Sunteți pe pagina 1din 2

schimbarea climei

Inundaţiile pe teritoriul Republicii Moldova


şi Măsurile de reducere a lor

dr. Ilie Boian, prim-vicedirector al Serviciului Hidrometeorologic de Stat


dr. Maria Sandu, director adjunct al Institutului de Ecologie şi Geografie

Inundaţiile reprezintă hazardul cel fenomen hidrometeorologic deosebit Chişinău, nivelul apei s-a ridicat cu 2,8
mai larg răspîndit pe Terra, cu nume- de periculos îl constituie ploile toren- m, iar la a doua revărsare provocată de
roase pierderi de vieţi omeneşti şi cu ţiale abundente, precipitaţiile cărora precipitaţii (230 mm), nivelul apei s-a
pagube materiale de mari proporţii. depăşesc 100 mm în 24 ore şi care aduc ridicat cu 3,5 m. În timpul ambelor re-
Inundaţiile de mică amploare sunt mai pagube catastrofale. vărsări a fost inundată şi avariată calea
frecvente şi ocupă numai suprafeţele joa- Precipitaţiile cu asigurarea de 1% în ferată, au fost distruse multe clădiri din
se ale luncii fără să producă pagube ma- partea centrală a republicii alcătuiesc lunca rîului, a fost inundată şi acoperită
teriale. Inundaţiile mai puternice se cu noroi gara feroviară.
extind pe cea mai mare parte a luncii, Pe teritoriul republicii sunt am-
inclusiv pe terasele de luncă şi produc plasate 57 de lacuri naturale şi cir-
pagube atunci cînd sunt afectate aşe- ca 3400 de rezervoare artificiale de
zările omeneşti, căile de comunicaţie apă, inclusiv 90 cu un volum de
şi terenurile agricole. peste 1 milion m3 fiecare. Predomi-
Cauzele naturale care provoacă nă lacurile mici cu suprafaţa de cir-
inundaţiile sunt legate de pătrunde- ca 0,2 km2. Lacurile de acumulare
rea în albii a unor cantităţi exceden- servesc pentru prevenirea şi com-
tare de apă provenită din ploi, topi- baterea revărsărilor şi inundaţiilor
rea bruscă a zăpezii şi a gheţarilor în timpul viiturilor de primăvară
montani, din alimentarea exceden- şi vară. O bună parte sînt folosite
tară din pînzele subterane de apă şi pentru agrement, piscicultură, iri-
din bararea văilor, prin alunecări şi gaţie. La cele mai mari rezervoare
prin zăpoare de gheaţă, urmată de de acumulare se atribuie: Costeşti-
ruperea barajului. Stînca (735 mln. m3), pe rîul Prut,
În Moldova factorul principal şi Dubăsari (277,4 mln. m3), pe rîul
care cauzează inundaţiile sunt ploi- Nistru.
le torenţiale abundente, care au loc, Barajele multora din ele sunt
de obicei, în perioada mai-august. construite fără respectarea norme-
Precipitaţiile torenţiale, deosebit de lor tehnice, nu au canale de degre-
abundente şi puternice, cad în luna iu- 182 mm, iar precipitaţiile cu asigurarea vare şi scurgere, de aceea ruperea unu-
lie (aproximativ 40%, în iunie 36,5% şi de 0,1% - 280 mm. ia, în partea de sus, generează ruperea
în august 15,7%). S-a constatat că 5% Precipitaţiile torenţiale cu asemenea celorlalte din cursul inferior, urmările
din ploile torenţiale aduc precipitaţii de amplitudine provoacă revărsări cata- fiind catastrofale (raionul Şoldăneş-
50 mm în focarul lor. Această categorie strofale în bazinele rîurilor mici. De ti, anul 1991, şi raionul Hînceşti, anul
de ploi torenţiale are o acţiune energe- exemplu, în anul 1948, de două ori în 1994).
tică destul de înaltă, care poate provoca decursul verii (10 iunie şi 7-8 iulie), În anul 1991, în urma ploilor torenţia-
formarea “rîurilor”, spălarea solului, regiunile centrale ale republicii au fost le, s-au produs inundaţii catastrofale în
inundarea văilor. Daune mari aduc eco- inundate catastrofal. La prima revărsa- raioanele Şoldăneşti, Orhei. În rezultat
nomiei naţionale ploile torenţiale, pre- re, provocată de precipitaţii (182 mm) şi-au pierdut viaţa 21 de persoane; au
cipitaţiile cărora depăşesc 70 mm. Un pe rîul Bîc, în regiunea municipiului fost deteriorate 8 mii de case de locuit,

NR. 2 (26) aprilie 2006 47


schimbarea climei

din care 516 au fost distruse complet; in- tal, în zonele potenţial inundabile sînt migrarea spre mare a particulelor (sub-
undate 400 mii ha de terenuri agricole. amplasate 659 de localităţi, dintre care stanţelor) în suspensie, nisipului, prun-
Anul 1994 a fost pentru Republica Mol- 625 rurale, 31 oraşe şi 3 municipii. În dişului, ceea ce a condus la acumularea
dova unul dintre cei mai nefavorabili din zonele periodic inundate ale acestor lo- pe parcursul anilor a cantităţilor mari
ultimul deceniu. Ploile torenţiale abun- calităţi sînt amplasate circa 27 mii case de nămol în lacurile de acumulare.
dente din 26-27 august 1994 au avut o in- de locuit şi 1651 edificii de producţie. Aceste depuneri subacvatice conţin
tensitate de peste 40 mm/oră, însoţite de Permutarea acestora în locuri neinun- componente ce s-au sedimentat: mate-
vînt puternic şi grindină, au pricinuit dau- dabile necesită circa 4,2 mlrd. lei, sumă rie organică, metale grele etc. O pro-
ne materiale enorme (100 milioane dolari comparabilă cu bugetul anual al ţării. blemă majoră din acest punct de vedere
SUA) şi jertfe omeneşti (29 persoane). Experienţa efectuării măsurilor de îl prezintă lacul de acumulare Dubăsari
Cel mai mult a avut de suferit satul combatere a viiturilor în bazinele rîuri- (fluviul Nistru), în care mai mult de ju-
Călmăţui, raionul Hînceşti. Partea sa- lor mici ale Moldovei indică că efectul mătate din volum îl constituie nămolul.
tului, situată pe malurile rîului Călmă- economic maxim poate fi atins atunci Substanţele din sedimente pot provoca
ţui, a fost inundată de un val al viiturii cînd, de rînd cu metodele pasive (digu- poluarea secundară a apei în cazul apa-
cu o înălţime de aproximativ 3,5-4,0 irea, lucrările de ameliorare forestie- riţiei condiţiilor favorabile (schimbarea
m, care a inundat şi a distrus totul în ră etc.), sunt folosite şi metodele active pH-ului, temperaturii, forţei ionice etc.).
cale. Calculele hidrologice au constatat de protecţie (reglarea scurgerii printr- Schimbările termice menţionate au con-
că această viitură a avut un debit cu o un sistem de rezervoare de apă cu capa- diţionat descreşterea vitezei proceselor
probabilitate mai mică de 1%. Con- fizico-chimice şi biochimice – veri-
form datelor radar, înregistrate de gi importante în fenomenul natural
Serviciul “Antigrindină”, în regiu- de autoepurare a apei.
nea dată în timp de 10 ore au căzut La rîurile mici, la care pe timpuri
aproximativ 270 mm de precipitaţii. a fost reglat debitul, cursul scurge-
Debitul maximal al rîului Călmăţui rii s-a transformat în canale recep-
a atins aproximativ 450 m³ /s (date- toare de ape uzate cu un conţinut
le Institutului “ACVAPROIECT”). sporit de diferite substanţe, adesea
Pierderile materiale totale, provo- toxice, dăunătoare organismelor
cate de inundaţii în anul 1994, se acvatice (fenoli, produse petro-
estimează la circa 1,5 mlrd. lei. liere, detergenţi, metale grele etc.).
În ultimii ani inundaţii mai evi- În funcţie de tipul substanţelor
dente pe teritoriul Republicii Mol- şi concentraţia lor în apa rîurilor
dova au avut loc pe 16-17 iunie mici, au supravieţuit organismele
2003 şi inundaţiile din 7, 18-19 ce s-au adaptat la condiţiile noi de
august 2005, fiind provocate de viaţă. Reglarea debitului şi renova-
precipitaţii puternice. Ele au dus la rea stării ecologice a rîurilor mici
revărsarea unor rîuleţe, de aseme- este o problemă cu efect reversibil,
nea formarea scurgerii intensive de necesită o argumentare ştiinţifică
pantă, provocînd enorme pierderi multilaterală pentru fiecare dintre
materiale în diferite sectoare ale ele, luîndu-se în considerare condi-
economiei naţionale. ţiile naturale, impactul antropic din
Suprafaţa totală a terenurilor Moldo- citate mare de reţinere şi evacuare con- bazin şi influenţa apelor subterane.
vei, supuse periodic inundaţiilor, con- secutivă a apelor de viitură, calculată la • În scopul reducerii riscului inunda-
stituie circa 20% din suprafaţa ţării, sau un volum de 1-3% asigurare). ţiilor, se efectuează diferite lucrări de
mai mult de 600 mii ha. Construirea barajelor pe rîurile mari amenajare care cuprind:
Luncile rîurilor mici, folosite pentru (Nistru şi Prut) a cauzat şi apariţia unor • lucrări de îndiguire a albiei şi de
creşterea culturilor agricole, în con- consecinţe ecologice grave. S-a modi- protejare a localităţilor;
diţiile climatice specifice Moldovei, ficat viteza şi regimul termic al apei • lucrări de amenajare a albiei prin
revin zonei agricole de risc. Barajele în aceste rîuri. În anul 1965, până la scurtarea meandrelor, extinderea şi
de protecţie construite şi sistemele de construirea barajului Novodnestrovsk, adîncirea albiei de aliviuni, drenarea
curăţare şi rectificare a albiilor rîurilor temperatura medie anuală a fluviului şi îndiguirea lacurilor din luncă etc.
mici n-au soluţionat pe deplin proble- Nistru (Camenca) a fost de 9,9˚C, iar în Unele dintre aceste lucrări au efecte
ma luptei cu viiturile. lacul Dubăsari – 10,3˚C, după apariţia nafavorabile asupra biodiversităţii din
Circa 10% din digurile şi construc- barajului (în anul 1987) – 8,8˚C. În lu- cadrul terenurilor umede;
ţiile hidrotehnice existente în republică nile de vară (ultimele decenii) tempera- • construirea barajelor pentru lacuri-
sînt în stare avariată, prezentînd pericol tura apei nu se ridică mai sus de 18˚C, le de acumulare care, în cele mai multe
enorm pentru localităţile din jur. Sub pe când în anul 1965 era de 23˚C. Ba- cazuri, au utilizări multiple legate de
pericol de inundare se află circa 168 de rajele folosite pentru a dirija acţiunea combaterea inundaţiilor, producerea de
localităţi cu suprafaţa totală de 1300 distrugătoare a viiturilor şi inundaţiilor energie electrică, alimentarea cu apă a
km2 si circa 160 mii locuitori. În to- constituie un obstacol în mişcarea şi localităţilor şi irigaţii.

48 NR. 2 (26) aprilie 2006