FOTO Istoria de poveste a palatului „conţilor

de Roma“. În locul aproape uitat din inima

Bărăganului petreceau cândva marii aristocraţi
ai Europei
adevarul.ro/locale/braila/foto-istoria-poveste-palatului-contilor-roma-In-locul-aproape-uitat-inima-
baraganului-petreceau-candva-marii-aristocrati-europei-1_5d3ab912892c0bb0c6dc425a/index.html
Costel Crangan28 iulie 2019

La circa 35 de kilometri de municipiul Brăila, în satul Viziru (localitate aflată în plină câmpie a
Bărăganului) se ascunde de ochii lumii, aproape neştiut, un palat aristocratic cu o poveste aparte.

Este vorba despre clădirea cunoscută de localnici sub denumirea de „palatul conţilor de Roma“, o
sintagmă care, după cum veţi avea ocazia să descoperiţi în articolul de faţă, nu conţine niciun fel de
exagerare, totul având la bază argumente istorice solide.

GALERIE FOTO

La Viziru se ajunge lesne. Dacă veniţi dinspre Bucureşti, aveţi de parcurs un drum de cam 180 de
kilometri. Mai întâi pe A2, apoi de la Drajna spre stânga, pe DN21, către Slobozia şi în continuare.
Dinspre Brăila e şi mai uşor, căci distanţa se parcurge simplu, în nici 30 de minute, pe un DN21 recent
reabilitat.

Să nu vă aşteptaţi însă ca la Viziru lucrurile să fie simple, iar palatul să vă iasă deodată în cale. De
fapt, clădirea cu creneluri şi turnuri de veghe este bine camuflată de gospodăriile sătenilor şi de o
perdea de copaci seculari, iar de la şosea până la el nu există niciun un indicator care să vă uşureze
misiunea.

Puteţi însă să-i întrebaţi pe localnici, căci nu există vizirean să nu ştie unde să vă îndrume. Poate chiar
1/9
o să vă spună şi o poveste despre conţii de Roma care au dat statut nobiliar satului atestat documentar
în urmă cu mai bine de 600 de ani.

Trebuie să recunoaştem, noi am avut norocul să aflăm povestea de la părintele Simeon Bănică, fost
paroh în localitate, actualmente inspector în cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Şi chiar dacă rigorii
ştiinţifice i s-au alăturat, prin mărturiile unor săteni, şi informaţii cu aspect cumva de anecdotă, istoria
rămâne nealterată, căci dovezile se află cu duiumul atât în posesia Muzeului Brăilei, cât şi a unor
persoane din anturajul urmaşilor conţilor de Roma.

Cine erau, de fapt, „conţii de Roma“

În lumea rurală a Bărăganului, cuvântul „conte“ nu are un sens tocmai pozitiv. De fapt, ţăranii au
folosit termenul pentru a desemna un fanfaron cu pretenţii mai mari decât i se cuvin, acesta fiind
înţelesul în care este utilizat în 90% dintre aşezările din zonă. Nu însă şi la Viziru, acolo unde conţii
veritabili chiar au trăit, au dăruit lumină localnicilor printr-o sumedenie de acte caritabile şi au
dobândit un uriaş respect, încă nealterat, deşi stirpea lor s-a cam stins.

Palatul conţilor de Roma din Viziru, Brăila FOTO Costel Crângan

Aşa cum rezultă din cercetările făcute de mai mulţi muzeografi de la Muzeul Brăilei (îi putem aminti
aici pe Marcian Roman şi Viorel Radu), întemeietorul ramurii brăilene a Conţilor de Roma a fost un
anume Pierre (1833-1914), venit în ţară pe la jumătatea secolului al XIX-lea şi cunoscut localnicilor
sub numele neaoş de Petru.

Interesant este, însă, că rădăcinile acestei familii, în ciuda renumelui, nu sunt italieneşti, ci greceşti.
Punctul de plecare este în Insula Zante, strămoşul lor fiind deopotrivă un intelectual cunoscut şi om
iscusit, dovadă că a fost capabil să-şi cumpere „titlul papal“ de conte de la un nobil italian, de viţă
veche, scăpătat.

Probabil, el sau urmaşii lui au venit în Ţara Românească cu primii fanarioţi, înrudindu-se apoi cu
neamuri precum Mavrocordat, Mavromihali, Caragea, Ghica, Calimachi, Conachi, Ipsilanti,
Hrisoveloni, Cantacuzino, Vogoride, Greceanu Bibescu, Sturdza şi mulţi alţii.

2/9
Informaţiile existente în arhivele brăilene arată că, la 1860, Petru (Pierre) de Roma s-a căsătorit cu
Sofia Ipsilanti, fiica prinţului Alexandru Ipsilanti, care, după numai şase ani, moare în împrejurări nu
tocmai clare.

Palatul conţilor de Roma din Viziru, Brăila. Imagine din vastul subsol FOTO Costel Crângan

Deşi există o poveste mai „soft“, care spune că boieroaica ar fi murit din cauza unei paralizii (probabil
urmare a unui accident vascular cerebral), prin sat se rostogolesc şi poveşti stranii, cum că Sofia, prima
contesă de Roma de la Viziru, ar fi fost ucisă chiar de soţul ei, într-o criză de gelozie. Acesta ar fi
încuiat-o într-o cameră a castelului pe care tocmai îl ridica, iar frumoasa descendentă a Ipsilanţilor ar
fi murit de foame şi de sete.

Viaţa exotică de la castelul de la Viziru

Din această căsătorie cu final tragic, Petru de Roma moşteneşte Moşia Mare din Viziru (în suprafaţă
de circa 68.000 de hectare, după cum reiese chiar din documentul prin care ea a fost expropriată) pe
care ridicase deja aripa sudică a conacului, cea nordică fiind construită mai târziu cu circa un deceniu.

Cea de-a doua soţie a contelui a fost tot dintr-o mare familie cu rădăcini princiare. Este vorba de Maria
Vogoride, fiica prinţului Nicolae Vogoride (fostul caimacan al Moldovei) şi a cunoscutei Cocuţa
Conachi-Vogoride, eroina Unirii Principatelor de la 1859. Petru de Roma şi Maria Vogoride avut trei
copii: Petru al II-lea (născut în 1874), Nicolae (născut în 1875), şi George (născut în 1877).

Prin intermediul ambiţioasei lui soacre (rolul Cocuţei Conachi-Vogoride a fost, după cum se ştie,
esenţial în demascarea încercărilor de zădărnicire a Unirii care, culmea, erau orchestrate chiar de
Nicolae Vogoride, soţul Cocuţei), contele dezvoltă strânse legături cu paşoptiştii revoluţionari, care
veneau la conacul din Viziru.

„Contele a avut o moşie foarte mare în zonă. În această clădire au venit Alexandru Ioan
Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri şi alţii. La nunta lui, una
din semnăturile de martor de pe certificatul de căsătorie a fost cea a lui Vasile Alecsandri,
bunul său prieten, mărturie pe care o redau doar oral, pentru că respectivul document a
dispărut din arhive“, a povestit paroh de la Viziru, părintele Simeon Bănică.
3/9
Familia conţilor de Roma organiza numeroase petreceri şi vânători în zonă, la care pare a fi participat,
ca invitat al lui George Bibescu şi al Martei Bibescu, autorul „Micului Prinţ“, Antoine de Saint-
Exupéry. Se întâmpla prin 1935, amfitrioană fiind Marina Ştirbey, femeia aviator, care avea amenajat
un aerodrom pe izlazul satului Berteşti. În frumoasa clădire a conacului, în secolul al XIX-lea, în sala
de teatru a familiei, a dat reprezentaţii şi celebra actriţă Sarah Bernhardt.

Cei din familia conţilor de Roma au fost, dincolo de viaţa fabuloasă pe care au dus-o, adevăraţi
iluminişti pentru satul Viziru. Potrivit arhivelor, ei au construit în zonă drumuri pietruite (materialele
necesare fiind aduse tocmai de la Siret, de la balastiere), au susţinut financiar ridicarea primei şcoli
primare din localitate şi au ctitorit, la 1869, una dintre bisericile satului, de care s-au îngrijit multă
vreme.

Conţii de Roma, prin cenuşa istoriei

Din volumul „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila ‒ Reactivarea memoriei culturale a oraşului
Brăila. Cazul comunităţii greceşti“, editat de Muzeul Brăilei în anul 2009 (în îngrijirea Cameliei
Hristian şi a Ghenei Pricop), aflăm că Nicolae de Roma, licenţiat în ştiinţe juridice la Paris, a devenit
un armator renumit, care deţinea la Brăila, între 1921 şi 1946, un mare număr de nave, şi care s-a stins
în 1960 la Atena.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, proprietarul reşedinţei de la Viziru figurează Camillo Balsamo de

Roma, nepotul de frate al lui Pierre de Roma. Căsătoria lui Camillo cu italianca Teresa Varetto, din
Torino, a fost un eşec, femeia nefiind acceptată de „lumea bună“ de la Dunăre.

Se spune că acest lucru l-ar fi zdruncinat foarte tare pe conte, determinându-l să se retragă în Balta
Brăilei, unde a trăit printre pescarii şi geambaşii care negustoreau prin Baltă şi prin Dobrogea. Acolo
avea să-şi şi găsească sfârşitul, fiind găsit mort în stufărişuri.

Palatul conţilor de Roma din Viziru, Brăila. Fosta cramă a domeniului FOTO Costel Crângan

Camillo şi Teresa Varetto au avut totuşi un descendent înainte ca relaţia lor să se destrame. Petru,
născut în 1901, a cochetat se pare cu literatura, visul lui fiind acela de a deveni un mare romancier.

4/9
Din păcate, încercările lui literare s-au pierdut. De fapt, singurul manuscris rămas de la el este un
jurnal în care sunt descrise evenimente cuprinse între 28 august 1940 şi 14 aprilie 1941, în care autorul
îşi exprimă emoţiile şi dezaprobă abuzurile şi crimele legionarilor, omorârea evreilor, Dictatul de la
Viena şi pierderea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.

Există despre Petru (al treilea) de Roma şi câteva referiri făcute de memorialistul Nicolae Carandino,
care povesteşte că în prima parte a secolului al XX-lea acesta a angajat într-o iarnă trupa de teatru a
Elenei Derusi pentru a juca la conac piesa „Dama cu camelii“. Pe un ger cumplit, actorii, înfofoliţi în
blănuri, au sosit la Viziru cu săniile, venind de la Brăila, evenimentul fiind foarte comentat în
societatea brăileană a vremii. Petru al III-lea de Roma a fost preşedintele Comunităţii Elene din Brăila
(1939-1940).

Cum au pierdut domeniul de la Viziru conţii de Roma

Pierderea moşiei de la Viziru şi a palatului aferent de către familia conţilor de Roma este urmarea unui
moment foarte interesant al istoriei, despre care în timpurile nostre se ştiu foarte puţine. De fapt, este
vorba despre celebrul Decret-Lege nr.3.697/1918, pentru aplicarea exproprierii în vechiul regat,
publicat în Monitorul Oficial nr. 215 din 16 decembrie 1918, urmat de Legea din 14 iulie 1921, pentru
reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea.

Practic, regele Ferdinand, sprijinit de Parlament şi de Guvern, au decis să exproprieze mari părţi ale
moşiilor (inclusiv bisericeşti), dar şi unele construcţii aferente, pentru a-i împroprietări pe ţăranii săraci
care au luptat în Primul Război Mondial şi pe văduvele eroilor de război, dar şi pentru a crea păşuni şi
păduri comunitare.

Exproprierile au fost „cu dreaptă despăgubire“ (banii venind din bugetul statului, mai ales că România
a încasat despăgubiri consistente de război), iar mulţi latifundiari au devenit peste noapte rentieri sau
industriaşi. Aşa se explică de ce Nicolae de Roma reuşeşte în 1921 să-şi cumpere, ca din senins,
propria flotă de transport mărfuri pe Dunăre, care-l va transforma, până în 1947, într-un fel de Onasis
al României.

O mare parte din această flotă a fost confiscată de autorităţile comuniste, însă Nicolae (cunoscut şi ca
Nicholas Romano) avea să salveze câteva nave, pe baza cărora a fondat o companie de navigaţie la
Atena (Grecia).

5/9
Palatul conţilor de Roma din Viziru, Brăila. Intrarea în parcul abandonat al palatului FOTO
C.Crângan

Conacul de la Viziru a fost preluat şi el de stat, în 1921, fiind dat în grija Academiei Române, pentru a
fi folosit ca „şcoală superioară de agronomie“. După cum rezultă din arhive (un proces-verbal semnat
de prefectul Şerban I. Răducanu), acest lucru s-a făcut de-abia în 1923, după ce clădirile (palatul are şi
o serie de anexe) au trecut printr-un amplu proces de reparaţii. Ele fuseseră lăsate de izbelişte din 1919
(după ce în Primul Război Mondial suferise avarii importante), mai ales că se ştia deja că vor ajunge în
posesia statului, răstimp în care au fost nepăzite şi nimeni nu s-a îngrijit de ele.

De izbelişte a rămas şi fosta capelă a familiei, aflată în vecinătatea palatului, unde erau îngropaţi zeci
de defuncţi din neamul de Roma. De-abia în 1927 se fac, de către Nicolae de Roma, demersuri pentru
demontarea unor monumente funerare şi pentru strămutarea osemintelor, însă nu se ştie dacă
demersurile au fost duse până la capăt. Locul capelei nu mai este în niciun fel identificat în prezent.

Un secol de stăpânire publică

În toamna anului 1923, în palatul de la Viziru începe să funcţioneze Şcoala de agricultură „Alexandru
Constantinescu“. Despre amintita instituţie (numită astfel după ministrul care a pus în practică reforma
agrară din 1921) nu se ştiu prea multe. Cert este că în 1940 ea nu mai funcţiona deja, fiind menţionată
ca având destinaţia de cazarmă temporară a trupelor germane.

După 1947, palatul este o vreme abandonat, dar în 1949 este reparat şi folosit ca imobil de protocol al
Ministerului Agriculturii şi apoi ca şi centru zonal al Direcţiei pentru Agricultură Brăila. După 1989,
devine sediu zonal al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Brăila, instituţie care
ocupă, însă, doar aproximativ un sfert din cei aproape 1.000 de metri pătraţi ai impunătorului imobil.

6/9
Palatul conţilor de Roma din Viziru, Brăila FOTO Costel Crângan

Restul clădirii este într-o semi-abandonare păguboasă, căci acoperişul este spart, geamurile lipsesc în
bună parte, iar imtemperiile macină neîncetat pereţii. Cei de la APIA recunosc că palatul le aparţine în
întregime (au apărut la un moment dat şi nişte pretinşi moştenitori, însă s-a dovedit că naţionalizarea
era din 1921, cu justăd espăgubire), dar spun că nu au primit niciodată banii necesari pentru
întreţinerea lui.

Lipsa de finanţare este cumva bizară, dat fiind că Ministerul Culturii a declarat complexul de clădiri şi
parcul aferent ca fiind „monument istoric, grupa valorică B“, prin ordinul 2433 din 26 iunie 2017, deci
nu vorbim de o clădire oarecare, ci de una care poate beneficia de bani din multiple surse: bugetul
Culturii, al Agriculturii, dar şi fonduri europene.

Nici Direcţia de Cultură Brăila şi nici Primăria Viziru nu pare însă prea afectate de faptul că palatul
conţilor de Roma se năruie pic cu pic, că în latura ocupată de APIA a „răsărit“ termopanul sau că în
aşa-zisul parc, cândva amenjata de mari peisagişti ai Europei, pasc vacile şi caprele. De Viziru, nu de
Roma.

Vă mai recomandăm şi:

Povestea fabuloasă a românului care a pus bazele expansiunii coloniale a Italiei. Era fiul eroinei
Unirii din 1859

Viaţa uimitoare a Ecaterinei Conachi, femeia care a salvat Mica Unire din 24 ianuarie 1859

Singurul român care a pretins vreodată tronul Bulgariei. Povestea aventuroasă a prinţului
Emanoil Conachi Vogoride

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de
Facebook, printr-un Like mai jos:

7/9
 Palatul conților de Roma din Viziru Brăila FOTO Costel Crângan

Imagini din aceeasi galerie

8/9
Distribuie imaginea

9/9