a acestora. Ft
-evacuarea persoanelor parasind autovehiculele
evacuarea fac4ndu-se pietonal
iluminatului de siguranta trebuie sa fie de 0,30 secunde iar
durata minima de functionare 30 min.
Trebuie prevazut un sistem de iluminat de siguranta
ce intra in functiune automat cand se produc avai
importante ale sistemului de iluminat normal. Acesta are
scopul de a minimiza sansele de producere a accidentelor
Toate aceste tipuri de iluminat se realizeaza din surse $i
de alimentare neintreruptibile. Timpul de pornire aj
e
4)
Sistemul de iluminat de siguranta trebuie combinat cu
u un semn de limitare a vitezei amplasat cu 100-150 m
naintea intrarii in tunel, Nivelele de lumina\a in zona de
prag gi in zona de tranzitie trebule sa fie in concordanfa cu
mitarea de vitezA prevazuta in astfel de cazuri iar nivelul
jin zona interioara trebuie s fie cel putin egal cu cel din
tii.
a Se reve doua surse independente de alimentare cu
energie electric& gi tn mod normal cel putin 1/7 din
juminatul normal este conectat la o sursa neintreruptibila.
Trebuie luat in calcul timpul de reaprindere a lémpilor
folosite.
‘Se impun ca cerinte : ;
“pentru calle de circulatie rutiere : obtinerea unui
nivel minim de iluminare medie in interiorul tunelului de 10
ix avand 0 valoare minima de cel putin 2 Ix.
= pentru caile de circulatie pietonale : obtinerea un
nivel triplu de iluminare fat de calea de circulatie
invecinata, se admite un nivel dublu in cazul in care se
utilizeaza o sursd de lumina diferita. Uniformitatea nu poate
fi mai scazuté decat cea a cali de circulatie din vecinatate.
Sursele de lumina trebuie s& aib un indice de redare al
culorilor de minim Ra>60.
BULETIN TEHNIC RUTIER 99
side a facilita accesul serviciilor de urgenta in cazul in care 4)
acesta se produc. q
98 BULETIN TEHNC RUTIER
NUL Vil a 2-3/ 2072 4
"ANUL Vill, ne. 2-3 / 2012 B. legirile de urgenta
a) Hluminarea iegirilor de urgenta
lesirile de urgent trebuie clar marcate cu aparate de
luminat specializate ce au ca scop determinarea
pasagerilor vehiculelor sa le paréseascd in caz de
necesitate.
Aparatele de iluminat vor fi pozitionate in dreptul
usilor de urgent la 2m de acestea inspre tunel. Nivelul
mediu al iluminarii verticale tot timpul in dreptul iesirii de
urgentd trebuie sa fie de 3 pana la 5 ori mai mare decat
elul iluminarii verticale a perefilor tunelului, pana la 2m
inaltime, in situatie de zi. Uniformitatea iluminatului in
aceasté zona trebuie sa fie mai mare decat 0,6.
Sursele de lumina trebuie sa aiba un indice de redare
a culorilor Ra>60.
= penis intersectii sau conexiuni ale
7 atie in interiorul tunelurilor: valorile medii mentinut
al
le iluminarilor precum gi uniformitatile trebuie sa fie maf
mari sau cel putin e cu cel
ti ale
tddalial 95 le ale zonei interioare a:
b) Marcarea iesirilor de urgent
Aparate de iluminat cu acumulatori cu colant VERDE
vor fi amplasate in jurul iegirilor de urgenté. Aceste vor
functiona tn regim nepermanent. Este recomandabil ca
acestea sé functioneze intermitent ~ flash — cu 0 frecventa
de 1-2 Hz gi cu 6 intensitate mai mare de 150 cd emis in
toate directiile.
a Caile de evacuare pentru pietoni
din wo aut aecidentale de urgenta calea de circulati
eel cancel de evacuare pentru pietoni catre
jen{a. Toate cdile de evacuare ti 2 #
cu lampi de marcaj am minis de 109
¢ plasate la o distanta mi
intre ele gi la o indltime d cupratate cat, @f
> time de maxim 1m de la suprafata i
de circulatie amplasate pe ambele parti ale tunelului a
O0.BULETIN TEHNIC RUTIER
"ANUL Vill, nr. 2
i nr. 2372012 BULETIN TEHNIC RUTIER 101
‘ANUL Vill, nr, 253 / 2012 Fig. 3.10 Exemplu iluminat intr.
~un tunel:
ater marcarea
C. Evacuarea catre exterior ;
sn car Atastea reprezinté calle de evacuare a persoanelar, a
azul unei urgente, din interiorul tuneiului cdtre exterior. |
Pentru aceste c&i de circulatie pietonale trebuie |
asigurat un nivel mediu orizontal mentinut mai mare decat
nivelul zonei interioare a tunelului in situatia de zi a :
uniformitate de minim 0,2 (minim/mediu). Indicele de red 7
a surselor de lumina utilizate trebuie sa fie Ra>40 a
6. Automatizarea sistem
lor de ilumina'
tunelurilor $i pasajeior subterane a
a in conformitate cu modalitatea de calcul a acestor
isteme de iluminat descrisé la capitolul anterior se poate
102 BULETIN TEHNIC RUTIER
"ANUL VI, a. 2-37 2012
pbserva faptul cd intreaga structuré porneste de la
doterminarea luminantei de voal L20 ce depinde Intr-o mare
masura de factorii climatici externi
Variatia pe o plajé larga a luminantelor exterioare
conduce la 0 variatie a cerintelor a sistemului de iluminat
artificial.
Asadar pentru a realiza un sistem de iluminat
corespunzator este obligatorie dotarea acestuia cu un
sistem de reglaj ce tine cont de variatia luminantelor
exterioare pe parcursul zilei. Se pot utiliza sisteme cu
variere in trepte sau cu variere continua.
Calculul sistemului de iluminat se realizeaza in minim 5
situatil
a) cer senin dimineata
b) cer Tnorat dimineata
c) cer senin dupa-amiaza
d) cer inorat dupa-amiaza
e) noapte
‘Automatizarea sistemului de iluminat trebuie s& {ina
cont de Indeplinirea tuturor criteriilor descrise mai sus in
toate situatiile de calcul (minim 5). Implementarea unui
astfel de sistem va aduce economii de energie importante
prin reducerea fluxului luminos emis gi respectiv @ puterii
consumate pe perioadele din zi in care luminanta exterioara
este sensibil scazuta fata de cea maximé.
Tn cadrul sistemelor de siguranté a pasajelor
subterane trebuie inclus in mod obligatoriu panouri de
avertizare amplasate la intrarea in tunel, care-vor limita
viteza de circulatie tn zona In cazul aparitiei fenomenelor
BULETIN TEHNIC RUTIER 103
‘ANUL Vill nr. 2:3/ 2012 meteo nefavorabile ce au influente importante asupré
‘Ail gi cresc distanta de franare — ceata, ie
ninsoare, etc. 12, polei, ploaiy,
Sistemul de iluminat transversal radiazé lumina in
incipal perpendicular pe axa longitudinala a tunelului. Cel
EF iai uzual exemplu pentru acest sistem de iluminat este
gitul continuu de mpi tubulare fluorescente.
© Avantajele acestui sistem sunt: ghidarea
vizuala bund, orbire minima, penetrarea lum
Intre vehicule si comutarea / varierea fluxului
luminos.
* Dezavantajele sunt: distantele mici intre
corpurile de iluminat si faptul c4 trebuie
acordata o atentie sporitd evitarii fenomenului
de palpaire
7. Solutii constructive ale sistemelor de
dedicate tunelurilor
Sistemele de iluminat destinate tuneturilor trebuie sii
Satisfaca exigentele cantitative si calitative amintite, printrag
amplasare rafionala a aparatelor de iluminat si o alegergs
corespunzatoare a surselor de lumind. q
Sistemele de iluminat se pot clasifica din punctul d@:
vedere al distributiei intensitatii uminoase in trei catego ;
transversal, longitudinal gi "counter beam” (in opozitie cu
nia priviri), fiind prezentate in figura de mai jos, unde sunt.
date si rapoartele sp/m.h gi tipul surselor de lumina 34
lor fur ;
‘Sistemi da Hlumminat tipice pentre vane! ar i 7
s 4 ‘* Dezavantaje: posibile pete de umbra, pereti
Sistemul de iluminat longitudinal radiaz’ lumina in
principal paralel cu axa longitudinal a tunelul
* Avantaje: eficacitate ridicata, distante mari intre
sunt iluminati mai puti
Sistemul de iluminat "counter-beam” cu corpuri de
luminat asimetrice cu intensitatea maxim3 dirijaté in
| opozitie cu sensul de circulatie este utilizat numai in zona
de intrare si iesire pentru diminuarea efectului de grota
| (neagra/alba).
Acesta este de altfel si principalul avantaj al acestui
sistem de iluminat.
© Dezavantaje: intrarea in tunel este mai
intunecata, peretii sunt mai putin iluminati gi
104 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL Vill nr. 2-37 2012 BULETIN TEHNIC RUTIER 105 Un aspect important pentru alegerea sistemului de
*! iuminat o reprezinta realizarea din punct de vedere
}- constructiv a zonei de acces. Plantarea de copaci pentru a
micgora aportul luminantei cerului va conduce la 0 valoare
mai mica a luminantei zonei de prag.
existé riscul ca vehiculele mari sa pastreze in
umbra vehiculele mai mici
ta
Cele mai utilizate aparate de iluminat sunt:
-aparat de iluminat ce poate fi echipat cu lampi
fluorescente,
- aparat de iluminat echipat surse cu descarcari in vapori de
sodiu la inalta presiun
= aparat de iluminat cu distributie asimetricd dirjjata in
opozitie cu fluxul de circulatie (sistemul counter beam)
Acest aparat de iluminat se utilizeazé numai in zonele de
prag ale tunelelor. Montarea aparatelor de iluminat intr-un
plafon fals creat din necesitati fonoizolante reprezinta o
solutie estetica gi functional.
= tuburi de lumina, al c&ror principiu de functionare consta
in transmiterea luminii prin aer, cu ajutorul unui film optic
OLF (Optical Ligthing Film), care acopera interiorul tubului
gi asigura un coeficient de refractie mare (98%), permitand
astfel transportul luminii la distante mari. Datorité acestor
tuburi de luminé este posibild transformarea "surselor
punctuale in “surse liniare". Ele sunt utilizate in zona
centrala a tunelului
‘Aparatele de iluminat destinate tunelurilor trebuie s@
indeplineascé urmatoarele exigente suplimentare: sa fie
robuste si sé nu se degradeze datorita traficului sau
curatirii; sa fie etange la efectele corozive ale gazelor de
egapare si produselor utilizate pentru curatire; partea
exterioaré a aparatului de iluminat s fie foarte neteda,
evitand astfel depunerea materialelor corozive, permitand o
BULETIN TEHNIC RUTIER 107
"ANUL Vill, nr, 2-97 2012
ig. 3.12 Aparat de iluminat montat in sistemul “counter:
beam"
Se utilizeazé in mod curent urmatoarele tipuri de
sisteme:
A. - siruri cu discontinuitati in limita evitarii fenomenul
palpaire
B. - giruri continue montate in mod obignuit cate unul pe ag
fiecare sens de circulatie 3
~ benzi paralele montate pe plafon sau perefi, in plan’
orizontal sau vertical (orientate)
montate pe peretii laterali
1106 BULETIN TEHNIC RUTIER
'ANUL VIll, ne. 2-3 /2012 t
I
curatire ugoarS; s8
corespunzatoar
asigure
88 fie prevazute cu asigurare locala, cu
siguranté fuzibilé (recomandare); fixarea aparatului d¢
protectie —_vizualé
luminat si racordul sau la retea s& permita schimbarea
rapida si siguré a acestuia.
Sursele de lumina utilizate pentru echiparea
aparatelor de iluminat montate in tunel sunt alese dupa
urmatoarele criterli:_eficacitate luminoasé mare,
recomandandu-se utilizarea surselor cu descdrcari (sodiu la
inalté presiune, fluorescente, ioduri metalice) precum si a
surselor LED. Solutia optima impune utilizarea lmpilor cu
vapori de sodiu la inalta presiune in zona de prag, iar in
zona de tranzit se recomanda echiparea aparatelor de
luminat cu surse cu descarcdri In vapori de sodiu si lAmpi
fluorescente tubulare, combinat. in zona centralé se
recomanda utilizarea surselor fluorescente singure sau in
combinatie cu alte surse cu desc&rcari cu durata de viata
mare; functionarea la diverse temperaturi ale mediului
ambiant; timpul mic de amorsare in cazul in care se face
comutarea automata pe o retea de alimentare de rezerva.
Sistemele de iluminat pentru tuneluri trebuie sa fie
sisteme dinamice, ale c&ror niveluri de iluminare/luminanta
trebuie s& fie in permanenté adaptate in functie de
nivelurile de ijuminare/luminanta din exterior (cer senin, cer
acoperit, zi, seara, noapte).
108 BULETIN TEHNIC RUTIER
‘ANUL Vill, ne. 2-3/ 2012
4 Fig. 3.13 Regimuri de functionare ale SIL pentru
anodimp (2ona
2 3 SEARA.
<4. NOAPTE 1
CER SENIN 2 an 42
‘aRCULATIE | | cIRCULATIE
| ACOPERIT IRCULAT
TNORMALA
1 — 4
ut vapue] [zr rarqiat | [22 TOTAL
1} onaeats ‘aMIAZA
i 7 213 Dom
DIMinicaA sauazh
“© 4. Mentinerea 51 intretinerea sistemelor de iluminat
t pentru tuneluri si pasaje subterane
a Sistemele de iluminat pentru tuneluri reprezinté cazuri
particulare ale iluminatului rutier pentru care sunt
prezentate in aceasta documentatie masurile necesare
pentru mentinerea in parametrii proiectati si intretinerea pe
parcursul duratei de viata.
Particularitatile acestui sistem sunt:
a -poluarea excesiva din interiorul tunelului datorata
lor de gaze ale autovehiculelor. Acest fapt presupune
BULETIN TEHNIC RUTIER 109
vr. 23/2012 1
:
folosirea factorului de mentinere de maxim 0,8 in}
proiectare, precum gi un interval de curdtire ay
dispersoarelor scurtat cu 50% faté de cel propus pentru:
iluminatul caii de circulatie adiacenta.
- existen{a echipamentelor electronice in sistemele de
automatizare — presupune intervale anuale de vel
functionarii in parametrii precum si probe;
-existenta iluminatului de siguranté - presupune
verificarea conform prescriptillor producatorului a
sistemelor de anclangare a rezervei précum gi, in cazul
utilizarii ca sursd de rezerva a grupurilor electrogene, teste |
de pornire in gol si sarcina. La intervale indicate de
producatori, dar nu mai mult de 4 ani, se inlocuiesc in
-influenta luminantei reflectate de perefii tunelului ~
watia proiectata a luat in consideratie cazul in care |
tunelului s& fie mentinuti intr-o stare curata pastrandu-sé'
astfel proprietatile de reflexie.
Mentinerea si
aferente tunelurilor si pasajelor subterane se realizeaza in
conditii deosebite : %
-aecesul la aparatele de iluminat este difici
presupune oprirea sau restrictionarea traficului in zona t
-conditile de lucru sunt ingreunate de lipsa luminii _ |
naturale, fluxul de aer , gazele de esapament, : f
in general tunelurile de afla in locuri izolate i
-curatarea suprafetelor reflectante se realizeaza
deasemenea dificil cu restrictionarea traficului si transportul
substantelor necesare pe distante lungi
In conformitate cu _prevederile
recomandam urmatoarele:
-alegerea unor aparate de iluminat construite special
pentru acest tip de aplicatie cu grade de protectie ridicate
min IP66, rezistenta ridicata la soc !K10, materiale
necorozive (aluminiu turnat si tratat special anticorozi
otel inoxidabil)
-amplasarea aparatelor de iluminat (acolo unde este
posibil) in locuri ce permit accesul cu restrictii minime de
trafic
de mai sus
- utilizarea de sisteme de telemanagement ce indica
nefunctionarea unor aparate de iluminat
-alegerea unor suprafete reflectante ale peretilor
realizate din materiale tratate anti praf astfel incat
intervalele de curatare sa fie cat mai mari
-realizarea unui program de mentenanta stabilit prin
proiect ce trebuie sa cuprinda toate operatiunile necesare
pastrarii sistemului in parametrii proiectati..
110 BULETIN-TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER 111
ANUL VIII, a. 2-3 / 2012 ‘ANUL U
jr 2-3 (2012 i
acestei categorii de drumuri, ghidul evalueaza eficienta
energetic din perspectiva folosirii tehnologiei HID, a lampilor cu
descrcare in vapori de gaze. Ghidul se poate utiliza gi in cazul
aparatelor de iluminat cu tehnologie LED in momentul in care
acestea vor ajunge la performante corespunzatoare unei utilizéri
corecte in iluminatul drumurilor.
CAPITOLUL IV
izarea consumului energetic aferent
sistemului de iluminat rutier
Analiza pleacd de la eficienta luminoasi a lémpilor
(imivatt) care s-a dovedit a fi optima in cazul Kémpilor cu
descdircairi in vapori de sodiu la tnalt presiune.
in contextul general, consumul energetic are o importan}a
aparte gi necesit’ tratarea cu responsabilitate fat de oameni si}
: A : 7
Aga cum relese din pariea introduciv’ a ghidulu Abordarea optimizarii consumului energetic are In vedere
inatul pe drumurile nationale gi autostrazile din Romania estej
Primul pas de eficientizare energetica 1l reprezinta in cazul
sistemelor existente, inlocuirea aparatelor vechi cu kampi cu
vapori de mercur cu cele functicnind cu surse cu vapori de sodiu
{a inalta presiune.
minim al traficului, costul este unul social
component necesaré de dezvoltare, integraté in pol
nationala de dezvoltare a drumurilor. 7
in general, aparatele ce functioneaz cu surse cu mercur
au pierderi mai mari in aparataj (bobina), economiile de energie
‘generale find reflectate in tabelul urmator:
Pe sourt, este nevoie de iluminat aga cum este nevoie dé
drumuri, asigurarea _igienei j
invatamintului, etc. lluminatul corect al drumurilor nationale (si nu
numai) reprezinta o calitate a dezvoltarii unei societati. 3
Tabelul 4.1 Economille de energie generate de
sursele de iluminat
Abordarea_responsabi
trateze cu atenti
, Corecté si stinfifica trebuie sé aa
costurile legate de energia consumata def
‘Acelagi, nivel de
sistemul de iluminat in sensul obtinerii de rezultate maxime cu cel Puteri ale surselor | jluminare obtinut cu | Economie
mai mic consum de resurse si bani pe toat durata de viata a cu Hg surse cu Ne
sistemului : 125 7OW. 45-50%
; 250W 100; 150W 45-65%
Deoarece tehnologia LED, foarte promitatoare ast&zi, inca “400W [1sow; 250W 402 70%
nu raspunde corect cerintelor tehnico-economice a iluminarii
112 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL
BULETIN TEHNIC RUTIER 113
"ANUL Vill, 2-3/ 2012 I
l
Daca la aceastd economie directé se adaug’ durata de. electronice incorporabi
Viafi sporitd a surselor cu sodiu gasim inc& un motiv in sprijinul *
aparatele de iluminat) gi
lemanagement adaptate
deciziei de inlocuire a lmpilor cu mercur. s locuirea componentelor
By din aparatele de iluminat existente.
jin ceea ce priveste sistemele existente ce functioneaza »’
pe baza surselor cu vapori de sodiu fa inalta presiune, se pot lua ‘n situatia proiectarii unui sistem nou de iluminat,
urmatoarele masuri £4 optimizarea consumului energetic are sens prin raportarea la alte
sectoare ale aceluiasi drum si pleaca din faza proiectai
* Prima inlocuire de grup a lampilor se va face cu
mpi de aceeasi putere dar cu flux luminos spor
(eficienta crescuta cu 10%)
- alegerea unor aparate cu optica performanta, care s&
- prevederea aparatelor de iluminat cu condensatoare si
cdldura (efectul Jules-Lenz) balast electronic, valorile in acest caz pentru cos® ajungind la
0,98, ceea ce reprezinté o Imbunattatire din perspectiva reducerii
+ Inurma calculeior privind energia reactiva, se poate; valorli energiei reactive
decide montarea unor baterii de condensatoare in z ‘i
posturile de comand’. Se recomanda totusi - dimensionarea corecta a liniilor electrice (sectiuni de
echiparea individvala a corpuriior de iluminat eu cablu)
condensatoare Pentru compensarea factorului de - folosirea sistemelor de iluminat inteligent, completate cu
Putere. 4 senzori diversi (luxmetru, masurarea traficului, etc).
« Se va studia posil
Sistemele de iluminat de siguran{a ce au sarcina de a intra
in functiurie in cazul penelor de curent in refeaua nationaia de
energie pot fi alimentate prin folosirea surselor de energie
regenerabili. Astfel, 0 relea de acumulatori incércati prin
intermediul unor panouri fotovoltaice corect dimensionate, poate
genera energie pentru semnalizarea zonei de risc care este
inregistreaz valori scazute, exceptie facind zonele
de isc gi tunelurile unde se vor aplica principiile |
descrise in cap..Il
Se vor evita solutile bazate pe amplasarea unor
sisteme locale de diming (ex: programatoare temporar scoasa din functiune. _
BULETIN TEHNIC.
MANO UII a 2372072 ULETIN TEMNIG RUTIER 135
“ANUL CAPITOLUL V @
Managementul sistemului de iluminat rutier
5.1.Costurile sistemului de iluminat
Construirea gi dezvoltarea unui sistem de iluminat’s"4
presupun costuri ale proprietarului acestula, indiferent de forma. *
de proprietate, publica sau privata.
, absenfa sistemului de
lu necesare functional acestuia presupun;
nist costuri comunitare importante, in general mai greu de
cuantificat dar care justificd prin antitez8, economic gi financiar,
prezenta unui sistem de iluminat cu funcfionare corecta.
Astfel de costuri comunitare sunt generate de:
- pagube materiale,
- pierderi de oportunitate,
- pierderi pe circuitul asigurarilor,
= regres economic zonal generat de pierederea increderit,
- zile de spitalizare si sau refacere,
- perioade de neproductivitate,
~in cazuri grave, pierderile de vieti omenesti, ete
i
q
Prezentul ghid igi propune s& trateze doar structura
costurilor directe ale proprietarului sistemului de iluminat public,
respectiv: A £
a) Costuri cu investitia j
116 BULETIN TEHNIG RUTIER.
‘ANUL VI, ne. 2-3/ 2012
- valoarea investifilor incluzind audit, studii de specialitate,
proiectare, avizare, achizitii de lucrari gi echipamente,
brangamente in reteaua de nationala de distributie a energie
electrice, reglaje
Factorii care influenteza acest nivel de cost sunt urmator
- tehnologia existent
= legislatia specifica
- gradul de responsat
= fipologia terenului
existenta siturlor arheologice, exproprieri,
prezenta altor retele in subteran, zone de protectie naturala
iversitate, cicluri de viata, etc)
te sociala si de mediu
b) Costuri cu energi
= valoarea energiei consumate pe toaté durata de
functionare
¢) Costuri de mentenanta
= valoarea activititilor de reparare, inlocuire de
componente consumabile, protejare la acfiunea factorilor de
mediu
- valoarea operatiunilor de masurare a parametrilor gi de
mentinere in valorite proiectate
d) Costuri de sfirgit de viata si reciclare
- valoarea demontarilor si a lucrarilor de ecologizare
= valoarea introducerii in circuitul de recictare a
ccomponentelor el le pentru acest lucru.
BULETIN TEHNIC RUTIER 117
"ANUL Vl, ne. 2-3 / 2012 autostrazi se vor evalua in mod corect prin metoda costurilor
totale ale ciclului de viata.
sistemului incluzind benefic
tehnologii mai scumpe. Desi acestea pot reprezenta un importar
efort financiar initial, costurile ulterioare de operare si consum
energetic pot influenta favorabil balanta pe intreaga durata de
viatd a sistemului considerat
Costurile sistemului de iluminat pentru drumuri nationale $1 ': | 2.Costul de operare (mentenanta)
Cop = [tinPaCe + (nCgr / £2) + qnCa + MCs] fd F2
Prin aceast& metoda se vor putea estima corect costu
le unei investitii in echipamente
unde:
Cop reprezinta costul de operare anual pe metru de drum (€)
tr este timpul mediu anual de funcfionare (ex: 4000 h). (h)
te este ,durata de viat’” a mpii (sursei de lumina) —_(h)
neste numarul de aparate de iluminat prezente in sectiunea
r transversal’
Pentru estimarea acestor costuri se pot folosi urmatoat P, puterea consumata de aparatul de iluminat (kW)
formule: Ce. costul energie! (@Wh)
Cy costul unitar de inlocuire de grup a lampilor ©
4.Costul de instalare pe metru de drum: C,_ costul unitar de inlocuire individualé a lampilor ©
Cin = (mC, + nC, + dC) /d Ft q —numrul mediu anual de inlocuiri individuale de lampi
m este numarul de stalpi in sectiunea transversala a
unde: drumul
Gr reprezinta costurile de instalare pe metrude drum —(€) Cr costutile fixe medii anuale pe stilp ©
m este numéarul de stdlpi in secliunea transversala d_— distanta / spatierea dintre stalpi (m)
drumului
(ex: m=2 pt aranjament bilateral opus, m=1 pt aranjament Observatii:
median, etc) - formula de mai sus are in vedere o abordare pro-activa
C, este costul complet al stilpului montat in fundaligyme in sensul in care inlocuirea kampilor (surselor de lumina) se va
respectivd, inclusiv costuri de impamintare © face preventiv;
n__ este numérul de aparate de iluminat prezente in sectiune = astfel, pt mentinerea parametrilor proiectati, in mod
transversal programat funcfie de perioada de timp in care tampile nu-gi
C, reprezinta costul aparatului de iluminat montat si comy diminueazé fluxul sub 0 anumita valoare (ex: 80%), se va face 0
echipat (inclusiv prima sursa de lumina) © Inlocuire de grup a acestora;
d_— distanta/ spatierea dintre staipi (m) - chiar si in aceasté abordare, exist defecte sau
C, este costul liniei electrice pe metru de drum © intreruperi accidentale in functionarea unor lampi care vor fi
118 BULETIN TEHNIG RUTIER
'ANUL Vill ne. 2-3/ 2012
inlocuite individual,
JLETIN TEHNIG RUTIER 119
'ANUL Vili nr. 2-3 12012 - formula este valabi
abordarii interver
in cazul nerecomandat ai,
yr ,curative”, in care inloct
valori foarte mi
3.Costul ciclului de viata pe metru de drum
a) NPV - metoda valorii nete actualizata
- are in vedere valoarea banilor ih timp, functie de o
rata de depreciere a acestora (inflatie)
Cov = Cin + Cop = (1+ ry] ire Ve (4 + ry) F3
unde: :
Co, este valoarea actualizaté a costului ciclului de viata pe
metru de drum © 2
Cin reprezintd costurile de instalare pe metru de drum —_(€)
Cop reprezinté costul de operare anual pe metru de drum (€)
T rata de depreciere a banilor (rata inflatiei, dobinda)
t — lungimea perioadei examinate (ciclul de viata)
V, valoarea reziduala
Nota:
- prin valoare rezidualé se infelege valoarea pe care
proprietarul sistemului de iluminat se asteapta sa o primeasca in
procesul de valorificare a componentelor sistemului la sfirgitul
perioadei analizate :
in mod obignuit, t are valoarea 20; recomandarea noastra
este C2 tnin = 15 ani
120 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL Vili. 2-3 /2012
b)Metoda mediei costurilor anuale — calculata la mijlocul
ciclului de viata, t
Cina = O4Cin + BiCop Fa
unde:
Cra reprezinta media costurilor anuale pe metru de drum gi an
©
a, factor de recuperare de capital
Bi factor de crestere al costurilor de operare
Gq reprezinta costurile de instalare pe metru de drum (€)
Cop reprezint costul de operare anual pe metru de drum (€)
Nota:
- desi mai simplé gi cu reale avantaje, aceasté metod’
poate fi mai putin folosité deoarece se bazeaza pe experiena $i
un istoric al operatiunilor tn timp, deci pe o acuratefe a
inregistrarilor.
acestuia respectind constringerile parametrilor juminotehnici
proiectati. Astfel, se va actiona in sensul :
jor si tehnologilor cel mai putin
gi gabarite reduse
poluante, de greut
BULETIN TEHNIC RUTIER 121
‘ANUL Vill nr 2-3 72072 Recomandarile noastre pentru alegerea componentelo’
sistemelor de iluminat public sunt structurate astfe!:
ridicat de protectie la umezeala si praf, IP65 minim
- placa de baz amovi
~ echipare cu condensator (cos 20,92)
- randament luminos superior, minim 0,8 (80%)
____= Materiale constructive ecologice $i rezistente la
intemperii gi radiatii ultraviolete care s8 garanteze o bund
functionare a aparatului timp de minim 15 ani
2.1.Stalpi: i
~ constructie robusté din metal, protejat prin tratamente |
termice adecvate si eventual vopsire |
= fixare pe fundatie cu talp& de asezare, rigidizaté prin _4
gusee metalice sau montare in fundatie de tip pahar q
~ concepte de siguranta pasiva: a
‘* absorblia energiei avand ca rezultat 4
7
deformarea st fa impactul cu
autovehicule in favoarea acestora
* in cazul stAlpilor rigizi, acestia vor fi
pozitionati in spatele unor parapeti metalici
de
2.2.Console
~ pe cat posibil se va evita folosirea acestora, preferabita
find montarea aparatelor in virful stilpului
3.Sursele de lumina
= se vor folosi in mod special surse cu eficient luminoasé
sporit, cu vapori de sodiu la inalté presiune sau cu ioduri
metalice
- acolo unde situatia 0 permite, se vor folosi surse cu LED,
in aparate de iluminat corespunz&toare
- nu se va permite amestecul de tipuri de surse ori de
culori aparente ale acestora
electrice vor fi exclusiv de tipul LES (linii electrice
subterane)
~ cablurile gi conductoarele vor fi din Cupru sau Alu
cu sectiuni dimensionate astfel incat sa fle posi
extindere a puterii consumate cu 10-15%.
5.2.Profitabilitatea iluminatului public
Problematica profital iminarii drumurilor nationale si
a autostrazilor nu are ca subiect compararea costurilor
iluminatului cu pierderea de vieti omenesti sau cu rénirile in
accidente favorizate de intuneric.
‘Analizind economia traficului pe aceste drumuri, se pot
compara ins& economille mecii anuale inregistrate in costurile
traficului cu influenta combinaté a costurilor iluminarii drumurilor
gia costurilor generate de coliziunile cu st luminat.
‘Astfel, se poate obtine o imagine asupra nivelului de trafic
de la care iluminatul drumurilor devine profitabil, luindu-se in
considerare costurile sistemului de iluminat gi evenimentele
-consolele vor fi din acelasi material si i iia
si cu aceleagi inregistrate dup trecerea a jumatate din ciclul de. viata (t-20
tratamente de protejare impotriva coroziunii ca gi stal ani).
122 BULETIN TEHNIC RUTIE!
R BULETIN TEHNIC RUTIER 123
‘ANUL VIII, nr. 2:37 2012
ANUL VIN nr. 2-3) 2012 Se va folosi in acest scop urmatoarea formul ce conting
coeficienti gi factori rezultati din statisticile internationale:
Vonz = 10° Rep [Cina + b Ng Gee (4404 / 100)"2] / 365 b [1,4
Cpa (1 + ¢9/ 100)" + Ev] " : eee
unde:
Vine Volumul traficului mediu zilnic
Rep Rata cost - beneficiu
Cma Media costurilor anuale ale
(vehicule / km)
minarii pe km de drum (v F4)
: ©
b factor de crestere a traficului by
Ns numérul de stalpi pe km
Ces costul coliziunilor cu stalpii ”” «)
rata anuala de cregtere a costurilor coliziunilor cu stélpii
7 7 B (%)
t _ lungimea perioadei examinate (ciclul de viata) {ani)
Coeficientul 1,1 include distrugeri de materiale
P__ proportia de trafic pe timp de noapte
S __procentul de reducere a numérului accidentelor pe timp de
noapte datorita iluminarii drumurilor (ex: 25%)
a rata accidentelor soldate cu vatamari corporale sau
decese pe sectorul de drum analizat (accidente/(10°
vehicule/km))
Cpa Costul accidentelor soldate cu vatimari corporale sau
decese «)
2 rata anuala de crestere a costurilor accidentelor soldate cu
vatamari corporale sau decese (%)
Ev Economia in timp a costurilor pe vehicul pe km potrivit
formulei F6 (€/km)
“Aceste costuri reprezinta totalul costurilor comunitare
or comuntare generate de coun, incsiv
ccosturi generate de vatémari corporale sau decese. Dacd uss
de igure pais aoeste ume costur pot consderate mule See
124 BULETIN TEHNIC RUTIER.
Formula F6: Ev =p Vi (1/v4 = 1/v2)(1 + 69/100)"
unde:
p _ proportia de trafic pe timp de noapte
Vi valoarea traficului in timp (€/h)
ca rata anual de crestere a valoriitraficului in timp (%)
v;_viteza de deplasare a vehiculelor pe timp de noapte
absenta iluminatului (km/h)
v2 viteza de deplasare a vehiculeior pe timp de noapte dupa
instalarea iluminatul (km/h)
1I1- 12 economii de timp pe vehicul pe km
(vm)
5.3.Mentenanta sistemului de iluminat
Prin mentenanta sistemuului de iluminat rutier se intelege
totalitatea operatiunilor de intretinere gi reparatie a tuturor
componentelor acestuia
Pe perioada de viata a instalatilor de iluminat, calitatea
procesului iluminari scade progresiv.
‘Aceasta depreciere se datoreazé conditilor de mediu,
Imbatrinirii in timp a echipamentelor (uzura normala) gi a
caracteristicilor ciclului de functionare.
Intreuperite in functionare sau functionarea in afara
parametrilor proiectafi necesita interventia factorilor_umani
specializati pentru remedierea problemelor si readucerea
sistemului in limitele normale de fucntionare.
Luerdrile de mentenanta se bazeaz4 pe buna cunoastere
a caracteristicilor tehnice ale tuturor componentelor majore ale
BULETIN TEHNIC RUTIER 125,
rr. 23/2012 sistemului (aparate de iluminat, lmpi, aparataj, suporti, cabluri,
conductoare), caracteristici inregistrate in cartea -instalatiei
furnizaté de montatorul sistemului.Intre aceste informatii se vor
regasi in mod obligatoriu specificatile privind:
- durata de viaté garantaté de producdtor a lampilor,
corelata cu fluxul luminos emis
- durata de viaté garantat de producator pentru aparatele
de iluminat, aparataj (bobine, ignitere, condensatoare), suporti
(stalpi, console), cabluri, conductoare, cutii eledtrice, elemente de fy
comand gi control (ceasuri programatoare, fotocelule, luxmetre, :
S
i
etc)
rm de garantie
- condifile de exploatare corect
- schema electricd a cutilor gi tablourilor ‘
Pe baza tuturor acestor informatii, proiectantul sistemului “1
va furniza planul de mentenanté care va confine actiuni 3
corective gi preventive, precum gi pianul gi procedurile de
efectuare a masuratorilor.
Planul de menetenanta va furniza indicali asupra stocului
de piese de schimb si consumabile, corelat cu incidenta
defectelor. oy
Masurdtorile vor fi realizate de persoane calificate in agest
sens gi cu aparatura specifica, etalonata corect si vor monitoriza .
Interventiile in sistemul de iluminat rutier
pentru:
© constatarea defectelor, intreruperilor in fur
gia cauzelor accidentelor or! incidentelor
« repararea sau inlocuirea componentelor defacto
* reglaje mecanice, electrice si optice
* curatirea compartimentului optic al aparatelor do
inat
« ajustarea sau refacerea legaturilor electrice
« repararea sau inlocuirea coloanelor electrice ori a
unor porfiuni de cabluri :
+ indepartarea efectelor actiunii factorillor de mediu gi
refacerea protectiei elementelor din sistem (curdtire,
decapare, grunduire, vopsire, etc)
« corectarea sau refacerea instalaliilor de punere la
pamint a sistemutui
Procedurile de mentenanta vor fine cont de urmatoarele
aspecte:
a)Siguranta si snatatea personalului
Operafiunile de mentenan|& se vor face numai de catre
persoane autorizate de ANRE cu i
respectarea tuturor normelor specifice gi de protectia si siguranta
muncii.
Operatorii in sistem trebuie s& lucreze confortabil, tr
siguranta si fra a avea membrele intinse ta limita lor fiziologica.
‘ ir i if a di i responsal
atat parametrii electrici ai instalafiei cat gi pe cei luminotehnici in Acest lucru reclama din partea inginerilor resp
vederea compararii cu paramettii proiectati urmatoarele:
126 BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER 127
ANUL Vill, ne. 23 2012 "ANUL Vil ne, 2372012
a Coeeaeeaceaaee ct eae ener
- cunosterea modului de accesare a obiectul
= punerea la dispozitia lucratorilor a tuturor uneltelor,
sculelor gi echipamentelor necesare
- furnizarea utilajelor de tip PRB, a schelelor si scdirilor
dupa caz
- furnizarea mijloacelor potrivite de transport persoane $1
materiale
- furnizarea echipamentelor de protectie, avertizare
‘imprejmuire
c)Curatir
ratelor de ilulmi
Inginerii de mentenanta vor alege cu grijé materialele
procedeele de curatire a suprafetelor diverse, pentru evitarea
zairierii, ingalbenirii sau matuirii suprafetelor din plastic, sticla sau |
aluminiu ale elementelor optice (reflector, lampa, difuzor). :
De asemenea, in cazul folosirii unor agenti de curatire noi,
acestia se vor testa intli pe suprafete mici gi se vor folosi in mas
doar dupa confirmarea unor rezultate bune.
Se vor inlocui lmpi
iluminat gi numai cu lmpi de tipul celor uzate sau defectate, fara
a elementelor optice
producerea de stricdciuni in orice mod sistemului de prindere orl , i
Orice componenta electrica prezinta riscuri in exploatare
astfel incat inspectarea si testarea acestora trebule facuta cu
regularitate.
Combinate cu iniocuirile de lampi, in special in tnlocu
de grup, inspectille vizuale gi testarile aparatajelor pot fi benefice.
128 BULETIN TEHNIC RUTIER
‘ANUL VIII, ne. 2-3/ 2012
inlocuirea lor poate fi facut pe pozitie sau in ateliere, dacd se
inlocuieste temporar sau definitiv placa de aparataj amovibild.
Noile componente trebuie sa aiba aceiasi parametri cu cei
ai componentelor uzate sau defecte, potrivit instructiunilor
proiectantului sau producatorilor
intretinerea suportilor
Se vor inspecta periodic, pottivit planului de mentenanta,
gi toate consolele din sistem din punct de vedere al
integritatii si rezistentei la coroziune. Cind se
considera necesar, eventual grupat cu alte tipuri de interventie,
suportii se vor repozitiona si/sau se vor reface straturile de
protectie. Eventualele parti mobile se vor curaita gi lubrifia.
in cazul suportilor cu vechime mai mare de 20 ani, se va
verifica stabilitatea structural si eventual se va planifica
inlocuirea acestora
defectoscopie specifice, cu ajutorul echipamentelor mobile de tip
PRAM pentru detectarea cat mai precisa a defectului. Unde este
cazul se vor executa mangonari sau inlocuirea tronsonului de
cablu.
Cutiile electrice vor fi verificate din punct de vedere al
coroziunii, amplasairii, etangeitatii si accesului si vor fi reparate
sau inlocuite, dupa caz.
intreaga activitate va fi inregistrata si va fi orientata cdtre
indeplinirea unor indicatori de performanfa stabiliti de
proprietarul sistemului de iluminat.
BULETIN TEHNIC RUTIER 129
‘ANUL VII, nr. 23/2012 Proprietarul sistemului va decide dac& aceasta activitato
va fi efectuata cu surse, dotari gi resurse umane propril
sau 0 va delega catre un operator specializat si autorizat. “+
Decizia se va baza pe analiza costurilor si a indicatorilor
de performanta.
5.4.Mentinerea parametrilor proiectati
imbatrinirea in timp a componentelor (inerent’,
greu de inlaturat prin mentenanta si fara justificare economic)
deprecierea in timp a reflectorului
- tensiunea la borne, temperatura, freoventa - au
influenté permanenta si semnificativl, de aceea amploarea
efectelor variatilor acestor factori trebuie estimata gi inclusa tn
stadiul de proiectare in calculul factorului de mentinere
- radiatia solara in spectrul UV
= factori de mediu
- poluarea chimica excedenta (atmosferd uleicas4,
cu compusi chimici aderenti gi dificil de indepartat)
- atmosfera salina (la malul mari) >
= factori ocupationali: exploatari de suprafata,
pulverizarea de substante chimice
deasupra culturilor, etc
130 BULETIN TEHNIC RUTIER,
‘ANUL Vill, nr. 2-3/ 2012,
b) corectabili
= factorul de mentinere a fluxului luminos al ‘ampii
(LLME): corectabil prin actiunea preventiva de inlocuire
de grup a lémpilor;
= factorul de ,supravietuire” (LSF): corectabil prin
inlocuirea punctualé a lémpil arse LLMF si LSF depind
de tipul de lamp, de tipul de balast si de parametrii
energiei furnizate (tensiune, —freovent’, _ritmul
intreruperilor);
= acumutdri de praf si murdarie pe toate suprafetele
expuse ale aparatelor de iluminat gi ampilor, rezultind
sc&derea transparentei gi a puterii de reflectare: se
corecteaza prin operatiuni programate periodic de curditire,
corelate cu inlocuirea kémpilor;
= iegiri accidentale din aliniamentul proiectat al
aparatelor de iluminat, datorita
conditilor meteo, erorilor de montaj, accidentelor: se
corecteazii prin repozitionare;
coroziunea sau defectarea suportilor : se
corecteaza prin intretinerea periodica a straturilor de.
protectie;
~ deprecierea in timp a materialului din care este
construit difuzorul aparatului de iluminat: poate fi corectat
prin inlocuirea difuzorului;
- murdarirea sau scéderea capacitaji de reflectanta
a peretilor tunelurilor, pasajelor subterane, arcadelor: se
corecteaza prin curdtirea periodicd a acestor suprafefe $i
‘acoperirea cu materiale cu nivel crescut de reflectare @
‘= obstructionarea luminii prin prezenta vegetatiel:
corectabil printr-o tundere adecvata a arborilor.
BULETIN TEHNIC RUTIER 131
ANUL Vill, ne. 2-3 2012 Inca din startul proiectarii sistemului de iluminat rutig#,::
proiectantul va stabili care este valoarea factorului dé.
mentinere ca indicator al deprecierii sau pierderii acceptate 46/1
lumina.
Acest factor, MF, reprezint raportul dintre iluminare
medie pe planul de lucru dup3 o perioada certé d
functionare a instalafiei de iluminat si iluminarea medi
‘obfinuta in conditii similare a aceleasi instalafii considerat
in mod conventional ca noua. 5
MF =Em/Ein
unde:
Em _ este iluminarea medie mentinuté
Ein reprezinta iluminarea medie initiala
Prin calcularea factorului de mentinere pentru aparatele &;
iluminat si conditii diferite de mediu gi i:
de intretinere propus de proiectant, este posit
8 se prevad
modelul de iluminare intr-o instalatie pe o perioad’ anume de.s.
timp.
Factorul de mentinere este un produs de alfi factori:
MF = LLMF x LSF x LMF (x SMF)
unde:
LLMF este factorul de mentinere a fluxului luminos al lampii
LSF este factorul de supravietuire al mpi
LMF este factorul de mentinere al aparatului de iluminat
132 BULETIN TEHNIC RUTIER
‘ANUL Vill nr 2-3 / 2012
ab
Prin urmare, tn pi
ine cont de valori ,mentinute” ale parametrilor luminotehni
reprezinta factorul de mentinere al puterii de reflectan) «
tarea sistemul
exceptie facind factorul de orbire, T.l, ce
obtruzive gi care are
grad ridicat de protectie al compartimentului optic
minim IP 65 (unde IP este definit conform IEC 529)
grad de protectie al compartimentului aparataj
minim P43
reflectorul trebuie realizat din AL de inalta puritate
difuzorul va fi construit din materiale rezistente la
actiunea radiatilor in spectrul UV
accesul la aparataj gi compartimentul optic séi fie cat
mai simplu, preferabil fara scule
placa de aparataj sa fie amovibila iar soclul Lampii
‘8 fie prevazut cu un sistem simplu anti-degurubare
stalpii si consolele se vor construi din ofel zincat la
cald sau aluminiu gi eventual se vor acoperi cu strat
protector de vopsea -
BULETIN TEHNIC RUTIER 133,
‘ANUL Vill, nr. 2-3 7 2012 vor fi protejati de actiunea coroziva a so
1m partea inferioara, in zona de montare in fundatie
Optiunile de folosire a aparatelor de iluminat ou: |
autocuratire trebuie luate in calcul. et
De asemenea, tot in faza de proiectare, se va avea it 4
vedere simplificarea instalatiilor de 4
obligatoriu gi urmatoarele
_* planul de operatiuni pentru mentinerea valorilot
Proiectate ale -parametrilor luminotehnici, inclusiv.
consideratii privind: i:
- accesul la piesele supuse revizi
= necesarul de scule, dispozitive si instrumente;
- asigurarea cu piese de schimb, inclusiv cu
numar de aparate de iluminat complet echipate;
- proceduri gi cerinte de intretinere.
* graficul operational, cu instructiuni, termene clare te
precise. i
din exploatare (feedback): erori, defecte de fabricate, ,
dificultSti aparute in exploatare pentru evitarea *
iei acestora In proiecte vitoare similare.
134 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL VII, nr, 2-372012
5.5.Gestiunea iluminatului rutier
rutier se infelege ansamblul
dea
{8{i, operafiuni si masuri privind
= receptia tuturor componentelor sistemului de iluminat
sia caracteristicilor tehnico-economice ale acestora
instalare a sistemului de iluminat
se va intocmi sau
completa documentul privind patrimoniul sistemului
de iluminat aflat in gestiunea CNADNR
tn cazul extemalizarii servicillor de mentenanta,
gestiune sau chiar management al iluminatului
tutier c&tre un operator privat, i se va preda
acestuia patrimoniul ce urmeazaia fi gestionat
+ exploatarea sistemului
+ monitorizarea gi controlul parametrilor de functionare
= sesizarea’ gi inregistrarea tuturorevenimentelor
petrecute-in sistem: defectiuni, intreruperi, anomalii in
functionare, incidente, accidente
= Inregistrarea mésurilot de remediere si a statutul
acestora
Gestionarea poate fi efectuata direct, prin mijloace proprii
ale defindtorului sistemului de iluminat rutier- sau prin ___ Pentru desfagurarea corecta a acestei activitati se p:
infinja un dispecerat separat sau integrat in cad
dispeceratului general dedicat acestor categorii de drumuri.
~ monitorizarea gi controlul functionarii sistemului do
iluminat
= monitorizarea gi
mentenanta
- comunicarea cu organismelé de control si cu
Publicul interesat de functionarea iluminatului rutier
- controlul inregistrarilor / bazei de date dedicate
iluminatul
controlul activitatilor d¢:
Gestiunea iluminatul
v
rutier va avea ca livrabi
rapoarte generale privind functionarea iluminatului
pe fiecare sector de drum analizat
rapoarte privind consumul de energie
rapoarte de eveniment
statutul interventiilor
fige de echipamente
tapoarte tehnico-economice privin
incidenta defectelor si intreruperilor in functionare
intr-o anumité perioad’, pe zone gi tipuri de
echipamente
= incidenta accidentelor int-o anumité perioada de
timp pe zone si intervale orare
= semnalarea incidentelor cu impact negativ (furturi
de energie / bransamente ilegale, intreruperi
cauzate de terti, etc)
v
v
t v
v
y
136 BULETIN TEHNIG RUTIER
|
56. moderne de
management
= solutii
Abordarea managementului de la distant, implementarea
solutiilor moderne de monitorizare gi control a iluminatul
modificarea responsabila in timp real a anumitor parametri
emiterea de rapoarte necesare in luarea rapida a deciziilor sunt
caracteristici ale solutilor moderne de management ale unui
ituminat inteligent.
‘Avand in vedere faptul ca prezentul ghid se adreseaza in
minatului drumurilor nationale si autostrazilor si
cetdtenii pot semnaliza disfunctional
— datorita influentei directe asupra viefi personale, in cazul
drumurilor nationale si autostrazilor acest lucru nu se intampla,
sistemul de telemanagement rezolvand aceasta problema.
Recomandim implementarea _—sistemelor de
telemanagement care nu necesité inlocuirea componentelor
sistemului de iluminat (exemplu: inlocuirea _balasturilor
electromagnetice cu cele electronice - operaliune costisitoare si
nejustificaté economic).
Astfel, prin adaugarea unor echipamente de monitorizare
si control gestionate prin intermediul comunicatilor wireless si a
nui soft dedicat, se pot realiza urmatoarele actiun'
¥ Comanda de la distanta a sistemului de iluminat:
Inchidere / deschidere adresabilé, functionarea dupa
orare flexibile, programabile pentru intreaga retea sau
ULETIN TEHNIC RUTIER 137
"ANUL Vil, nr, 2-3/ 2012 pe tronsoane, zone, in acord cu conditille atmos‘ei
side anotimp.
Y Optimizarea consumului energetic: —diminuai
fluxului luminos pe perioade de trafic redus in care
este necesar consumul la puterea maxima instalat 3
si In cazul comenzilor simple on/off, dimming-ul
adresabil.
¥ Mésurarea consumului de energie in
tronsoane sau in punctele de comanda si control
¥ Diagnosticarea si comunicarea starii aparatelor ¢
iluminat
¥ Monitorizarea orelor de functionare pe component
¥, Gestiunea serviciului de iluminat rutier:
* gestionarea unei baze de date cu suport,
grafic desoris in coordonate de pozitionare '
globala referitoare ia elementele inc
de retea (tip echipamente, caracteristici, conta
punerii fn functiune, etc)
+ cttifea de la distant& @ contoarelor digitata,
jn sistem centralizat "
* gestionarea interven
iluminat
* gestionarea sesizarilor si emiterea de
rapoarte de gestiune (defect, stare, etc)
¥ Autosesizarea in timp real a defectiunilor sau
interventiilor neautorizate in sistem
- Alarme la aparitia diferitelor tipuri de
defectiuni cu ingtiinjarea factorilor de
raspundere (alarme sonore, video, sms)
lor in sistemul de
Suplimentar, prin addugarea unor componente in
infrastructura tr
tamere video, etc), sistemul de telemanagement poate furniza
rmatii care nu fin in mod direct de iluminat dar care pot
adauga valoare activitatii generale de administrare a drumurilor
nationale si autostrazilor:
iluminatului rutier (antene, senzori, luxmetre,
rutier pe sectoare de drum
; meteo gi ale nivelului de
Y Densitatea traficul
¥ Modificari ale con
lumina natural
Y Calitatea aerului
¥ Comunicarea de informatji catre participantil la trafic,
activi sau potential: prezenta aglomersrilor, starea
drumurilor, variante de ocolire, avertizari diverse
¥ Supravegherea video a anumitor sectoare de drum
importante
De asemenea, pe tot traseul drumurilor nationale si al
autostrazilor se poate furniza participantilor la trafic serviciul de
conectars la internet.
Avantajele implementarii unui astfel de sistem inteligent
de telemanagement al iluminatului_ public sunt
urmatoarele:
ea functionérii sistemului de iluminat ta
le reale din teren (volum de trafic rutier, starea
vremii, etc)
- diferontierea facila de la distanté a iluminatului pe zone
+ Depistarea brangamentelor ilegale (furturi
de energie) sau portiuni de drum
138 BULETIN TEHNIC RUTIER.
BULETIN TEHNIC RUTIER 139
ANUL Vill, ne. 2-37 2012.
"ANUL VII, nr. 2-3-2072 - tratarea diferentiata a fiec&rui punct luminos gi folosires:
= economi
majore de
important la protejarea med
de gaze de sera sau a noxelor
energie implicit contribute
prin reducerea emi
= economii foarte importante ale costutilor de mentenanta
- reducerea poluaiii luminoase (respectarea politcilor ,dark
ajutorul antenelor montate pe stalpii de
alimentate din reteaua electrica a sistemului de
fluidizarea traficului, comunicarea de informafii utile c&ti
participantii la trafic, supraveghere video, etc.Acest i
facilitati conexe se bazeazé pe tehnologii moderne de tipul’”
WIMAX (Worldwide Interoperability for Microwave oe
”
Wi-Fi (Wireless Fidelity) si PLC (PowerLine!
Communications) ;
De remarcat c& aceste beneficii se objin datorita 2.
ii iluminatului rutier, cu respectarea normelor
central siguranta, confortul si capacitatea de orientare
participantilor la trafic.
140 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL VII, nr, 2-3) 2012
CAPITOLUL VI
Utilizarea energiilor neconventionale in iluminatul
rutier
Exist cazuri speciale cnd iluminatul rutier este imperios
necesar, dat alimentarea cu energie electrica este extrem de
la gi foarte cos!
teva exemple ar putea fi: sensuri giratorii aflate intre
poduri, curbe deosebit de periculoase, zone cu foarte
multe accidente din cauza configuratiei dificile a drumului, trecert
Je nivel cu calea feratd.
© solutie pentru iluminatul acestor zone poate fi
producerea localé a energiei electrice necesaré luminatulu
futier. Aceasta se poate realiza cu panouri fotovoltaice
individuale (montate pe fiecare stalp) sau prin crearea unei ferme
fotovoltaice (camp de panouri) .
Varianta recomandaté este cu panouri fotovoltaice
individuale, avantajul acestei solufii find suprafafa ocupaté
redusé (nu necesit suprafete mari pentru amplasarea
panourilor, doar suprafata de teren ocupatd de stalpi) si faptul c&
nu este necesara realizarea unei retele de alimentare cu energie
electrica.
incipiul de functionare este urmatorul:
+ Ziua:
‘o panourile fotovoltaice produc energie electric’
BULETIN TEHNIC RUTIER 141, © Energia electric’ produsa, trece printr-un i.
dispozitiv de comand si control, incdrcand @
baterie de acumulator
©. Dispozitivul intrerupe alimentarea bateriei atune!
cAnd este cazul pentru a evita supra-incarcares
acesteia; 4
- Noaptea:
© Dispozitivul de control comuta de la faza da,
incdrcare a bateriei, la consum, alimentand
corpul de ituminat cu energie; a
ivul trebuie sa controleze descarcares #
astfel incat aceasta sd nu se descarcy.
Sistemul de iluminat cu panouri fotovottaice prezentat in
fig 6.1 cuprinde urmatoarele componente:
= Panouri fotovoltaice
= Baterie de acumulator
= Corp de iluminat;
- Dispozitiv de comanda i control;
Stalp pentru sus{inerea panourilor si corpului de
iiuminat cu suport de prindere a acestora;
- Cutie pentru amplasare acumulator
- Fundatie din beton pentru ansamblul descris mai sus.
=f
&
Restrictii tehnologice de luat in considerare:
- Tensiunea de lucru: —panot fotovoltaice
alimenteazé bateria cu curent continuu, de cele mai
multe ori, 24V. Bateria alimenteaz& consumatorii fa un
curent confinuu la 12 sau 24V. Corpul de iluminat
trebuie s& fie proiectat s& functioneze la aceasta |
tensiune. Solutia este urmatoarea:
© Utiizarea corpurilor de ilumnat cu tehnologie
LED si cu aparataj adaptat pentru a lucra cu
curent continu. Alegerea acestei solutii se
datoreazé faptului cA ansamblul functioneazé
bine la tensiuni reduse si curent continuu si de
sunt
foarte bune.
Fig. 6.1 Sistem de iluminat
fotovoltaic cu acumulatori
ingropati la baza stélpul
142 BULETIN TEHNIC RUTIER
"ANUL VII ne. 2-3 72012
Durata de viata a bateriei de acumulatori: trebuie
fotovoltaic cu acumulatorii
alesi acumulatori cu o durata de viata cat mai ridicata
montati pe stalp
BULETIN TEHNIC RUTIER 143
‘ANUL Vill, ne. 2-3 72012 Dimensionarea corecté a sistemului folovoltaic,
s@ poata fi Incarcate in cea mai
si care s suporte multe cicluri incarcare-descdircarii
(eprox. 365/an) si de asemenea cicluri incomplete de
incarcare/descarcare defavorabilé zi, 21 decembrie, astfel incat s poata
- Posibilitatea furtului acumulatorilor. Acestia $6 alimenta corpul de iluminat ales pentru cel putin
recomanda sa fie instalafi astfel incat sa se reducti zile ‘consecutive fara hasan (media zilelor fara soare
posibilitatea furtului — Intr-o cutie amplasata la inaltima pe timp de iarné in Romania); aa
(fig 6.2) sau in subteran (fig 6.1), in fundatia stalpulul . La faza de receptie se va verifica conformitatea cu
intr-o cutie special’; SR EN 13201-2 side asemenea functionarea 5 zile
Influenfatemperaturii asupra _caracteristicilor in parametrii, fara aport solar,
mari dé temperatura duc la V. Se va acorda atentie deosebita pentru
modificarea caracteristicilor acumulatorilor, reducand dimensionarea stalpului de susfinere gi a fundatiei,
capacitatea de acumulare si durata de viafé. precum si construciiei cutiei in care se amplaseazé
Amplasarea in subleran, la 0 adancime bateria de acumulatori;
corespunzatoare ar elimina aceasta problema: . Se va avea in vedere de asemenea Ia faza de
- Radiafia solaré redusé in anumite perioade alo intrefinere, curdtarea_panourilor fotovoltaice: cel
putin 1 data la 6 luni precum si verificarea bateri
Se va amplasa sistemui doar in zone cu insolatie 0 data pe an.
puternic’, evitandu-se zonele cu umbrire (paduri, vals
intre munti, cladri, etc);
- Se va tine seama de asemenea cA ridicarea maxima a
soarelui in 21 decembrie este de maxim 21 grd fata de
orizontala, la amiaza. as
at
prin montarea pe stalp a unui generator eolian care s incarce 0
baterie de acumulatori la fel ca si la solutia descrisé mai sus.
‘Aceasta solutie se va utiliza doar in zone cu vant putemic si
constant ca intensitate la indltimea de 8-10m fala de sol si
Ih apl trebuie sé se tind seama ... eventual cu un studiu th prealabi
obiigatoriu de prescriptille prezentului ghid, parcurgand pasi
descrigi la capitolul 1.[In plus, recomandam:
1. © anatizé comparativ de costuri pentru sistemul
clasic gi cel cu alimentare cu panouti fotovoltaice;
Calculul fotometric conform SR EN 13201-3 din
care s& rezulte corpul de iluminat ce trebuie utilizat;
BULETIN,
144 BULETIN TEHNIG RUTIER
ANUL Vill ne. 23/2012 a "ANUL
HNIC RUTIER 145,
I nr. 23/2012 Fig. 63 Sistem de iluminat eolian: vedere diurna si
nocturna : ;
Atragem atentia incd o data: aceste solutii alternative se
vor lua in calcul doar dupa realizarea comparatiei de costuri intre:
solutia clasica si una din solutille neconventionale, {indnd cont de
conditile si restrictiile de mediu.
1146 BULETIN TEHNIC RUTIER
‘ANUL VIIl, nr. 2-37 2012.
CAPITOLUL VII
Preocupari similare in contextul European
Demersul CNADNR de a elabora un Ghid al conditilor de
iluminat pe drumurile nationale gi autostrazi nu este unul singular,
i vine s& se alature eforturilor comune ale altor state membre
ale comunitatii europene de a imbunatéti dezvoltarea sectorulul
rutier gi a transportului pe drumurile publice precum gi relatia
dintre sectorul rutier cu alte moduri de transport si cu societatea
in general.
Urmarea a activitatii organizatiilor WERD si DERD, in
septembrie 2003, a lual fiintd la Viena organizatia non profit
CERD (Conference of European Directors of Roads) care sia
propus 88 sprijine cooperarea la nivel european privind schimbul
de experient& si de informatii si de @ analiza si iscuta toate
aspectele legate de drumuri, in special in infrastructura,
managem traficului si de transport, finantare,
probleme juridice si economice, de siguranta, mediu si de
toate aceste domenii.
siguranta drumurilor, publicat in
membre de a reglementa iluminatul pe drumurile publice au
inclus urmatoarele conclu:
* Evaluarea economicd cost beneficiu implica Iuarea
in consideratie a costurilor legate de mentenanta si
operare aE
« Referitor ta impactul politicilor de dezvoltare 4
drumurilor, inclusiv a iluminatului rutier, se vor
analiza probleme legate de poluarea luminoasé
lumina obtruziva, economia de energie si influentelé
asupra ciclului de viaté gi comportamentulul
animalelor
* Siguranta pe drumurile publice implicd analiza: ~
de la intuneric la
(adaptarea vizualé)
* P&strarea marginilor de drum neamenajate in ideea
tului in zonele cu trafic scazut.
* Includerea costurilor legate de siguranta lucratorilo
si sandtatea ocupationala tn estimarea costurilor cu
mentenanta
ari in parte: :
AUSTRIA
= Zonele urbane, intravilan: iluminat obligatoriu pe toate
drumurile nationale ope
= in general, in zonele rurale nu exist iluminat, cu
exceptia zonelor foarte periculoas: treceri de.*
pietoni, Zonele cu risc sporit sunt identificate caz cu caz:
= exist reglementri care aratd c& trecerile de pietoni
trebuie iluminate suficient
- exist un standard pentru iluminatul tunelurilor
= autostrazile nu sunt iluminate, cu exceptia sectoarelor
urbane }
148 BULETIN TEHNIC RUTIER
‘ANUL Vill, nr. 2-3/ 2012
BELGIA si OLANDA
In interiorul localitatilor toate strazile sunt iluminate;
Drumurile nationale sunt iluminate in zonele din
apropierea localitatilor, zonele de conflict
Toate autostréizile sunt iluminate pe toata lungimea lor
DANEMARCA
pt iluminatul zonelor rurale: se ilumineaza
semaforizate, trecerile de pieto
interseotile cu drumuri principale
= exist& multe locatii in zonele rurale cu iluminat: sensuri
giratorii, intersectii majore, zonele tntunecate (ex:
‘impadurite)
= decizia iluminarii zonelor rurale apartine autoritatjlor
publice, cu exceptia zonelor de risc care trebuie iluminate
obligat
~ in mediu urban sunt iluminate toate strazi
ESTONIA
- tn interiorul spatiului urban sunt iluminate toate strazile
~ autostrazile sunt iluminate in totalitate, inclusiv portiunile
In ramp sau nodi
- drumurile nationale au toate nodurile rutiere, intersectile
i stafile de autobuz iluminate
+ intersectiile, trecerile la nivel cu calea ferata
de pietoni sunt iluminate cu 250m inainte si dupa
~ autostrazile si drumurile nationale sunt iluminate continuu
pe sectoarele care contin intersectii sau noduri rutiere la
BULETIN TEHNIC RUTIER 149
23/2012 ‘Aproximativ o treime din reteaua de drumuri nationale este
Formal existé un standard nou pentru proiectarea
iluminatului, D34 / 2007, conexat la standardele
europene.Acesta completeaza standardul TA 47 / 2007 de
evaluare a investitiilor in iluminat.
Aceste standarde au aparut i
a accidentelor gi incidentelor aparute pe timp de noapte pe
sectoare de drum se face numai dupa analiza profitabilitail
iluminatului
‘Alaturi de tehnica iluminatului se iau alte masuri de
Imbunatatire a conditillor de siguranté pentru de plasarea pe
nafionale.De asemenea, se fac evalari complexe
minatului asupra naturii, biodiversitatii si se
aplicd masuri moderne pentru economia de energie
Dupa cum reiese din analiza CERD, ghidul propus pentru
stabilirea condifillor de iluminat pe drumurile nationale si
autostrazile din Romania se inscrie intr-o serie de eforturi
similare ale celorialte state europene, preocupari asemanatoare
existind gi in Statele Unite, Canada gi Australia,
Consideram acest ghid un inceput in infelegerea
rezolvarea nevoilor reale de siguranta, confort gi orientare pe
drumurile nationale si autostrazi, un instrument perfectibil,
folositor att administratorului de drumuri cat si proiectantilor,
executantillor ct gi celor care realizeaz intretinerea sistemulul
de iluminat.
156 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL VII, nr. 2-3 / 2012
CAPITOLUL VIII
BIBLIOGRAFIE
Sisteme de iluminat interior si exterior ~ C. Bianchi, N.
Mira, D. Moroldo, A. Georgescu, H. Moroldo ; Editura
Marix Rom, Bucuresti 2001
Public lighting on the national road network use of
French standard NF EN 13201: RF08708; Editions du
CERTU 2008
Instruction sur les conditions _—_techniques
d’aménagement des voies rapides urbaines —
ICTAVRU; Editions du CERTU 2009
Studiu asupra sistemelor de iluminat destinate cailor de
ciroulatie rutiere. Tuneluri rutiere si pasaje de
1998 - Andrei Opincaru
Lecleraige des carrefours a sens giratoire - Guide
Tehnique; Editions du CERTU 1991
DIN 67524-1 : 2008 - Lighting of street tunnels and
underpasses - Part 1: General quality characteristics
and guide values
CEDR- Conference Europeenne de Directeurs de
Routes — Road lighting and safety - may 2009
SR EN 1838 / 2003 Aplicatii ale iluminatului de
siguranta
SR 13433:1999 — lluminatul cailor de circulatie. Condit
de iluminat pentru cai de circulatie destinate traficului
rutier, pietonal si/sau ciclistilor si tunelutilor/pasajelor
subterane rutiere
BULETIN TEHNIC RUTIER 157
"ANUL Vill nr, 2-3/ 2012 SR CEN-TR 13201-1 lluminat public. Partea 1;
Selectarea claselor de iluminat
SR EN 13201-2 lluminat public. Partea 2: Cerinfe do
perforant
SR EN 13201-3
performantelor
SR EN 13201-4 lluminat public. Parte 4: Metode de
masurare a performantelor fotometrice
BS 5489-2:2003+A1:2008 Code of practice for the
design of road lighting. Lighting of tunnels
BS 5489-1:2003+A2:2008 Code of practice for the
design of road lighting. Lighting of roads and public
minat public. Partea 3: Calculul
_ amenity areas
CIE S 017 ILV Intemational Lighting Vocabulary
CIE 23 International Recommandations for Motorway
Lighting
CIE 88 Guide for the road tunnels and underpasses
CIE 93 Road Lighting as an Accident Countermeasure
CIE 115 Lighting of Roads for Motor and Pedestrian
Traffic
CIE 132 Design Methods for Lighting of Roads
CIE 140 Road Lighting Calculations :
CIE 144 Road Surface and Road marking Reflection:
Characteristics
CIE 180 Road transport
countries
CIE 189 Calculation of Tunel Lighting Qui
CIE 194 On Site Measurement of the Photometric
Properties of Road and Tunnel Lighting
CIE 193 Emergency lighting in road tunnels
CIE TC 5.14 Maintenance of outdoor lighting systems
158 BULETIN TEHNIC RUTIER
ANUL Vill, nr. 2-3/7 2042
CAPITOLUL IX
ANEXE
Anexa 1. O modalitate de alegere a clas
pentru drumuri
de iluminat
Anexa 2. Exemplu de alegere a clasei de iluminat M
Anexa 3. Clasificare a imbracamintilor rutiere uscate
"ANUL Vill nr. 2-3/ 2012 Anexa 1. O modalitate de alegere a clasei de iluminat
Anexa 2 — exemplu de alegere a clasei de iluminat M:
pentru drumuri
indice de Criteriu
Indice de | Gritety evaluare | selectat
evaluare | sefectat Parametru Optiune —_| (Vws) _—_| (vws)_|
Parametru Optiune (ws) (Ws) Foarte mare_|3
Foarte mare [3 Mare 2 z
Mare. 2 a] Moderata a
Moderata [1 Viteza Mica 0
Viteza Mica 0 Foarte mare [1
Foarte mare [1 = _| Mare 05 aS
Mare Tos: ‘Moderat 0
Moderat, 0 Mic 20,5
Mic Volumul de trafic _[Foarte mic _[-1
Volumut de trafic Foarte mic. Mixt: cu
Mint cu procent procent mare
mare de traf de trafic
nemotorizat__| 2 nemotorizat_| 2
[met Mixt 1 a
Compozitia traficului, Doar motorizat Doar
‘Separare intre sensurie | NU Compozitia traficului | motorizat__| 0
de mers DA 9 ‘Separare intre [NU 1 4
sensurile de mers [DA 0
Mare. 1
\uminanta [Moderata [0 _| Mare 1
Mica 4 Nivelui de luminanta [Moderata” [0 a
Serene See 08 ambientala Mica A
aj vizual/ control de | Moderal sau 5
trafic bun oO _| . . Siab 05 £$
Suma Ghidaj vizual_ || Moderat_ sau
ea control dettrafic__| bun _|o
clE 1152071 : Suma :
. | punctajutui | 5
M=6-Vws Formula de calcul a clasei de iluminat M (ME) Rezullé M=6— Vws = 6—5=1
=6-Vws Formula de calcul a clasei de iluminat C (CE) Clasa de iluminat este M1 sau ME
‘160 BULETIN TEHNIC RUTIER BULETIN TEHNIC RUTIER 161
ANUL VII, 2-3 / 2012 “ANUL
| ar. 23/2012 Anexa 3. Clasificarea imbracamintilor rutiere uscate
Un sistem de clasificare a imbracdmintilor rutiere in functie
de proprietaitile lor de reflexie constituie un suport indispensabil in
calculul luminantei in procesul de proiectare. Un astfel de sistem
simplificd proiectarea, deoarece nu necesita utilizarea unui mare
numar de tabele de refiexie. Un sistem de clasificare al
suprafetelor rutiere permite gruparea acestera intr-un numar
redus de clase, in functie de valoarea factorului S1 si, acceptand
anumite aproximari, s& se stabileasca pentru fiecare clasé un
singur tabel de reflexie, caracteristic pentru clasa respectiva.
Aitfel spus, se poate atribui fiecarei clase un tabel de reflexie ti
care poate s& fie utilizat pentru calculul tuminantei tuturor
suprafetelor rutiere apartinand acelei clase.
$1 factor selectiv - se traduce ca gi caracterul selectiv al
suprafetei studiate (efectul de oglinda). Corespunde cu partea de
energie luminoasa reflectata pe o directie specificata.
Standardul CIE 144:2001 «Road Surface and Road Marking
Reflection Characteristics» introduce un nou parametru,
coeficientul de luminan{a pentru iluminatul difuz, Qz, si care
comparativ cu Qo este mai ugor de masurat. Parametrul Q, @
fost dezvoltat pentru marcajele rutiere, dar este de asemenea un
parametru relevant pentru suprafetele rutiere.
Clasificarile C, R, N ale imbrac&mintilor rutiere uscate in
functie de factorul Si
162 BULETIN TEHNIC RUTIER
"ANUL VII nr. 2-37 2012
Nume|Limitele de/Nume |S: |Qs [Qo |Q) /
variatie ale Qa
factorului $1 |
ci |S, <040 ct | 0,24 | 0,090 [0,100 | 4,11
cll 040 <|¢2 [0,97 | 0,054 | 0,070 | 1,30
st |
.$————-
S$; < 0,42 R1 | 0,25 0,087 | 0,100 | 1,15
Ril 042 s|R2 0,057 | 0,070 | 1,23
S1< 0,85 0.58
Rill 085
S-ar putea să vă placă și
- Descopera Lumea Vol.4 - Constructii Monument AleDocument57 paginiDescopera Lumea Vol.4 - Constructii Monument AleVlad Nanie100% (6)
- Procedura Piloti Forati Cu Tubaj Recuperabil PDFDocument11 paginiProcedura Piloti Forati Cu Tubaj Recuperabil PDFcatalin_alexa100% (1)
- Sisteme de Iluminat de Siguranță Securitate Solutii AlimentareDocument8 paginiSisteme de Iluminat de Siguranță Securitate Solutii Alimentarecatalin_alexaÎncă nu există evaluări
- Jan Ignat, CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA SISTEMUL DE LEGAREA LA PĂMÂNTDocument7 paginiJan Ignat, CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA SISTEMUL DE LEGAREA LA PĂMÂNTcatalin_alexaÎncă nu există evaluări
- Redactare Finala - Ghid Inst. Electrice - Dec 2014Document210 paginiRedactare Finala - Ghid Inst. Electrice - Dec 2014catalin_alexaÎncă nu există evaluări
- Capitolul 15. Fundatii Pe BareteDocument10 paginiCapitolul 15. Fundatii Pe BareteLaurentiu CostacheÎncă nu există evaluări
- Ordin MDRAP NR 6026 2018 PDFDocument10 paginiOrdin MDRAP NR 6026 2018 PDFcatalin_alexaÎncă nu există evaluări
