Zhong Bingzhang

Lu Weiping
Huang Xiuzhong

Arta
CHINEZA
A BROCARTULUI
CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL
ŞI IMATERIAL AL UMANITATII
Shu
Traducerea în limba engleză:
Yin Xiaohong

Traducerea în limba română:

Diana Botescu

BRAªOV, 2018
 CUPRINS

Prefață......................................................................5
.
CAPITOLUL 1

Trecutul și prezentul meșteșugului
brocartului Shu ................................................9
.
Secțiunea 1:
Legendele viermelui de mătase
de dud și ale sericiculturii .........................9
.
1.1.1 Clanul Shushan .................................................... 10

.
1.1.2 Cancong: Zeul Qingyi .......................................... 11

.
1.1.3 Doamna Cap de Cal: Zeița Viermelui de Mătase .. 12

.
1.1.4 Leizu: fondatoarea sericiculturii și a meșteșugului

producerii mătăsii ................................................. 14
.
Secțiunea 2:
Originea brocartului Shu
și a meșteșugului acestuia ............................15
.
1.2.1 Locul de origine al mătăsii.................................... 15

.
1.2.2 Locul de origine al meșteșugului

producerii mătăsii ................................................. 16
.
Secțiunea 3:
Dezvoltarea meșteșugului producerii
mătăsii.......................................................................18
.
1.3.1 Meșteșuguri timpurii în perioada

Dinastiilor Shang și Zhou .................................... 19
.
Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 203
 1.3.2 Războiul de țesut Dingqiao din

Perioada Primăverii și Toamnei ............................ 21

.
1.3.3 Drumul Sudic al Mătăsii în Perioada Primăverii și

Toamnei și în Perioada Statelor Combatante ....... 24

.
1.3.4 Meșteșugul brocartului Shu în perioada

Dinastiilor Qin și Han .......................................... 25

.
1.3.5 Meșteșugul brocartului Shu în Perioada Celor

Trei Regate și a Dinastiilor Jin și Sui .................... 28

.
1.3.6 Meșteșugul brocartului Shu în timpul

Dinastiei Tang ...................................................... 30
.
Capodopere de brocart Shu din perioada
Dinastiei Tang ...................................................... 31
.
Brocartul Shu creat cu ajutorul războaielor
de țesut Hualou .................................................... 32
.
Dl. Dou Silun devenit Lordul Lingyang și
modelele sale faimoase ......................................... 32
.
Brocartul Shu pe piețele de peste mări ................. 34
.
1.3.7 Meșteșugul brocartului în perioada Dinastiilor

Song și Yuan ......................................................... 35
.
1.3.8 Meșteșugul brocartului Shu în perioada Dinastiilor

Ming și Qing ........................................................ 37
.
Secțiunea 4:
Urcușurile și coborâșurile
brocartului Shu în Epoca Modernă .......40
.
CAPITOLUL 2

Distribuirea meșteșugului brocartului
Shu și condițiile aferente ...........................................43
.
Secțiunea 1:
Distribuirea meșteșugului
brocartului Shu în Antichitate ...............44
.
204 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI
 2.1.1 Perioada Dinastiilor Qin și Han ........................... 45

.
2.1.2 Perioada Celor Trei Regate ................................... 46

.
2.1.3 Perioada Dinastiilor Tang și Song ........................ 49

.
Secțiunea 2:
Distribuirea meșteșugului
brocartului Shu în prezent ........................51

.
Secțiunea 3:
Statu-quoul brocartului Shu ....................55

.
2.3.1 Societatea Brocartului Shu și Broderiei

din Chengdu – instituția cheie.............................. 56

.
2.3.2 Muzeul Brocartului și Broderiei Shu din

Chengdu – o expoziție importantă ....................... 58

.
Secțiunea istorică și culturală a brocartului Shu .... 60

.
Secțiunea de articole de vestimentație
din brocart și broderie Shu ................................... 60
.
Secțiunea de prezentare a meșteșugului și a
mașinii de țesut a brocartului Shu......................... 61
.
Secțiunea de prezentare și vânzare a brocartului
și broderiei Shu și a broderiei din vestul Chinei ... 64
.
CAPITOLUL 3

Meșteșugul brocartului Shu și
originea sa culturală ....................................67
.
Secțiunea 1:
Meșteșugul brocartului Shu și poeme și
expresii înrudite .................................................67
.
3.1.1 Meșteșugul brocartului Shu și poemele și

cântecele despre el................................................. 68
.
3.1.2 Meșteșugul brocartului Shu și expresiile

legate de el ............................................................ 71
.
Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 205
 Secțiunea 2:
Meșteșugul brocartului Shu și
formele sale de artă .........................................74

.
Secțiunea 3:

Meșteșugul brocartului Shu și cultura
locală din Chengdu ........................................78

.
Secțiunea 4:
Povestea de dragoste dintre Sima
Xiangru și Zhuo Wenjun și
brocartul Wenjun ............................................80
.
CAPITOLUL 4

Meșteșugul brocartului Shu și
caracteristicile sale .......................................85
.
Secțiunea 1:
Procesul de producție a
brocartului Shu .................................................86
.
4.1.1 Procesul tradițional de producție

a brocartului Shu .................................................. 86
.
Secțiunea 2:
Tehnici cheie de vopsire în meșteșugul
brocartului Shu .................................................90
.
Secțiunea 3:
Cel mai important instrument al
meșteșugului brocartului Shu –
războiul de țesut Hualou din lemn .......96
.
Secțiunea 4:
Modele de brocart Shu reprezentative
pentru fiecare perioadă .................................98
.
4.4.1 Perioada anterioară Dinastiei Qin ........................ 99

.
4.4.2 Perioada Dinastiei Han ........................................ 101

.
206 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI
 4.4.3 Perioada Celor Trei Regate și a Dinastiilor Wi

și Jin, de Sud și de Nord ....................................... 104

.
4.4.4 Perioada Dinastiei Tang........................................ 105

.
4.4.5 Perioada Dinastiilor Song și Yuan ........................ 109

.
4.4.6 Perioada Dinastiilor Ming și Qing ....................... 116

.
4.4.7 Epoca Modernă .................................................... 117

.
CAPITOLUL 5


Istoria meșteșugului Brocartului Shu
și inovațiile sale ................................................119
.
Secțiunea 1:
Moștenirea meșteșugului
brocartului Shu ................................................119
.
Secțiunea 2:
Perspective privind transmiterea
meșteșugului brocartului Shu ..................124
.
5.2.1 Transmiterea la nivel regional ............................... 124

.
5.2.2 Transmiterea meșteșugului pe cale orală

direct de la maestru la ucenic ................................ 125
.
5.2.3 O moștenire de familie ......................................... 125

.
Secțiunea 3:

Profilul moștenitorilor ..............................127
.
5.3.1 Dl. Ye Yongzhou, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu ............................... 127
.
5.3.2 Domnul Liu Chenxi, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu................................ 131
.
5.3.3 Domnul He Bin, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu................................ 136
.
5.3.4 Dl Cao Daibin, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu................................ 141
.
Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 207
 Secțiunea 4:

Caracteristicile stilului celor patru
moștenitori .........................................................148

.
5.4.1 Ye Yongzhou: legarea nodurilor,

lansarea suveicii și țeserea modelelor ..................... 148

.
5.4.2 Liu Chenxi: legarea nodurilor ca prima și cea mai

importantă etapă în procesul țeserii brocartului .... 149

.
5.4.3 He Bin: lansarea suveicii și instalarea

războaielor de țesut ............................................... 150
.
5.4.4 Cao Daiwu: întinderea firelor, lansarea suveicii și

instalarea războaielor de țesut ............................... 150

.
Secțiunea 5:
Lucrări reprezentative ale celor
patru moștenitori .............................................151
.
5.5.1 Lucrările reprezentative ale lui Ye Yongzhou ........ 151

.
Brocartul Badayun din Țara Roșie ....................... 151
.
Machiaj Facial la Opera din Sichuan ................... 151
.
Masca de Aur de la Sanxingdui ............................ 152
.
5.5.2 Lucrări reprezentative ale lui Liu Chenxi ............. 152

.
Phoenix zburând deasupra unui bujor................... 152
Brocartul vânătorii ................................................ 153
.
Brocartul celor 100 de fii ...................................... 153
.
5.5.3 Lucrările reprezentative ale lui He Bin ................. 154

.
Brocartul lampioanelor ......................................... 154
.
Brocartul Urșilor Panda: mama și fiul ................... 155
.
Brocartul Dragonului............................................ 155
.
5.5.4 Lucrări reprezentative ale lui Cao Daiwu ............. 156

.
Brocartul Perechii de Cai ..................................... 156
.
Vedere frontală a Dragonului ................................ 156
.
Băiatul cu oaia ...................................................... 157
.
208 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI
 CAPITOLUL 6


Valoarea istorică și culturală a
brocartului Shu și a meșteșugului
acestuia ...................................................................159
.
Secțiunea 1:
Valoarea socială și istorică a
meșteșugului brocartului Shu .................160

.
6.1.1 Drumul Mătăsii deschide un canal de

comunicare cu lumea ............................................ 160
.
6.1.2 Valoarea istorică a brocartului Shu ....................... 165

.
Finanțarea cheltuielilor militare ale statului Qin .. 165

.
Stâlpul economic al Dinastiei estice Han târzii ... 166

.
Salvarea vieții Împăratului Xuanzong
din Dinastia Tang ................................................. 166
.
6.1.3 Influența meșteșugului brocartului Shu

în Chengdu ........................................................... 167
.
6.1.4 Valoarea economică a meșteșugului

brocartului Shu .................................................... 167
.
6.1.5 Valoarea culturală a meșteșugului

brocartului Shu .................................................... 168
.
Secțiunea 2:
Influența meșteșugului
brocartului Shu asupra dezvoltării
industriei brocartului .................................170
.
6.2.1 Promovarea dezvoltării brocartului Song din

Suzhou și a brocartului Yun din Nanjing ............. 170
.
6.2.2 Promovarea dezvoltării brocarturilor produse de

minoritățile etnice ................................................. 171
.
Secțiunea 3:
Contribuția meșteșugului
brocartului Shu la dezvoltarea
Științei și a Tehnologiei ................................172
.
Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 209
 Secțiunea 4:
Evaluarea meșteșugului
brocartului Shu ................................................174

.
6.4.1 Evaluarea meșteșugului brocartului Shu

de către străini....................................................... 174
6.4.2 Farmecul meșteșugului brocartului Shu ................ 176

.
CAPITOLUL 7

Criza transmiterii și măsurile de
protecție a meșteșugului tradițional
al brocartului Shu ...........................................181
.
Secțiunea 1:
Criza transmiterii meșteșugului
brocartului Shu .................................................181
.
7.1.1 Lipsa meșteșugarilor ............................................. 184

.
7.1.2 Dispariția treptată a brocartului și

a modelelor tradiționale ........................................ 186
.
Secțiunea 2:
Măsuri de protecție a meșteșugului
brocartului Shu ................................................187
.
7.2.1 Propuneri care au suscitat interesul ...................... 187

.
7.2.2 Implementarea măsurilor de protecție ................. 188

.
7.2.3 Rezultatele bune ale măsurilor de protecție ......... 190

.
7.2.4 Includerea în lista Elementelor de

Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității ........ 192
.
7.2.5 Conceperea planului general de salvgardare .......... 195

.
Salvgardarea statică ............................................... 195
.
Salvgardarea dinamică (salvgardarea productivă) .... 197
.
Salvgardarea și dezvoltarea ................................... 197
.
7.2.6 Moștenire și inovare în același timp ..................... 198

.
210 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI
 CAPITOLUL 1

TRECUTUL ȘI PREZENTUL
MEȘTEȘUGULUI
BROCARTULUI SHU

Secțiunea 1:
Legendele viermelui de mătase de dud și
ale sericiculturii

Brocartul Shu, unul dintre cele trei cele mai faimoase brocarturi din
China, este o țesătură multicoloră cu caracteristici chineze și influențe
regionale. Numele îi vine de la locul său de origine, Provincia Sichuan,
care era numită „Shu” în China antică și care are o istorie bogată în
ceea ce privește sericicultura. Datorită prosperității creșterii viermilor
de mătase, industria mătăsii din Sichuan s-a aflat într-o continuă
creștere. Încă de acum mai bine de 2000 de ani existau brocarturi
realizate manual în Sichuan.
Atunci când facem referire la brocartul Shu și la meșteșugul său
tradițional, trebuie să menționăm legendele viermelui de mătase
de dud și ale sericiculturii din Provincia Sichuan. Legendarul Clan
Shushan, Cancong și Doamna Cap de Cal sunt toți legați de Provincia
antică Sichuan.

Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 9
 1.1.1 Clanul Shushan

Aspectele istorice și culturale speciale ale Provinciei Sichuan

sunt strâns legate de locația sa geografică unică. Împreună, aceste trei
elemente au dus la apariția legendelor din Provincia Sichuan. Printre
primele personajele legendare relevante pentru sericicultură se numără
Clanul Shushan.
Există referiri la legendarul Clan Shushan încă de la începuturile
Dinastiei Qin (221-207 î.Hr.). Acest clan este menționat chiar și în
unele cărți antice din timpul Dinastiei Qin, precum Cartea Genealogiei
și Povestea clasică a Munților și Mărilor. Povestea clasică a Munților
și Mărilor reprezintă o descriere geografică și culturală fabuloasă a
Chinei de dinaintea Dinastiei Qin, precum și o colecție de mitologie
chineză. În această carte, numele Clanului Shushan este menționat în
mod explicit. Acest clan este menționat și în cărți istorico-geografice
faimoase de la începuturile Dinastiei Han (206 î.Hr. – 220 d.Hr.),
precum Înregistrările Marelui Istoric de Sima Qian, un mare istoric
chinez. Această carte este considerată „un text fundamental pentru
civilizația chineză” și descrie lumea așa cum era ea cunoscută la acea
vreme de către chinezi, acoperind o perioadă de 2500 de ani, începând
cu legendarul Împărat Galben și încheind cu Împăratul Wu din
Dinastia Han, din vremea lui Sima Qian.
Pe lângă aceste cărți, datele istorice arată că, în Era Neolitică,
existau mulți viermi de mătase sălbatici în duzii sălbatici din Valea
Minjiang din Provincia Sichuan, datorită climatului său blând și
ploilor abundente. În acea vale locuia străvechiul Clan Shushan. Deși
locuiau într-o societate primitivă, fără cuvinte scrise și aveau puține
idei legate de cultură, după ce au observat cu atenție împrejurimile
mai mult timp, aceștia au găsit un cocon creat de un fel de vierme în
duzii sălbatici. Ulterior, au descoperit că din acel cocon puteau crea
un fel de filament moale, pe care îl puteau utiliza pentru țesut. Drept
urmare, întregul Clan Shushan a început să țeasă diverse țesături

10 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI
folosind această mătase și au ajuns să facă o producție importantă. La
acea vreme, oamenii numeau acest vierme sălbatic „shu” sau „pupa”, iar
muntele din apropiere era numit „Shushan” (care însemna „Muntele
Shu”). Acest clan străvechi era numit „Shushan” după valea în care
locuia, iar „Shu” a devenit totemul Clanului Shushan.

1.1.2 Cancong: Zeul Qingyi

Conform Istoriei Shu, Cancong a fost primul rege al Statului Shu

implicat în creșterea viermilor de mătase. El și poporul său locuiau în
jurul Muntelui Minshan din Sichuan. Având în vedere că oamenilor
le era greu să tot urce și să coboare muntele, deoarece acesta era foarte
înalt, ei s-au adaptat la condițiile locale și și-au creat grote în stâncile
Muntelui Minshan, în care locuiau. Conform acestei cărți, Cancong
și poporul său aveau o înfățișare ciudată, deoarece ochii păreau să le
iasă din orbite, asemenea crabilor, iar părul le era strâns într-un coc,
în vârful capului.
Cancong dorea să găsească un loc mai bun în care să locuiască,
deoarece viața la munte era extrem de grea pentru oameni și
nefavorabilă pentru creșterea viermilor de mătase. Ulterior, Cancong
și-a condus oamenii de la Muntele Minshan spre Câmpia Chengdu,
după ce a aflat de pământurile fertile din acea zonă. După ce au
migrat, Cancong i-a convins pe primii locuitori care se stabiliseră în
zona Râului Minjiang și pe malul sudic al Râului Roushui să planteze
duzi și să crească viermi de mătase, deoarece acestea reprezentau medii
favorabile pentru creșterea duzilor. Astfel s-au pus bazele creșterii
viermilor de mătase în Sichuan. Având în vedere faptul că lui Cancong
îi plăcea să se îmbrace în verde când făcea turul regiunii și versiunea
chineză pentru vestimentația verde este „Qingyi”, descendenții lui
Cancong îl numeau Zeul Qingyi pentru a-și arăta respectul față de el.
La moartea lui Cancong, oamenii din Statul Shu au fost foarte
mâhniți, drept care l-au înmormântat pe Muntele Shushan și au

Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 11
construit temple imense pentru a-l comemora. Pentru a celebra
contribuția lui importantă, oamenii au numit locul nașterii lui Cancong
„Județul Qingshen (Zeul Qingyi)”, iar Râul Roushui, unde Cancong
a depus mari eforturi pe parcursul vieții sale pentru a planta duzi și
a crește viermi de mătase - „Râul Qingyi”, care este singurul râu din
întreaga Provincie Sichuan denumit după o persoană.

1.1.3 Doamna Cap de Cal: Zeița Viermelui de Mătase

Conform poveștilor din folclor, Doamna Cap de Cal este Zeița

Viermelui de Mătase. Cartea Anecdote despre Spirite și Nemuritori,
o lucrare de ficțiune supranaturală scrisă de Gan Bao în perioada
Dinastiei Jin de Răsărit (317-420), furnizează o descriere amănunțită
a Doamnei Cap de Cal. Povestea spune că demult, tare demult, un tată
a fost nevoit să plece într-o expediție, lăsându-și singura fiică și calul
acasă. Într-o zi, când fetei i se făcu extrem de dor de tatăl ei, aceasta
îi spuse în glumă calului: „Dacă mă vei ajuta să-l aduc înapoi pe tatăl
meu, mă voi căsători cu tine.” La auzul acestor vorbe, calul plecă de
acasă în căutarea tatălui. Când îl găsi, tatăl fu surprins să vadă calul
nechezând în direcția casei lor și suspectă că se întâmplase ceva rău,
altfel calul n-ar fi avut motiv să se comporte astfel. Drept urmare, tatăl
se întoarse acasă împreună cu calul său. Odată ajunși, tatăl avu grijă
să-i mulțumească calului, dar acesta refuză să mănânce. Ori de câte ori
o vedea pe fată, calul devenea extrem de entuziasmat și necheza. Tatăl
se simți prost și o întrebă pe fată despre acest lucru în secret. Fata îi
spuse ce îi promisese calului în glumă. Tatăl se înfurie și îi zise: „Să
nu mai spui niciodată așa ceva! Ce rușine!” Apoi tatăl omorî calul, îi
îndepărtă pielea și o agăță în curte. După ce tatăl plecă iar în treburile
lui, într-o zi, în timp ce fata se juca în curte cu fetele din vecini, aceasta
lovi pielea de cal și spuse: „Ești o bestie. Cum să te însori cu mine?
Dacă nu ți-ai fi dorit așa ceva, n-ai mai suferi acum. Meriți tot ce ți s-a
întâmplat.” Înainte de a-și termina fraza, pielea de cal zbură spre cer și

12 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI
luă fata cu ea. Celelalte fete nu îndrăzniră să o ajute și nu putură decât
să-i povestească tatălui ei cele întâmplate.
După câteva zile, fata și pielea de cal fură găsite pe creanga unui
copac, amândouă transformate în mulți viermi de mătase. Sătenii luară
o parte din viermii de mătase acasă pentru a-i crește și a-i recolta. Ei
numiră copacul „sang” (dud), a cărui pronunție chineză este aidoma cu
„a muri”. Ulterior, din dorința arzătoare a tatălui, fata se întoarse sub
forma unui nor multicolor și îi spuse acestuia: „Dumnezeu m-a numit
înger, pentru că sunt o fiică iubitoare. Acum sunt nemuritoare. Nu-ți
face griji pentru mine.” Apoi, ea se întoarse în rai.
De atunci, în fiecare an, oamenii care cresc viermi de mătase de
dud îi aduc fetei omagiu pentru noroc și o cultură bună. În Provincia
Sichuan, s-au construit numeroase temple în memoria acestei fete, iar
statuile care o reprezintă o înfățișează purtând o capă din piele de cal.
Având în vedere că viermele de mătase are capul asemănător cu cel de
cal, fata este numită Doamna Cap de Cal, iar localnicii o numesc Zeița
Viermelui de Mătase.
Pe lângă relatările despre Doamna Cap de Cal, în această carte
mai există descrieri prezente și în alte cărți faimoase, precum Povestea
Clasică a Munților și Mărilor. Până acum, tradiția venerării Doamnei
Cap de Cal a fost transmisă din generație în generație, până în zilele
noastre, ea fiind portretizată în poveștile din folclor drept o fată simplă
și naivă, care s-a sacrificat și s-a transformat într-un vierme de mătase
de dud. Chiar și în zilele noastre oamenii o omagiază, vizitând templele
Zeiței Viermelui de Mătase din orașe precum Mianzhu și Deyang din
Provincia Sichuan.

Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 13
 1.1.4 Leizu: fondatoarea sericiculturii și a meșteșugului
producerii mătăsii

Se spune că Leizu era soția legendarului Împărat Galben.

Documentele istorice arată ca a existat o persoană numită Leizu, care
este considerată fondatoarea sericiculturii și a meșteșugului producerii
mătăsii din China.
Leizu, cunoscută anterior sub numele de Wang Feng, a fost
pioniera practicii plantării duzilor și a creșterii viermilor de mătase
încă de la vârsta de 16 ani și a contribuit extrem de mult la domesticirea
viermilor de mătase sălbatici. De asemenea, ea a contribuit foarte mult
și la torsul și țesutul mătăsii. Mai mult decât atât, Leizu și-a devotat
întreaga viață promovării culturii viermilor de mătase și îmbunătățirii
meșteșugului producerii mătăsii. După moartea ei, a fost onorată
drept Zeița Viermelui de Mătase de către guvernul aflat la conducere
în acea vreme. Pe scurt, Leizu a contribuit extrem de mult la civilizarea
omului prin crearea hainelor din mătase și a pus bazele pentru numirea
poporului chinez drept strămoșul mătăsii.
În prezent, locul nașterii ei este Orașul Yanting din Provincia
Sichuan, unde se află și Palatul Leizu. Oamenii merg să viziteze acest
loc pentru a le aduce un omagiu lui Leizu și Doamnei Cap de Cal.

14 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI
 Secțiunea 2:
Originea brocartului Shu
și a meșteșugului acestuia

China este locul de origine al viermilor de mătase de dud. Există

mai mulți factori care au contribuit la acest lucru. În primul rând,
climatul și poziția geografică a Provinciei Sichuan au fost adecvate
pentru creșterea duzilor sălbatici și a viermilor de mătase sălbatici,
fără de care nu ar exista cultivarea duzilor. După eforturile depuse de
numeroase generații, viermele de mătase sălbatic a fost domesticit. Pe
parcursul acestui proces, oamenii au învățat cum să crească viermii de
mătase și cum să devină experți în tehnica torsului și țesutului mătăsii.
În consecință, China reprezintă locul de origine al meșteșugului
producerii mătăsii.

1.2.1 Locul de origine al mătăsii

Conform cărții intitulate Brocartul Shu din Chengdu, China a d-lui

Huang Nengfu, China este locul de origine al mătăsii. Descoperirile
arheologice arată că poporul chinez a început dezvoltarea meșteșugului
producerii mătăsii cu peste șapte mii de ani în urmă, adică în prima
parte a Neoliticului. Mărturiile istorice indică faptul că acum mai
mult de trei mii de ani, adică în perioada Dinastiei Zhou de Apus,
duzii se plantau în zone de câmpie, de munte, de deal și în gospodării.
Oamenii se simțeau bine culegând frunzele de duzi din copaci, iar
tinerii chiar își dădeau întâlnire și dansau împreună cu această ocazie.
La acea vreme, guvernul Dinastiei Zhou gestiona pe cât posibil
producția de textile și îmbrăcăminte, iar materialele și vopselele erau
și ele administrate de către guvern. Astfel, în vremea Dinastiei Zhou,
sericicultura și meșteșugul producerii mătăsii s-au dezvoltat datorită
implicării guvernamentale. În plus, guvernul Dinastiei Zhou a numit
mai mulți funcționari specializați responsabili cu administrarea

Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 15
producției, vopsirii și pictării modelelor, precum și cu verificarea calității
țesăturilor din mătase. În consecință, meșteșugul producerii mătăsii
a apărut în această perioadă. Cu ajutorul acestui meșteșug, mătasea
decolorată și vopsită a putut fi utilizată drept urzeală și țesătură în
crearea brocarturilor. Prin adoptarea unor metode complicate de țesut,
meșteșugarii au creat țesături colorate și prețioase din mătase. Astfel,
a apărut brocartul, care era foarte popular în vremea Dinastiei Zhou
de Apus.
Privind în urmă, putem observa faptul că populația străveche din
Sichuan a reușit nu doar să domesticească viermii de mătase sălbatici,
ci și să toarcă și să țeasă mătasea. Mai mult decât atât, climatul și
condițiile naturale din Sichuan erau propice pentru plantarea duzilor
și practicarea sericiculturii. Conform faimoasei cărți Istoria Huayang,
o carte cunoscută despre sud-vestul Chinei, apa din Chengdu putea
iriga trei județe învecinate, precum și lanurile de orez din apropiere.
Drept urmare, Sichuan avea mii de mile de terenuri fertile. Când era
secetă, oamenii deviau apa către zonele fără apă, iar când erau inundații,
aceștia drenau apa în lacuri. Astfel, în Sichuan exista întotdeauna
mâncare, motiv pentru care era numit „o țară din rai”.

1.2.2 Locul de origine al meșteșugului producerii mătăsii

Date fiind climatul blând, terenurile fertile și facilitățile bune

de irigare din Câmpia Chengdu, plantarea duzilor a reprezentat o
idee foarte bună, care a permis practicarea sericiculturii în Provincia
Sichuan și care a pus bazele sericiculturii, procesării coconilor de viermi
de mătase și producerii textilelor din mătase în Provincia Sichuan.
Datorită prosperității plantării de duzi și sericiculturii, meșteșugul
producerii mătăsii s-a format în perioada Dinastiei Zhou de Apus și
a oferit condițiile de bază pentru crearea de textile de top din mătase
în perioada următoare.

16 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI
 Nu există înregistrări scrise cu privire la calitatea producției de
mătase și a meșteșugului producerii mătăsii în acel stadiu incipient.
Dar trebuie avut în vedere că țesăturile de top din mătase nu ar fi
fost produse dacă nu ar fi existat instrumentele corespunzătoare de
producție și tehnicile necesare, adică meșteșugul inițial dezvoltat în
acele vremuri străvechi. Meșteșugul producerii mătăsii s-a dezvoltat
treptat, odată cu trecerea timpului. Conform înregistrărilor istorice,
brocartul a fost descoperit inițial în perioada Dinastiei Zhou de
Apus și a fost des întâlnit în Perioada Primăverii și Toamnei și în
Perioada Statelor Combatante. Conform faimoasei cărți istoriografice
Înregistrările Marelui Istoric, în Perioada Primăverii și Toamnei,
materialele și țesăturile de top din mătase din Sichuan erau exportate
în Statul Qin, situat în nord-vestul Chinei, precum și în alte state
vasale. Dar cine a inițiat meșteșugul producerii mătăsii și a brocartului?
Nici înregistrările istorice, nici poveștile din folclor nu ne pot furniza
un răspuns exact.
Cu toate acestea, apariția țesăturilor de top din mătase indică faptul
că brocartul Shu și meșteșugul acestuia au apărut într-un moment
timpuriu și s-au dezvoltat foarte mult în timpul Perioadei Primăverii
și Toamnei. Pe baza brocarturilor descoperite în ultimii ani, putem
concluziona că tehnologia de producere și meșteșugul brocartului
Shu din acea perioadă se aflau într-un stadiu incipient datorită
prosperității sericiculturii în Sichuan. Tehnologia de producere și
meșteșugul brocartului s-au dezvoltat de la un nivel scăzut la unul
înalt și de la simplitate la complexitate. Odată cu extinderea industriei
mătăsii, meșteșugul brocartului Shu a fost îmbunătățit prin eforturile
depuse de artizanii de brocart din toate generațiile. În timpul Perioadei
Primăverii și Toamnei, odată cu perfecționarea mașinii de țesut și
prin permanenta împărțire a forței de muncă specializate, Sichuan a
devenit prima și cea mai dezvoltată bază de producție de mătase din
China, precum și cel mai avansat centru de țesut mătase din întreaga
lume, la acea vreme.

Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII 17
 Secțiunea 3:
Dezvoltarea meșteșugului producerii
mătăsii

Sichuan are o istorie lungă privind plantarea duzilor și creșterii

viermilor de mătase. Datorită dezvoltării constante a sericiculturii, s-a
dezvoltat treptat și industria mătăsii. În consecință, meșteșugarii puteau
țese țesături albe din mătase, ceea ce determina calitatea superioară
a brocartului Shu. Conform cărții Istoria Statului Huayang, când
regii statelor vasale se prezentau în fața lui Yu, fondatorul renumit al
Dinastiei Xia (aproximativ 2070-1600 î.Hr.), aceștia îi aduceau tribut
țesătura albă din mătase din Statul Ba și Statul Shu. Statele Ba și Shu
erau situate în actuala Provincie Sichuan. Din relatările acestei cărți, se
înțelege că, acum patru mii de ani, meșteșugarii din Sichuan produceau
țesături din mătase. Drept urmare, se poate spune că industria mătăsii
din Provincia Sichuan are o istorie lungă. Producerea acestor țesături
albe din mătase arată că, la acea vreme, meșteșugul producerii mătăsii
se afla într-un stadiu embrionic.
La situl arheologic Sanxingdui din Provincia Sichuan s-a
dezgropat o statuie din bronz veche de peste 3000 de ani. Situl
arheologic Sanxingdui, cu o suprafață de 12 kilometri pătrați, este
situat în Orașul Guanghan din Provincia Sichuan și este posibil să
dateze de acum cinci mii de ani. Până în prezent, acesta este cel mai
mare și mai vechi sit descoperit în sud-vestul Chinei, cu cel mai bogat
inventar culturală referitor la cultura antică din Sichuan. Acest sit a
fost descoperit în 1929, când un fermier a dezgropat o rezervă mare
de relicve din jad în timp ce făcea săpături pentru o fântână. Aceasta
este considerată cea mai mare descoperire arheologică a omenirii din
secolul XX.
Statuia din bronz care a fost dezgropată are 2,62 metri înălțime și o
mască din bronz de 1,38 metri lățime. Îmbrăcămintea splendidă o face
cu adevărat deosebită. Îmbrăcămintea cuprinde modele complicate,

18 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu

A BROCARTULUI
22 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII Arta CHINEZA Shu
A BROCARTULUI